MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII și CERCETĂRII al REPUBLICII MOLDOVA

FACULTATEA FINANȚE
SPECIALITATEA FINANȚE ȘI BĂNCI

Studiu Individual
la Fiscalitate
Tema: Sistemul de impozite indirecte în practica
internațională

Elaborat : Ceban Marina

Grupa: FBr - 203, frecvență redusă
Conducător științific: Nadedejda Berghea,
lect.univ.

Chișinau 2021

1
 CUPRINS
1. Introducere………………………………………………………………pag.3
2. Caracterizarea generala a impozitelor indirecte………………...............pag.4
2.1 Taxele de Consumație……….................................................................pag.5
2.2Monopolurile Fiscale …….......................................................................pag.6
2.3Taxe Vamale …........................................................................................pag.7
2.4Taxe ….....................................................................................................pag.7
3. Anexe ……………………………………………………….…………..pag.8

2
 Introducere
Impozitul este cea mai veche resursă financiară, definit ca o contribuție bănească
obligatorie cu titlu nerambursabil, prin care se constituie resursele financiare ale statului. Prin
introducerea unui impozit, statul urmărește două direcții și anume producerea veniturilor
necesare acoperirii cheltuielilor publice și folosirea impozitului ca instrument de impulsionare
a unor ramuri economice, stimularea ori reducerea producției sau consumul unor mărfuri,
extinderea sau dimpotrivă, restrângerea relațiilor comerciale cu străinătatea.
Extinderea relațiilor comerciale cu străinătatea poate fi stimulată prin măsuri fiscal constând în
restituirea parțială sau integrală a impozitelor indirecte aferente mărfurilor exportate: reducerea
nivelului taxelor vamale percepute de către stat la importul anumitor mărfuri utilizate pentru
fabricarea de produse destinate exportului. Limitarea accesului mărfurilor străine se poate realiza
prin practicarea unor taxe vamale cu caracter protectionist la importul anumitor marfuri, iar
restrangerea exportului anumitor marfuri străine se poate realiza prin implementarea de taxe
vamale la exportul acestora.
Impozitele indirecte sunt mai volante, fiind cuprinse în prețul de vânzare al produselor (tarifele
prestărilor de servicii), iar nemulțumirea cumpărătorilor se îndreaptă împotriva agenților
economici care practică prețurile majorate, iar nu a statului, care a ordonat sporirea impozitelor,
ce a dus la scumpiea acestora: cumpărătorul nu știe cât din prețul plătit pentru produs (serviciu)
revne agentului economic și cât ajunge în tezaurul public1.
În elementele impozitului indirect găsim: taxa pe valoare adăugată, accizele, acestea fiind
impozite pe consum, taxe vamale, precum și alte impozite indirecte. Taxa pe valoare adăugată
numită simplist TVA este cel mai semnificativ impozit indirect, care are o contribuție destul de
substanțială la bugetele de stat. Acest impozit cu nume de taxă, a îmbrăcat diferite forme și cote
de-a lungul timpului, iar în prezent aceasta are în principal trei cote de taxare, diferite de la stat la
stat, cota standad și două cote reduse. Cotele reduse pot încuraja dezvoltarea sectoarelor de
activitate pe care activează, apărând venitul indivizilor precum și puterea de cumpărare a
acestora. TVA-ul are o legătură direct proporțională cu produsul intern brut, fapt care va fi
demonstrat în studiul de caz.
Accizele sunt o formă specială a taxelor pe consumație, destul de răspândite în țările cu o
economie de piață, incluse în prețul de vânzare al produselor. Acestea au în general o cerere
inelastică, fiind numite și impozite stabile, când vine vorba de încasarea lor la buget. Taxele
vamale, au o influență mai redusă, însă substanțială, la bugetul de stat, ele aducând un plus de
valoare încasărilor publice.

3
 2. Caracterizare generală a impozitelor indirecte.

