Tema: Teoria şi metodologia predării-învăţării-evaluării conţinuturilor

geografice

1. Repere teoretice ale conţinuturilor geografice

2. Conţinuturile geografice în Curriculumul şi manualele de Ştiinţe,

clasele primare

3. Metodologia predării-învăţării- evaluării conţinuturilor geografice

1. Repere teoretice ale conţinuturilor geografice

Lucru individual: De repetat din cursul de Praxiologia științelor .

Glob-

Pol-

Ecuator-

Cauza succesiunii zilei cu noaptea este...

Cauza succesiunii anotimpurilor este...

Un an are _______ zile

Mărţişor, prier, florar sînt_______

Numiţi denumirile populare ale lunilor anotimpului toamna, vara, iarna

Ocean-

Numiţi şi prezentaţi pe hartă cele 4 Oceane-

Mările-

Numiţi şi prezentaţi pe Hartă cel puţin 6 mări-

Ocean Planetar-

Continent-

Niumiţi şi prezentaţi pe hartă continentele-

Hartă-

Structura unei hărţi-

Numeşte 3-4 tipuri de hărţi-

Puncte cardinale-

Regulile lucrului cu busola-

Republica Moldova e situată pe continentul-

Plan-

De ce ai nevoie de plan?

Structura internă a Pămîntului-

Forme de relief-

Cîmpie-

Deal-

Munte-

Podiş-

Cutremur –

Sol-

Humus-

Tipuri de sol-

Bogăţiile subsolului-

Vînt-

Tipuri de vînt-

Alcătuieşte o schemă, în care ai prezenta trecerea apei dintr-o formă în

alta-

Izvor-

Pîrîu-
 Rîu-

Fluviu-

Afluenţi-

Lac-

Baltă-

Mlaştină-

Prezentaţi schematic circuitul apei în natură-

Roua-

Ceaţa-

Grindina-

Bruma–

Polei-

Zăpada-

Lapoviţă-

Starea vremii-

2. Conţinuturile geografice în Curriculumul şi manualele de Ştiinţe,

clasele primare

Conform curriculumului temele cu conținut geografic se studiază începînd cu

clasa a II-a , în Modulul “Mişcarea şi Timpul”; Subiectele: Anotimpurile,
Primăvara, Toamna, Iarna, Vara . Curriculumul prevede 5 ore.

Cea mai mare parte a temelor cu conținut geografic sînt în clasa a Clasa III-a, în
cadrul Modulului Învelişrile Pămîntului- 11 ore

Subiectele:

1. Învelişurile externe şi interne ale Pămîntului

2. Formele de relief

3. Relieful RM
4. Solul (proprietăţile solului, bogăţiile subsolului, materiale prelucrate)

5. Aerul.Proprietăţile aerului, temperatura aerului)

6. Învelişul lichid al Pămîntului. Apa. Proprietăţile apei, formele apei în natură.

7. Circuitul apei în natură. Starea vremii.

8. Apele curgătoare şi stătătoare

Evaluare

Studiind temele cu conținut geografic, elevii vor fi capabili de:

Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor - cheie: solid-

lichid-gazos; înveliş, relief, sol, aer, apă, starea apei, curgător-stătător, circuit,
fenomene naturale, vreme; de distingerea caracteristicilor principale ale
învelişurilor interne şi externe ale Pămîntului; de compararea corpurilor pe baza
unor criterii date; de efectuarea experienţelor simple, pe baza unei fişe de
instrucţiuni date; de formularea întrebărilor, răspunsurilor referitoare la
fenomenele din natură observate; de descrierea unor stări, procese, fenomene,
folosind terminologia specifică; de măsurarea cu instrumente convenţionale şi
neconvenţionale, comparînd rezultatele cu propriile estimări; de înregistrarea
datelor, informaţiilor în fişe de observaţii, tabele, scheme.

3. Metodologia predării-învăţării- evaluării conţinuturilor geografice

Ţinînd cont că la vîrsta primară , copiii continuă să aibă gîndire concretă,

deaceea vom forma şi dezvolta noţiunile geografice cu ajutorul unui suport
intuitiv ( care le putem găsi în natură sau materiale preparate) .

Noţiunile legate de formele de relief se formează respectînd principiul didactic

al studiului pe teren de la apropiat la îndepărtat, de la cunoscut la necunoscut.

Ideal ar fi ca elevii să observe toate formele de relief şi în acelaşi timp mai multe
tipuri ale aceluiaşi relief.

