Accident vascular cerebral

De la Wikipedia, enciclopedia liber�

Sari la navigareSari la c�utare
Pseudomedicina.png
Acest articol necesit� mai multe referin?e medicale pentru verificare sau se
bazeaz� prea mult pe surse primare.
V� rug�m s� revizui?i con?inutul articolului ?i s� ad�uga?i surse de �ncredere
suplimentare. (iulie 2015)
Pentru alte sensuri, vede?i Atac (dezambiguizare).
Accident vascular cerebral
MCA Territory Infarct.svg
Scanare tomografic� a creierului, put�ndu-se observa ischemia cerebral� �n emisfera
dreapt�
Specialitate Neurologie
Clasificare ?i resurse externe
ICD-9 434.91
ICD-10 I61-I64ner
ICD-11 Modifica?i la Wikidata
OMIM 601367
DiseasesDB 2247
MedlinePlus 000726
eMedicine neuro/9 emerg/558 emerg/557 pmr/187
Patient UK Accident vascular cerebral
MeSH ID D020521
Modific� date / text Consulta?i documenta?ia formatului

Ischemia cerebral� este produs� de o reducere a fluxului sangvin cu durata de

c�teva secunde p�n� la c�teva minute. Dac� oprirea dureaz� mai mult de c�teva
minute, apare infarctarea (moartea) ?esutului cerebral irigat de vasul afectat.
Cauzele de ischemie (infarct) cerebral sunt variate: de la hipotensiune sistemic�
ce produce de obicei sincope p�n� la embolizare din diverse surse arteriale sau
inim�[1] sau boli ale vaselor cerebrale.

Hemoragia intracranian� poate s� apar� �n parenchimul cerebral, spa?iul

subarahoidian sau �n spa?iul subdural ori epidural; majoritatea hemoragiilor sunt
asociate hipertensiunii arteriale, mai rar pot exista hemoragii spontane, malforma?
ii arteriovenoase sau s�nger�ri intratumorale.

Cuprins
1 Defini?ie
2 Simptome
3 Cauze, diagnostic ?i patofiziologie
4 Prevenire ?i tratament
5 Epidemiologie
6 Note
7 Bibliografie
8 Vezi ?i
9 Leg�turi externe
Defini?ie
Accidentul vascular, cunoscut ?i sub numele de accident vascular cerebral (AVC),
injurie cerebro-vascular� (ICV), sau atac cerebral, este atunci c�nd un flux
sangvin slab c�tre creier duce la moartea celulelor. Exist� dou� tipuri principale:
cel ischemic cauzat de lipsa fluxului sangvin ?i hemoragic din cauza s�nger�rii.
Acestea duc la p�r?i ale creierului care nu func?ioneaz� corespunz�tor.[2]

De obicei, dar nu mereu, simptomele apar rapid. Dac� simptomele dureaz� mai pu?in
de una sau dou� ore, atunci este cunoscut drept atac ischemic tranzitor (AIT).[3]
Atacurile hemoragice ar putea fi asociate, de asemenea, cu dureri de cap severe.[3]
Simptomele unui accident vascular pot fi permanente.[2] Complica?iile pe termen
lung pot include pneumonia sau pierderea controlului vezicii urinare.[3]

Simptome
Cele mai cunoscute simptome ale accidentului vascular cerebral sunt:

st�ri de amor?eal�;
sl�biciune sau paralizie a fe?ei;
tulbur�ri de mers, vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte[4][3]),
vorbire (cum ar fi afazia expresiv�, afazia receptiv�);
ame?eal�, pierderea echilibrului sau a coordon�rii;
confuzie, dureri de cap.
Cauze, diagnostic ?i patofiziologie
Principalul factor de risc al atacului cerebral este tensiunea arterial� mare.[5]
Al?i factori de risc includ, printre altele, fumatul de tutun, obezitatea,
colesterolul ridicat, diabetul, AIT anterior ?i fibrila?ia atrial�.[4][5] Un
accident vascular ischemic este, de obicei, cauzat de un blocaj al unui vas de
s�nge.[6] Un accident vascular hemoragic este cauzat de s�ngerare, fie direct �n
creier, fie �n spa?iul ce �mprejmuie?te creierul.[6][7] S�ngerarea poate ap�rea din
cauza unui anevrism cerebral.[6] Diagnosticarea se face, de regul�, prin imagistic�
medical� precum o scanare CT sau scanare RMN al�turi de o examinare fizic�. Alte
teste precum electrocardiograma (EKG) ?i testele sangvine sunt efectuate pentru a
determina factorii de risc ?i pentru a elimina alte posibile cauze. Nivelul mic de
zah�r din s�nge poate cauza simptome similare.[8]

