CUPRINS

CAPITOLUL 1...........................................................................................................................1
Organizare şi funcţionalitate la SC EDUROM SRL Iasi............................................................1
1.1. Scurt istoric......................................................................................................................1
1.2. Obiect/domeniu de activitate...........................................................................................2
1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară).......................................11
1.6. Relaţii cu exteriorul........................................................................................................14
1.7. Structura şi evoluţia principalelor venituri bugetare vărsate de S.C. EDUROM S.R.L.
în perioada 2008-2010- tabel comentat cu factorilor de influenţă........................................20
CAPITOLUL II.........................................................................................................................23
Fundamentarea veniturilor bugetare.........................................................................................23

CAPITOLUL 1
Organizare şi funcţionalitate la SC EDUROM SRL Iasi

1.1. Scurt istoric

Fondata in 2002, EDUROM ofera pe piata din Romania servicii specializate in
domeniul Resurselor Umane. Performanta, know-how si personalizare - sunt elementele care
caracterizeaza modul in care EDUROM intelege sa actioneze in cadrul proiectelor dezvoltate.
La baza acestor proiecte se afla licentele internationale achizitionate de catre EDUROM.
Consultantii EDUROM sunt acreditaţi în sistemul internaţional, prin BELBIN
Associates – London UK. Metoda este utilizata de mii de companii si organizatii la nivel
mondial; in Romania, datorita nivelului ridicat de utilizare si promovare a metodei de catre
EDUROM, compania noastra este unic centru de acreditare in metoda BELBIN.

EDUROM – in cifre:

1
  7 ani de experienta
 3 arii de activitate:training,recrutare si consultanta
 5 licente internationale
 60 de clienti: companii nationale si multinationale

Valorile EDUROM

Integritate
 ne asumam doar ceea ce putem oferi si construim relatii bazate pe
onestitate

Respect fata de resurse

 valorizam oamenii
 respectam timpul nostru si al celorlalti
 gestionam cu atentie resursele financiare si materiale

Invatare continua
 suntem motivati sa devenim mai buni pentru noi si pentru clientii nostri

Modestie
 rezultatele noastre se datoreaza in primul rand oamenilor cu care lucram

La Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Control Financiar de Stat , societatea

este înscrisă la numărul 2220/1990, având codul fiscal 1996928. De asemenea, societatea
deţine în proprietate firma şi sigla înregistrate la O.R.C. Iaşi şi toate autorizările legale pentru
desfăşurarea obiectului de activitate cuprins în statutul societăţii şi actele adiţionale la acesta.

1.2. Obiect/domeniu de activitate

Firma S.C. EDUROM S.R.L. are ca obiect de activitate prestarea de srvicii si
anume:

A) Training Personalizat

2
 Programele personalizate de training se adreseaza firmelor care doresc sa abordam in
primul rand problemele lor specifice. La cursurile personalizate participa doar angajati ai
aceleiasi firme/organizatii. Pasii prin care trainerii EDUROM implementeaza programe
personalizate sunt:
 analiza nevoilor de training
 designul trainingului
 implementarea programelor de training
 evaluarea utilizarii cunostintelor
 consultanta
Beneficiile implementarii de programe personalizate sunt: cresterea vanzarilor,
cresterea productivitatii la nivel individual si in companie, eficientizarea comunicarii intre
membrii echipelor de lucru, dezvoltarea abilitatilor de conducere. Aceste beneficii sunt in
stransa legatura cu domeniile in care trainerii EDUROM au experienta si anume:
 dezvoltarea abilitatilor de lucru in echipa
 dezvoltarea abilitatilor de conducere
 dezvoltarea abilitatilor de vanzare
 managementul timpului si stresului
 construirea echipa

Cursuri deschise

Performanta prin oameni performanti

EDUROM a organizat a 8-a editie a programului Cursuri Deschise.Companiile care

lucreaza cu noi, stiu ca performantele medii si cele exceptionale ale angajatilor influenteaza in
mod direct ritmul de crestere si dezvoltare al afacerilor lor. In acest
context, CursurileDeschise EDUROM se contureaza ca o solutie eficienta pentru cresterea
performantei persoanelor cheie din interiorul firmei.

B)Recrutare
Serviciul de recrutare si selectie de personal* s-a dezvoltat ca urmare a cererii
clientilor EDUROM de a integra in echipele lor oameni performanti si motivati. Acestea sunt

3
calitatile care caracterizeaza candidatii pe care ii recrutam si recomandam clientilor nostri.
Pentru ca, dincolo de motivatie, atitudine fata de munca si dorinta de a-ti asuma
responsabilitati, credem ca orice se poate invata.

C)Consultanta

Managementul performantei
Managementul performantei (MP) are un impact major in atingerea obiectivelor
organizationale si a celor individuale in cadrul organizatiilor. Implementarea MP intr-un mod
eficace contribuie la responsabilizarea, evaluarea reala si recompensarea corecta a
personalului angajat. Valoarea adaugata in mod direct de MP companiilor consta in cresterea
productivitatii si rata scazuta a fluctuatiei de personal. Alte beneficii aduse de MP sunt
obtinerea de informatii despre nivelul de competenta si motivatie a personalului angajat la un
moment dat.

Managementul fortei de vanzare

Atentia sporita acordata functiei de vanzare inseamna cota de piata mai mare, profit
mai mare, cashflow imbunatatit si imagine buna in piata. Mai mult de atat o functie solida de
vanzari confera afacerii stabilitate si previziuni realiste asupra tendintelor din piata. Acestea
sunt motivele pentru care ne-am dezvoltat un serviciu specializat pentru functia de vanzare.
Prin managementul fortei de vanzari urmarim impreuna cu clientii:
 buna corelare a vanzarilor cu marketingul, in asa fel incat cel din urma
sa sprijine in mod real forta de vanzare;
 identificarea factorilor cheie de succes ai pietii si ai acelor factori cheie
de interes pentru business;
 identificarea capabilitatilor fortei de vanzare;
 stabilirea planurilor strategice de actiune pentru a atinge performantele
solicitate de piata;
 proiectarea unei structuri de vanzari adecvate, care sa raspunda pietii si
tipului de business;
 crearea profilului angajatului pentru functiile operationale si strategice
de vanzari;
 selectia de personal adecvat pentru specificul de a vinde al afacerii;

4
  designul si implementarea instrumentelor de raportare in vanzari;
 coaching la nivel de conducere pentru identificarea politicii de pret,
distributie, produs, promovare;
 coaching la nivel de conducere pe abilitati de leadership.

Coaching
Coachingul furnizat de EDUROM este un antrenament pentru a actiona. Rolul cade pe
client in primul rand, iar relatia dintre coach si client este una de egalitate.
Pe cei doi exponenti ai coachingului EDUROM, Adrian Rindasu si Razvan Mitocariu,
ii recomanda valorile, experienta de 7 ani in care au facut coaching si specializarea in
domeniu. Principiile de lucru pe care cei doi coach-eri le aplica in intalnirile de coaching sunt:
 focalizarea pe client si pe cadrele sale de referinta (paradigme ale clientului);
 focalizarea pe prezent si viitor;
 concentrarea pe a fi prezenti in discutii si a asculta;
 obtinerea angajamentului clientului pentru ca acesta este cel responsabil de a
actiuna, dupa intalnirile de coaching;
 empatizarea cu ritmul clientului;
 directionarea clientului spre o anumita solutie, in cazul in care acesta solicita o
astfel de abordare.

1.3. Organizare internă (organigramă comentată)

S.C. EDUROM S.R.L. Iasi este organizată ca o societate cu raspundre limitata.
S.C. EDUROM S.R.L. Iasi are o structura organizatorica de tip piramidal. Fiecare
departament este format la rândul lui din diferite sectii/ateliere de productie si servicii/birouri
functionale, care asigura functionarea EDUROM ca societate.

5
Adunarea Generala a Asociatilor are urmatoarele obligatii principale:

 aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi,

numeste administratorii si membrii comisiei de cenzori,inclusiv cenzorii supleanti, le
stabileste remuneratia, ii descarca de gestiune si ii revoca,
 numeste directorii generali si adjunctii acestora, le stabileste
remuneratia, ii descarca de gestiune si ii revoca,
 stabileste competentele si raspunderile administratorului si comisiei de
cenzori,
 hotaraste cu privire la largirea obiectului de activitate al societatii,
 aproba si modifica programul de activitate si bugetul societatii,
 îsi da acordul asupra contractelor de munca,
 hotaraste cu privire la contaractatrea de imprumuturi bancare si
acordarea de garantii,
 aproba bilantul contabil si stabileste repartizarea beneficiului net,
 hotaraste cu privire la infiintarea si desfiintarea de sucursale, filiale,
agentii,

6
  hotareste cu privire la marirea si reducerea capitalului social, la
modificarea numarului de parti sociale sau a valorii nominale a acestuia, precum si la
cesiunea partilor sociale,
 hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea si lichidarea
societatii,
 hotaraste cu privire la modificarea actului constitutiv, precum si la
transformarea formei juridice a societatii,
 hotaraste cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de
investitii mari,
 hotaraste cu privire la prelungirea duratei de functionare a societatii,
stabilita prin actul constitutiei,
 hotaraste cu privire la actionarea in justitie a administratorilor, precum
si a cenzorilor pentru pagubele pricinuite societatii

Consiliul de Administratie este ales de AGA pe o durată de 4 ani, cu posibilitatea

de realegere. Acesta este format din 5 membri, conduşi de Directorul General, care are rolul
de a elabora strategiile firmei, de a coordona şi controla activităţile, de a stabili obiectivele şi
responsabilităţile personalului societăţii pe compartimente precum şi de a aproba operaţiunile
de încasări şi plăţi. De asemenea, Directorul General depune anual Adunării Generale a
Acţionarilor raportul cu privire la activitatea societăţii, bilanţul şi contul de profit şi pierdere
pe anul precedent, precum şi proiectul de program de activitate, proiectul de buget al firmei pe
anul în curs.

Directorul general are in subordine directa pe Directorul economic si

compartimentele Resurse umane,Directorul economic,Directorul de marketing.
1. – Asigura conducerea generale si operativa a societatii, in conditii de rentabilitate si
raspunde de realizarea tuturor obligatiilor ce decurg din contractele incheiate cu clientii la
termenele stabilite, in concordanta cu politica si obiectivele in domeniul calitatii, precum si in
conformitate cu cerintele de calitate impuse de legislatia in vigoare si clauzele contractuale .
2. – Reprezinta societatea in relatiile cu persoane juridice sau fizice si cu organele publice, la
intilniri de afaceri, reuniuni profesionale sau stiintifice, interne si intemationale .
3. – Angajeaza raspunderea patrimoniala a societatii, prin semnatura sa. Aproba structura
organizatorica a societatii .

7
 4. -Negociaza salariile personalului angajat si incheierea contractelor de munca,
precum si solutionarea eventualelor probleme de munca si sociale .
5 – Asigura coordonarea si raspunde de activitatea de marketing. Asigura organizarea
si declansarea actiunilor de publicitate si reclama cu privire la obiectul de activitate al
societatii si lucrarile/ serviciile/ produsele realizate de organizatie, in conditii de calitate si la
preturi competitive, in scopul atragerii de noi clienti .
6 – Negociaza salariile personalului angajat si incheierea contractelor de munca,
precum si solutionarea eventualelor probleme de munca si sociale .
7- Dispune masuri pentru tinerea sub control a documentelor. Analizeaza si emite
dispozitii cu privire la circulatia interna a documentelor primite de societatii; analizeaza de
asemenea si aproba documentele cu caracter intern elaborate in cadrul activitatilor societatii,
precum si documentele de interfata cu clientii, subcontractantii, organele de control,
etc.,inclusiv modificarile acestora .
8 – Primeste si analizeaza reclamatiile clientilor sau de la organele publice referitoare
la activitatea societatii, la calitatea lucrarilor executate. Stabileste solutii si masuri pentru
rezolvarea reclamatiilor respective .
9 – Urmareste respectarea de catre personalul organizatiei a masurilor interne stabilite
in vederea protejarii documentelor si informatiilor care prezinta importanta pentru societate,
precum si a celor privind mentinerea ordinii si disciplinei, iar in cazurile sesizarii unor abateri,
dispune sanctionarea celor vinovati .
10– Este reprezentant al managementului investit cu autoritatea de a asigura ca
sistemul calitatii este implementat si mentinut in conformitate cu prevederile standardului de
referinta .

Directorul executiv are in subordine Directorul economic,Directorul de marketing si

Directorul de resurse umane.
Directorul executiv este responsabil cu coordonarea personalului angajat şi activitatea
curenta a firmei (aplicarea în practică a prioritatilor si strategiei adoptate de Consiliul
Director). Directorul executiv este direct responsabil de mobilizarea resurselor financiare
necesare desfasurarii activitatii asociatiei, de gestionarea acestor resurse, cu respectarea
prevederilor statutare.

8
 Directorul economic are in subordine biroul contabil si biroul financiar si are ca
atributii:
- coordonarea departamentului financiar-contabil, a departamentului de facturare, a
gestionarilor si a departamentului tesa
pentru fabrica.
-intocmirea situatiilor contabile lunare, bilant, verificarea inregistrarilor in contabilitate,
- intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale, obtinerea certificatelor fiscale, a vizelor de
afaceri,
- intocmirea documentatiilor necesare obtinerii creditelor, a liniei de credit,
- intocmirea situatiilor financiare solicitate de conducerea societatii.
-verificarea existentei si elaborarea sistemului de proceduri interne;
-verificarea respectarii procedurilor;
-participarea la elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli anual, pe intreprindere
-verificarea incadrarii in bugetul aprob
-pregatirea situatiilor si a documentelor solicitate de auditorii externi;
-verificarea respectarii contractelor comerciale;

Biroul contabil,financiar are ca atributii :

 asigură organizarea şi desfăşurarea activităţii financiar-contabile, în
conformitate cu dispoziţiile legale;
 urmăreşte, periodic, realizarea în bune condiţii a indicatorilor financiari
aprobaţi prin bugetul de venituri şi cheltuieli al direcţiei judeţene de evidenţă a persoanelor,
precum şi respectarea disciplinei de plan şi a celei financiare;
 asigură plata integrală şi la timp a drepturilor băneşti ale personalului şi
dispune sau propune măsuri, potrivit legii, pentru soluţionarea cererilor, reclamaţiilor şi
sesizărilor referitoare la calcularea şi plata acestora;
 gestionează resursele materiale şi de dotare necesare activităţii proprii
 desfăşoară activităţi de studii şi documentare tehnică (informatică) în scopul
cunoaşterii celor mai noi tehnologii în domeniul informatic şi a posibilităţilor de
implementare a acestora în cadrul sistemului informatic propriu;
 colaborează cu specialiştii structurilor informatice interconectate la bazele de
date comune ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în vederea asigurării
utilizării datelor în conformitate cu prevederile legale.

9
  intocmirea documentelor cu privire la veniturile si cheltuielile firmei

Directorul de marketing are in subordine biroul analizei de piata si deasemenea

publicitatea firmei si are ca atributii :
- organizează şedinţe, conferinţe,
- organizează evenimente, targuri, expozitii ce au ca scop promovarea imaginii si produselor
firmei;
- are cunoştinţe de contabilitate (Stocuri)
- participă la întâlnirile de afaceri,
- traduce din şi în limbi străine
- trebuie sa cunoasca, sa interpreteze si sa puna in aplicare strategia de marketing si planul de
afaceri al companiei,
- este implicat active in schimbarea si dezvoltarea companiei, fara insa sa ia insa decizii de
unul singur
- supraveghează personalul administrativ, curieri, şoferi, personalul de serviciu

Departamentul commercial are relaţii cu furnizorii şi clienţii.

