Opera Tema operei Conținut Personaj Caracterizarea Tipologia

“Enigma Paternitatea, este conceput Costache •El apreciază obiectele si chiar Tipologia
Otiliei” de avarul,moste pe două Giurgiuv oamenii după profitul pe care-l avarului
George nirea, planuri: eanu poate obţine prin ei. Este un însetat (zgârcitului)
Că linescu iubirea,moral destinul unui de bani și de viață . Are multă
a,demagogul tână r, Felix, afecțiune pentru Otilia, dar practic nu
careînainte de întreprinde nimic pentru a-i asigura
a-şi face o viitorul și nici pentru a o înfia. Pentru
carieră moș Costache banul reprezintă un
parcurge o scop în sine, el fiind reprezentativ ca
criză erotică şi personaj, pentru tipul burghezului
apoi ca istorie avar.
a unei
moşteniri, în
centruldiscursu
lui narativ
fiind
Costache
Giurgiuveanu.

Felix Terminase liceul la Iaşi şi venise Tipologia

Sima la Bucureşti, sa urmeze cursurile tânarului în
Facultă ţii de medicină ca si tată l sau. devenire
Tână rul e studios, s-a dedicat că rţilor Tipologia
şi lumea luiadevă rată este lumea Îndragostitul
ştiinţei. ui
Relația dintre Felix și Otilia scoate la
iveală „simțiri până atunci latente”
din interiorul tână rului, care se
îndră gostește de cea cu care
împă rtă șește condiția de orfan.
Dragostea lui Felix pentru Otilia este
neschimbată , statornică , indiferent de
gesturile fetei, iar asta arată faptul că
atunci când vine vorba de iubire, este
sensibil, timid, impulsiv, imatur și
naiv.

Otilia Actele ei sunt motivate de voința Tipul

acută de independență , de femeiei
emancipare. „Sunt capricioasă , vreau moderne
să fiu liberă ”. Otilia întruchipează
modelul femeii moderne,
independente, inteligente, capabilă să
ia decizii. A devenit, dintr-o copilă
naivă , inocentă , o femeie matură ,
total diferită de cea pe care o știa
Felix. Ea ră mâne într-o penumbră de
mister în tot romanul. Enigma ei este
însă și feminitatea ei, mereu
proaspă tă , ludică și indescifrabilă .

“Clopotnița” Una dintre Horea Horea Holban un simplu profesor de Patriotism

de Ion Druță operele care Holban istorie cu studii superioare,din
ne oglindește Bucovina,isi arata atasamentul si
valorile de dragostea fata de acea Clopotnita, ce
patriotism, inseamna pentru el o adevarata
 credință ,adev comoara si o dovada vie a istoriei
ă r si neamului moldovenesc. Clopotnița
demnitate reprezintă locul care trebuie ținut
minte și cinstit,relicva ce pă strează
aura de mă reție.Clopotnița pare a fi
ca o bataie de clopot ce trebuie sa
ajunga la constiinta tuturor cetatenilor
acestui meleag.

“Ion” de Avarul,iubire Glasul Ion Ion este personajul principal al Tipologia

Liviu a si pamantului- romanului, la începutul textului el Arivistului
Rebreanu ticalosia reprezentat de fiind prezentat ca un tână r harnic, Tipologia
,tipologia dorinta de perseverent, stă pânit încă de mic de tă ranului
taranului, avere si de iubirea pentru pă mânt. Pe parcursul simplu
avutie a celor două pă rți ale romanului este
pamanturilor surprinsă evoluția lui Ion și oscilația
devenind acestuia între „glasul pă mântului” și
pentru el o „glasul iubirii”, goana după avere
conditie fiind cea care pune stă pânire pe
umana si personaj. Pentru că dragostea pentru
glasul iubirii – pă mânt era de nestă pânit, Ion își
reprezentand înfrânează sentimentele pe care le are
iuburea pentru Florica și se că să torește cu
adevarata fata Ana doar pentru a intra în posesia
de Florica care pă mânturilor lui Vasile Baciu. Lupta
era lui Ion pentru a deveni proprietarul
frumoasa,dar pă mânturilor scoate la iveală o parte
saraca dintre tră să turile de caracter ale
personajului: agresivitate, brutalitate,
prefă că torie. Odată ce obsesia pentru
pă mânt este satisfă cută , „glasul
iubirii” reapare în mintea și sufletul
lui Ion, astfel că destinul tragic al
eroul nu poate fi evitat.