În vederea procurării resurselor financiare necesare statului se instituie, pe lângă

impozitele directe, şi impozitele indirecte.
În ţările dezvoltate, de regulă, aportul impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale
este mai mic decât cel al impozitelor directe şi al contribuţiilor pentru asigurări sociale luate
împreună.
Impozitele indirecte sînt vărsate la bugetul de stat, de regulă, de către industriaşi,
comercianţi etc., însă sînt suportate de către consumatori, deoarece se includ în preţul de vânzare
al mărfurilor. Drept urmare, impozitele indirecte nu afectează veniturile nominale, ci numai pe
cele reale, micşorând puterea de cumpărare.
Unii economişti consideră că impozitele indirecte ar avea un caracter benevol deoarece
consumatorii de bunuri şi servicii au posibilitatea să le evite. Ori, în condiţiile în care impozitele
indirecte se percep cu deosebire la vânzarea bunurilor de larg consum, această afirmaţie rămâne
fără acoperire. Dacă aceste impozite ar fi percepute numai în vânzarea obiectelor de lux, atunci
s-ar putea vorbi de caracterul lor voluntar, fiindcă altfel de bunuri nu sunt indispensabile vieţii.
Prin urmare, în cazul impozitelor indirecte nu este vorba de o constrângere politică, aşa cum se
întâmplă la impozitele directe, ci de una de ordin economic.
În perioadele când economia înregistrează un curs ascendent, impozitele indirecte au un
randament fiscal ridicat; în schimb, în perioadele de criză şi depresiune, când producţia şi
consumul cresc mai lent sau înregistrează un recul, încasările din impozite indirecte urmează
aceeaşi evoluţie, periclitând echilibrul bugetului de stat. Cu alte cuvinte, impozitele indirecte
manifestă o sensibilitate sporită faţă de conjunctura economică.

Impozitele indirecte cunosc următoarele forme de manifestare:

 taxe de consumaţie: Accize și TVA
 monopoluri fiscale,
 taxe vamale,
 diferite taxe.

4
 2.1Taxele de consumatie

Taxele de consumaţie sînt impozite indirecte care se includ în preţul de vânzare al

mărfurilor "fabricate şi realizate în interiorul ţării care percepe impozitul. Mărfurile asupra cărora
se percep taxele de consumaţie sunt, în general, cele de larg consum, iar acestea pot diferi ca
structură de la o ţară la alta. De regula, printre aceste mărfuri întâlnim: zahărul, sarea, uleiul,
vinul, berea, ceaiul, cafeaua, cacao, textilele, încălţămintea etc.
Taxele de consumaţie îmbracă fie forma taxelor de consumaţie pe produs, cunoscute şi sub
denumirea de accize, fie forma unor taxe generale pe vînzări, când se percep la vânzarea tuturor
mărfurilor, indiferent dacă acestea sînt bunuri de consum sau mijloace de producţie.
Accizele
Taxele de consumaţie pe produs s-au accizele sînt aşezate asupra unor produse care se
consumă în cantităţi mari şi care nu pot fi înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest
fel impozitul să aibă un randament fiscal cît mai ridicat.
Taxele de consumaţie pe produs se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de măsură, fie în
baza unor cote procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal, produsele
provenite din import trebuie impuse cu aceleaşi taxe, ca şi produsele indigene, iar cele destinate
exportului sunt, de regulă, scutite de impozit.
Accize în RM
Cotele accizelor la tutun propuse pentru anii 2021 – 2023

Sursa: www.contabilsef.md

5
 Taxele generale pe vânzări
Se întâlnesc sub forma impozitului pe cifra de afaceri. Acesta a fost introdus după primul
război mondial, fiind aşezat asupra deverului total al întreprinderilor industriale şi comerciale
(cifra de afaceri a acestora, adică totalul vânzărilor).
Impozitul pe cifra de afaceri netă sau TVA
Avându-se in vedere avantajele pe care le oferă impozitul pe cifra de afaceri netă, cît şi
preocupările ţărilor membre ale Comunităţii Economiei Europene pe linia unificării legislaţiei
fiscale privind impozitele indirecte, acestea au înlocuit impozitul pe cifra de afaceri brută cu
impozitul pe cifra de afaceri netă, cunoscut sub denumirea de TVA.
În prezent, taxa pe valoarea adăugată este un impozit relativ, fiind utilizată în peste 120
ţări, poate fi considerat cel mai dezvoltat impozit din secolul XXI.

Prima Directivă privind TVA, în art. 2 prevede că „principiul sistemului comun al taxei
pe valoare adăugată constă în aplicarea unei taxe generale pe consum asupra bunurilor și
serviciilor, proporțional cu prețul acestora, pentru fiecare fază din procesul de producție și
distribuție10.”
TVA-ul este definit ca fiind „acel impozit indirect datorat bugetului de stat, care se aplică
pe fiecare stadiu al circuitului economic ( de fabricație, de distribuție) al unui produs finit,
asupra valorii adăugate realizate în fiecare etapă de către toti cei care contribuie la producerea și
desfacerea acelui produs, până când el ajunge la consumatorul final. Unul dintre avantajele
TVA-ului este că prin aplicarea sa, statul poate încasa o parte a impozitului mai repede, putând
beneficia de această sumă a bugetului pentru acoperirea cheltuielilor economice și sociale.