La acest nivel sunt preluate comenzile clienţilor şi sunt efectuate comenzi către
furnizori, sunt stabilite relaţii cu potenţialii clienţi prin intermediul publicităţii pe diferite căi,
se analizează piaţa şi se definesc principalele direcţii în care se acţionează în vederea cresterii
cifrei de afaceri.

Departamentul economic - atribuţiile managerului economic, precum şi a personalui

din subordinea acestuia se stabilesc de administratorul societăţii, potrivit legii. Una din
sarcinile importante este respectarea disciplinei financiare pentru folosirea raţionala şi
eficienta a mijloacelor materiale şi băneşti ce se afla în patrimoniul firmei.

Urmează apoi şefii serviciilor şi ai secţiilor, ce i-au decizii de nivel operaţional şi

asigură activitatea curentă în firmă, încadrându-se în una sau mai multe dintre funcţiile
întreprinderii
Gestiunea societăţii este asigurată de asociati şi de Comisia de Cenzori, formată din
trei membri aleşi de AGA.

10
 A.G.A., ca organ de conducere al societăţii, primeşte informaţii necesare în
procesul de adoptare al deciziilor de la comisia de cenzori şi de la managerul general, care, la
rândul lui, primeşte informaţii şi propuneri de la managerul de concepţie, managerul cu
probleme de producţie, managerul economic şi cel comercial

Structura de organizare si functionare a societatii este orientata spre realizarea

obiectivelor sale astfel incat fiecare componenta organizatorica sau actiune trebuie sa
corespunda unor cerinte clar definite, reiesite din obiectivele acesteia. Baza structurii de
organizare a societatii o reprezinta regulamentul de organizare si functionare a societatii.

1.4. Funcţionalitate (relaţii interne cu accent pe latura financiară)

Relaţiile care apar specificate în fişa postului în cadrul societăţii sunt:

1. Relaţii de autoritate, în care se includ:

relaţiile ierarhice - exprimă raporturile între titularii posturilor de conducere şi cei ce
deţin posturi de execuţie;
relaţiile funcţionale - reprezintă o expresie a exercitării autorităţii funcţionale de către
compartimente specializate care pot emite o serie de indicaţii metodologice, sau recomandării.
2. Relaţii de cooperare, care se stabilesc între titularul unui post situat pe acelaşi
nivel ierarhic cu titularul altui post, dar aparţinând unui compartiment diferit, în scopul
realizării în comun a anumitor obiective.
3. Relaţii de control.
În cadrul S.C. EDUROM S.R.L. Iasi volumul sarcinilor, autoritatea, relaţiile
ierarhice, funcţionale şi de colaborare, competenţele şi responsabilităţile apar reliefate diferit
în fişa postului pentru posturile de conducere şi pentru posturile de execuţie.
În cazul managerilor, atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile sunt stipulate în
baza contractului de management încheiat cu respectarea Legii nr. 66/94 şi a Normelor
Metodologice aferente.
Pentru posturile de conducere, fişele postului cuprind competenţe, sarcini,
responsabilităţi din domenii mai largi de activitate, implicând atribuţii de coordonare a
activităţii unui număr de subordonaţi. Funcţiile şi atribuţiile conducerii sunt : prevederea,
organizarea, comanda, coordonarea, evaluarea, controlul.

11
 Şefii de servicii şi birouri răspund de cunoaşterea sarcinilor, competenţelor,
responsabilităţilor de către fiecare subordonat şi de modul în care aceştia îşi duc la îndeplinire
sarcinile încredinţate.
Pe baza fişei postului, fiecare şef de compartiment şi de secţie va stabili sarcini, lucrări
şi atribuţii fiecărui angajat, sub semnătură de luare la cunoştinţă.
La redistribuirea sarcinilor individuale, sau la schimbarea structurii postului se
vor modifica sarcinile pentru ca în orice moment fiecare să-şi cunoască obligaţiile ce-i revin şi
de care răspunde.
În prezent, în cadrul firmei S.C. EDUROM S.R.L. sunt recunoscute ca
funcţiuni ale întreprinderii următoarele activităţi: comerciala şi de personal.

Functia comercială cu acţiune în aval de întreprindere, înglobează activităţile care au

ca scop să realizeze obiectivele referitoare la stabilirea legăturilor firmei cu pieţele şi
consumatorii din aval de întreprindere, pentru desfacerea şi vânzarea produselor, serviciilor şi
lucrărilor, ce fac obiectul activităţii de profil al unităţii.
In cadrul firmei S.C.EDUROM S.R.L. functia comerciala se refera la serviciile oferite
clientilor,rapoarte de activitate,stabilirea obiectivelor contractelor,negocierea preturilor.

Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală pentru reuşita

întreprinderii. O funcţiune modernă de personal trebuie să răspundă la rezolvarea unor
probleme din domenii precum:
 administrarea personalului, ce cuprinde sarcini referitoare la pregătirea şi
actualizarea dosarelor individuale, consemnând evoluţia profesională a fiecărui salariat,
relaţiile cu serviciile adiministrative exterioare însărcinate cu folosirea personalului şi
inspecţia muncii, pregătirea fişelor de plată a salariaţilor, calculul cheltuielilor sociale;
 gestiunea personalului, ce regrupează gestiunea numărului de personal,
gestiunea remunerării, gestiunea formării;
 comunicarea socială şi informarea, care sunt determinante în partea de
legislaţie socială;
 condiţiile de muncă, ce se referă la ameliorarea condiţiilor de viaţă din cadrul
întreprinderii, la reducerea numărului de accidente de muncă;
 relaţiile sociale, ce se referă la legăturile cu partenerii sociali, respectiv
directorii de resurse umane, ce negociază şi semnează acordurile şi veghează la aplicarea lor;

12
  analiza climatului social, ce caracterizează ambianţa de muncă, încercându-se
înlăturarea insatisfacţiilor şi a riscurilor de conflict.
În cadrul S.C. EDUROM S.R.L. această funcţie este realizată de către economisti care
lucreaza in cadrul departamentului de personal.

În conformitate cu articolul 11 din Legea contabilităţii nr.82/1991, contabilitatea

unităţilor economice se organizează de regulă în compartimente destincte, conduse de
managerul economic.
Contabilitatea de gestiune se organizează în funcţie de specificul activităţii şi
necesităţile proprii, având ca obiective principale următoarele : calculaţia costurilor, stabilirea
rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri
de activităţi, urmărirea şi controlul executării ecstora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi
furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea unităţii patrimoniale.
Atribuţiile managerului economic, precum şi a personalui din subordinea
acestuia se stabilesc de administratorul societăţii, potrivit legii.

1.5. Structura de personal

S.C. EDUROM S.R.L. Iasi pune mare accent pe pregătirea şi profesionalismul
angajaţilor săi, urmărind în permanenţă ca aceştia să îşi desfăşoare în condiţii optime
activitatea pentru care au fost încadraţi. Personalul societatii este format din specialisti
angajati permanent, calificati pentru activitatile prestate precum si, atunci cand este necesar,
din personal angajat prin contract de colaborare.

Consiliul de Administratie este format din:

• Tacea Adrian- preşedinte
• Caba Nicoleta - membru
• Cristea Iulian - membru
• Stanescu Paul - membru
• Iacobet Catalin – membru.

Comitetul director este format din:

13
 • Mitocariu Razvan-director general
• Rindasu Adrian-director executiv
• Birsan Roxana-director economic
• Buzatu Irina-director marketing
• Rindasu Iulia-director resurse umane
Personalul societãţii este dimensionat în raport de volumul şi complexitatea
activitãţii desfăşurate şi este format din angajaţi cu contract de muncă pe durată
nedeterminatã, încadraţi pe funcţii.

1.6. Relaţii cu exteriorul

În ceea ce priveşte mediul extern, întreprinderea S.C. EDUROM S.R.L. intră în

relaţii cu:

 Clienţii;
 Furnizorii;
 Băncile;
 Trezoreria;
 Instituţii ale statului.

14
 Declaratie de plata

CNPA
S
CNA D.G.O.F.
Declaraţie de

S M.
mână de lucru
Cerere de
impunere

FURNIZORI Declaraţie ADM. FIN

d impunere
Oferta
Ordin de plată

SC EDUROM SRL

Cerere Declaraţie de
impunere
CLIENŢI
Extras de cont

D.G.F.P
.

TREZORERI
BANCA
A

1. FURNIZORI
Cea mai importanta categorie este reprezentata de catre furnizori.Complexitatea
obiectului de activitate determina numarul furnizorilor cu care intrepreinderea colaboreaza.
Amplasarea geografica a furnizorilor, promptitudinea cu care raspund cererilor, facilitătile in

15
acordarea creditului comercial, calitatea produselor sau serviciilor executate sunt numai
cateva din criteriile care directioneaza orientarea firmei catre un anumit furnizor.
Furnizorii cei mai importanţi cu care are legătură S.C. EDUROM S.R.L. sunt:
Furnizori de materiale
Furnizori de servicii
Furnizori de mijloace fixe
Furnizori contabili

cerere
S.C. REMAR S.A. Furnizori
oferta

Virare sume
OP,BO,CEC
Banca
extras cont

Furnizorii îşi prezintă pe piaţă oferta de bunuri şi/sau servicii, la care societatea
EDUROM răspunde prin efectuarea comenzilor (exprimarea cererii) şi încheierea de
contracte, ei livrează produsele/serviciile comandate societăţii. Societatea EDUROM
transmite ordin de plată băncii cu care lucrează pentru a vira contravaloarea comenzilor în
conturile furnizorilor. EDUROM primeşte de la bancă un extras de cont, prin care se
confirmă efectuarea plăţii.
In relatiile cu furnizorii societatea lucreaza cu diferite instrumente de plata, bilet la
ordin, cec sau prin ordine de compensare.

16
 2. CLIENŢI
S.C. EDUROM S.R.L. oferă servicii dintre care cele mai importante sunt de
recrutare,de training si de consultanta. Dupa acceptarea ofertei de catre client, încheierea de
contracte cu acestia si realizarea serviciilor solicitate se procedeaza la receptia serviciului si
emiterea facturii in vederea incasarii contravalorii serviciului prestat.

Emite factura

SC EDUROM SRL
Ordin compensare
Clienţi

Virare sume Instrumente plata

Banca

În relaţiile cu clienţii unitatea întocmeşte contractele şi încheie procese verbale, în

funcţie de cererea şi oferta existentă în momentul respectiv, dorindu-se să se realizeze un
echilibru între aceşti doi factori esenţili care exercită o influienţă destul de ridicată azupra
activitătii firmei. La primirea confirmării, privind prestarea serviciilor, clienţii, fac plata prin
numerar sau prin virament bancar în contul unitătii S.C. EDUROM S.R.L., cont deschis la
societăţile bancare unde are deschis conturi.

4. BANCA

SC EDUROM SRL are deschis cont la la mai multe bănci. Prin intermediul acestora
se realizeaza vărsemintele aferente impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat, bugetelor
locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale. Societatea poate
contracta credite de la bănci pentru cheltuieli curente sau pentru investitii.
Prin intermediul contului deschis la bănci se realizeaza:
• vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat,
bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale.
• plata sumelor datorate de societate unor furnizorilor. Stingerea obligatiilor de
plata fata de acestea se face pe baza ordinelor de plata, biletelor la ordin sau cecurilor emise
de societate si transmise bancii,

17
 • încasarea facturilor pentru lucrarile efectuate clientilor.
• plata sumelor datorate personalului, reprezentand salarii si alte drepturi
cuvenite acestora.

4. TREZORERIA
Relaţia cu Trezoreria se realizeaza prin virarea in Contul Trezoreriei din Contul
deschis la bancă a obligatiilor aferente bugetelor. S.C. EDUROMS.R.L. are datoria de a
calcula şi a vărsa la termen veniturile bugetare.

declaratii
SC EDUROM S.R.L. TREZORERIA IASI
Foi de varsamant

chitanta

Pentru impozitul pe profit, la nivelul societăţii se întocmeşte declaraţia de

impunere a impozitului pe profit, declaraţie anuala ce trebuie să cuprindă datele necesare
justificării sumelor datorate.
Pentru impozitul pe salarii se depune lunar/trimestrial la Administraţia Financiară
declaratia privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune
lunar “Decontul TVA ” la Administraţia Financiară a municipiului Iasi.
Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri
Administraţia Financiară realizează calculul obligaţiei de plată pe baza situaţiei patrimoniale a
întreprinderii. După stabilirea obligaţiei de plată, Administratia Financiară înştiinţează
societatea privind impozitele şi taxele locale datorate.
Plata impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se
realizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată BCR virează din contul societăţii în
contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.

18
 Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii
ale statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi
contribuţii obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele locale.
Relaţiile cu Casa de Pensii a judeţului Iaşi - S.C. GENISO S.R.L. trebuie să
depună la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor
de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
La Casa Municipala de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună o
Declaratie a salariilor obtinute de fiecare salariat al firmei în scopul determinării cuantumului
contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (pentru fiecare salariat cat si obligatiile
societatii).
La Agenţia Municipala de Ocupare a Forţei de Muncă firma depune informări cu
privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a
obligaţiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj cu anexele 1 şi 2 privind deduceri şi
reduceri pentru fondul de şomaj prin care se comunică fondul brut de salarii.Agenţia
Municipala de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie să transmită societăţii, periodic, informări
cu privire la cererea de locuri de muncă.
La Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi firma depune declaratia fiscala privind
stabilirea comisionului datorat precum si o copie de pe statele de plata aferente lunii in curs.

19
 2005 2006 2007
Venituri

1. Bugetul de stat
Impozitul pe 8522 511 554 1.7.
salarii
Structura şi
Impozi pe profit 4211 3326 4756
TVA 65413 42075 46780 evoluţia
Alte obligaţii 21356 3411 5433 principalelor
către bugetul de
venituri
stat
Total 99503 49324 57524 bugetare

2. Bugetele locale vărsate de

Impozit pe 0 0 0 S.C.
clădiri
EDUROM
Impozit pe 151 927 965
terenuri S.R.L. în
Taxa pe 50 113 168
perioada
mijloace de
transport 2008-2010-
Alte venituri 371 669 566
tabel comentat
Total 571 1709 1699 cu factorilor
3. Asigurările. sociale de stat de influenţă
Contribuţii privind asig. sociale:
- angajator 65237 1431 1567
- angajat 18726 645 787
Contribuţii privind fondul de ajutor pentru şomaj:
- angajator 13916 168 186
- angajat 948 60 70
Total 98828 2307 2612
4.Asigurările. soc. de sănătate
Contribuţiile 20356 480 507
angajatorului
Contribuţiile 16181 442 497
angajatului
Total 18218 922 1005

Total 217299 54468 63142

1+2+3+4

20
 SC EDUROM SRL plateste in fiecare an impozite, taxe si contributii, in proportii
diferite, la bugetul de stat, bugetele locale si la bugetele asigurarilor sociale.
Fluxurile financiare ale intreprinderii S.C. EDUROM S.R.L. cu bugetele publice sunt
cele referitoare la plata taxelor, impozitelor, contributiilor la asigurarile sociale de stat,
contributiile la asigurarile sociale de sanatate, la fondurile speciale, cu respectarea
prevederilor în vigoare, de precizat faptul ca datoriile fiscale şi cu asigurările sunt în valoare
de 217299 lei în anul 2008, de 54468 lei în 2009, de 63142 lei în anul 2010. Aceste datorii se
încadrează la datoriile pe termen scurt pe care întreprinderea le are de achitat, iar acest flux
rezultă din relaţiile întreprinderii cu statul.
Impozitul pe salarii în 2008 a fost de 8522 Ron, sumă ce reprezintă 8.56 % din totalul
prelevărilor la bugetul de stat, în 2009 de 511 RON reprezentând 1.03%, iar în 2010 de
5543reprezentănd 0.96%. Acest lucru se explica prin micşorarea numărului de salariaţi în
2008 şi 2009 faţă de 2010.
Impozitul pe profit în 2008 a fost de 4211 Ron, reprezentând 4.23% din prelevările la
bugetul de stat, în 2009 a scăzut, ajungând de 3326, dar a crescut procentual la 6.74% din
bugetul de stat, în 2010 de 4756, reprezentând 8.26% din totalul prelevărilor la bugetul de
stat.