Temele “Toamna”, “Iarna”, “Vara”, “Primăvara” pot fi planificate în proiectul

de lungă durată respectiv fiecare în anotimpul corespunzător. Aceste teme pot fi
efectuate în cadrul unor excursii curente. Se vor utiliza observările fenologice şi
meteorologice.
 Despre anotimpuri elevii au unele cunoștințe elementare din grădinițe, deaceea
în clasa a II-a învățătorul trebuie să vină cu ceva nou și captivant: denumirile
lunilor în popor, sărbători, obiceiuri și tradiții din fiecare anotimp. Este
recomandat prezentarea elevilor plante vii, după posibilitate, compararea lor;
compararea anotimpurilor între ele.

La temele cu conţinut geografic se vor folosi harta şi globul. Încă din clasele
primare, învățătorul trebuie să învețe elevii regulile de prezentare pe hartă:

1. Pe hartă se va prezenta cu arătătorul și nu cu mîna

2. Elevii dreptaci vor prezenta cu mîna dreaptă și se vor afla în partea stîngă
a hărții, iar elevii stîngaci invers
3. Rîurile vor fi prezentate de la izvor spre vărsare, pe tot parcursul rîului
4. Țările, raioanele, mările vor fi prezentate pe tot conturul său

Elevii din clasele primare familiarizîndu-se cu harta, află și despre structura ei:
denumirea, imaginea, legenda, scara, punctele cardinale. Elevii în clasele
primare se familiarizează cu mai multe tipuri de hărți: teritorial-
administrativă a Republicii Moldova, pe care sînt indicate raioanele Republicii
Moldova; harta fizică – pe care sînt indicate formele de relief ; harta zonelor
naturale – pe care sînt indicate zonele naturale ale pămîntului.

Elevii vor indica pe hartă localitatea unde se află, localitatea de unde sînt
buneii , cel mai înalt loc din Republica Moldova și alte forme de relief.

Înafară de a indica pe hartă elevii pot să realizeze diverse calculi cu ajutorul

hărții, de exemplu:

Calculaţi cu ajutorul hărţii, care este distanţa de la Chişinău la Orhei. În acest

caz, elevii vor măsura cu rigla distanța de la Chișinău pînă la Orhei ( de exemplu
20 de cm) Apoi vor găsi scara hărții ( de exemplu: 1: 3000, ceea ce înseamnă 1
cm pe hartă indică 30000 cm pe uscat) Pentru a afla distanța de la Orhei la
Chișinău, elevii vor înmulți 20 cm x 30000 = 60000 cm, adică 60 de km)

Elevii se mai familiarizează cu globul, care este modelul Pămîntului.

Pentru a explica elevilor structura globului și putem să le propunem modelarea
globului dintr-un măr și o andrică. Elevii vor introduce andrica în centrul
mărului. Andrica va juca rol de axă imaginară, iar mărul- Pămîntul. Elevii vor
roti ”Pămîntul în jurul axei sale”.

Demonstrarea rotaţiei Pămîntului în jurul axei sale de asemenea se poate de

realizat prin asocieri cu alte obiecte, de exemplu: cu titirezul.

Elevii din clasele primare trebuie să realizeze că harta nu este atît de exactă ca
globul. Pentru a explica aceasta elevilor putem utiliza metoda demonstrarea.
Avem nevoie de o portocală: portocala se decojește atent, iar coaja se
aplatizează ( transformăm globul în hartă). Atunci cînd portocala se desface,
începe să se rupă la margini. Locurile cu rupturi au fost completate de către
pictori, neexistînd în realitate pe suprafața Terrei.
 Pentru a realiza activități de consolidare despre hartă, notarea formelor de
relief pe hartă putem propune următoarea activitate:

Elevii au în mînă cartonaşe colorate: albastru deschis, albastru închis,

cafeniu deschis, cafeniu închis, verde...Elevii trebuie să ridice culoarea cu
care imaginea prezentată de învăţător va fi reprezentată pe hartă.

Studiind temeșe cu conținut geografic , elevii trebuie să afle că pe Pămînt

se află mai multă apă decît uscat, ceea ce se predă în tema : Tema :
“Apele şi uscatul”. Pentru a demonstra aceasta putem utiliza globul. La
rotirea rapidă a Globului se observă doar culoarea albastră, aceasta
denotă că pe Pămînt se află mai multă apă descît uscat.

De asemenea în clasele primare, elevii conform subcompetențelor propuse

de curriculum trebuie să poată reprezenta informația în diferite moduri.
De exemplu cantitatea de apă de pe Pămînt poate fi prezentată printr-o
diagramă.

Corelaţia procentuală dintre apă şi uscat

  29%
ape
uscat

  71%

Necătînd la faptul , că pe Pămînt este foarte multă apă, totuși apă potabilă este
fosrte puțină, ceea ce putem realiza prin metoda demonstrarea:

Demonstrare “Repartizarea apei pe Pămînt”

Cilindru gradat de 1000 ml, pipetă , ½ pahar cu sare, un vas gradat cu sol, 3 vase
pentru apă, tăviţă pentru cuburi de gheaţă, un pahar cu apă

1.Se umple cilindrul de 1000 ml cu apă. Aceasta reprezintă toată apa de pe

Pămînt.
2.Se ia cu pipeta o picătură de apă şi se aruncă în aer. Aceasta este apa din
atmosferă.