2.2 Monopolurile fiscale

Statul instituie monopoluri fiscale asupra producţiei şi/sau vânzării unor mărfuri ca: tutun,
sare, alcool, cărţi de joc şi alte produse specifice.

Monopolurile fiscale, în funcţie de sfera lor de cuprindere, pot fi :

 depline

 parţiale.

Monopolurile fiscale depline se instituie de către stat atât asupra producţiei, cît şi asupra
comerţului cu ridicata şi cu amănuntul a unor mărfuri.

Monopolurile parţiale se instituie fie numai asupra producţiei, şi comerţului cu ridicata, fie
numai asupra comerţului cu amănuntul.

6
 Veniturile realizate de stat de pe urma monopolurilor fiscale sunt formate, pe de o parte,
din profitul creat în procesul de producere a acestor mărfuri, iar pe de alta din impozitul indirect
cuprins în preţ, care se încasează de la consumatorii mărfurilor respective. Deoarece numai statul
vinde astfel de mărfuri el, poate stabili un preţ în care să fie inclus şi un asemenea impozit.

2.3 Taxele vamale

Taxele vamale se percep de către stat asupra importului, exportului şi tranzitului de

mărfuri. În prezent, taxele vamale cel mai frecvent întâlnite sînt cele asupra importului de
mărfuri.
Taxele vamale de export se întâlnesc cu o frecvenţă redusă, deoarece, statele sunt
interesate în încurajarea exportului de mărfuri, care constituie, în majoritatea cazurilor, calea cea
mai importantă de realizare a resurselor valutare.

Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor care fac obiectul comerţului
exterior, cu ocazia trecerii acestora pe teritoriul unei terţe ţări. În condiţiile actuale, taxe vamale
de tranzit nu se practică decât în cazuri rare, deoarece statele sînt interesate în încurajarea
tranzitului de mărfuri, fiindcă, de pe urma acestuia realizează încasări în valută, cum sunt: tarife
pentru folosirea căilor ferate, taxe pentru utilizarea drumurilor etc.
Taxele vamale de import se percep asupra valorii mărfurilor importate, în momentul în
care trec frontiera ţării importatoare. Importatorul, o dată cu depunerea documentelor prin care ia
în posesiune marfa importată, achită taxa vamală de import.

2.4 Taxele
Ca formă a impozitelor indirecte, taxele reprezintă plăţile pe care le fac diferite persoane
fizice sau juridice pentru serviciile efectuate în favoarea lor de anumite instituţii de drept public.
Taxele întrunesc trăsăturile specifice impozitelor:
 caracter obligatoriu,
 titlu nerambursabil,
 urmărirea în caz de neplată.
După natura lor, taxele pot fi clasificate astfel:
 taxe judecătoreşti,
 taxe de notariat,
 taxe consulare

7
  taxe de administraţie.

Impozitele constituie unul din principalele instrumente financiare desfasurate de

autoritatile economice si sociale ale tarii. In plan social, impozitele dau posibilitatea redistribuirii
unei patri insemnate a PIB intre persoanele fizice si juridice.

Anexe

Figura1 Cotele TVA la nivelul UE

Statul membru Codul țării Rata super redusă Rata redusă Rata normală

Austria AT 10%, 13% 20%

Belgia BE 6%, 12% 21%

Bulgaria BG 9% 20%

Cipru CY 5%, 9% 19%

Croaţia HR 5%, 13% 25%

Danemarca DK 25%

Estonia EE 9% 20%

Finlanda FI 10%, 14% 24%

Franţa FR 2,1% 5,5%, 10% 20%

Germania DE 7% 19%

Grecia EL 6%, 13% 24%

Irlanda IE 4,8% 9%, 13,5% 23% (21% până la

28.02.21)

Italia IT 4,8% 5%, 10% 22%

Letonia LV 5%, 12% 21%

Lituania TV 5%, 9% 21%

Luxemburg LU 3% 8% 17%

Malta MT 5%, 7% 18%

8
Statul membru Codul țării Rata super redusă Rata redusă Rata normală

Olanda NL 9% 21%

Polonia PL 5%, 8% 23%

Portugalia PT 6%, 13% 23%

Regatul Unit UK 5% 20%

Republica Cehă CZ 10%, 15% 21%

România RO 5%, 9% 19%

Slovacia SK 10% 20%

Slovenia SI 5%, 9,5% 22%

Spania ES 4% 10% 21%

Suedia SE 6%, 12% 25%

Ungaria HU 5%, 18% 27%

Statul membru cu cea mai mică rată a TVA este Luxemburgul cu o rată de drept comun de 17%.