Prevenire ?i tratament
Preven?ia include sc�derea factorilor de risc precum ?i posibil aspirina,
statinele, opera?ie chirurgical� pentru a deschide arterele creierului la
persoanele ce prezint� str�mtorare ?i warfarina la persoanele cu fibrila?ie
atrial�.[4] Un accident vascular necesit� adesea ajutor de urgen?�.[2] Un atac
vascular ischemic, dac� este detectat p�n� la �ntre trei ?i patru ore ?i jum�tate
poate fi tratat cu o medica?ie ce poate rupe cheagul. Aspirina poate fi utilizat�.
Unele accidente vasculare hemoragice beneficiaz� de chirurgie. Tratamentul pentru
recuperarea func?iilor pierdute se nume?te reabilitare �n urma unui accident
vascular cerebral ?i are loc, �n mod ideal, �ntr-o unitate de tratare a
accidentelor vasculare; �ns�, acestea nu exist� �n multe p�r?i ale lumii.[4]

Epidemiologie
�n 2010, aproximativ 17 milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral,
iar 33 de milioane de oameni au avut un accident vascular cerebral ?i sunt �n via?
�. �ntre anii 1990 ?i 2010 num�rul accidentelor ap�rute a sc�zut �n fiecare an cu
aproximativ 10% �n ?�rile dezvoltate ?i au crescut cu 10% �n ?�rile �n curs de
dezvoltare.[9] �n 2013, atacul vascular cerebral a fost cea de-a doua cea mai
frecvent� cauz� de deces, dup� boala arterelor coronariene, �nsum�nd 6,4 milioane
de decese (12% din total).[10] Aproximativ 3,3 milioane de decese au rezultat din
accidente vasculare ischemice, �n timp ce 3,2 milioane de decese au rezultat din
atacuri vasculare hemoragice.[10] Aproximativ jum�tate dintre persoanele ce au avut
atac vascular cerebral tr�iesc mai pu?in de un an.[4] Per total, dou� treimi dintre
accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele de peste 65 de ani.[9]

