Alcoolismul complicații somatice

Consecințele medicale ale uzului de alcool reprezintă una dintre cele mai
importante probleme de sănătate publică.
Alcoolul are efecte directe deosebit de importante asupra diferitelor organe si
țesuturi. La consumatorii cronici de alcool apar importante modificări
fiziologice și morfologice ce se manifesta printr-un răspuns anormal la alcool,
medicamente, toxine si chiar la nutrienții obișnuiți. Aproape toate țesuturile si
organele sunt vulnerabile la efectele alcoolului. Aproape toate consecințele
medicale ale uzului de alcool sunt reversibile o dată cu abstinenta.

Complicatiile neurologice ale consumului de alcool.

Dementa alcoolica
Este impropriu denumita ca atare dupa unii autori intrucat este cauzata, pe langa
efectul toxic direct al alcoolului, unor multiple deficiente nutritionale si
vitaminice induse de alcoolismul cronic, ca si unor repetate traumatisme cranio -
cerebrale. Apare la alcoolicii cronici (fosti heavy - drinkers) dupa multi ani de
degradare si marginalizare sociala.

Accident vascular cerebral

Cele mai frecvente accidente vasculare cerebrale la alcoolici sunt de natura
hemoragica, embolica si trombotica si se datoreaza prezentei hipertensiunii,
dislipidemiei, bolii aterosclerotice si/sau coagulopatiilor. Prezeta unei
coagulopatii poate sa fie de asemenea responsabila pentru incidenta crescuta a
hematoamelor subdurale la cei ce sufera un traumatism cranio-cerebral.

Crizele epileptice simptomatice (rum fits)

Crizele comitiale legate de uzul de alcool sunt de obicei generalizate, apar
fara aura, la scurt timp (6 - 8 ore) dupa intreruperea uzului si pot aunta
instalarea sevrajului.
Uzul cronic de alcool si intreruperile repetate ale acestuia duc la scaderea
pragului de aparitie al crizelor comitiale. Riscul crizelor comitiale este
proportional cu cantitatea de alcool administrata.

Tulburari cerebeloase
Intoxicatia alcoolica duce la tulburari de coordonare si modifica abilitatile
motorii - tulburari de echilibru.
Neuropatia periferica alcoolica
Cauza neuropatiei alcoolice este inca dezbatuta. Se presupune ca include atat
actiunea directa asupra fibrei nervoase cat si actiunea indirecta prin nutritie
deficitara. In cazuri severe pot fi afectati nervii care regleaza functiile interne ale
corpului. Simptomatologia poate include : amorteli, durere la nivelul membrelor,
slabiciune musculara, crampe musculare, intoleranta la caldura, mai ales dupa
exercitii fizice, impotenta la barbati, incontinenta urinara, dificultati la urinat,
constipatie, diaree, greata, varsaturi etc.

Ambliopia alcoolica
Aceasta afectiune poate apare la persoanele cu uz cronic de alcool.
Simptomatologia include tulburari de vedere, inclusiv scotoame si scaderea
acuitatii vizuale incepand cu portiunea centrala a campului vizual. Tulburarea
este cauzata de efectul toxic al alcoolului la nivelul nervului optic, ducand la
neuropatia optica. Deoarece alcoolul genereaza depletia intregului corp de
nutrienti, ambliopia alcoolica este legata de deficitul de tiamina, ceea ce duce la
lezarea nervului optic. Ambliopia alcoolica este reversibila daca se trateaza cu
dieta adecvata si multivitamine, in special tiamina (vitamina B1). Netratata duce
la leziuni ireversibile ale nervului optic si pierderea vederii.

Complicatiile gastro - intestinale ale consumului de alcool

Efectele alcoolului asupra ficatului
Toxicitatea alcoolului asupra ficatului se datoreaza utilizarii preferentiale a
alcoolului de catre celulele hepatice ca si "combustibil preferat". Chiar si o
cantitate mica de alcool perturba gluconeogeneza si duce la suntarea
metabolizarii unor cantitati de carbohidrati in grasimi. Deteriorarea hepatica
incepe cu transformarea steatozica a ficatului (ce are loc la prezenta unor nivele
constante de alcool in sange de 80mg / dl), urmata de hepatita alcoolica si de
fibroza perivenulara si in ultima faza de catre ciroza hepatica.
Utilizarea cronica de alcool exacerbeaza hepatita infectioasa si interfera cu
succesul tratamentului. Combinatia dintre alcoolism si hepatita C cauzeaza
cresterea toxicitatii hepatice la nivele superioare celor asteptate simplului efect
aditiv al celor doua.