3.Se iau două picături de apă şi se pun într-un pahar de băut . Aceasta este apa
dulce din lacuri şi rîuri

4.Se toarnă 970 ml de apă din cilindrul gradat într-un alt vas. Se pune în ea sare.
Aceasta va reprezenta apa din mări şi oceane

5. Se toarnă 20 ml de apă în tăviţele pentru cuburile de gheaţă . Aceasta este apa

din calotele glaciare

6. Apa rămasă se toarna în recipientul cu sol. Acesata este apa subterană.

La lecțiile cu conținut geografic se recomandă dictările geografice, care

evaluiază abilitățile elevilor de a se orienta în spațiu, și cunoașterea punctelor
cardinale.

Exemplu de dictare geografică:

Trasaţi drumul parcurs de un călător, dacă o pătrăţică de caiet (1 cm) este

calea parcursă într-o oră. Călătorul a ieşit din punctul A şi 2 ore a mers spre
Nord, apoi două ore spre vest; 2 ore –nord şi 2 ore-est. Apoi a făcut un popas în
punctul B şi s-a pornit mai departe: 1 orăp a mers la nord, o oră la est, 2 ore la
sud şi 3 ore la est. Aici a înoptat (p. C). Dimineaţa s-a pornit mai departe: 1
oră- la nord; 1 oră-est; 4 ore-sud, 2 ore-vest. Călătorul a obosit şi a făcut un
popas (p. D) Apoi s-a pornit mai departe: 2 ore amers la nord, 1 oră la vest, 2
ore la sud, 2 ore vest şi a ajuns ...... (Acasă)

Elevii, studiind temele cu conținut geografic, studiază și unele semne

convenționale. Pentru a forma și consolida cunoștințele elevilor referitoare la
semnele convenionale se recomadă aplicarea unei Povești cu semne
convenționale. Se citeşte o poveste, de ex. “Scufiţa Roşie”

Elevii, în loc de diverse cuvinte (pădure, rîu, pod, casa pădurarului, trebuie să
deseneze semnele convenţionale ale acestor corpuri.

Sau invers, elevilor se dă povestea, iar în loc de cuvinte sînt semne

convenţionale. Elevii descifrează discursul.
La temele cu conținut geografic putem utiliza un șir de activități experențiale:

La tema “Solul” – din manual, clasa a III-a şi de repetat din anul I

La tema “Apa” -din manual, clasa a III-a şi de repetat din anul I

La tema “Ziua şi noaptea”-manual

Experienţa “Să facem un nouraş”- din manualul “Activităţi experenţiale la

Ştiinţe”, autor S. Gînju

De la lecțiile cu conținut geografic sînt nelipsite mijloacele didactice:

machete, mulaje cu forme de relief ș.a.
 SARCINĂ PENTRU SEMINAR:

1. De studiat tema din suport

2. De stuadiat toate temele cu conținut geografic din manualele Științe,
clasele primare
3. DE realizat un proiect didactic la una din teme:
-Anotimpurile
-Vara
-Toamna
-Iarna
-Primăvara
-Învelișurile externe și interne a Pămîntului
-Învelișul solid al Pămîntului
-Solul. Subsolul
-Bogățiile subsolului. Materiale prelucrate
-Învelișul gazos al Pămîntului
-Mișcarea aerului
-Temperatura aerului
-Învelișul lichid al Pămîntului
Apele curgătoare. Apele stătătoare
-Circuitul apei în natură. Starea vremii
-Învelișul viu al Pămîntului
Proiect didactic
Nume, prenume:
Disciplina: Științe
Clasa:
Subiectul:
Tipul lecției:
Subcompetențele:
Obiectivele lecției:
Strategii didactice:
Forme de organizare:
Metode și procedee:
Mijloace de învățare:
Strategii de evaluare:evaluare formativă intercativă; evaluare formativă punctuală (????
Metoda, tehnica; P????)

Etapele lecției Timp Ob. Activitatea Activitatea Strategii didactice Evaluare

învățătorului elevului Metode și Mijloace Forme de
procedee de organizare
învățare
Organizarea
clasei
Verificarea
temei pentru
acasă.
Reactualizarea
cunoștințelor și
a capacităților
Predarea-
învățarea
materiei noi
Consolidarea
materiei și
formarea
capacităților:
a) La nivel de
reproducere.
b) la nivel
productiv, cu
unele transferuri
în alte domenii
Evaluarea
curentă pentru
materia nouă
Bilanțul lecției. -
Concluzii
Anunțarea
temei pentru
acasă