Sunteți pe pagina 1din 37

Universitatea Dunarea de Jos

Facultatea de Stiinte Economice


Galati

PROIECT

PROFESOR INDRUMATOR: Nistor Costel

STUDENT: Vasile Alina Stefania


ANUL III, Specializarea AI, GRUPA 2
2010

SISTEMUL ECONOMIC AL TARILOR


NORDICE
STUDIU DE CAZ : DANEMARCA

2
CUPRINS

1. CAPITOLUL 1 „PREZENTAREA GENERALA A TARILOR NORDICE”............................4

2. CAPITOLUL 2 „DANEMARCA”.........................……………..........................……….…...8
2.1. Date generale privind Danemarca....................................................................8
2.1.1. Date geografice....................................................................8
2.1.2. Populatia si limba oficiala...................................................8
2.1.3. Organizarea politica............................................................9
2.1.4. Economia...........................................................................10
2.2. Investitii straine in Danemarca.......................................................................16
2.3. Danemarca in Uniunea Europeana.................................................................18

3. CAPITOLUL 3 „ROMANIA-DANEMARCA”..…........................................................…....21
3.1. Schimburi romano-daneze (2008)..................................................................21
3.2. Schimburi romano-daneze(2009)...................................................................23
3.3. Investitii daneze in Romania..........................................................................24

4. CAPITOLUL 4 „RECESIUNEA IN DANEMARCA”...........................................................25

5. CAPITOLUL 5 „PREVIZIUNI PENTRU ANUL 2011…………......................…..….........30

6. BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................36

3
CAPITOLUL 1

MODELUL ECONOMIC AL TARILOR NORDICE

Modelul economic nordic, caracterizat prin economii bazate pe piaţă şi pe bunăstarea


sistemelor părea a functiona bine, cu ţările din regiune, fiind la partea de sus a listelor
diferitelor ţări clasate, pe baza dezvoltarii umane, venitului pe cap de locuitor, libertatii
economice. Aceste ţări au fost state ale bunăstării, cu asistenţa medicală, educaţie, sociale şi
alte servicii oferite gratuit pentru toţi cetăţenii.
În plus, cum economiile nordice au fost doar ceva mai puţin liberale decât economiile
anglo-saxone, cum ar fi Marea Britanie şi Irlanda, investiţiile străine au fost ridicate în aceste
tari. In plus, aceste economii au beneficiat de lipsa corupţiei şi a birocraţiei. Cu toate acestea,
au existat provocări.
Odată cu globalizarea, imigraţia, şi îmbătrânirea populaţiei, a existat o presiune
crescândă asupra modelului de bunăstare.
Începând din 2007, deşi economiile nordice au fost printre cei mai buni performeri la
nivel global, reformele pentru a susţine creşterea şi susţinerea cheltuielilor publice erau încă
în curs de realizare şi puse în aplicare. „Ţările nordice” sau „regiunea nordica” în mod
tradiţional se refera la toate ţările din Europa de Nord, si acum termenul a ajuns să se refere la
cele cinci ţări : Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia şi Suedia, şi asociate teritoriile lor
Insulele Feroe, si Groenlanda.
Economiile nordice, deşi au existat diferenţe între cele cinci ţări, au fost caracterizate
prin niveluri ridicate ale cheltuielilor publice atât a cheltuielilor sociale, precum şi a
consumului public .
Cheltuielile sociale în ţările nordice se raportau la finanţarea serviciilor sociale
publice, precum educaţie, sănătate, îngrijirea copilului, servicii sociale şi alte venituri şi
transferuri de mare amploare, cum sunt subvenţiile, prestaţiile de şomaj, de maternitate (sau
paternitate) prestaţii pentru limită de vârstă şi pensiile de handicap, pentru studenti şi alte
avantaje, beneficii de locuinţe.
Ce face regiunea nordică competitiva?
Ţările nordice s-au clasat în mod constant printre primele cincisprezece tari mai bine
clasate in topul competitivităţii globale, dupa cum se observa în raportul elaborat de Forumul