Efectele alcoolului asupra stomacului

Alcoolul favorizeaza colonizarea stomacului cu bacilul Helicobacter Pilory.
Acesta produce amoniac si favorizeaza astfel colonizarea bacteriana ce duce la
gastrita si ulcer - in special asociate cu consumul de vin si bere. Prin urmare,
desi alcoolul cauzeaza gastrita hemoragica, nu este direct responsabil de aparitia
bolii ulceroase. Alcoolul poate actiona concomitent cu Helicobacter Pilory la
intarzierea vindecarii si la agravarea unui ulcer deja prezent. Alcoolul este
responsabil de o incidenta crescuta a refluxului esofagian si a perturbarii
peristalticii normale secundar neuropatiei autonome. Concentratiile crescute de
alcool in sange duc la o evacuare gastrica intarziata a bolului solid si la o
accelerare a evacuarii portiunii lichide din bolul alimentar.

Efectele alcoolului asupra intestinului subtire

Intestinul subtire este expus la concentratii ridicate de alcool in timpul uzului de
alcool. Acest fapt duce la schimbari in structura celulara, metabolismul si
circulatia intestinului subtire. Alcoolul predispune la eroziunea hemoragica a
vililor intestinali si la duodenita. Acestea, in combinatie cu accelerarea
motilitatii, cauzeaza deficienta absorbtiei unor importanti nutrienti ce pot duce la
o varietate de afectiuni medicale.

Efectele alcoolului asupra colonului

Hipertensiunea portala cauzata de disfunctia hepatica, poate duce la aparitia
de hemoroizi. Alcoolul de asemenea cauzeaza scaderea activitatii non-
propulsive colonice si cresterea motilitatii propulsive, ceea poate exacerba boala
hemoroidala.

Efectele alcoolului asupra pancreasului

Alcoolul poate cauza scaderea enzimelor pancreatice din cauza fragilitatii
structurilor de stocare celulare. Acest fenomen se traduce prin inflamatia
peretelui ductal ce blocheaza ductul pancreatic si conduce astfel la stimularea
productiei enzimatice. Combinatia acestor procese duce la aparitia pancreatitei
cronice si acute. Prin episoade recurente de pancreatita ce se manifesta prin
insuficienta exocrina si endocrina, se poate ajunge la diabet zaharat, absorbtia
deficitara si deficienta de vitamine liposolubile (A, D, D2, E, K, F).

Complicatiile cardio-vasculare ale consumului de alcool.

Modificarile cardiace cauzate de consumul de alcool

25 % dintre pacientii cu uz cronic de alcool prezinta o forma de boala cardio-
vasculara. Patogeneza este, in primul rand, pusa pe seama toxicitatii alcoolului
asupra fibrei musculare striate ce duce la inflamatia musculaturii cardiace,
cardiomiopatie, aritmii si anomalii ale ventricului stang.
In afara efectului toxic direct, exista o afectare secundara rezultata din
hipertensiunea indusa de alcool si din modificarile lipidelor sangvine ce
contribuie semnificativ la morbiditatea cardiovasculara. De exemplu,
arteriopatia coronariana este de sase ori mai frecventa la alcoolici si cauzeaza o
exacerbare a mortalitatii cu 20 % mai mare. In timpul sevrajului alcoolic, toate
problemele cardiace si anomaliile electrocardiografice se exacerbeaza si de
asemenea pot aparea noi semne si simptome.
Raspunsul cardiac la alcool reflecta fiziologia individuala, rata de consum si
cantitatea de alcool ingerat. La cei cu disfunctie ventriculara stanga predomina
efectele inhibitorii ale alcoolului ce cauzeaza o scadere a fractiei de ejectie.
Alcoolul de asemenea modifica circulatia sangvina locala : el tinde sa creasca
irigarea pielii, irigarea splanhnica si miocardica si reduce circulatia in teritoriul
cerebral, muscular, pancreatic si la nivelul membrelor.