21
 Taxa pe valoare adaugata a inregistrat in anul 2008 valoarea de 65413 Ron,
reprezentand 65.73% din totalul prelevarilor la bugetul de stat. Acest procent a scăzut in
urmatorii ani pana la 42075 in anul 2009 din totalul aferent acestui an, dar a crescut ponderea
sa în cadrul bugetului de stat până la 85.30%, respectiv pana la 46780 (81.32%) in 2010 din
totalul aferent anului acesta.
Alte venituri contribuie si ele cu o parte procentuală semnificativă la bugetul de stat,
crescând în 2009 şi 2010 faţă de 2008.
Impozitele si taxele locale care se duc la bugetul local sunt reprezentate de impozitul
pe terenuri şi impozitul pe mijloace de transport. Impozitul pe terenuri a fost de 151 Ron în
2008, de 927 Ron în 2009 şi de 965 Ron în 2010.Se observă o creştere semnificativă a
sumelor reprezentănd impozitul pe terenuri în 2009 şă 2010 faţă de 2008, scăzând însă
ponderea lor 20.21% în 2008, 10.67% în 2009, 14.94% în 2010. Taxa pe mijloacele de
transport a înregistrat o valoare de 50 Ron în 2008 , crescând până la 113 Ron în 2009 şi
până la 168 Ron în 2010, pomderea procentuală în cadrul bugetelor locale fiind de 6.68% în
2008, 5.92% în 2009, 8.45% în 2010.
Contributia unităţii la asigurarile sociale de stat datorata de angajator in anul 2008
a fost de 65237lei, suma ce reprezinta 66.01% din totalul prelevarilor la bugetul asig sociale.,
care a scăzut procentual in urmatorii ani pana la 62.04% 1431 in 2000, respectiv 60% 1567in
anul 2010.
Contributia angajatilor la asigurarile sociale a fost in anul 2008 in valoare
de 18726 lei, reprezentand 18.94% din totalul prelevarilor la bugetul asig sociale, scăzând in
urmatorii ani la 645 Ron în 2009 şi la 787 Ron în 2010, dar crescând ponderea lor procentuală
la 27.99% în 2008 şi la 30.14 % în 2009.
Contributia unitatii la fondul de somaj a fost in anul 2008 de 13916 Ron –
14.08%, în 2009 a scăzut la 168- 7.32%, iar în 2010 la 186 Ron – 7.14%.
Contributia angajatilor la fondul de somaj a fost în 2008 de 948 Ron, şi a scăzut în
2009 la 60 Ron , ajungând în 2010 la 70 Ron. Din punct de vedere procentual în anul 2008
contribuţia angajaţilor la fondul de somaj reprezenta 0.95% din prelevările la bug asig sociale,
crescând în 2009 şi 2010 la 2.64%, respectiv la 2.2 %.
Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate a fost în anul 2008 de 20356
Ron, a scăzut în 2009 la 4802Ron şi a crescut din nou în 2010 la 507 Ron.
Contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate a fost in anul 2008
de 16181, de 442Ron în 2009 şi de 497 Ron în 2010.

22
 CAPITOLUL II
Fundamentarea veniturilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea veniturilor bugetare

S.C. EDUROM S.R.L. Iasi contribuie la fundamentarea şi realizarea veniturilor

bugetare prin taxele şi impozitele pe care e obligată să le plătească statului. Impozitele şi
taxele constituie, prin proporţie, arie de manifestare şi vechime, forma principală a resurselor
financiare publice. Conţinutul economic al impozitelor şi taxelor constă, deci, în procesele
economice de redistribuire, mai ales, a PIB, de la posesorii veniturilor către stat, în vederea
acoperirii nevoilor publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor în
cadrul proprietăţii private, procesele economice exprimate prin impozite sunt procese de
repartiţie secundară, a veniturilor şi, în mai mică măsură, a averilor acumulate de persoanele
fizice şi juridice.
Obligatiile bugetare ale S.C. EDOROM S.R.L. Iasi sunt atat catre Bugetul de stat ,
cat si catre Bugetul local . Pe langa aceste doua categorii de bugete , societatea comerciala
mai are obligatii si catre Bugetul asigurarilor sociale de stat si catre Bugetul fondurilor
speciale .
Obligatiile bugetare ale societatii comerciale catre Bugetul de stat sunt urmatoarele ;
impozitul pe salarii , impozitul pe profit , taxa pe valoarea adaugata. Catre Bugetul local are
obligatii cu privire la : impozitul pe teren, taxe pentru mijloacele de transport , taxe pentru
folosirea mijloacelor de reclama si publicitate .
In ceea ce priveste obligatiile bugetare catre Bugetul asigurarilor sociale de stat
sunt obligatii atat din partea angajatorului , cat si din partea angajatului , dar sunt si obligatii
pentru fondul de somaj .
Pentru Bugetul asigurarilor sociale de sanatate obligatiile bugetare sunt atat
pentru angajat , cat si pentru angajator.
Obligatiile bugetare ale societatii catre Bugetul fondurilor speciale se refera la
contributiile pentru fondul special de solidaritate sociala , la contributia pentru fondul de
mediu , contributia la Fondul National de Asigurare pentru Accidente de Munca si Boli
Profesionale .

23
 Cadrul juridic este susţinut de acte normative şi procedurale :
• Codul Fiscal al României - actualizat la 1 ianuarie 2008;
• Ordinul privind impozitele, contribuţiile şi alte sume reprezentând creanţe
fiscale, care se plătesc de contribuabili într-un cont unic, publicat în Monitorul Oficial al
României, partea I, Nr. 658-26.10.2007;
• Nomenclatorul obligaţiilor fiscale datorate la bugetul de stat care se plătesc în
contul unic;
• Legea nr.500 din 11.07.2002 privind finanţele publice;
• Legea nr.273 din 29.06.2006 privind finanţele publice locale
Ca elemente tehnice ce apar în fundamentarea veniturilor bugetare putem distinge:
subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta.
Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin
lege, obligaţia de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numeşte şi plătitor.
Tot pentru a-l desemna pe subiect, este utilizat şi termenul de contribuabil, semnificănd
persoana fizică şi juridică care, plătind impozitului, cedează părţi din veniturile sau averile
sale sub formă de impozite sau contribuţii obligatorii către stat.
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a
suporta efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin
efectul de diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este
cunoscut şi sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată
sarcina fiscală.
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă,
reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activitaţi aducătoare de
valori ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul
impozitului îl constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc),
respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor
tranzacţii, inclusiv activul net al întreprinderilor etc.
Sursa impozitului desemnează substanţa sau valoarea din care se preia sau se
suportă impozitul, presupunând o diminuare a ei.
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se
dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere
se confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea

24
de impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia
impozabilă.
Cota impozitului, cunoscută şi sub denumirea de cota de impozitare, exprimă
mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv
suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv.
Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la
bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura
veniturilor şi de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit
antrenează obligaţia contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în
funcţie de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.
Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de
organele fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv
reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori,
asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi
confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.
Impozitele si taxele se platesc in moneda nationala a României.

2.1.1. Impozitul pe profit

Impozitul pe profit este un impozit direct. Conform Codului fiscal al României

din 2008, sunt supuse la plata impozitului pe profit următoarele categorii de contribuabili:
a) persoanele juridice române;
b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară
activitate în Romînia într-o asociere fără personalitate juridică;
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; in acest
caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română.

25
 Subiectul impozitului pe profit este S.C. EDUROM S.R.L. Iasi, deoarece este un
impozit direct şi referindu-se doar la veniturile realizate de întreprindere, subiectul este în
acelaşi timp suportator şi plătitor. Astfel, EDUROM SRL Iasi este în acelaşi timp şi
suportatorul şi plătitorul sumelor datorate impozitului pe profit.
Obiectul impozitului pe profit îl reprezintă
• profitul impozabil obţinut din orice sursă, atât în România cât şi în străinătate
pentru persoanele juridice străine ;
• partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane în cazul
persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică ;
• profitul impozabil obţinut din venituri realizate din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română ;
• partea din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente
în cazul în care acestea sunt asociate cu persoane juridice române care realizează venituri în
România şi în străinătate, asocierea fiind fără personalitate juridică.
În cazul S.C. EDUROM S.R.L., obiectul îl reprezintă profitul obţinut prin
prestarea de servicii de training,recrutare si consultanta.
Perioada fiscală este anul calendaristic. Când un contribuabil se infiinţează
sau inceteaza sa mai existe in cursul unui an fiscal , perioada impozabila este perioada din
anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat .
Baza de calcul se deduce din obiectul impozabil şi reprezintă suma asupra
căreia se aplică cota de impozitare. În cazul S.C EDUROM S.R.L. baza de calcul se
suprapune parţial cu obiectul de venit bugetar, întrucât, pentru determinarea profitului
impozabil, potrivit reglementărilor codului fiscal, se deduc cheltuieli, doar cele efectuate în
scopul realizării de venituri impozabile. Formula după care se calculează baza impozabilă este
următoarea:
BC= (Venituri- Cheltuieli)+ Cheltuieli Nedeductibile - Venituri Neimpozabile
Veniturile şi Cheltuielile se referă la veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal.
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
• dividendele primite de la o persoană juridică română;

26
 • diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare, inregistrate ca
urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice
la care se detin titluri de participare, precum si diferentele de evaluare a investitiilor financiare
pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionaii, a
retragerii titlurilor de participare, precum si la data retragerii capitalului social la persoana
juridica la care se detin titlurile de participare;
• veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice, daca obligatiile se
anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
• veniturile neimpozabile, prevazute expres in acorduri si memorandumuri
aprobate prin acte normative.
Sunt considerate cheltuieli nedeductibile:
• cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat ;
• dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de
întârziere datorate către autorităţile române ;
• cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate lipsă, degradate, neimputabile, care nu au fost asigurate ;
• cheltuielile cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub formă de
avantaje în natură;
• cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor;
• cheltuielile aferente operaţiunii sau intrării în gestiune;
• cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de
participare la persoanele juridice la care se deţin participaţii, precum şi de diferenţele
nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung ;
• cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;
• cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite ;
• cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului ;
• cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte prestări
de servicii care nu pot fi justificate ;
• cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului ;
pierderele înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu
neîncasate;
cheltuielile de sponsorizare (în limita a 3‰ din cifra de afaceri şi dacă nu depăşesc
mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat).

27
 Există şi cheltuieli care se deduc parţial din obiectul impozabil:
• cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei
rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit. Aceste
cheltuieli sunt deductibile parţial deoarece în cazul unei supradimenisonări ar avea loc o
sustragere a unei materii impozabile;
• suma cheltuielilor cu îndemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice(100.000 lei), în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul
curent şi / sau din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi îndemnizaţia acordată
salariaţilor, în cazul în care contribuabilul realizează pierdere în exerciţiul curent şi / sau din
anii precedenţi, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
• cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii
cheltuielilor cu salariile personalului. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele
pentru naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi
protezele. În cadrul acestei limite pot fi deduse şi cheltuielile reprezetând: cadouri în bani sau
în natură oferite copiilor minori ai salariaţilor, cadouri în bani sau în natură acordate
salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratamnet şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii
proprii şi pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit
pierderi în gospăodărie;
• perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
• cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori;
• cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către oganizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale, în limita echivalentului în lei a 2.000 euro anual, altele decât cele
menţionate mai sus (deductibile total);
• cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută de codul fiscal;
• cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută de
codul fiscal;
• amortizarea, în limita prevăzută de codul fiscal;
• cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele facultative de pensii
ocupaţionale, în limita unie sume reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an
fiscal, pentru fiecare participant;

28
 • cheltuielile cu primle de asigurare private de sănătate, în limita unei sume
reprezentând echivalentul în lei a 200 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
• cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu
situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care
se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie recuperată de
la beneficiari, respectiv chiriaşi / locatari;
• cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor
folosite de angajaţii cu funcţii de conducere şi de administrare ai persoanei juridice,
deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de
atribuţii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate
cu documente legale.
SC EDUROM SRL are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, în limitele
prevăzute în prevederile codului fiscal:
• rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra
profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile
neimpozabile şi se adaugă cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta
va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu;
• provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
• provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1
ianuarie 2007, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2008, 30% începând cu data de 1 ianuarie
2009, din valoarea creanţelor asupra clientilor, înregistrate de către contribuabili:
- sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
- sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
- reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior
dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă reducerea sau anularea este
datorată modificării destinaţiei provizionului sau rezervei către participanţi sub orice formă,
lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv;
- sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi
fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor.

29
În cazul în care nu sunt respectate acestea, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe
profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective,
potrivit legii;
- prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se înţelege şi majorarea unui
provizion sau a unei rezerve;
- provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor, înregistrate de către
contribuabili înainte de 1 ianuarie 2007, sunt deductibile în limita unui procent de 20% din
valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabil, în situaţia în care
creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
- nu sunt garantate de altă persoană;
- sunt datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului;
- au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
- creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisă
procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
- nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa
respectivă.
Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza : incepand cu luna
urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune ; pentru cheltuieli cu
investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public , pe durata
normala de utilizare pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor ,
liniar , pe o perioada de 10 ani amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor .

Pierderi fiscale
Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza
din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi.Recuperarea pierderilor se
va efectua in ordinea inregistrarii acestora , la fiecare termen de plata a impozitului pe profit .
Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin
divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre cei care preiau patrimoniul societatii .

Unitatea tehnică de evaluare este exprimată printr-o mărime relativă – cota –,

în cazul impozitului pe profit fiind fixă, de 16%, care se aplică asupra bazei de impunere
(profitul impozabil). Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit
de 10% asupra dividendului brut plătit către o persoană juridică română.