Ungaria este statul membru care aplică cea mai mare rată de TVA cu o rată de drept comun de 27%.

Rata medie în UE și Marea Britanie este de aproximativ 21%.

Sursa: www.asd-int.com

În conformitate cu Codul fiscal al Republicii Moldova (CF al RM), Taxă pe valoarea

adăugată (T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei
părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul
Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile
importate în Republica Moldova.

Figura 2   Cote ale T.V.A., potrivit CF al RM 2021

Cote standard pe Cote reduse
terit. RM

9
 20% 8%(pîine, medicamente, gaze naturale, gaze lichifiate, produse importate și/sau
livrate pe terit RM, producția din zootehnie în formă naturală, zahărul din sfecla de
zahăr, biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei termice
şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova);

15% ( servicii de cazare, la produsele alimentare și/sau băuturi, cu excepția

producției alcoolice);
12% (pentru îngrășăminte și fertilizanți paralel cu aplicarea aceleași cote a TVA
pentru producția agricolă primară), potrivit măsurilor de politică fiscală pentru anul
2021.
Sursa : www.contabilsef.md

Limite pentru alcool și tutun în UE

Dacă sunteți simplu cetățean, cantitatea de mărfuri pe care o puteți cumpăra și lua cu
dumneavoastră când călătoriți dintr-o țară a UE în alta nu este limitată , atâta timp cât ați
făcut cumpărăturile pentru uz personal și nu în scopuri comerciale. Taxele (TVA și accize) sunt
incluse în prețul pe care îl plătiți în țara din care cumpărați produsul, deci nu vi se vor mai
percepe taxe în altă țară din UE.
Totuși, pentru a stabili dacă produsele sunt cumpărate pentru uz personal, autoritățile vamale din
UE pot verifica anumite lucruri: dacă dețineți o întreprindere comercială sau dacă lucrați pentru
o astfel de întreprindere, cum sunt împachetate și transportate produsele, cu ce cantitate de
produse călătoriți etc.
Avertisment
Menționăm că fiecare țară din UE poate stabili o limită maximă pentru cantitatea de tutun sau
băuturi alcoolice pe care o puteți introduce în țară. Aceste cantități maxime trebuie să fie de cel
puțin:
 800 de țigarete
 400 de țigări de foi (trabucuri cu o greutate maximă de 3 grame fiecare)
 200 de trabucuri
 1 kg de tutun
 10 litri de băuturi spirtoase
 20 de litri de vin cu adaos de alcool
 90 de litri de vin (din care cel mult 60 de litri de vin spumos)
 110 litri de bere
Deplasarea cu cantități care depășesc limitele

10
Dacă autoritățile vamale vă suspectează că transportați produse care nu sunt pentru uz personal
sau sunt destinate comercializării, va trebui probabil să dovediți că ați cumpărat produsele pentru
dumneavoastră (furnizând, de exemplu, dovada achiziționării). Dacă nu sunteți în măsură să
prezentați dovezi suficiente, este posibil să vi se ceară să plătiți accize sau să vi se confiște
produsele.
Avertisment
În cazul călătorilor cu vârsta sub 17 ani, se aplică norme mai stricte. Acestea pot varia de la o
țară la alta, deci informați-vă înainte de a pleca în călătorie.
Transportul de numerar
Dacă intenționați să intrați sau să ieșiți din UE cu cel puțin 10 000 de euro în numerar (sau
echivalentul în alte monede), trebuie să declarați suma autorităților vamale. În cazul în care nu
faceți acest lucru, autoritățile vamale pot să vă rețină banii și să vă dea o amendă. Nu uitați că
autoritățile vamale pot efectua controale individuale și vă pot verifica bagajele și/sau mașina.
Dacă doriți să călătoriți dintr-o țară a UE în alta, având asupra dumneavoastră cel puțin 10 000
de euro în numerar (sau echivalentul în altă monedă), trebuie să verificați pe lângă autoritățile
vamale din fiecare țară pe care o tranzitați dacă trebuie să declarați suma respectivă.
TVA și accize la intrarea pe teritoriul UE
Dacă intrați în UE venind dintr-o țară terță, puteți aduce cu dumneavoastră, fără a plăti TVA și
accize, bunuri pentru uz personal în limitele menționate mai jos. Același lucru este valabil și
în cazul în care veniți din Insulele Canare, insulele anglo-normande, Gibraltar sau alte teritorii în
care nu se aplică normele UE cu privire la TVA și accize.
Băuturi alcoolice
Puteți transporta:
 4 litri de vin și
 16 litri de bere
De asemenea, mai puteți transporta:
 un total de 1 litru de băuturi spirtoase cu un conținut de alcool de peste 22 % vol. sau 1
litru de alcool nedenaturat (alcool etilic) cu un conținut de alcool de 80 % vol. ori 2 litri
de vin cu adaos de alcool sau vin spumant.
Fiecare dintre aceste cantități reprezintă 100 % din totalul admis pentru alcool și băuturi
alcoolice. Puteți împărți aceste cantități pe jumătate. De exemplu, puteți introduce o jumătate de
litru de băuturi spirtoase și 1 litru de vin alcoolizat, ambele reprezentând jumătate din cantitatea
admisă.
Produse din tutun