Cardiomiopatia alcoolica
Cardiomiopatia reprezinta afectarea miocardului (muschiului inimii).
Dependenta alcoolica poate duce la doua tipuri de disfunctii cardiace : tiamin -
dependenta (boala beri-beri alcoolica) sau tiamin - independenta (cardiomiopatia
alcoolica). Fiziopatologia cardiomiopatiei alcoolice este inca necunoscuta. La
cei cu uz cronic de alcool (de obicei mai mult de 10 ani de consum) se intalneste
frecvent hipertrofia miocardica si grade variate de fibroza miocardica si
perivasculara. Cel mai frecvent simptom este dispneea urmata de tuse, in special
nocturna. Alte simptome comune frecvent intalnite sunt : oboseala (ce reflecta o
fractie de ejectie scazuta si fixa), palpitatii asociate aritmiilor, anorexia, edemul
si discomfortul abdominal cauzat de congestia hepatica si intestinala. Pe masura
ce boala progreseaza se instaleaza casexia cardiaca desi initial pierderea in
greutate este mascata de edeme. Tensiunea arteriala este de multe ori in limite
normale sau scazuta. Ecocardiografia va releva cardiomiopatia dilatativa iar
modificarile electrocardiografice nu sunt specifice. Cardiomiopatia alcoolica
este in general ireversibila cu toate ca o ameliorare a simptomelor poate fi
obtinuta prin abstinenta.
Boala Beriberi este o cauza rara de afectare cardiaca la alcoolici si este
recunoscuta ca si cardiomiopatie tiamin - dependenta. Aceasta boala se
caracterizeaza prin cardiomegalie, circulatie hiperdinamica, congestie
circulatorie si reversibilitate la administrarea de tiamina.

Sindromul toxic cardiac cauzat de consumul de alcool

Acest sindrom consta in perturbarea ritmului sau a conducerii cardiace (in
special tahicardii supraventriculare), asociata cu un consum masiv de alcool la
persoane fara alte tulburari (boli) cardiace preexistente. Cea mai frecventa
aritmie este fibrilatia atriala ce se converteste spontan la ritm sinusal intr-o
perioada de 24 de ore. Sindromul este recurent, dar evolutia sa este benigna iar
tratamentul antiaritmic nu este de obicei necesar. Mecanismul de aparitie a
sindromului toxic cardiac nu este pe deplin elucidat, dar ipotezele existente
includ secretia excesiva de epinefrina si norepinefrina, cresterea nivelului
sanguin de acizi grasi si actiunea indirecta a acetaldehidei (metabolitul primar al
alcoolului).

Hipertensiunea cauzata de consumul de alcool

In urma uzului de alcool pot rezulta cresteri usoare ale nivelului tensiunii
arteriale, in special daca tensiunea variaza de-a lungul timpului. O cantitate de
1g / kgc / zi alcool, timp de 5 zile, este suficienta pentru o crestere semnificativa
a tensiunii arteriale, in special la persoanele deja hipertensive. Hipertensiunea
apare frecvent in sevrajul alcoolic, chiar si la cei fara istoric de hipertensiune si
poate constitui o complicatie serioasa a acestuia. Tipul de bautura alcoolica
consumat, rasa si varsta pot influenta impactul consumului de alcool asupra
tensiunii arteriale.
De exemplu, consumul de bere, vin, sake si whiskey sunt mai frecvent asociate
cu cresterea tensiunii arteriale. De asemenea persoanele cu varste peste 50 de ani
sunt mai susceptibile la efectele alcoolului asupra tensiunii arteriale.