30
 Cota de impozitare este o mărime relativă, fixă şi se aplică bazei de impunere
(profitului impozabil) : 16%
Termenul de plată, depunerea declaraţiilor şi plata impozitului pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. O dată cu declaraţia de impozit pe
profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi o declaraţie privind plăţile şi
angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care cuprinde scopul şi suma fiecărei
plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în această declaraţie sumele angajate sau
plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul internaţional. Contribuabilii sunt
răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
2007, în cazul SC EDUROM SRL se efectueaza pana la data de 31 martie 2008. Societatea
plăteşte impozitul pe profit semestrial, iar acest lucru se realizează pe baza unei declaraţii
anuale- Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat nr 100.
Persoanele juridice care încetează să existe au obligaţia să depună declaraţia de
impunere şi să plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării
existenţei persoanei juridice la Registrul Comerţului.
Formula de calcul:
Impozit pe profit = 16% (Venituri + Cheltuieli – Venituri neimpozabile +
Cheltuieli nededucibile)

2.1.2. Impozitul pe salarii

Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura
obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de
munca sau a unui statut special prevazut de lege indiferent de perioada la care se refera , de
denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda , inclusiv indemnizatiile pentru
incapacitate temporara de munca .
Subiectul impozitului pe salarii îl reprezintă persoana fizică sau juridică în
sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligaţia de plată a impozitului. Fiind un impozit cu
stopaj la sursă înseamnă că firma SC EDUROM SRL. are obligaţia de a reţine şi apoi de a
vărsa la bugetul de stat impozitul pe salarii aferent fiecărui angajat al acesteia.
Suportatorul impozitului pe salariu este reprezentat de persoanele fizice, care
desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca si a unui statut special.

31
 Plătitorul este persoana fizică sau juridică ce angajează pe baza unui contract
de muncă persoane fizice. Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate lor au obligaţia de a
reţine impozitul aferent fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri pentru a-l vira la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare.
Obiectul impunerii îl constituie veniturile din salarii. Veniturile din salarii
reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica care desfasoara
o activitate in baza unui contract individual de munca si a unui statut special, indiferent de
perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care se acorda, inclusiv
indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca, de maternitate si concediul privind
ingrijirea copilului in varsta de pana la 2 ani.
Baza de calcul reprezintă suma aspra căreia se aplica cota de impozitare şi se
calculează după următoarea formulă:
Venit net lunar impozabil=Venitul brut lunar – Contribuţii – Deduceri,
unde Contribuţii = CAS + CASS + CFS.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:
- indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate
publică, stabilite potrivit legii;
- indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
- sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin
subscripţie publică;
- sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în
consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori;
- indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia
de asigurări sociale;
- sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de
impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe
perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,
pentru salariaţii din instituţiile publice;
- indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea
generală a acţionarilor;
- orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.

32
 Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi sunt neimpozabile:
- ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile
proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii
proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau
alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
- cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu
ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase,
precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus,
nu depăşeşte 1.500.000 lei.
- tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
- contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta
unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificităţii activităţii prin
cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din
sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi compensarea
diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor speciale;
- contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-
sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a
drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în
care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
contravaloarea chiriei, conform legii;
- sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare
a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în
străinătate, în interesul serviciulu;
- sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de
mutare în interesul serviciului;

33
 - indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o
unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după
absolvirea studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de
instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi
celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în
care îşi au locul de muncă;
- sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare
nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al cărui contract încetează ca urmare a
nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară
netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere cu drept de pensie sau
celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii
primite de poliţişti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu salariul
de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
- veniturile din salarii realizate de către persoanele fizice cu handicap grav şi
accentuat, încadrate cu contract individual de muncă;
- veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru
calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin
comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
- cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi
perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;
- costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;
- avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi
implicit la momentul acordării;
- diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi
dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.

Cota de impozitare este unică şi are valoarea de 16% din veniturile realizate.
Deducerea personală - Contribuabili au dreptul la deducerea din venitul net
lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a
perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma
reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili,

34
exceptându-se cazul în care aceştia se înteleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii
minori, în vârsta de pâna la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi, iar
suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în
întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea
au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie,
rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale
cărei venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 250 lei lunar. Copiii minori, în vârstă
de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în
întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea
au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste
10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;
b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor,
legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem
irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum
şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţă.
Impozitul lunar se determină astfel:
1) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de
calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul
brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la schemele facultative de pensii ocupaţionale, astfel încât la nivelul
anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
2) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra
bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare
loc de realizare a acestora;
Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
Prin exceptie perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in
care decesul contribuabilului survine in cursul anului.
Termenul de plată a impozitului

35
 Conform Codului Fiscal ,“plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor
au obligaţia de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data
efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. “
În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia de bază se
mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursă de
venit (loc de realizare a venitului). Deducerea personală se acordă numai de primul angajator,
în limita veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.
Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor
din salarii se determină conform reglementărilor legale în materie.

2.1.3. Taxa pe valoarea adăugată

În conformitate cu actele normative în vigoare, taxa pe valoare adaugata
reprezinta un impozit indirect ce se aplica asupra operatiunilor privind livrarile de bunuri
mobile, transferul proprietatii bunurilor imobile, importul de bunuri, prestarile de servicii
precum si asupra operatiunilor similate acestora.
Taxa pe valoare adaugata constituie un impozit indirect care are un randament
mai bun şi capacitatea de a preveni evaziunea fiscală, deoarece în vederea deducerii se solicita
documente cu privire la marfurile achizitionate.
Subiectul taxei pe valoarea adăugată considerat persoană impozabilă, este
orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi
economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi. Activităţile economice cuprind
activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile
extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea,
constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul
obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi
condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate
de autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare:
- telecomunicaţii;
- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi
altele de aceeaşi natură;

36
 - transport de bunuri şi de persoane;
- servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
- livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;
- activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;
- depozitarea;
- activităţile organelor de publicitate comercială;
- activităţile agenţiilor de călătorie;
- activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri
asemănătoare.
Obiectul taxei pe valoarea adaugata il constituie:
- livrarea de bunuri ;
- prestarea de servicii ;
- schimbarea de bunuri sau servicii ;
- importul de bunuri.
Plătitorul
Pentru operaţiunile în interiorul ţării, plătitorii taxei pe valoare adăugată sunt:
• Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoare adăugată,
pentru operaţiunile taxabile realizate;
• Benefiaciarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile
stabilite în străinătate, indiferent dacă baneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă
pe valoare adăugată.
La importul de bunuri, plătitorii taxei pa valoare adăugată sunt persoanele care
importă bunuri în România. Persoanele fizice datorează taxa pe valoare adăugată pentru
bunurile introduse în ţară, potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora.
Persoanele impozabile stabilite în străinătate, care desfăşoară operaţiuni scutite
cu drept de deducere în România, au dreptul să-şi desemneze un reprezentant fiscal pentru
aceste operaţiuni.
Deşi în codul fiscal ca plătitori apar agenţii economici, şi uneori şi instituţiie
publice, care desfăşoară operaţiuni taxabile, precum şi cei care importă bunuri şi servicii (în
anumite condiţii), suportatorii reali ai taxei pe valoare adăugată, însă, sunt consumatorii
finali, care la procurarea bunurilor şi serviciilor respective, plătesc şi această taxă inclusă în
preţ.
Baza de calcul (de impozitare) pentru operaţiuni în interiorul ţării, conform
Codului Fiscal, este constituită din:
37
 - preţul de vânzare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce
constituie contrapartidă obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din
partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de
preţul acestor operaţiuni;
- preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la
momentul livrării. Dacă bunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziţie sau preţul de cost se
ajustează, astfel cum se prevede în norme;
- suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea
prestărilor de servicii pentru aceste operaţiuni.
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:
- impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată;
- cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare,
transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.

Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată :

- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de
furnizori direct clienţilor;
- sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească
definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se
exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor
livrate sau a serviciilor prestate;
- dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate,
operaţiuni de leasing;
- valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin
schimb, fără facturare;
- sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se
decontează acestuia;
- taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră care sunt percepute de către
autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor.
Ajustarea bazei de impozitare

38
 Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează în următoarele
situaţii:
- dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau
parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
- în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
- în situaţia în care reducerile de preţ, sunt acordate după livrarea bunurilor sau
prestarea serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării;
- contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din
cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară
falimentul;
- în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa,
pentru ambalajele care circulă prin facturare.
Se cuprind, de asemenea, în baza de impozitare cheltuielile accesorii precum
comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare care intervin până la primul loc
de destinaţie a bunurilor în România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în
baza de impozitare stabilită. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia
stipulată în documentul de transport sau orice alt document însoţitor al bunurilor, când acestea
intră în România.
Cotele de taxă pe valoarea adăugată
1.Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% şi se aplică asupra bazei
de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
2.Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru unele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri, cum ar fi:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice,
monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii
- livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exlusiv
publicitatii
- livrarile de proteze de orice fel si accesoriile acestora,cu exceptia protezelor dentare
- livrarile de produse ortopedice
- medicamentele de uz uman si veterinar
- cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv
inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

39
 Cota de taxa pe valoarea adaugata aplicabila este cea in vigoare la data la care
intervine faptul generator la taxei pe valoarea adaugata, pentru care se aplica cota in vigoare
la data exigibilitatii taxei.
Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul ţării
pentru livrarea aceluiaşi bun.
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.
Pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifră de afaceri
din operaţiuni taxabile şi / sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul
de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul
calendaristic.
Pentru persoanele nou-înfiinţate, anul fiscal reprezintă perioada din anul
calendaristic, reprezentată prin luni calendaristice scurse de la data înregistrării până la finele
anului. Fracţiunile de lună vor fi considerate o lună calendaristică întreagă. Până la data
înregistrării ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim normal se va aplica regimul de
scutire de taxă pe valoarea adăugată.

Înlesniri la plată
Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată
deductibilă devine exigibilă. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea
adaugata, orice persoana trebuie se justifice dreptul de deducere, in functie de felul
operatiunii, folosind o serie de documente ; persoana trebuie sa se fi inregistrat ca platitor de
taxa pe valoare adaugatǎ şi sǎ realizeze anumite operaţiuni prevăzute de lege.
Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării în folosul
operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată are dreptul să deducă:

taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate
sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează
să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;

taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.

De asemenea, se acordă oricărei persoane impozabile, înregistrată ca plătitor de

taxă pe valoarea adăugată, dreptul de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată prevăzută

40
mai sus, dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării pentru realizarea
următoarelor operaţiuni:

livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată;

operaţiuni rezultând din activităţi economice, pentru care locul livrării/prestării este
considerat a fi în străinătate, dacă taxa pe valoarea adăugată ar fi deductibilă, în cazul în care
operaţiunea s-ar desfăşura în ţară.

Nu poate fi dedusă taxa pe valoarea adăugată pentru:

bunuri/servicii achiziţionate de furnizori/prestatori în contul clienţilor şi care apoi se

decontează acestora;

băuturi alcoolice şi produse din tutun destinate acţiunilor de protocol.

Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea

adăugată, care realizează sau urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere,
cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, este denumită în continuare plătitor de taxă pe
valoarea adăugată cu regim mixt.

Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care

dau drept de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de operaţiuni, se
înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste operaţiuni, şi
taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora se deduce integral.

Achiziţiile de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care

nu dau drept de deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de
operaţiuni se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă acestora nu se deduce.

Bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte destinaţia în momentul

achiziţiei, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de
deducere sau operaţiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina
41
proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi
operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază într-un jurnal pentru cumpărări
întocmit separat. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de
pro-rata. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinate realizării de investiţii, care se prevăd că
vor fi utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi pentru
operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea
adăugată pe parcursul procesului investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în
conformitate cu procedura stabilită prin norme.

În cursul unui an fiscal este permisă rectificarea taxei deduse aferente

achiziţiilor de bunuri/servicii care se constată că ulterior au fost utilizate pentru altă destinaţie
decât cea prevăzută la data achiziţiei. Rectificările se evidenţiază pe rândurile de regularizare
din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pro-rata se determină ca raport între:

veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de deducere, inclusiv subvenţiile
legate direct de preţul acestora, la numărător;

veniturile de la numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de
deducere, la numitor.

În calculul pro-ratei, la numitor se adaugă alocaţiile, subvenţiile sau alte sume

primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanţării de activităţi scutite fără
drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Se exclud
din calculul pro-rata veniturile financiare, dacă acestea sunt accesorii activităţii principale. Nu
se includ în calculul pro-rata serviciile efectuate de prestatori stabiliţi în străinătate, pentru
care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată. Pro-rata se determină anual,
situaţie în care elementele prevăzute la numitor şi numărător sunt cumulate pentru întregul an
fiscal. Prin excepţie, aceasta poate fi determinată lunar sau trimestrial, după caz, situaţie în
care elementele prevăzute la numitor şi numărător sunt cele efectiv realizate în cursul fiecărei
luni, respectiv trimestru.

42
 Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este ori pro-rata definitivă
determinată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată în funcţie de operaţiunile prevăzute a
fi realizate în anul curent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal
teritorial, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie, nivelul pro-
rata provizorie aplicată, precum şi modul de determinare a acesteia. Taxa pe valoarea
adăugată de dedus se determină prin aplicarea pro-rata provizorie asupra taxei pe valoarea
adăugată deductibile, aferente achiziţiilor destinate atât realizării de operaţiuni care dau drept
de deducere, cât şi celor care nu dau drept de deducere. Persoanele impozabile care nu au
determinat pro-rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau şi nici nu prevedeau
realizarea de operaţiuni fără drept de deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează
astfel de operaţiuni nu au obligaţia să calculeze şi să utilizeze pro-rata provizorie. În cursul
anului este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată.

La finele anului vor aplica următoarele reguli:

dacă pot efectua separarea achiziţiilor de bunuri / servicii pe destinaţiile prevăzute, vor
regulariza astfel: din taxa dedusă în cursul anului se scade taxa de dedus rezultată prin
aplicarea pro-rata definitivă pentru achiziţiile destinate atât realizării de operaţiuni cu drept de
deducere, cât şi pentru operaţiuni fără drept de deducere, şi / sau taxa aferentă bunurilor /
serviciilor destinate exclusiv operaţiunilor cu drept de deducere, iar diferenţa rezultată se
înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului, ca taxă de plată la
bugetul de stat;

dacă nu se poate efectua separarea pe destinaţii, se aplică pro-rata definitivă asupra

tuturor achiziţiilor de bunuri şi servicii efectuate în cursul anului, iar diferenţa rezultată se
înscrie pe un rând distinct în decontul din ultima perioadă fiscală a anului.

Pro-rata definitivă se determină în luna decembrie, în funcţie de realizările

efective din cursul anului, potrivit formulei de calcul a acesteia.Regularizarea deducerilor
operate după pro-rata provizorie se realizează prin aplicarea pro-rata definitivă asupra sumei
taxei pe valoarea adăugată deductibile aferente achiziţiilor prevăzute. Diferenţa în plus sau în
minus faţă de taxa dedusă, conform pro-rata provizorie, se înscrie pe un rând distinct în
decontul ultimei perioade fiscale.