4
Economic Mondial. Unii economişti au încercat să explice factorii care au contribuit la
competitivitatea din regiunea nordică.
Nucleul modelului scandinav sau nordic, pentru o lungă perioadă de timp, a fost
considerat a fi „capacitatea societăţii de a stăpâni problemele sale şi de a îmbogăţi şi
egalizarea condiţiile de viaţă ale persoanelor şi familiilor”
În domeniul politicii sociale, piatra de temelie a modelului este universalismul.
Universalismul a fost astfel afirmat ca un aspect central al ţărilor nordice. Universalismul a
fost astfel un punct de plecare, de asemenea, face posibil şi circulaţia forţei de muncă agricole
pentru a dezvolta societăţile.
Dacă am descrie, pe baza tipologiilor de mai sus ceea ce ar putea fi acceptată în linii
mari, ca model nordic ar fi următoarele caracteristici: extrem de descentralizat şi, în acelaşi
timp cu o structură complexă ; grad ridicat de egalitate; o politica activa pe piaţa forţei de
muncă cu un nivel ridicat al ocupării forţei de muncă (de asemenea, pentru femei) şi nivel
scăzut de diferenţiere salariale; nivelul ridicat al taxelor; sectorul public a fost activ implicat
în furnizarea de îngrijire de zi pentru copii, un nivel ridicat al suportului economic pentru
familiile cu copii; comparativ cu alte state.

Tabel 1: Clasamentul pe ţările nordice, în comparaţie cu OCDE asupra parametrilor centrale


ale UE
Danemarca Finlanda Norvegi Suedia
a
Speranta de viata 2003 24 15 9 6
Cheltuieli sociale publice 2001 2 7 11 1
Total venituri 2003 2 4 5 1
Venitul national pe cap de locuitor 2003 7 16 3 11
Somajul 1995-2004 9 26 4 17
Rata ocuparii fortei de munca 2004 3 14 4 5
Atingerea nivelului tertiar 2003 6 5 8 4
Cheltuielile privind politica pietei fortei de 1 6 8 3
munca activa 2004
Cheltuielile privind politica pietei fortei de 1 5 11 9
munca pasiva 2004
Remunerare între femei şi bărbaţi, 2004 19 23 17 19

Aşa cum am menţionat mai devreme caracteristica de bază a bunastarii statelor


nordice a fost ambiţia lor de a menţine ocuparea forţei de muncă în întregime, un grad ridicat
de bunăstare publică şi un angajament la egalitate universala
Pentru a analiza dacă acesta este în continuare, în tabelul 1 ţările nordice sunt
comparate cu OCDE / ţările UE asupra parametrilor centrali