Efectele alcoolului asupra nivelului de colesterol

Hiperlipidemia este rezultatul lipogenezei accentuate prin oxidarea alcoolului.
Celula hepatica utilizeaza preferential alcoolul ca si combustibil in locul
lipidelor, ceea ce duce la acumularea lipidelor in ficat si la secretia lor ulterioara
in circulatie. Pe masura ce uzul de alcool conduce la alterare hepatica, disfunctia
secretorie a ficatului poate conduce la efecul opus, respectiv la malnutritie si
casexie (stare generala proasta a organismului, care se manifesta prin tulburarea
functiilor organismului, prin slabire si anemie etc.).

Complicatiile metabolice cauzate de consumul de alcool

Glucoza
Alcoolul duce la anomalii ale reglarii metabolismului carbohidratilor prin
disfunctie hepatica si pancreatica. Scaderea sensibilitatii tesuturilor la insulina in
timpul sevrajului alcoolic si scaderea raspunsului la insulina in timpul
consumului alcoolic acut pot duce la nivele ale glucozei in sange fie foarte
scazute, fie foarte ridicate. Acidoza lactica alcoolica sau cetoacidoza

caracterizata prin greata, voma, dureri abdominale si niveluri anormale ale

glucoziei sangvine poate sa apara ca urmare a perturbarii echilibrului
hidroelectrolitic prin scaderea Na, K, Mg, Ca si P.

Proteinele
Alcoolul duce la atrofie cerebrala prin scaderea sintezei de proteine cerebrale.
Desi efectele asupra sintezei proteinelor hepatice nu au fost elucidate, se stie ca
alcoolul interfera cu secretia hepatica a proteinelor si acest fenomen sta la baza
efectului de "balonizare" al hepatocitelor, observat in necroza celulara din
disfunctia hepatica alcoolica.

Complicatiile hematologice cauzate de consumul de alcool.

Efectele hematologice ale alcoolului includ o varietate de anemii, leucopenii
(scadere patologica a numarului globulelor albe din sange) si coagulopatii
(tulburarilor de coagulare a sangelui).
Scaderea globulelor rosii din sange se poate datora deficitului de fier, deficitului
de vitamina B12, pierderilor permanente de sange de la nivbelul tractului
gastrointestinal superior (esofag, stomac) si a unei inflamatii cronice a alcoolului
asupra celulelor.
Alcoolul duce si la scaderea celulelor albe din sange cu cresterea riscului de
infectii in tot organismul.
De asemenea, alcoolul determina scaderea trombocitelor ceea ce duce la
tulburari de coagulare - hemoragii.

Complicatiile imunologice cauzate de consumul de alcool.

Alcoolul este asociat cu disfunctia sistemului imun ce duce la cresterea riscului
de infectii si neoplasm (tumora).

Infectiile
Uzul de alcool predispune la infectii prin malnutritie, disfunctie splenica,
leucopenie, disfunctie granulocitara si afectarea reflexului faringian. Pneumonia
de aspiratie, empiemul, HIV, bolile cu transmitere sexuala, abcesele cerebrale,
meningita, peritonita bacteriana spontana si tuberculoza sunt frecvente la
consumatorii cronici de alcool si au o rata crescuta a mortalitatii.

Neoplasmul
Persoanele cu uz cronic de alcool au un risc crescut de cancer al tractului aero -
digestiv (buze, cavitate orala, limba, faringe, laringe, esofag, stomac si colon),
cancer de san, ficat, ducte biliare si plaman. Acest risc este crescut chiar si
atunci cand ceilalti factori precum dieta, fumatul si stilul de viata sunt exclusi.
Rolul alcoolului in dezvoltarea cancerului este acela al unui co-carcinogen,
adica potenteaza efectul carcinogenic al altor factori precum tutunul. Alte
mecanisme posibile ale inductiei cancerului sunt iritatia locala in cazul
plamanului si tractului digestiv sau deteriorarea functiei sistemului imun.

