Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Evoluția limbii:
1508 – Târgoviște – se tipărește prima carte în Țările Române: „Liturghierul lui Macarie” –
în slavonă
1521 – primul document în limba română, dar în alfabet chirilic – „Scrisoarea lui Neacșu
din Câmpulung” către judele Brașovului
1544 – la Sibiu se tipărește prima carte în limba română „Catehismul luteran”. Cartea nu s-a
mai păstrat până astăzi, deoarece, se pare că variantele originale s-au pierdut într-un incendiu.
Totuși, existența acestei cărți este atestată de niște chitanțe găsite, care menționează plata
sumelor aferente către tipografie pentru cărțile respective.
Catehism = expunere a principiilor religiei creștine sub formă de întrebări și răspunsuri
1559 – Diaconu Coresi înființează o tipografie proprie unde, de-a lungul a circa 20 de ani apar
11 tipărituri în limba slavonă și 9 în limba română
Grek Braiden
Mitropolitul Varlaam
– 1587 -16
- este cel care a introdus tiparul în Moldova, ca stareț al Mănăstirii Secu și apoi
mtropolit al Moldovei
- 1643 – apare cea mai importantă lucrare a sa, „Carte românească de învățătură”,
circulând sub numele de „Cazanie”. Are peste 1000 de pagini și cuprinde comentarii
asupra Evangheliilor, legende hidrografice (despre viețile sfinților) și 74 de predici în
care se dau sfaturi despre îndreptarea păcatelor.
- folosește o limbă curățită de expresiile slave, având la bază limba populară, cu fraze
pline de expresii plastice, dovedind talent literar.
- „Cazania” lui Varlaam conține cele dintâi pagini cu valențe literare din cultura noastră.
Mitropolitul Dosoftei
1624 – 1683
- este considerat primul poet național, primul versificator al „Psaltini” în tot Răsăritul
ortodox
- a fost episcop de Huși și Roman, apoi mitropolit al Moldovei
- face pași importanți pentru introducerea limbii române în oficierea cultului ortodox
- „Psaltirea în versuri” – 1673 – cuprinde peste 500 de pagini și 8634 de versuri
(psalm=odă sacră adresată divinității)
- traducerea Psaltirii a presupus multă muncă, deoarece o prelucrează cu ritmul, metrica
poeziei populare și dă o culoare specific națională temelor biblice
- a folosit modalități de exprimare poetică neexperimentate până atunci