5
În tabelul 1, ţările nordice sunt clasificate la 10 parametri pentru a analiza ţările
nordice în comparaţie cu restul UE sau al zonei OCDE, si observam ca regiunea nordica poate
fi încă descrisă ca fiind un loc specific în categoriile de state ale bunăstării.
Majoritatea statelor din vestul Europei renunta rand pe rand la sistemele generoase de
asistenta sociala si se lupta cu rate mari ale somajului.
Suedia, Finlanda, Norvegia, Danemarca si Islanda au reusit sa gasesca un echilibru
intre cresterea economica si salariile mari .
Poate cea mai izbitoare asemanare intre tarile nordice, dupa bunastarea
omniprezenta, este ponderea mare a statului in economie.
Institutiile guvernamentale din Norvegia, Suedia si Danemarca sunt “responsabile”
pentru mai bine de o treime din totalul angajarilor, in timp ce guvernul finlandez angajeaza
mai bine de un sfert din toti lucratorii. Aceasta particularitate a nordicilor este surprinzatoare,
daca ne gandim ca, de mai bine de un sfert de secol, statele occidentale sunt implicate intr-un
proces masiv de privatizare a industriilor cheie, fapt ce a diminuat numarul salariatilor de stat.
De altfel, in Uniunea Europeana, statul angajeaza in medie circa 17% din totalul
lucratorilor, cu aproximativ 10 procente mai putin decat in tarile nordice.
Totusi, prezenta masiva a statului nu a impiedicat economiile nordice sa fie foarte
competitve pe plan international. Producatorii din aceste state s-au axat de mult timp pe
produsele cu valoare adaugata mare si au cautat avantaje competitve in restul lumii. Migrarea
fabricilor catre alte desinatii nu a determinat insa cresterea exploziva a somajului.
Constransi de propriile piete nationale, modeste din puncte de vedere al marimii, sa se
dezvolte pe seama exporturilor, producatorii nordici au fost printre primii care au profitat de
globalizarea schimburilor comerciale. Un studiu realizat de confederatiile industriale din cele
cinci tari arata ca firmele care si-au relocat activitati in zone cu salarii reduse au continuat sa
angajeze personal din tara mama ca efect direct al dezvoltarii. Mai mult, firmele care au
delocalizat activitati in alte regiuni au angajat in propria tara mai multi lucratori decat
companiile care s-au multumit sa isi desfasoare activitatea doar pe piata interna.
Pentru a ramane competitivi, nordicii au investit enorm in cercetare si dezvoltare. Ca
procentaj al cheltuielilor pentru acest sector din totalul PIB-ului, Suedia si Finlanda se
situeaza cu mult inaintea Japoniei sau a SUA. Pentru a sustine acest efort, sistemul de
invatamant nordic a primit bani cu generozitate de la stat. Acest sector devine cheia
succesului viitor al tarilor nordice, din moment ce economia acestora elimina slujbele bazate
pe cunostinte de nivel mediu si creaza posturi de inalta calificare.
Accentul pus pe cercetare si sustinerea acesteia cu ajutorul unui sistem modern si
flexibil de invatamant a facut ca diferenta dintre valoarea exporturilor si cea a importurilor sa

6
incline in favoarea statelor nordice. In ultimul timp insa, preturile produselor care inglobeaza
tehnologie avansata au scazut. Producatorii nordici sunt nevoiti deci sa caute noi produse si
servicii care sa asigure marje de profit superioare celor realizate de fabricantii ce se bazeaza
pe forta de munca ieftina.
Printre piedicile cele mai importante in calea pastrarii conditiilor de viata a cetatenilor
nordici se numara inflexibilitata pietei muncii, in special in Suedia. Studiul confederatiilor
patronale din regiunea nordica propune o crestere a diferenetei dintre salarii si ajutorul social,
pentru a spori motivarea muncii. Mai mult, este necesar ca diferentele de remunerare a
diferitelor slujbe sa fie mai mare. O alta piedica in calea succesului pe termen lung al regiunii
nordice este nivelul mare al taxelor. Acestea incep sa descurajeze firmele, care cauta tot mai
des paradisuri fiscale sau tari mai comode, precum cele din estul Europei, pentru a-si declara
profitul.
Transparenta si eficienta institutiilor publice si sanatatea macroeconomiei au
asigurat statelor nord-europene locuri fruntase in clasamentul pe 2005-2006 al
competitivitatii mondiale, conform publicatiei de saptamana trecuta de Forumul Economic
Mondial. Acesta considera si anul acesta Finlanda drept cea mai competitiva economie
mondiala, urmata de SUA, Suedia, Danemarca, Taiwan si Singapore.
In schimb, raportul apreciaza ca anul acesta marile puteri europene - Marea Britanie,
Germania, Franta, Spania - au continuat sa piarda teren in materie de concurentialitate, chiar
daca se mentin la un nivel relativ ridicat. Iar in timp ce SUA, in pofida locului doi, produc
ingrijorare in randul liderilor de afaceri din cauza politicilor financiare ale administratiei
Bush, tarile nord-europene contrazic mentalitatea conventionala ca fiscalitatea ridicata
submineaza concurentialitatea", sustine studiul mentionat.
Acesta evalueaza 117 economii si se bazeaza pe un sondaj realizat in randul a 11.000
de lideri ai afacerilor globale, pe teme precum mediul macroeconomic, nivelul dezvoltarii
tehnologice sau calitatea institutiilor publice.
Daca majoritatea statelor central-europene admise anul trecut in UE se afla in primele
50 de locuri ale clasamentului, Bulgaria ocupa locul 58, in timp ce Romania se situeaza pe
locul 67, depasita de Croatia (62) si Turcia (66).