Regimul special de scutire

43
 Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror cifră
de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 2 miliarde lei, denumit
în continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxă
pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile nou-înfiinţate pot beneficia de aplicarea
regimului special de scutire, dacă declară că vor realiza anual o cifră de afaceri estimată de
până la 2 miliarde lei inclusiv şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe
valoarea adăugată. Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizează operaţiuni
sub plafonul de scutire prevăzut la alineatul precedent, se consideră că sunt în regimul special
de scutire, dacă nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxă pe valoarea adăugată.

Persoanele impozabile, care depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de

scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată în regim
normal, în termen de 10 zile de la data constatării depăşirii.După depăşirea plafonului de
scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar dacă
ulterior realizează cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege.
Cifra de afaceri care serveşte drept referinţă la aplicarea acestor prevederi este constituită din
suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile,
incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere. Persoanele impozabile scutite nu au
dreptul de deducere conform şi nici nu pot să înscrie taxa pe facturile lor.

Regularizarea şi rambursarea taxei

Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe valoare

adaugatǎ pentru operaţiunile dintr-o periaoada fiscala persoanele impozabile efectueaza
regularizari prevazute in decontul de tva, se determina suma negativa a tva cumulata rezultata
prin adaugarea la suma negative a taxei pe valoarea adaugate, rezulata in periaoda de
raportare a soldului sumei negative raportate din decontul perioadei fiscale
precedente.Persoanele impozabile inregistrate ca platitori ai taxei pe valorea adaugatǎ pot
solicita rambursarea soldului negativ din perioada fiscalǎ prin bifare casetei corespunzatore
din decontul de tva din aceeasi perioada, decontul fiind şi cererea de rambursare sau pot
reporta soldul sumei negative perioadei fiscale urmatoare.

In situatia in care taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si servicii

achizitionate de o persoana, care este dedusa intr-o perioada fiscala, este mai mare decat taxa
pe valoarea adaugata colectata, aferenta operatiunilor taxabile, rezulta un excedent in perioada

44
de raportare, denumit suma negative a taxei pe valoarea adaugata.Daca taxa pe valoarea
adaugata aferenta operatiunilor taxabile (TVA colectata) este mai mare decat taxa pe valoarea
adaugata dedusa, rezulta o diferenta numita taxa pe valoarea adaugata de plata pentru
perioada fiscala de raportare.Dupa determinarea taxei de plata sau a sumei negative a taxei pe
valoarea adaugata persoanele juridice trebuie sa efectueze regularizarile prevazute de lege
prin decontul de taxa pe valoarea adaugata.

Se determina suma negative a taxei pe valoarea adaugata cumulate, prin

adaugarea la suma negative a taxei pe valoarea adaugata , rezultata in perioada fiscala de
raportare, a soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata reportat din decontul
perioadei fiscale precedente, daca nu a fost rambursat.Se determina taxa pe valoarea adaugata
de plata cumulata, in perioada fiscala de raportare, prin adaugarea la taxa pe valoarea
adaugata de plata din perioada de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat pana la data
depunerii decontului de taxa pe valoarea adaugata din soldul taxei pe valoarea adaugata de
plata al perioadei fiscale anterioare.Prin decontul de taxa pe valoarea adaugata, persoanele
impozabile trebuie sa determine diferentele dintre cele doua sume calculate anterior care
reprezinta regularizarea taxei pe valoarea adaugata da plata sau a soldului sumei negative a
taxei pe valoarea adaugata.Daca taxa pe valoarea adaugata de plata cumulate este mai mare
dect suma negativa a taxei pe valoara adaugata cumulate, rezulta un sold al taxei pe valoarea
adaugata de plata a perioadei fiscale de raportare. Daca suma negative a taxei pe valoarea
adaugata cumulata este mai mare decat taxa pe valoarea adaugata de plata cumulata, rezulta
un sold al sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, in perioada fiscala de raportare.

Persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata pot

solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adaugata, dar rambursarea nu
se face in perioada fiscala urmatoare. Nu poate fi solicitata rambursarea soldului sumei
negative a taxei pe valoarea adaugata din perioada fiscala de raportare, mai mic de 50.000.000
lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu in decontul perioadei fiscale urmatoare

Termenul de plată

T .V.A. se plateste pana la 25 ale lunii urmatoare pentru firmele care raporteaza
taxa pe valoarea adaugata. Persoanele înregistrate ca plătitori ai TVA trebuie să întocmească
un decont de TVA pe care ulterior îl vor depune la organul fiscal competent, până la data de
25 a lunii următoare în care a fost primită factura prestatorului sau a fost efectuată plata către

45
prestator, în cazul plăţilor fără facură. Pentru operaţiunile de leasing extern, decontul special
se depune până la data de 25 a lunii următoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor
de leasing şi/sau celei în care au fost efectuate plăţi în avans. TVA pentru importuri de bunuri
se plăteşte la organul vamal în conformitate cu regulile şi legidlaţia în vigoare privind plata
drepturilor de import (în acest caz excepţii fac operaţiunile scutite de plata TVA).

Plata taxei pe valoarea adăugată la buget

Persoanele obligate la plata taxei trebuie să achite taxa pe valoarea adăugată

datorată, stabilită prin decontul întocmit pentru fiecare perioadă fiscală sau prin decontul
special, până la data la care au obligaţia depunerii acestora.

Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscale

Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poartă răspunderea

pentru calcularea corectă şi plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul
de stat şi pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxă pe valoarea adăugată la
organul fiscal competent. Modelul şi conţinutul formularelor de facturi fiscale sau alte
documente legal aprobate, jurnale pentru cumpărări, jurnale pentru vânzări, borderouri zilnice
de vânzare/încasare şi alte documente se stabilesc de către Ministerul Finanţelor Publice şi
sunt obligatorii pentru plătitorii de T.V.A. .

Înregistrarea plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată

Orice persoană impozabilă trebuie să declare începerea, schimbarea şi încetarea

activităţii sale ca persoană impozabilă. Condiţiile în care persoanele impozabile se
înregistrează ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată sunt prevăzute de legislaţia privind
înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite şi taxe. Orice persoană impozabilă, înregistrată
ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, care realizează exclusiv operaţiuni care nu dau drept
de deducere, trebuie să solicite scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată.
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să
solicite scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, în caz de încetare a
activităţii, în termen de 15 zile de la data actului în care se consemnează situaţia respectivă.
Taxa pe valoarea adăugată datorată la bugetul de stat trebuie achitată înainte de scoaterea din
evidenţă ca plătitor de taxă pe valoarea adăugată, cu excepţia situaţiei în care activitatea

46
acesteia a fost preluată de către altă persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe
valoarea adăugată.

Facturile fiscale

Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxă pe valoarea

adăugată, are obligaţia să emită factură fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de
servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca
plătitori de taxă pe valoarea adăugată, nu au dreptul să emită facturi fiscale şi nici să înscrie
taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi / sau prestările de servicii efectuate
către altă persoană, în documentele emise. Prin norme se stabilesc situaţiile în care factura
fiscală poate fi emisă şi de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri.Pentru
livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar pentru prestări de
servicii cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost
efectuată. Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, factura fiscală trebuie emisă în termen de
cel mult 5 zile lucrătoare de la data livrării, fără a depăşi finele lunii în care a avut loc livrarea.

Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori stabiliţi în străinătate, pentru

care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată, aceştia din urmă, dacă sunt
înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, trebuie să autofactureze operaţiunile
respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data
efectuării plăţii către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la
această dată. Operaţiunile de leasing extern se autofacturează de către beneficiarii din
România, înregistraţi ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract
pentru plata ratelor de leasing şi / sau la data plăţii de sume în avans. Regimul fiscal al
facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabileşte prin norme.

Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii care se efectuează continuu, cum sunt
energia electrică, energia termică, gazele naturale, apa, serviciile telefonice şi altele asemenea,
factura fiscală trebuie emisă la data la care intervine exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată,
cu excepţiile prevăzute în alte acte normative. În cazul operaţiunilor de leasing intern, a
operaţiunilor de închiriere, concesionare sau arendare de bunuri, factura fiscală trebuie să fie
emisă la fiecare din datele specificate în contract, pentru plata ratelor, chiriei, redevenţei sau
arendei, după caz. În cazul încasării de avansuri, faţă de data prevăzută în contract se emite
factură fiscală la data încasării avansului.

47
 Dacă plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie
livrate sau înaintea finalizării prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen
de cel mult 5 zile lucrătoare de la fiecare dată când este încasat un avans, fără a depăşi finele
lunii în care a avut loc încasarea. Prin derogare de la alineatul precedent, persoanele
impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată nu au obligaţia să emită
factură fiscală pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazurilor când beneficiarul solicită
factură fiscală.

transportul persoanelor cu taximetre, precum şi transportul persoanelor pe baza

biletelor de călătorie sau a abonamentelor;

livrări de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestări de servicii către

populaţie, consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătorului;

livrări de bunuri şi prestări de servicii consemnate în documente specifice aprobate

prin lege.

Evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului

Persoanele impozabile, înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, au

următoarele obligaţii din punct de vedere al evidenţei operaţiunilor impozabile:

să ţină evidenţa contabilă potrivit legii, astfel încât să poată determina baza de
impozitare şi taxa pe valoarea adăugată colectată, precum şi cea deductibilă ;

să asigure condiţiile necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor

şi conducerea evidenţelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată;

să furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare în vederea stabilirii

operaţiunilor realizate atât la sediul principal, cât şi la subunităţi;

să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile rezultate din operaţiunile asocierilor

în participaţiune. Drepturile şi obligaţiile legale privind taxa pe valoarea adăugată revin
asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile, potrivit contractului încheiat între
părţi.

48
 Persoanele înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată trebuie să
întocmească şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioadă fiscală, până la
data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxă pe valoarea adăugată,
potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Pentru plătitorii de taxă pe
valoarea adăugată în regim mixt se aplică prevederile, pentru determinarea taxei de dedus.

Persoanele neînregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, care sunt

beneficiari ai operaţiunilor prevăzute, trebuie să întocmească un decont de taxă pe valoarea
adăugată special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, pe care îl depun
la organul fiscal competent numai atunci când realizează astfel de operaţiuni. Decontul se
depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura prestatorului
sau a fost efectuată plata către prestator, în cazul plăţilor fără factură. Pentru operaţiunile de
leasing extern, decontul special se depune până la data de 25 a lunii următoare celei stabilite
prin contract pentru plata ratelor de leasing şi / sau celei în care au fost efectuate plăţi în
avans.

2.1.5. Impozitul pe terenuri

Impozitul pe teren apare în structura veniturilor proprii ale bugetelor locale şi

este datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în România.
Subiectul îl reprezintă orice persoană care are în proprietate teren (acesta fiind
obiectul), situat în România
Plătitorul şi suportatorul coincide cu subiectul impozitului şi, în cazul
particular al societăţii SC EDUROM SRL, acesta este reprezentat de însăşi persoana juridică
în cauză.
Obiectul impunerii este reprezentat de terenurile deţinute de contribuabili
persoane juridice poziţionate intravilan sau extravilan din localitaţile urbane şi rurale.
Impozitul pe teren nu se datorează pentru:
a)terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţă de teren care este acoperită de o clădire;
b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia,
cu personalitate juridică;
c) orice teren al unui cimitir, crematoriu;

49
 d) orice teren al unei instituţii de învaţământ preuniversitar şi universitar, autorizată
provizoriu sau acreditată;
e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de catre o institutie publica, cu exceptia
suprafetelor folosite pentru activitati economice;
g) orice teren proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a altor
institutii publice, aferent unei cladiri al carui titular este oricare din aceste categorii de
proprietari, exceptând suprafetele acestuia folosite pentru activitati economice;
h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada
cât dureaza ameliorarea acestuia;
i) terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru
agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai
navigabile, cele folosite pentru activitătile de aparare împotriva inundaţiilor, gospodarirea
apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite
ca zone de protectie definite in lege, precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din
subsol, incadrate astfel printr-o hotarare a consiliului local, in masura in care nu afecteaza
folosirea suprafetei solului;
j) terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigatie, terenurile
aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi statiile de pompare
aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza
avizului privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiul judeţean de cadastru şi
publicitate imobiliară;
k) terenurile ocupate de autostrazi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri
principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din
Romania - S.A., zonele de siguranta a acestora, precum si terenurile din jurul pistelor
reprezentand zone de siguranta;
l) terenurile parcurilor industriale, stiinţifice si tehnologice, potrivit legii;
m) terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale in
lipsa de mostenitori legali sau testamentari;
n) terenurile aferente cladirilor prevazute la art. 250 alin. (1) pct. 6 si 7, cu exceptia
celor folosite pentru activitati economice.

50
 Baza de calcul a impozitului pe teren reprezintă valoarea contabilă a
terenurilor deţinute de agentul economic, în acest caz – valoarea contabilă a terenului pe care
îşi desfăşoară activitatea, cu excepşia scutirilor amintite mai sus.
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi / sau categoria de folosinţă a
terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.
Unitatea tehnică de evaluare - impozitul pe teren se stabileşte anual în sumă
fixă, în lei pe metru pătrat de teren, în mod diferenţiat, în intravilanul şi extravilanul
localităţilor.
Modalitate de calcul
În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte:
- pe ranguri de localităţi;
- pe zone;
- pe categorii de folosinţă;
- prin aplicarea nivelurilor şi a coeficienţilor de corecţie;
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte după
cum urmează:
- prin înmulţirea numărului de metri pătraţi de teren cu suma
corespunzătoare;
- prin înmulţirea rezultatului obţinut cu coeficientul de corecţie
corespunzător.
În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de rangul localităţii,
categoria de folosinţă şi zona unde este situat, impozitul pe teren este de 11.000 lei/ha.
Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul
localităţilor, atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare
următoarele date:
- rangul localităţii unde se află situat terenul;
- zona în cadrul localităţii;
- categoria de folosinţă;
- suprafaţa terenului;
- în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu
construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor;
- majorarea stabilită pentru impozitul pe teren.

51
 Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate în extravilanul localităţilor,
atât în cazul persoanelor fizice, cât şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele
date:
- suprafaţa terenului;
- în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu
construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor;
- majorarea stabilită pentru impozitul pe teren.

Termenul de plată - Impozitul pe teren, se plăteşte la bugetul local al unităţii

administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul. Impozitul pe teren se plateste anual,
in doua rate egale, pana la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu
anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la
data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita
prin hotarare a consiliului local.
Impozitul anual pe teren, datorat aceluiasi buget local de catre contribuabili,
persoane fizice si juridice, de pana la 50 lei inclusiv, se plateste integral pana la primul termen
de plata. in cazul in care contribuabilul detine in proprietate mai multe terenuri amplasate pe
raza aceleiasi unitati administrativ-teritoriale, suma de 50 lei se refera la impozitul pe teren
cumulat.
Modalitati de plata - plata impozitului pe teren pentru societatile comerciale se
realizeaza in baza declaratiei de impunere pe care aceasta are obligatia sa o depuna la
Serviciul de specialitate al Consiliului Local. Apoi semestrial societatea are obligatia vira
trezoreriei aflata la nivel local folosind ca intermediar Banca in baza unui ordin de plata suma
aferenta impozitului datorat.