Note
^ AVC ischemic cardioembolic: actualiz�ri �n etiologie, diagnostic ?i tratament.
[nefunc?ional�] Actualit�?i �n Neurologie
^ a b c �What Is a Stroke?�. http://www.nhlbi.nih.gov/. 26 martie 2014. Accesat �n
26 februarie 2015. Leg�tur� externa �n |website= (ajutor)
^ a b c d �What Are the Signs and Symptoms of a Stroke?�. http://www.nhlbi.nih.gov.
26 martie 2014. Accesat �n 27 februarie 2015. Leg�tur� externa �n |website=
(ajutor)
^ a b c d e Donnan GA, Fisher M, Macleod M, Davis SM (mai 2008). �Stroke�. Lancet.
371 (9624): 1612�23. doi:10.1016/S0140-6736(08)60694-7. PMID 18468545.
^ a b �Who Is at Risk for a Stroke?�. http://www.nhlbi.nih.gov. 26 martie 2014.
Accesat �n 27 februarie 2015. Leg�tur� externa �n |website= (ajutor)
^ a b c �Types of Stroke�. http://www.nhlbi.nih.gov. 26 martie 2014. Accesat �n 27
februarie 2015. Leg�tur� externa �n |website= (ajutor)
^ Feigin VL, Rinkel GJ, Lawes CM, Algra A, Bennett DA, van Gijn J, Anderson CS
(2005). �Risk factors for subarachnoid hemorrhage: an updated systematic review of
epidemiological studies�. Stroke. 36 (12): 2773�80.
doi:10.1161/01.STR.0000190838.02954.e8. PMID 16282541.
^ �How Is a Stroke Diagnosed?�. http://www.nhlbi.nih.gov. 26 martie 2014. Accesat
�n 27 februarie 2015. Leg�tur� externa �n |website= (ajutor)
^ a b Feigin VL, Forouzanfar MH, Krishnamurthi R, Mensah GA, Connor M, Bennett DA,
Moran AE, Sacco RL, Anderson L, Truelsen T, O'Donnell M, Venketasubramanian N,
Barker-Collo S, Lawes CM, Wang W, Shinohara Y, Witt E, Ezzati M, Naghavi M, Murray
C (2014). �Global and regional burden of stroke during 1990-2010: findings from the
Global Burden of Disease Study 2010�. Lancet. 383 (9913): 245�54.
doi:10.1016/S0140-6736(13)61953-4. PMID 24449944.
^ a b GBD 2013 Mortality and Causes of Death, Collaborators (17 decembrie 2014).
�Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific
mortality for 240 causes of death, 1990-2013: a systematic analysis for the Global
Burden of Disease Study 2013�. Lancet. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMID
25530442.
Bibliografie
en J. P. Mohr; Dennis Choi; James Grotta; Philip Wolf (2004). Stroke:
Pathophysiology, Diagnosis, and Management. New York: Churchill Livingstone. ISBN
0-443-06600-0. OCLC 50477349.
en Charles P. Warlow; Jan van Gijn; Martin S. Dennis; Joanna M. Wardlaw; John M.
Bamford; Graeme J. Hankey; Peter A. G. Sandercock; Gabriel Rinkel; Peter Langhorne;
Cathie Sudlow; Peter Rothwell (2008). Stroke: Practical Management (ed. 3rd).
Wiley-Blackwell. ISBN 1-4051-2766-X.
Vezi ?i
Ateroscleroz�
Leg�turi externe
Commons
Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Accident vascular cerebral
Accident vascular cerebral pe Curlie
DRAGON Score for Post-Thrombolysis
THRIVE score for stroke outcome
National Institute of Neurological Disorders and Stroke
Informa?ii bibliotecare
BNF: cb11937387w (data) GND: 4052588-0 LCCN: sh85022095 NDL: 00969244 NSK:
000173178
Categorii: Urgen?e medicaleNeurologieBoli cerebrovasculare
Meniu de navigare
Nu sunte?i autentificat
Discu?ii
Contribu?ii
Creare cont
Autentificare
ArticolDiscu?ie
Lectur�ModificareModificare surs�Istoric
C�utare
C�utare �n Wikipedia
Pagina principal�
Schimb�ri recente
Cafenea
Articol aleatoriu
Facebook
Participare
Cum �ncep pe Wikipedia
Ajutor
Portaluri tematice
Articole cerute
Dona?ii
Trusa de unelte
Ce trimite aici
Modific�ri corelate
Trimite fi?ier
Pagini speciale
Navigare �n istoric
Informa?ii despre pagin�
Citeaz� acest articol
Element Wikidata
Print/export
Create a book
Download as PDF
Versiune de tip�rit
�n alte proiecte
Wikimedia Commons

�n alte limbi
?????????
Deutsch
????????
English
Espanol
Fran�ais
Magyar
?????? / srpski
T�rk�e
�nc� 98
Modific� leg�turile
Ultima editare a paginii a fost efectuat� la 12 mai 2021, ora 17:44.
Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribuire
�n condi?ii identice; pot exista ?i clauze suplimentare. Vede?i detalii la Termenii
de utilizare.
Politica de confiden?ialitateDespre WikipediaTermeniVersiune
mobil�DezvoltatoriStatisticiDeclara?ie cookieWikimedia FoundationPowered by
MediaWiki