Proprietăți periodice 2.1. Proprietăți periodice fizice 1.

Razele atomice cresc în grupã cu creşterea

numãrului de ordine şi scad în perioadã cu creşterea numãrului de ordine. 2. Energia de ionizare
reprezintã energia minimã consumatã la îndepãrtarea unui electron dintr-un atom în fazã gazoasã: E
 E + + e- ; E1(eV)  cea mai mare energie de ionizare o au elementele cu configuraţii stabile (gazele
rare)  cea mai micã energie de ionizare o au metalele alcaline 3. Afinitatea pentru electron (Ae)
reprezintã energia degajatã sau absorbitã la acceptarea unui electron în stratul de valenţã şi
transformarea unui atom în ion negativ: E + e-  E -  În cadrul aceleiași perioade, afinitatea pentru
electron crește odată cu creșterea numărului atomic Z.  În cadrul aceleiași grupe, afinitatea pentru
electron crește odată cu scăderea numărului atomic Z. 2.2. Proprietăți periodice chimice 1. Caracterul
metalic (electropozitiv) Caracterul electrochimic reprezintă proprietatea elementelor de a accepta
sau ceda electroni, transformându-se în ioni (anioni, respectiv cationi) și variază periodic. Caracterul
electropozitiv (metalic) al elementelor subliniază tendința acestora de a ceda electroni, formând ioni
pozitivi. - Crește odată cu scăderea energiei de ionizare - Crește în grupă de sus în jos (odată cu
creșterea lui Z) și în perioadă de la dreapta la stânga (odată cu scăderea lui Z și a numărului de
electroni cedați). - Astfel, cel mai pronunțat caracter metalic (electropozitiv) îl vor avea elementele
din grupa 1 (IA), respectiv din perioadele mari. CHIMIE ANORGANICĂ – NOTE DE CURS
__________________________________________________________________________________
___ 7 Metalele sunt ordonate în sensul descrescător al caracterului electropozitiv în seria activităţii
metalelor, în care tendinţa atomilor metalici de a ceda electroni este comparată folosind drept
etalon tendinţa atomului de hidrogen de ceda electroni: ! Un caracter electropozitiv pronunțat
determină o reactivitate chimică mai mare metalului respectiv. 2. Caracterul electronegativ
(nemetalic) al elementelor subliniază tendința acestora de a accepta electroni, formând ioni negativi.
- Crește odată cu creșterea afinității pentru electron; - Crește în grupă de jos în sus (o dată cu
scăderea lui Z) și în perioadă de la stanga la dreapta (odată cu creșterea lui Z și a numărului de
electroni acceptați). - cel mai pronunțat caracter nemetalic (electronegativ) îl vor avea elementele
din grupa 17 (VIIA), respectiv din perioadele mici. Astfel, fiecare perioadă începe cu un element cu
caracter metalic pronunțat și se încheie cu un element cu caracter puternic nemetalic (făcând
excepție de gazele rare). Ca urmare, metalele se găsesc așezate în grupele principale spre partea din
stânga jos a tabelului periodic, iar nemetalele sunt așezate în grupele principale, în partea din
dreapta sus a sistemului periodic.  Observație 1: grupele secundare sunt alcătuite exclusiv din
metale.  Observație 2: cu cât două elemente sunt mai opuse din punct de vedere al caracterului
electrochimic (cu cât sunt mai îndepărtate între ele în sistemul periodic), cu atât este mai mare
tendința lor de combinare.