Sarmana din Ana Ana este un personaj secundar al Tipologia

cauza iubirii romanului și prezintă destinul tragic femeii
false se al femeii de la țară , ea fiind vă zută indeagostide
sinucide si pe mai mult ca o unealtă . Orfană de
sine si pe mamă și victima unui tată violent,
copilul Ana speră să îți gă sească fericirea cu
nenascut ajutorul lui Ion, însă pentru acesta ea
nu reprezenta decât un mijloc de
îmbogă țire și de obținere a
pă mânturilor mult visate.

“Biserica Ecaterina Ecaterina reprezinta femeia orfana

Alba”de Ion “cea din sat. Ea intruchipeaza valorile,
Druța mica” necesare oricarui om
tânara din credincios si reprezinta simbolul
Ocolina puritatii si bunatatii.
Calitatile ei principale sunt
bunatatea, simplitatea si daruirea de
sine. Orice fapta a ei nu avea
nimic rau si orice vorba era spusa cu
gindire si atentie. Avea in grija sase
copii - copii orfani ca si
ea. Desi era orfana si saraca, avea un
suflet mare, un suflet plin de
demnitate si incredere. Prin
Ecaterina, autorul ne reprezinta si
neamult nostru cu istoria lui.
Caracterizarea directa se face de
catre autor. El o reprezinta ca o
femeie crestina, care, pentru
a-si aduce Mintuitorul in suflet, a
mers doua saptamini “zi de zi”:
“Statea in prag abatuta,
rusinata, necajita, si se tot muta de pe
un picior pe altul, caci nu se putea
hotari sa intre.” Era
rusinata de cum arata si de cine era.
Ii parea ca intrind, va “murdari”
puritatea bisericii. Era o
femeie tipica satului, saraca si lipsita
de orice privelegii, insa numai in
biserica se putea simti ca
si toti ceilalti:” Din sarmanele ei
hainute curgeau zdrente, si numai
basmaua, clatita mai nu de
mult in apele Ozanei, albea
indaratnic, albea intruna, curatindu-i
oarecum mindria si adeverindu-
i demnitatea.”
Caracterizarea indirecta se
evidentiaza prin faptele sale, prin
vorba sa simpla si prin modul de
a gindi. Nu avea curajul sa intre in
biserica, deoarece gindea, ca pacatele
ei nu ii permit sa faca
asta. Era o femeie chibzuita, ce nu
spunea orice si oricui: “ Cuvintele pe
care urma sa le
rosteasca mai intii erau alese cu grija,
apoi clatite in apele curate ale
sufletului sau, apoi asezate
frumusel unul linga altul, cu o
socoteala pe care o cunostea numai
ea...” De asemenea, era o
femeie, ce avea puternicia de a oplosi
citeva suflete si de a le oferi dragostea
de a le fi maicuta:
“I-am luat de suflet citi erau cu mine,
le-am zis fiu si fiica, ei mi-au zis
“maicuta”, si iaca asa
vietuim...” Pe linga frumusetea
chipului, detinea si o frumusete
uluitoare a sufletului, facindu-i
pe toti sa o indrageasca asa, cum era.
Asta s-a intimplat si cu poslusnicul,
care a fost atras de ea
si l-a rugat pe parinte sa fie slobozit
“sa plece cu aceasta femeie in lume”.
Impreuna cu calitatile Ecaterinei,
autorul ne reprezinta puritatea si
angelicul bisericii. Ne
prezinta sprijinul moral al bisericii,
pe care toti il cauta si miscarile
sufletesti, aduse de credinta.
 Ecaterina reprezinta dragostea si
respectul, pastrarea cu sfintenie a
valorilor, ce tin de cinste,
bunatate, demnitate, adevar si
dreptate. Ea e cea care reprezinta
neamul, pe Dumnezeu si casa
parinteasca.
“Padurea
spanzuratilor
” de Liviu
Rebreanu
“Samaritean Impactul Samariteanca este un personaj Patriotism
ca” de Ion istoriei principal ce activeaza ca o fiinta Credința
Druță asupra protectoare a casei lui
sacrului. Dumnezeu. Ea e caracterizata de catre
Protectia a tot autor ca o fata de 17 ani, frumoasa,
ce avem mai harnica, indrazneata.Autorul foloseste
sfant al acesta fiinta plapinda, care apara
lacasului manastirea facind comparatie cu
Domnului. neputinta
Sacrificiul oamenilor.Fata vine sa-l slujească pe
pentru Dumnezeu, in urma visului care i sa
credința. aratat si pe care!l interpreteaza ca
 pe o obligație, jertfire supunindu-se
intr-u totul obligațiilor manastiresti.
Samariteanca își asumă ferm, cu
întreaga voință rolul de ocrotitor a tot
ce avem mai sfînt. Anume aceste
fapte o fac pe femeia-samariteancă un
simbol al
bună tații,dragostei,simplită ţii şi nu în
ultimul rind al frumuseţii paminteşti.
Ea întruchipa în sine puterea și
bună tatea si sacrificiul pentru
credință . Samariteanca nu credea în
ceea că deciziile politice pot destră ma
viziunile poporului față de valorile
sufletești. Ea îi ajuta pe cei nevoiași
chiar dacă acțiunile sale puteau fi
trase la ră spundere.
Personajul principal al acestei opere e
un "un exemplu al
dragostei,"unatatii,simplitatii si nu in
ultimul rind al frumusetii pamintesti.