11
Limita poate fi mai mică sau mai mare, în funcție de țara UE pe care o vizitați. Există țări
care aplică limite inferioare doar pasagerilor care călătoresc pe mare și pe uscat (Bulgaria,
Grecia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria) sau tuturor pasagerilor (Estonia și
România).

Limita superioară Limita inferioară

200 de țigări sau 40 de țigări sau

100 de țigări de foi sau 20 de țigări de foi sau

50 de trabucuri sau 10 trabucuri sau

250 g de tutun 50 g de tutun

Puteți combina cum doriți aceste produse din tutun, dar fără a depăși limita totală. De exemplu,
50 de țigări de foi + 25 de trabucuri = limita totală.
Avertisment
Persoanele cu vârsta sub 17 ani nu au voie să cumpere țigări sau alcool în regim duty free.
Alte produse, inclusiv parfumuri
Puteți transporta și alte bunuri în valoare de până la 300 EUR pe călător sau de până la 430 EUR
în cazul persoanelor care folosesc transportul aerian și maritim. Unele țări din UE aplică o limită
mai scăzută (150 EUR) pentru călătorii cu vârsta sub 15 ani.
Combustibil
Puteți transporta maximum 10 litri într-un container portabil, în afară de combustibilul din
rezervor. Această regulă se aplică oricărui tip de vehicul cu motor.
Accize la ieșirea din UE
Dacă vă îndreptați către o destinație din afara UE (sau spre anumite regiuni din UE, cum ar fi
Insulele Canare), puteți cumpăra produse scutite de taxe și accize din magazinele „duty-free"
aflate în aeroporturi și porturi. Menționăm totuși că în țara de destinație din afara UE aceste
bunuri pot fi supuse unor accize și taxe.
Tranzitarea UE prin Elveția sau altă țară din afara Uniunii
Avertisment
Dacă mergeți dintr-o țară a UE în alta și treceți prin Elveția se aplică normale vamale elvețiene
.

12
În cazul în care transportați cantități de alcool sau tutun care depășesc limitele permise în
Elveția, trebuie să le declarați la intrarea în această țară și apoi când intrați din nou în UE. În
Elveția este posibil să vi se ceară să furnizați o garanție financiară pe care o veți recupera în
momentul în care plecați din țară cu bunurile.

Sursa : europa.eu

Bibliografie
Alexandru, F. (2002), Incidența impozitelor indirecte asupra prețurilor, Teză de doctorat
Bistriceanu, Gh.D., Sistemul fiscal al României, Editura Universală
Blumkin, T., Ruffle, B.J., Ganun, Y. (2012), Are income and consumption taxesever
really equivalent? Evidence from a real-effort experiment with real goods, European Economic
Review vol. 56 issue 6, pp. 1200-1219
Constituția României, modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției
României nr. 429/2003, republicată cu reactualizarea denumirilor și o altă numerare în M.Of nr.
767/31,10,2003, titlul 4, Economia și finanțele publice art. 139
First Council Directive 62/227/EEC of 11 April 1967
Florescu, D.A.P, Bălașa, G., Dogaru, M., Derscanu, A., Martinescu, A. (2010), Impozite
indirecte și taxe. Reglementări legale. Jurisprudență, Editura Universul Juridic, Bucureşti
Keen, M., Ebrill, L., Bodin, J.P., Summers, V., The Modern VAT, International Monetary Fund
www. europa.eu
www.contabilsef.md
www.asd-int.com
www.eurostat.com
www.insse.ro
www.WorldHealthOrganization.com
www.wall-street.com

13