Complicatiile renale cauzate de consumul de alcool

Disfunctia renala la cei cu uz cronic de alcool este frecvent atribuita bolii
hepatice. Aceasta insotita de efectele renale ale intoxicatiei alcoolice duce la
ineficienta reglarii acidului uric, fluidelor si electrolitilor. De asemenea poate sa
apara ischemia renala si sindromul hepatorenal. Hiponatremia dilutionala,
hipokaliemia, hipofosfatemia si hipomagnezemia apar din cauza retentiei de
sodiu in urma bolii hepatice. Hiperuricemia poate fi rezultatul insuficientei
renale, dar se datoreaza mai frecvent gutei. Abuzul alcoolic duce la perturbarea
echilibrului acido - bazic si la acidoza metabolica. Acidoza respiratorie poate sa
apara in intoxicatii alcoolice insotita de depresia respiratorie. Alcaloza
metabolica poate sa apara odata cu voma si diareea. Alcaloza respiratorie apare
in sevrajul alcoolic sau in ciroza hepatica din cauza toxinelor endogene.
Deshidratarea este frecventa la persoanele cu uz cronic de alcool si este
rezultatul vomei, diareei si diurezei crescute.

Complicatiile pulmonare cauzate de consumul de alcool

Intoxicatia alcoolica poate duce la depresie respiratorie complicata cu aspiratie
si pneumonita chimica si / sau infectioasa. Tahipneea este rezultatul infectiei,
alcalozei respiratorii data de disfunctia hepatica sau de sevrajul alcoolic.

Complicatiile hormonale si sexuale cauzate de consumul de alcool

Concentratia hormonilor : paratiroidian, insulina, adenocorticotropina,
prolactina, cortizol si hormonului de crestere pot fi alterate de catre consumul de
alcool. La barbati se observa, secundar scaderii productiei de testosteron,
diminuarea numarului si motilitatii spermatozoizilor, disfunctie sexuala,
infertilitate. In cazul disfunctiei hepatice avansate, cu secreie anormala de
estrogen, pot apare atrofia testiculara si ginecomastia. La femei se poate instala
menopauza prematura si poate sa apara ciclu neregulat, dismenoree si
metroragie cauzate de malnutritie si coagulopatii. Cantitati precum o singura
unitate (12 gr de alcool pur) / saptamana pot duce la scaderea fertilitatii la femei.

Complicatiile nutritionale cauzate de consumul de alcool

Alcoolul este o sursa importanta de calorii lipsite de valoare nutritionala, fiind
una din cauzele majore de deficit nutritional. Factori ce contribuie la deficitul
nutritional sunt toxicitatea directa asupra tesuturilor, perturbarea absorbtiei
nutrientilor si a metabolismului lor. Lipsa tiaminei (vitamina B1) duce la
sindromul Wernike - Korsakoff, boala beriberi si polineuropatie. Deficienta
vitaminei B6 produce disfunctii neurologice, hematologice si dermatologice.
Diminuarea cantitatii de de acid folic si vitamina B12 se manifesta prin anemie
megaloblastica si deficitele neurologice asociate acesteia. Scaderea zincului este
asociata cu piele uscata si aspra, letargie mentala, afectarea simtului gustativ si
apetit scazut. Nivelele de vitamine A, B2, C, D, E, K, Mg, Ca, folat, fosfat si Fe
sunt scazute la consumatorii cronici de alcool. Imbunatatirea nutritiei si
abstinenta sunt necesare pentru a corecta aceste deficite precum si suplimente cu
tiamina, acid folic si multivitamine pentru cel putin 3 luni. Cazurile severe de
malnutritie trebuie tratate prin administrae intramusculara de tiamina, deoarece
absorbtia deficitara a acesteia este frecvent prezenta.

Influentele consumului de alcool asupra somnului

Alcoolul este un excitant ce duce la insomnie de adormire si de mentinere
precum si la oboseala, in primul rand la nivel psihic, in timpul zilei. Paradoxal,
multe dintre persoanele cu uz cronic de alcool necesita alcool pentru a diminua
activarea sistemului simpatic asociata cu sevrajul, pentru a putea adormi. Chiar
si uzul moderat de alcool la cina, la o persoana ce nu consuma in mod cronic
alcool, de varsta mijlocie, scade perioada REM (REM - Rapid Eye Movement -
Miscarea Rapida a Ochiului)* a somnului. Dupa incetarea uzului de alcool apar
simptome care se manifesta prin vise vii, ce de obicei trezesc individul, formand
astfel un cerc vicios prin intreruperea fazei REM, ceea ce, in final, duce la
deprivarea de somn.