2.1.6. Impozitul pe mijoloace de transport

Subiectul impozitului pe mijloacele de transport îl constituie orice persoană

care are în proprietate un mijloc de transport ce trebuie înmatriculat în România; subiectul
datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport la bugetul local al unităţii administrativ-
teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.
Subiectul, plătitorul, precum şi suportatorul este una şi aceeaşi persoană în
cazul taxei asupra mijloacelor de transport şi, în cazul particular al SC EDUROM SRL, este
chiar persoana juridică în cauză.

52
 Obiect - sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai următoarele
vehiculele:
- mijloacele de transport cu tracţiune mecanică;
- autovehiculele de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de
peste 12 tone;
- combinaţiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere)
de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 12 tone;
- remorcile, semiremorcile şi rulotele;
- mijloacele de transport pe apă.
Baza de calcul a impozitului pe mijloacele de transport reprezintă valoarea
înregistrată în contabilitate a mijloacelor de transport. Taxa asupra mijloacelor de transport se
calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport. Pentru mijloacele de transport cu
tractiune mecanica, marimea impozitului se stabileste in sume fixe, in functie de capacitatea
cilindrica a motorului, de fiecare 500 cmc.

Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată a unui mijloc de

transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de
achiziţie sau un alt document similar.
Termenul de plată - impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în
două rate egale, până la datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu
anticipatie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre
contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de
pana la 10% inclusiv, stabilita prin hotarare a consiliului local. La nivelul municipiului
Bucuresti, aceasta atributie revine Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
Detinatorii, persoane fizice sau juridice straine, care solicita inmatricularea temporara
a mijloacelor de transport in Romania, in conditiile legii, au obligatia sa achite integral, la
data solicitarii, impozitul datorat pentru perioada cuprinsa intre data de intai a lunii urmatoare
celei in care se inmatriculeaza si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv.
Calculul taxei asupra mijloacelor de transport datorate pentru perioade mai mici de un
an fiscal se face după cum urmează:
taxa anuală determinată se împarte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an
fiscal;
suma rezultată în urma împărţirii se înmulţeşte cu numărul de luni pentru care se
datorează taxa asupra mijloacelor de transport.

53
 În situaţia în care contribuabilul a plătit cu anticipaţie până la data de 15 martie
inclusiv taxa asupra mijloacelor de transport pentru care a beneficiat de bonificaţie, iar în
cursul aceluiaşi an fiscal înstrăinează vreun mijloc fix, scăderea se face proporţional cu
perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea şi
sfârşitul anului fiscal, luându-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local.
Consiliile locale adoptă hotărâri privind stabilirea bonificaţiei de până la 10% inclusiv,
în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor.
Restituirea către contribuabil se face în termen de 30 de zile de la data depunerii
cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale.
Orice persoană care dobândeşte / transferă un mijloc de transport sau îşi schimbă
domiciliul / sediul / punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie cu privire la
mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice
locale pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul / sediul / punctul de lucru în termen de 30 de
zile inclusiv, de la modificarea survenită.

2.1.7. Contribuţia la asigurările sociale de stat

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita prin sistemul
public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale , denumit in continuare sistemul public .
In sistemul public sunt asigurate persoanele fizice denumite asigurati .
Asiguratii pot fi cetateni romani , cetateni ai altor state sau apatrizi , pe perioada care au
domiciliul sau resedinta in Romania . Asiguratii au obligatia sa plateasca contributii la
asigurari sociale si au dreptul sa beneficieze de prestatii de asiguari sociale .
Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului
public .
Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de
asigurari sociale , dobanzi , majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor , precum si alte
venituri .
Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea
prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public , cheltuielile privind organizarea si
functionarea sistemului public .
Subiectul (contribuabilii) contribuţiilor la asigurările sociale de stat sunt:
- asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
- angajatorii;

54
 - persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
- persoanele care încheie contract de asigurare.

Plătitorul - calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de

asiguraţi şi de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori.
Obiectul contribuţiei la asigurările sociale îl constituie:
- salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile şi
adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă;
- fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
Baza de calcul a contribuţiei la asigurările sociale de stat coincide cu
obiectul acestei contribuţii.
A. Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul
asiguratilor o constituie :
- salariile individuale brute , realizate lunar , inclusiv sporurile si adaosurile ;
- venitul lunar asigurat care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul mediu
lunar pe economie ;
- veniturile brute de natura salariala realizate lunar de persoanele care isi desfasoara
activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive legislative ori
judecatoresti ;
- veniturile brute de natura salariala realizate lunar de persoanele care desfasoara
activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari servicii .
Baza de calcul determinata nu poate depasi plafonul de trei ori salariul mediu
brut lunar pe economie .Baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuţia de
asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi. Baza
lunară de calcul, la care persoana juridică din România datorează contribuţia de asigurări
sociale pentru personalul român trimis în misiune permanentă în străinătate, o constituie
fondul total de salarii rezultat din însumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat
contribuţia de asigurări sociale. Baza de calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre
numărul mediu al asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea
corespunzătoare a 5 salarii medii brute lunare pe economie.

Unitatea tehnică de calcul - cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt

diferenţiate în funcţie de condiţiile de muncă normale, deosebite sau speciale.
Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt:

55
 - data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul
angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data
de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
- data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce
efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plata;
- cel mai târziu până la datele fixate prin declaraţia sau prin contractul de
asigurare;
- până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata
drepturilor ce se suportă din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
- data prevăzută în convenţia civilă de prestări de servicii pentru plata
sumelor celor angajaţi exclusiv pe bază de convenţie civilă de prestări de servicii, dar
nu mai târziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.
Asigurarea evidentei nominale a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul
asigurarilor sociale de stat se realizeaza pe baza Declaratiei privind evidenta nominala a
asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. Potrivit legii,
Declaratia nominala se depune lunar, la data stabilita de casa teritoriala de pensii in a carei
raza isi are sediul angajatorul, dar nu mai tarziu de data de 25 a lunii urmatoare celei pentru
care se datoreaza contributia de asigurari sociale. Pentru indemnizatiile de asigurari sociale de
sanatate (concedii medicale) se datoreaza contributia individuala la asigurari sociale (9,5%)
care se calculeaza prin aplicarea cotei de 9,5% asupra valorii reprezentand un salarlu de baza
minim brut pe tara, se suporta din cuantumul brut al indemnizatiei si se achita bugetului
asigurarilor sociale de stat.

2.1.8. Contribuţia la asigurările sociale de sănătate

Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care
se constituie din contribuţia de asigurări sociale de sănătate, suportată de asiguraţi, de
persoanele fizice şi juridice care angajează personal salariat, din subvenţii de la bugetul de
stat, precum şi din alte surse - donaţii, sponsorizări, dobânzi, potrivit legii. Asigurările sociale
de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar. Fondul se formeaza din
contributii ale persoanelor fizice si juridice ; subventii de la bugetul de stat ;dobanzi , donatii ,
sponsorizari si alte venituri .

56
 Subiectul impunerii este reperzentat de orice persoană fizică sau juridică care
îndeplinesc condiţiile prvăzute de lege şi care angajează cu contract de muncă diferite
peresoane.
Suportatorii contribuţiei la asigurările sociale îi constituie persoanele
asigurate. Sunt asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii străini
şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În această calitate au obligaţia plăţii
contribuţiei de asigurare potrivit prevederilor legale.
Plătitorul. Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale, datorată de
asiguraţi şi de angajatorii acestora, se fac lunar de către angajatori, în cazul de faţă SC
EDUROM SRL.
Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia,
cu plata contribuţiei din alte surse:
- satisfac serviciul militar în termen;
- se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lauzie
sau în concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;
- execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;
- persoanele care beneficiază de îndemnizaţie de şomaj sau, după caz, de
alocaţie de sprijin.

Asigurarea socială de sănătate este facultativă pentru următoarele categorii de

persoane:
- membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;
- cetăţenii străini şi apatrizii care se află temporar în ţară;
- cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află temporar în
ţară.

Obiectul şi baza de calcul se suprapun integral pentru contribuţia la asigurările

sociale de sănătate reprezintă:
- veniturile din salarii care se supun impozitului pe venit;
- veniturile din activităţile desfăşurate de persoane care exercită profesii
liberale sau autorizate potrivit legii să desfăşoare activităţi independente;
- veniturile din agricultură şi silvicultură, stabilite potrivit normelor de
venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;
- indemnizaţiile de şomaj şi alocaţiilor de sprijin;

57
 - veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi
dobânzi şi altor venituri care se supun impozitului pe venit.
Obiectul contributiei la asigurarile sociale de sanatate este reprezentat de fondul de
salarii brute lunare, sau de veniturile brute lunar, pentru angajator si respectiv angajat.
Cota de impozitare este de:
 6% pentru angajator care se aplică la fondul brut de salarii
 6,5 % pentru angajat, procent aplicat la salariul brut lunar.
În cazul persoanelor care realizeaza venituri sub nivelul salariului de bază minim brut
pe ţară şi care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuţia lunară de
6,5% datorată se calculează asupra sumei reprezentând o treime din salariul de bază minim
brut pe ţară.
Termenul de plată - Contribuţiile se plătesc astfel:
 lunar, pentru veniturile din salarii, indemnizaţiile de şomaj, alocaţiile de
sprijin;
Contributia la asigurarile sociale de sanatate se plateste catre Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate pana la data de 30 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza.
 trimestrial, pentru veniturile din activităţile independente şi exercitarea
profesiilor liberale, din agricultură şi silvicultură;
 anual, pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din
dividende şi dobânzi.
Pentru beneficiarii indemnizaţiei de şomaj şi ai alocaţiei de sprijin contribuţia se
calculează şi se virează, o dată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează, de
către cei care efectuează plata acestor drepturi.
Asiguraţii au dreptul la un pachet de servicii de bază care cuprinde servicii
medicale, servicii de îngrijire a sănătăţii, medicamente, materiale sanitare şi dispozitive
medicale, în caz de boală sau de accident, din prima zi de îmbolnăvire sau de la data
accidentului şi până la vindecare. Persoanele care nu fac dovada calităţii de asigurat
beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi al bolilor cu
potenţial endemo-epidemic în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale.

2.1.9. Contribuţia la fondul de şomaj

Subiectul îl reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită,
prin lege, obligaţia de plată a contribuţiei. Fiind o contribuţie care se reţine la sursă, SC

58
EDUROM SRL. are obligaţia de a reţine şi apoi de a vărsa la bugetul asigurărilor sociale de
stat contribuţia la fondul de şomaj aferentă fiecărui angajat al acesteia.
Obiectul contribuţiei la fondul de şomaj îl constituie:
• fondul brut lunar de salarii- pentru persoanele fizice şi juridice, române
şi străine, cu sediul în România, care angajează personal român;
• salariul de bază lunar de încadrare brut înscris în cartea de muncă -
pentru angajaţi.
Contribuabilii asiguraţi prin efectul legii sunt reprezentaţi de:
• Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania,
care angajeaza personal roman;
• Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si
asociatiile familiale care isi desfasoara activitatea conform prevederilor legale;
• Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in
Romania, care angajeaza personal roman;
• Membrii cooperatori.
Baza de calcul este reprezentată de materia impozabilă – salariul brut – asupra
căreia se aplică cota de impunere.
Baza impozabilă pentru angajatori este reprezentată de fondul de salarii realizat
lunar :
 Salariile de baza;
 Sporurile si indemnizatiile la salariul de baza;
 Salariul de merit;
 Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru
pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul;
 Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice;
 Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in strainatate
(in deplasare pentru actiuni stiintifice, culturale artistice, sportive);
 Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de
salarii;
 Indemnizatii pentru concediul de odihna;
 Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca
suportate de unitati;
 Platile facute salariatilor zilieri sau temporari;
59
  Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor sau
imputernicitilor statului.
Baza impozabilă pentru angajaţi este reprezentată de salariul de bază lunar de
încadrare brut înscris în cartea de muncă, inclusiv sporurile şi indemnizaţiile pentru care în
contractul colectiv de muncă sau contractul individual de muncă s-a făcut precizarea că fac
parte din salariul de bază.
Cota de impunere este de:
 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut, sau asupra veniturilor
brute lunare realizate - obligaţia angajatului;
 2,5%, datorată de persoanele asigurate in baza contractului de asigurare
pentru somaj şi aplicata asupra venitului lunar declarat in contractul de asigurare
pentru somaj – obligaţia angajatorului.
Termenul de plată a contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj este
dupa caz de cel mult 5 zile de la :
- data stabilita pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor
membrilor cooperatori pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata
acestor drepturi o singura data pe luna;
- data stabilita pentru chenzinei a doua, in cazul angajatorilor efectueaza
plata drepturilor chenzinal;
- data stabilita prin contractul de asigurare pentru somaj.
Plătitorii de contribuţii la fondul de şomaj au obligaţia de a depune lunar, până
la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se depun declaraţiile, Declaraţia privind
fondul de şomaj. Această declaraţie se depune la Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de
Muncă.

2.1.10. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de

sănătate
Subiectul acestei contribuţii este reprezentat de către angajatorii şi de către
persoanele fizice care încheie, în condiţiile legii, contracte de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale şi care sunt asigurate în sistemul public de pensii.
Plătitorul este reprezentat în acest caz de persoana fizică sau juridică
angajatoare, în cazul de faţă SC EDUROM SRL. Calculul si plata contributiei de asigurari

60
sociale se efectueaza lunar de catre angajatori. Pentru aceste indemnizaţii nu se datorează
contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
Baza de calcul se determină ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni
din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare; se plafonează astfel baza de calcul a
contribuţiei de concedii şi indemnizaţii - ea nu putea fi mai mare „decât produsul dintre
numărul asiguraţilor din luna pentru care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare
a 12 salarii minime brute pe ţară. În cazul în care stagiul de cotizare este mai mic de o lună,
baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul lunar din prima lună de activitate pentru
care s-a stabilit să se platească contribuţia.
Cota de impunere pentru concedii şi indemnizaţii este de 0,85% .
Cuantumul indemnizaţiei de risc maternal este de 75% din media veniturilor realizate
în ultimele 6 luni, concediul nefiind condiţionat de stagiul de cotizare.
Certificatul pentru concediul medical se va prezenta plătitorului până la data de 5 a
lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.
Termenul de plată - contributia de asigurari sociale se vireaza pana la data de
25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale si/sau a
veniturilor de natura salariala.

2.1.11. Bugetul fondurilor speciale

Fondurile speciale sunt fonduri în care se colectează veniturile cu destinaţie
specială pentru realizarea unor scopuri şi programe ale Guvernului sau ale autorităţilor
administraţiei publice locale. Proiectele bugetelor fondurilor speciale se elaborează de către
Ministerul Finanţelor Publice pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite
responsabili cu gestionarea bugetelor respective.Crearea fondurilor speciale, sursele de
venituri şi destinaţia lor se stabilesc prin legi aparte sau prin decizii ale autorităţilor
reprezentative şi deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale. Fondurile speciale se
includ în bugetele respective în conformitate cu principiile şi regulile de elaborare, aprobare şi
executare a acestor bugete.
Cele mai importante fonduri speciale din ţara noastră sunt:
1. Fondul Naţional de Asigurare pentru Risc şi Accidente
2. Fondul de garantare a creanţelor salariale
3. Fondul special pentru sănătate publică

61
 4. Fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru
trecerea frontierei, precum si a celorlalte unităţi vamale
5. Fondul special pentru promovarea si dezvoltarea turismului
6. Fondul special al drumurilor publice
7. Fondul special al aviaţiei civile
8. Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic
9. Fondul cultural naţional
10. Fond pentru dezvoltarea mediului
11. Fond pentru dezvoltarea învăţământului de stat
12. Fond pentru Inspectoratul Teriorial de Muncă etc.

