Temă pentru notă: gândirea, memoria, imaginația

1.Construiți un exemplu prin care să ilustrați, la alegere, una din operațiile gândirii: analiza;
sinteza; comparația; abstractizarea; concretizarea; generalizarea; inducția (raționamentul
inductiv); deducția(raționamentul deductiv).
2. Construiți un exemplu prin care să ilustrați o strategie de memorare care vă ajută în activitatea
de învățare.
3.Construiți un exemplu prin care să ilustrați, la alegere, una din formele imaginației: imaginaţia
reproductivă; imaginaţia creatoare; visul de perspectivă; reveria; visul din timpul somnului.
Material ajutător
Analiza consta in descompunerea mintala a unor obiecte sau fenomene, separarea mintala a unor
insusiri. Atunci cand spunem despre un apartament ca este format din trei camere, bucatarie,
camara, baie etc. am efectuat operatia de analiza, am descompus pe plan mintal apartamentul in
partile sale componente. La scoala copiii fac analiza gramaticala, adica descompun pe plan mintal
propozitia in cuvinte.Sinteza consta in unificarea mintala a unor elemente. Atunci cand elaboram un
subiect de sinteza adunam informatii din mai multe surse si le reunim, le sintetizam.Procedeele
imaginației folosesc sinteza.Comparatia se realizeaza prin cautarea asemanarilor si deosebirilor
dintre obiecte, fenomene sau notiuni, in functie de un criteriu. Criteriul dupa care facem comparatia
trebuie sa fie intotdeauna pus in evidenta.Abstractizarea este operatia prin care separam si reliefam
(punem in evidenta) pe plan mintal unele insusiri si omitem alte insusiri, adica facem abstractie de
ele in acel moment.Atunci cand spunem: "Ionel este un elev introvertit" noi am abstractizat, am pus
in evidenta o singura insusire a lui Ionel si am facut abstractie de faptul ca el este brunet, are 15 ani,
ii place matematica etc.Afirmatia: "triunghiul are trei laturi" este o abstractizare, deoarece punem
accentul pe numarul laturilor figurii si facem abstractie de marimea unghiurilor, dimensiunile
laturilor, culoarea triunghiului, faptul ca este desenat pe tabla sau in caiet etc.Operatia inversa
abstractizarii este concretizarea, prin care exemplificam o insusire abstracta.Putem concretiza
notiunea "sociabil" explicand: "Petrica si Andrei sunt elevi sociabili pentru ca s-au imprietenit repede
cu multi colegi de clasa".Generalizarea consta in extinderea pe plan mintal a unei insusiri asupra
unui grup de obiecte, fenomene, notiuni. Se bazează pe observarea unei însușiri la un eșantion mic
pentru a trage o concluzie despre o populație mai mare.Daca afirmam ca toti oamenii care au
temperament sangvinic sunt sociabili, am generalizat (extins) insusirea de sociabilitate asupra
tuturor celor care au un astfel de temperament. Inducția.Metoda de bază pentru efectuarea unei
inducții este de a analiza o serie de cazuri specifice și de a căuta ceea ce au în comun.De exemplu, un
ornitolog care studiază o specie de păsări recent descoperită, observă că toate exemplarele acestei
specii, pe care le-a găsit până în prezent, au pene negre. Din această cauză, el ajunge la concluzia că
este probabil ca orice altă pasăre din această specie pe care o întâlnește în viitor să aibă un penaj de
culoare neagră. Datorită modului în care funcționează, raționamentul inductiv este cunoscut și sub
denumirea de „logică de jos în sus”. Acest lucru este în contrast cu modul în care funcționează
deducția, unde pleacă de la o teorie generală care este utilizată pentru a trage concluzii despre o
situație specifică. Concluziile trase de raționamentul inductiv nu sunt infailibile, ci pur și simplu
probabile. În exemplul păsărilor negre pe care le-am pus anterior, ar fi necesar doar ca un exemplar
de altă culoare să apară pentru a demonta argumentul că toate exemplarele din acea specie au
aceeași culoare.
Deducția. Raționamentul deductiv tradițional urmează modelul „dacă A este B și B este C, atunci A
este C”. Adică, acestea constau din două premise și o concluzie.Una dintre premise este generală, în
timp ce cealaltă este mai specifică. Prima se numește o propoziție universală, în timp ce a doua este
cunoscută ca o afirmație specifică.Aceasta este cunoscută sub numele de silogism și a fost introdusă
de Aristotel.
Exemplu:
Premisa I: Toate ființele umane sunt muritoare.Premisa II: Aristotel este o ființă umană.Concluzie:
Aristotel este muritor.
Exemplu:Premisa I: Reptilele sunt animale cu sânge rece. Premisa II: Șerpii sunt reptile.Concluzie:
Șerpii sunt animale cu sânge rece.