“Sarmanul fantasticul se Tanar intelectual, nefericit si

Dionis” de compune din inadaptat social, Dionis se retrage
Mihai imbinarea a spre starea de
Eminescu doua planuri: visare, explicabila si prin datele sale
unul real si biografice succinte dar sugestive
altul abstract- pentru
filozofic. inclinatia sa spre metafizica. Dionis,
un tanar de aproape 18 ani, visator
incurabil,
modest copist "avizat a se cultiva pe
apucate, singur", cu o existenta
materiala
precara, neavand "pe nimeni in lume,
iubitor de singuratate", este
descendentul
 obscur al unor aristocrati scapatati,
rataciti nu se stie cum "in clasele
poporului de
 jos".Structura spirituala a geniului, a
omului superior dotat cu inteligenta
sisensibilitate deosebite, capabil sa se
inalte spre cunoasterea absoluta, se
definesteinca de la inceputul nuvelei.
intr-o seara ploioasa de toamna,
Dionis se intoarceacasa cu capul plin
de ganduri, reflectand in spirit kantian
asupra conceptelor detimp si de
spatiu: "nu exista nici timp, nici
spatiu, isi spuse el, ele sunt numai
insufletul nostru".

“Baltagul”
de Mihail
Sadoveanu
“Frații Jderi”
de Mihail
Sadoveanu
“Moara cu
noroc” de
Ioan Slavici
“Ultima
noapte de
dragoste
întaia noapte
de ră zboi”
de Camil
Petrescu
“Romanul
adolescentul
ui miop”de
Mircea
Eliade
“Povara
bună tații
noastre” de
Ion Druța
“Frunze de
Dor” de Ion
Druță
“Mara” de
Ioan Slavici
“Tema
pentru
acasa” de
Nicolae
Dabija
“Toiagul
Pă storiei”
de Ion
Druță