Dintre aceste fonduri speciale, SC EDUROM SRL. contribuie la

I.Fondul de Asigurare pentru Risc şi Accidente
Subiectul sau plătitorul contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi
boli profesionale este de asemenea suportatorul acesteia-societatea EDUROM SRL.
Obiectul acestei contribuţii coincide cu baza de calcul şi îl reprezintă fondul
total de salarii brute lunare realizate de angajator în luna anterioară perioadei de plată a
contribuţiei.
Potrivit normelor metodologice aprobate de Guvern, fondul de risc şi accidente datorat
lunar de angajatori se va calcula în funcţie de clasa şi tariful de risc de accident şi îmbolnăvire
care corespunde fiecărui domeniu de activitate. Activităţile din economia naţională sunt
împărţite în 20 de clase de risc, fiecărei clase de risc corespunzându-i o cotă de contribuţie
între 0,4 şi 3,6%. Contribuţia angajatorului se stabileşte aplicând acest procent la fondul total
de salarii brute.
Fiecărei clase de risc îi corespunde un tarif de risc. Tariful de risc, respectiv
cota de contribuţie, are valoarea cuprinsă între 0,4 şi 3,6%, aplicată asupra fondului total de
salarii brute lunare realizate. Tariful minim de risc corespunde clasei de risc 1, iar tariful
maxim de risc corespunde clasei de risc 20. Tariful de risc este stabilit la nivel de sector de
activitate - clasă CAEN. .
Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
datorată lunar de angajatori, denumită în continuare C, se determină după următoarea
formulă:
C = TR x Fs / 100

62
unde:
- TR - tariful de risc aferent sectorului de activitate din care face parte angajatorul;
- Fs - fondul total de salarii brute lunare realizate de angajator în luna anterioară perioadei de
plată a contribuţiei.
Clasele de risc se stabilesc pe categorii de activităţi ale economiei naţionale, conform
Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului
nr. 656/1997, cu modificările ulterioare.
Termenul de declarare şi de plată a contribuţiei de asigurare pentru accidente
de muncă şi boli profesionale este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru
care se efectuează plata, în cazul în care plata contribuţiei de asigurare pentru accidente de
muncă şi boli profesionale nu s-a efectuat până la termenul prevăzut de lege, cheltuielile
pentru prestaţiile şi serviciile de asigurare prevăzute de lege şi efectuate de asigurător se
recuperează de la angajator.
II. Fondul de Garantare a creanţelor salariale,
III. Fond pentru dezvoltarea mediului,
IV. Fond pentru dezvoltarea învăţământului de stat,
V. Fond pentru Inspectoratul Teriorial de Muncă.

2.2. Calcule de fundamentare privind veniturile bugetare

2.2.1. Calcule de fundamentare privind impozitul pe profit

Referitor la impozitul pe profit, se cunosc următoarele informaţii:
-venituri totale (VT) :110000 RON
-cheltuieli totale (CT) :50000 RON
- cheltuieli nedeductibile - cheltuieli cu amenzi = 1100 RON
- penalităţi = 400 RON
- cheltuieli deductibile: -pierdere fiscala an precedent = 13000 RON
-venituri dividende = 200 RON
Profitul brut= VT – CT = 110000 – 50000= 60000 RON
Profit impozabil=VT - CT - Cded + Cned,
Profitul impozabil = 110000 – 50000 – (13000 + 200) + (1100 + 400) = 48300 RON
Cota de impozit este de 16%
Impozitul pe profit = 16% * 4830 = 7728 RON

63
 Profitul net = Profitul brut – Impozitul pe profit = 60000 – 7728 = 52272 RON

2.2.2. Calcule de fundamentare privind impozitul pe salarii

Calculam impozitul pe salariu pentru un şef de secţie, care are un Salariu brut
de 1500 RON şi are în întreţinere 2 persoane.
Reţineri din salariu:
Contribuţia pentru asigurări sociale: 1500*9,5%=142,5 RON
Contribuţia pentru fond de şomaj: 1500* 1%=15 RON
Contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate: 1500* 6,5 %= 97,5 RON
Total reţineri: 142,5 + 15 + 97,5 = 255 RON
Venit: 1500-255= 1245 RON
Deducere personală: (250+n*100)[1-(Vb-1000)/2000]=(250+2*100)[1-(1500-
1000)/2000] = 337,5 RON
Salariatul are în întreţinere două persoane a căror venit nu depăşeşte 250 RON.
Baza calcul: Venit-Deducere personală=1245-337,5=907,5 RON
Impozit pe salariu: Baza de calcul * Cota de imp = 907,5*16%=145,2 RON
Salariu aferent lunii în curs:1245-145,2=1099,8 RON

2.2.3. Calcule de fundamentare privind taxa pe valoarea adăugată

Din jurnalul de cumpărări al firmei avem la sfârşitul lunii martie facturi emise în
valoare de :
Baza= 30000 RON
TVA deductibilă= 30000*24% = 7200 RON
Din jurnalul de vânzări al firmei avem la sfârşitul lunii martie facturi emise în
valoare de
a) Operaţiune taxabilă
Baza = 11000 RON
TVAcolectată = 11000*24% = 2640 RON
b) Operaţiune scutită cu drept de deducere
Baza = 14.500 RON
TVAcolectată = 0
Operaţiune scutită fără drept de deducere

64
 Baza = 7.850 RON
TVAcolectată = 0
operatiuni cu drept de deducere
Prorata = operatiuni totale

9.800 +14 .500 24 .300

Prorata = = = 0,68 = 68%
9.800 +14 .500 +11000 35300
TVA de plată = TVAcolectată - TVAdeductibilă
TVAde dedus = TVA d * 0,68 = 7200 * 0,68= 4896 RON
TVA de plată = 2640 -3876 = - 1236 RON =>
TVA de recuperat = 1236 RON
7200 – 3876 = 3324 RON (se trece pe cheltuieli)

2.2.5. Calcule de fundamentare privind impozitul pe teren

SC EDUROM SRL deţine în patrimoniu un teren amplasat intravilan.
Suprafaţa terenului este de 2000 m2, din care 100 m2 eate suprafaţă construită.
Terenul se află situat în zona vale a oraşului, la periferie. Rezultă de aici că zona din
cadrul localităţii este zona B, iar rangul localităţii este II; astfel, nivelul impozitului pe
terenuri este de 2250 RON/ha.
Suprafaţa=2000 m2-100 m2=1900m2= 0.19 ha
Nivel impozit pe teren=2250 RON/ha
Valoarea impozitului pe teren datorat anual=0.19*2250=427.5 RON
2.2.6. Calcule de fundamentare privind taxa pe mijloacele de transport
SC EDUROM SRL declară la organul fiscal competent pentru impunere un
autoturism cu capacitate cilindrică de 2385 cm 3 .
Cota de impozitare este de :8,6%
Astfel, vom calcula câte fracţiuni se cuprind în cei 2385cm3:
2385 cm3 / 500 = aprox 5 fracţiuni
Impozitul pentru mijlocul de transport deţinut de firmă în patrimoniu se calculează ca
produs între numărul de fracţiuni şi valoarea impozitului pentru fiecare fracţiune.
Impozit mijloc de transport =5 * 8,6 RON= 43 RON.

2.2.7. Calcule de fundamentare privind contribuţia la asigurările sociale

de stat

65
 La EDUROM SRL s-a înregistrat la sfârşitul lunii martie un fond brut de
salarii de 92699 RON. Salariul brut al unui angajat (consultant) este de 900 RON, iar
condiţiile de muncă sunt considerate normale.
Contribuţia privind asigurările sociale de stat este suportată de angajator pentru
angajaţii săi şi de fiecare angajat individual în parte.
CAS datorată de angajat =9,5%*Salariul brut lunar=9,5%*900=81 RON
CAS datorată de angajator=19,5%*Fondul brut de salarii=19,5*92699= 17612,81
RON

2.2.8. Calcule de fundamentare privind contribuţia la asigurările sociale

de sănătate
La SC EDUROM SRL s-a înregistrat la sfârşitul lunii martie un fond brut de salarii de
92699 RON. Salariul brut al unui angajat (consultant) este de 900 RON, iar condiţiile de
muncă sunt considerate normale.
Contribuţia privind asigurările sociale de sănătate este suportată de angajator pentru
angajaţii săi şi de fiecare angajat individual în parte.
CASS datorată de angajat =6,5%*Salariul brut lunar=6,5%*900=58,5 RON
CASS datorată de angajator=6%*Fondul brut de salarii=6*92699= 5561,94 RON

2.2.9. Calcule de fundamentare privind contribuţia la fondul de şomaj

La SC EDUROM SRL s-a înregistrat la sfârşitul lunii martie un fond brut de
salarii de 92699 RON. Salariul brut al unui angajat (consultant) este de 900 RON, iar
condiţiile de muncă sunt considerate normale.
Contribuţia privind asigurările sociale de sănătate este suportată de angajator
pentru angajaţii săi şi de fiecare angajat individual în parte.
CFS datorată de angajat =0,5%*Salariul brut lunar=0,5%*900=4,5 RON
CFS datorată de angajator=1%*Fondul brut de salarii=1%*92699= 9269,9 RON

2.2.10. Calcule de fundamentare privind Contribuţia pentru concediile şi

indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
La SC EDUROM SRL s-a înregistrat la sfârşitul lunii martie un fond brut de
salarii de 92699 RON.
Astfel, suma pe care societatea are obligaţia de a o reţine şi de a o vira la
fondul pentru concedii şi indemnizaţii sociale de sănătate va fi egală cu:

66
 0,85%*92699 RON=787,94 RON.

2.2.11. Calcule de fundamentare privind Contribuţia pentru Fondul de

Risc şi Accidente
La SC EDUROM SRL s-a înregistrat la sfârşitul lunii martie un fond brut de
salarii de 92699 RON.
Astfel, suma pe care societatea are obligaţia de a o reţine şi de a o vira la fondul pentru
risc şi accidente va fi egală cu:
0,04%*92699=37,07 RON

2.3. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea veniturilor bugetare

2.3.1.Fluxul informaţional generat de fundamentarea impozitul pe profit

67
 Balanţa contabilă

Cheltuieli Venituri
Profit contabil
nedeductibile neimpozabile

Profit neimpozabil

Impozit pe profit

-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe baza

balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile),
impozitul pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către
administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite
înapoi la departamentul financiar-contabil ;

2.3.2.Fluxul informaţional generat de fundamentarea impozitul pe salarii

68
 Contract de munca Contract de
colaborare

Salariul de
încadrare Serviciul de salarizare

Stabilirea salariului
Declaraţie pe proprie de baza
raspundere pentru
persoanele aflate in
intreţinere

Întocmirea statului de
plată

Comparti Fişa postului Compartimentul Fişa de Compartiment

mentul si scutiri financiar contabil pontaj Resurse umane
producţie medicale

Salariu Brut

Contributii Deducere
obligatorii personală

Venit
impozabil

Impozit pe salarii

2.3.3.Fluxul informaţional generat de fundamentarea impozitul pe salarii

69
 Furnizori –facturi Clienti facturi
primite trimise

Jurnal de
Jurnal de vânzări
cumparari

TVA TVA
deductibilǎ colectatǎ
4426 4427
Compartiment financiar-
contabil

Decontul de TVA (declaraţia 300)

TVA de recuperate TVA de platǎ

4424 4423
(4426>4427) (4426<4427)

2.3.4.Fluxul informaţional generat de fundamentarea impozitul pe cladiri,

terenuri sau mijloace de transport

70
 Proces verbal de punere in
funcţiune
Contract de vânzare – cumpărare
Titlu de proprietate

Fişa mijlocului
fix
(valoarea de
inventar)

Baza de
calcul

Compartimentul
financiar-contabil
Declaraţie ->Cota de Ordin de plată
impozitare

Impozitul pe cladiri,
terenuri sau mijloace
de transport

2.3.4.Fluxul informaţional generat de fundamentarea contribu’iilor la asigurarile

sociale de stat, asigurarile sociale de sanatate, fondul de somaj

71
 Compartiment
Ateliere de producţie personal

Condică prezenţă Fond salarii de

şi fişe pontaj bază

Departament Financiar- Contabil

Fond brut de salarii

Calcul CAS Calcul CASS Calcul Fond de

somaj

CAPITOLUL III
Realizarea veniturilor bugetare

72
 3.1. Cadrul juridic de acţiune
Cadrul juridic folosit în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare îl reprezintă
actele normative aprobate cu privire la instituirea lor, precum şi cele metodologice de
aplicare, emise de regulă, de către Ministerul Finanţelor Publice. Reprezentativ pentru cadrul
juridic de acţiune în această direcţie este Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/3/2003,
modificat printr-o ordonanţă a Guvernului din 2004..Codul Fiscal acoperă în plan juridic
problematica veniturilor bugetare prezente în bugetele cu adresare generală. Alte documente
utilizate în fundamentarea şi realizarea veniturilor bugetare sunt:
 Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul
Oficial nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea
instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în
Monitorul Oficial nr 640 din 28.08.2002;
 Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind codul fiscal publicată în
Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003;
 Ordonanţa Guvernului nr. 183/2004 privind modificarea şi completarea
Legii nr 571/2003 privind Codul fiscal;
 Ordonanţa de urgenţă a guvernului nr. 24/2005 privind modificarea şi
completarea Legii nr. 571 pe 2003 privind Codul fiscal;
 Hotarârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de
aplicare a Codului fiscal;
 Ordonanta Guvernului 92/2003 privind codul de procedura fiscala;
 Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a codului fiscal;
 Ordonanta Guvernului nr. 83/19.08.2004 pentru modificarea si
completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal;
 Legea nr. 494/12.11.2004 de aprobare si modificare a Ordonantei de
Guvern nr. 83/19.08.2004.

3.2. Vărsarea şi plata fiecărui venit în parte

73
 Persoanele juridice folosesc la plata veniturilor bugetare următoarele
modalităţi:
Depunerea la casieria trezoreriei a sumelor în numerar;
Dispoziţii de plată prin care băncile comerciale virează sumele datorate în conturile
bugetare.
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale
şi organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de
venit bugetar care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul
obligaţiei de plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare
deschise la unităţile operative ale Trezireriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri
bugetare se încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor
bugetare, fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget
trece de la subiect la o terţă persoană, plătitorul
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că
acestea dispun, mai sigur şi ma economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit.
Impunerea în cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii
acestuia până în momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit,
impozite şi taxe locale)
d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii
de calcul şi plataă a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care
acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de
lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii
prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul
anulării obligaţiei de plată (ca urmare a serviciilor prestate).
Plata obligatiilor bugetare , atat cele catre bugetul de stat , cat si cele catre
bugetele locale , se face in perioade diferite , in functie de fiecare impozit , taza sau
contributie pe care persoana fizica sau juridica este obligata sa o plateasca catre buget .
Pentru plata impozitului pe profit contribuabilii au obligatia de a plati impozitul
semestrial . Contribuabilii care au definitivat pana la data de 15 februarie inchiderea
exercitiului financiar anterior depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul
aferent anului fiscal incheiat pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator .

74
 Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit
pana la termenul prevazut pentru depunerea situatiilor financiare . In cursul anului fiscal ,
contribuabilii au obligatia de a depune declaratia de impunere pana la termenul de plata a
impozitului pe profit , inclusiv .
Incasarea obligatiilor bugetare se face prin unitatile operative ale Trezoreriei
finantelor publice .
Impozitul pe venit din salarii se calculeaza si se retine de platitorii de salarii la
data efectuarii platii salariilor . Platitorii de salarii au obligatia de a vira impozitul pe salarii la
bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare calei pentru care se platesc aceste
venituri .
Impozitul pe venit din salarii este un impozit ca se datoreaza catre bugetul de stat
de catre platitorii de salarii , dar este suportat de catre salariati .
Plata taxei pe valoarea adaugata la buget se face de catre persoanele obligate la
plata taxei care trebuie sa achite taxa datorata . Taxa datorata este stabilita prin decontul
intocmit pentru fiecare perioada fiscala sau prin decontul special , pana la data la care au
obligatia depunerii acestora . Persoanele inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata
trebuie sa intocmeasca si sa depuna la organul fiscal competent pentru fiecare perioada fiscala
, pana la data de 25 a lunii urmatoare perioadei fiscale inclusiv decontul de taxa pe valoarea
adaugata , potrivit modului stabilit de Ministerul Finantelor Publice .
Orice persoana obligatala plata taxei pe valoarea adaugata poarta raspunderea
pentru calcularea corecta si plata la termenul legal a taxei pe valoarea adaugata catre bugetul
de stat si pentru depunerea la termenul legal a decontului de taxa pe valoarea adaugata la
organul fiscal competent .

3.3. Încasarea veniturilor bugetare prin unităţile Trezoreriei Finanţelor Publice

Răspunderea realizării efective a veniturilor bugetare revine, în principal,
instituţiilor desemnate cu administrarea bugetelor publice, dintre care se detaşează, prin
volumul de lucrări şi operaţiuni, Ministerul Finanţelor Publice şi unităţile sale din teritoriu. În
structura organizatorică a acestui minister se găsesşte şi instituţia financiar bancară, la care se
conemnează efectiv încasarea veniturilo pentru toate bugetele publice şi anume Trezoreria
Publică.

75
 Impozitul pe salarii
Impozitul pe salarii se calculează lunar, de către plătitorii acestuia, pentru
fiecare salariat, asupra întregului venit salarial realizat de aceştia în luna anterioară, utilizând
cota unică de impozitare.
Caracteristic acestui impozit este modul de percepere, adică prin metoda
“stopajului la sursa”, respectiv prin reţinerea de la salariat de către persoana fizică sau juridică
plătitoare a salariului sau a altor drepturi salariale, precum şi a veniturilor asimilate acestora.
Impozitul pe salarii se calculează, se reţine şi se varsă lunar de plătitorii salariilor din
sumele cuvenite la a doua chenzină, prin stopajul la sursă. În situaţia în care în contul
plătitorului de impozit nu există suficiente disponibilităţi pentru acoperirea integrală a
salariilor şi a impozitelor asupra acestora, băncile nu execută documentele de plată pentru
ridicarea sumelor în numerar necesare plăţii salariilor (cu excepţia chenzinei întâi), decât
condiţionat de virarea în aceeaşi proporţie a impozitului.
Dacă salariile se achită lunar calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului se face o dată
cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor aferente lunii respective.
Dacă plătitorul nu deţine cont bancar sau nu foloseşte plăţi de salarii prin virament,
calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua
lucrătoare imediat următoare celei în care s-a facut plata acestor drepturi.
Impozitul pe salarii se varsă la bugetul de stat în conturi diferite în funcţie de sediul
plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă
persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la trezoreria finanţelor publice ele virează
sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie,
atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în contul curent deschis la banca
comercială cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele reprezentând impozitul
transferându-se mai departe la trezoreria finanţelor publice.
Anagajatorul are obligaţia să vireze la bugetul de stat impozitul calculat şi reţinut lunar
salariaţilor săi odată cu plata drepturilor salariale pentru luna respectivă, dar nu mai târziu de
25 a lunii următoare lunii pentru care se acordă aceste drepturi salariale.
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în
fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată
de efectuare a plăţii salariilor, cu toate datele şi informaţiile necesare în vederea stabilirii
elementelor care conduc la fixarea venitului impozabil. Plătitorul este obligat să păstreze
fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi

76
angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a
anului curent pentru anul fiscal expirat.
În urma recalculării anuale, se va face regularizarea cu angajatul căruia fie i se
va restitui o anumită sumă de bani preluată cu titlu de impozit, fie i se vor reţine în plus sume
datorate pentru impozitul pe salarii anual.
Dacă recalcularea anuală a impozitului şi regularizarea acestuia nu se realizează de
către anagajator, acesta are obligaţia să depună până în ultima zi a lunii februarie fişele fiscale
la organele fiscale, care urmează să realizeze regularizarea.
Impozitul pe profit
Impozitul pe profit se calculează şi se plateşte semestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare semestrului pentru care se calculează impozitul. Banca
Naţională a României, societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele
din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit
lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează
impozitul. Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la
data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul.
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de
impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv. La finele anului, în
funcţie de datele cuprinse în bilanţul anual şi definitivarea impozitului pe profit în funcţie de
acestea, contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.
Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit şi
depunerea declaraţiilor fiscale de impunere.Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se
datorează majorări şi penalităţi de întârziere potrivit reglementărilor în vigoare.Pentru
determinarea obligaţiilor fiscale corecte, organele fiscale au dreptul să recalculeze adecvat
profitul impozabil şi impozitul de plată pentru:
- operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea impozitului de
plătit;
- operaţiuni efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea
asociaţilor, acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora;
- distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerilor, creditelor sau
reducerilor între doi sau mai mulţi contribuabili ori acele operaţiuni controlate de
persoane care au interese comune în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru
reflectarea reală a operaţiunilor.

77
 Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea
exerciţiului financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul
pe profit aferent anului fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor.
Regularizarea se înregistrează în declaraţia de impunere anuală. Diferenţa
dintre sumele înscrise în declaraţia de impunere anuală şi sumele înscrise în declaraţiile
privind obligaţiile de plată la bugetul statului poate fi pozitivă şi atunci apare impozit de plată
sau poate fi negativă şi atunci apare impozit de recuperat.
Plata efectivă a impozitului pe profit se realizează, ca şi în cazul majorităţii
celorlalte impozite, prin ordin de plată înaintat băncii comerciale şi de aici mai departe prin
virament bancar la trezoreria finanţelor publice.

Taxa pe valoarea adaugată

Taxa de plată stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adaugată se achită
către bugetul de stat la termenele prevăzute de lege.
Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte lunar pe baza decontului privind taxa
pe valoarea adăugată ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea
adăugată deductibilă.Astfel, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai
mare decât taxa pe valoare adăugată deductibilă rezultă taxa pe valoarea adăugată de plătit. În
situaţia inversă, când taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică decât taxa pe valoarea
adăugată deductibilă apare taxa pe valoarea adăugată de recuperat.
Taxa pe valoarea adăugată de plătit, potrivit decontului întocmit lunar, trebuie
plătită până la data de 25 a lunii următoare inclusiv.Taxa pe valoarea adăugată aferentă
bunurilor plasate în regiuni de import, se plăteşte la organul vamal, cu excepţia operaţiunilor
de import scutite de plata pe valoarea adăugată.Taxa pe valoarea adăugată aferentă
operaţiunilor de leasing se achită corespunzător termenelor de plată şi sumelor prevăzute în
contractele încheiate cu finanţatori din străinătate.Taxa de recuperat pentru luna de raportare
stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează astfel:
- prin compensarea realizată de persoana impozabilă în limita taxei pe valoarea
adăugată rămasă de plată din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor următoare,
fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată;
- prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana
impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau la cererea expresă a persoanei
impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;
- rambursarea efectivă din partea organelor fiscale.

78
 Organele fiscale teritoriale au drept competenţă rambursarea diferenţei de taxă,
rămasă după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din
facturile furnizorilor, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare.
Organele fiscale teritoriale pot efectua, la solicitarea persoanelor impozabile
care se încadrează în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, rambursări
de taxă pe valoarea adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare,
cu verificarea ulterioară a documentaţiei.Pentru susţinerea cererilor de rambursare organele de
control fiscal au obligaţia să determine valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor
neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care persoanele impozabile nu beneficiază
de rambursare efectivă a sumelor de la bugetul de stat.
Persoana impozabilă care beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea
adaugată are obligaţia să determine şi să declare pe propria răspundere valoarea taxei
deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care
nu beneficiază de rambursare efectivă a sumelor la bugetul de stat. Organele de control fiscal
au obligaţia să verifice exactitatea datelor din declaraţie pe propria răspundere.
Impozite şi taxe locale
Impozitele şi taxele locale analizate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri
şi taxa asupra mijloacelor de transport) se calculează şi se plătesc anual, în două rate egale
semestriale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni a fiecărui semestru.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până
la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe
teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului
respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.
Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către
persoanele fizice, până la data de 30 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până
la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

3.4. Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor

Modificările intervenite sau erorile constatate, pe parcursul execuţieie bugetare,
în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are
obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la

79
constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi
regularizarea plăţilor.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel
efectiv se va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, SC
EDUROM SRL poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare
datorate, procedeul aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere
justificată, restituirea pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată
necuvenit bugetului. Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin
serviciul controlul veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează
într-un referat unde propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către
directorul Trezoreriei, pentru EDUROM SRL se întocmeşte o notă contabilă prin care se
debitează contul de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se
creditează contul corespondent al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.
În cazul contribuţiilor sociale, declaraţia 700 permite rectificarea declaraţiilor
anterioare.

Impozitul pe profit
La sfârşitul anului se recalculează impozitul pe profit şi se completează declaraţia 101
(privind impozitul pe profit), se depune la Administraţia Financiară o dată cu bilanţul
contabil. Pentru întârzieri la plata impozitului pe profit se percep majorări de întârziere
(dobânzi) de 0,1% pe zi calendaristică.
Impozitul pe salarii
Regularizarea impozitului pe venit din salarii se face doar în situaţia în care angajatul
înregistrează venituri din mai multe surse, intocmindu-se delaraţia 200 ( privind impozitul pe
salarii). Pentru întârzieri la plata impozitului pe salarii se percep majorări de întârziere
(dobânzi) de 0,1% pe zi calendaristică.

3.5. Fluxuri informaţionale generate de realizarea veniturilor bugetare

Impozitul pe profit, impozitul pe salarii, decontarea TVA se varsă la bugetul

de stat în conturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în care are deschis cont

80
pentru administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau fizice au deschis cont
curent la trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă
plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele virează sumele de plată prin ordin
de plată în contul curent deschis la banca comercială cu care realizează operaţiuni curente, de
aici sumele reprezentând impozitul transferându-se mai departe la Trezoreria finanţelor
publice.
Fluxul informaţional generat de realizarea impozitului pe profit, pe salarii şi
deconatrea TVA la SC EDUROM SRL este următorul:
-la nivelul departamentului financiar-contabil se calculează profitul impozabil (pe baza
balanţei, a informaţiilor despre veniturile neimpozabile şi cheltuielile nedeductibile),
impozitul pe profit şi se întocmeşte declaraţia de impunere care este trimisă către
administrator ;
-administratorul verifică şi semnează declaraţia de impunere, după care o trimite
înapoi la departamentul financiar-contabil ;
- Declaraţia privind impozitul pe profit şi Declaraţia privind obligaţiile de plată la
bugetul de stat sun depuse la Administraţia Financiară Locală;
-S.C. EDUROM SRL depune ordinul de plată pentru impozitul pe profit la BCR, iar
banca virează suma de bani la Trezorerie ; ulterior, BCR trimite către EDUROM SRL extrasul
de cont pentru a confirma virarea sumei reprezentând impozitul pe profit în contul
Trezoreriei. Sumele ajunse la Trezoreria Iasi sunt înaintate către Fondul bugetului de stat.

81
 Calculul
impozitelor şi
decontarea TVA

Compartiment
FINANCIAR
CONTABIL
Declaraţia
Ordin de
impozitului
plată
pe profit
Administratia Extras de
Finantelor Publice cont
Locale

BCR
TREZORERIE

Impozitul
pe profit
FONDUL
BUGETULUI DE
STAT

82
 Impozitele şi taxele locale(impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pe
mijloacele de transport) prezintă aceleaşi fluxuri financiare generate de realizarea veniturilor
bugetare.

Administratia
finanţelor publice
Declaraţie locale
de Transfer
impunere sume
impozit

Compart Extras
financiar- de cont Trezorerie
contabil

Ordin
de plată

Virare
sume
BCR impozit

În actul de vânzare-cumpărare, în Cartea de identitate a autovehiculului,

este consemnată proprietatea societăţii asupra terenului şi asupra clădirii şi respectiv a
mijlocului de transport;
- Valoarea terenului, clădirii, mijlocului de transport este consemnată in
fişa mijlocului fix;
- Se intocmeşte declaraţia de impunere;
- Aceasta (două exemplare) se depune până la data de 31 ianuarie la
Administraţia Finanţelor Publice Locale.
- Unul dintre exemplare se transmite compartimentului financiar-
contabil;
- Prin intermediul unui ordin de plată se plateşte impozitul către BCR;
- BCR va transmite banii către trezorerie;
- BCR transmite extras de cont societăţii EDUROM pentru confirmarea
virării sumei datorate la bugetul local.

83
 Contribuţiile la asigurările sociale de stat, la asigurările sociale de sănătate, la
fondul de şomaj prezintă trăsături comune la realizarea fluxului financiar generat de
realizarea veniturilor bugetare.

ANGAJAŢI ADMINISTRAŢIA
FINANCIARĂ

Plata
salarii/avans
Fluturaşi Fişe fiscale

Compartiment PERSONAL
Stat de
FINANCIAR SALARIZARE
plată
CONTABIL
F.B.A.S.
Declaraţie F.B.A.S.S
participaţie F.A.SMJ.
Ordin CAS,
de plată CASS,
FSMJ
Extars de
cont
Virare
efectivă
BCR Virare
TREZORERIE
sume CAS,
CASS,
FSMJ

BIBLIOGRAFIE

84
 1. Filip Gheorghe-Finanţe,Ed.Junimea,Iaşi,2002;
2. Văcărel Iulian-Finaţte publice,Ed.Didactică şi pedagogica,Bucureşti,2003;
3. Ştefura Gabriel – Bugete publice si Fiscalitate, Ed.Univ Al.I.Cuza, Iaşi, 2007:
4. Ştefura Gabriel – Procesal bugetar in Romania, Ed.Junimea, Iasi 2004
5. Statutul societăţii SC EDUROM SRL, IASI
6. Codul Fiscal aprobat prin Legea nr. 571/3/2003;
5. Legea 380/2005 (legea bugetului asigurărilor de stat pe 2006) publicat în MO.
1150/19.12.2005;
6. Ordonanţa de Urgenţă nr. 150 din 31 octombrie 2002, privind organizarea şi
functionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial nr. 838
din 20 noiembrie 2002;
www.edurom.ro

85