7
CAPITOLUL 2 – DANEMARCA

2.1. Date generale privind Danemarca


2.1.1 Date geografice
Danemarca are o suprafata de 43.094 kmp, fiind formata din peninsula Jutlanda si din
alte 406 insule, din care doar 78 sunt locuite. Din acestea, cele mai mari si mai dens populate
sunt insula Zealand, pe care este situata si capitala, Copenhaga, precum si insula Funen
Administrativ, tara este impartita in 14 tinuturi (amter) si 275 autoritati locale
(kommuner). Copenhaga si Frederiksberg nu se includ in tinuturi. O reforma administrativa
aflata in curs, urmeaza sa reduca subdiviziunile administrative la 5 regiuni si 98 de
municipalitati.
Danemarca este saraca in resurse minerale. Cu toate acestea, creta se afla in cantitati
considerabile fiind folosita la productia de ciment si, de asemenea, petrolul si gazele naturale
se extrag din Marea Nordului peste necesarul de consum intern.
Cea mai mare parte din suprafata tarii, circa 64 la suta, este cultivata, 12 la suta este
acoperita de paduri de foioase sau conifere, in timp ce pasunile, mlastinile, nisipurile si
lacurile acopera circa 10 la suta. Zonele construite sau de trafic formeaza restul de circa 13 la
suta.
Danemarca are un sistem de drumuri foarte bun in tot teritoriul. Caile ferate si liniile
aeriene asigura transporturi rapide, iar insulele sunt conectate prin ferry-boat-uri si un mare
numar de poduri. Kastrup, langa Copenhaga, este cel mai mare aeroport din tara si este
punctul nodal al traficului aerian in si din tarile scandinave.

2.1.2 Populatia si limba oficiala


Populatia Danemarcei este de 5,4 milioane locuitori, cu o densitate de 125
locuitori/kmp. Danemarca este o tara din punct de vedere national si cultural foarte omogena.

8
85 la suta din populatie traieste in orase. Cel mai mare oras este Copenhaga, cu 1,4 milioane
locuitori. Al doilea oras ca marime este Aarhus, cu 218.000 locuitori.
Intreaga tara este, de fapt, impanzita de o retea de orase de marime medie. Procentul
de populatie activa este foarte inalt, respectiv de 77,5 la suta in randul populatiei intre 16-66
de ani. Aceasta corespunde la circa 2,7 milioane de persoane active, din care 3,7 la suta
lucreaza in agricultura, 22,9 la suta in industrie, 44,5 la suta in servicii si 29 la suta in sectorul
public. Scaderea ponderii populatiei ocupate in agricultura este consecinta faptului ca, in acest
sector, cresterea productivitatii muncii a fost mai mare decat in restul economiei. Standardul
de viata este inalt iar diferentele intre bogati si saraci sunt mai mici decat in multe tari
dezvoltate din Europa.
Cea mai mare parte a populatiei, circa 90%, este de religie protestanta. Limba oficiala
este daneza, care face parte din familia limbilor grupului nord-germanic sau nordic, alaturi de
islandeza, faroeza, norvegiana si suedeza. Limba engleza este vorbita, de asemenea, curent, de
majoritatea locuitorilor.

2.1.3.Organizarea politica
Danemarca este cel mai vechi regat din Europa; Gorm cel Batran a devenit primul
rege, in jurul anului 936. Din anul 1849 Danemarca este monarhie constitutionala.
Actuala Constitutie, care dateaza din anul 1953, statueaza ca Danemarca este o
monarhie constitutionala ereditara. Actualul suveran este regina Margrethe II. In practica,
rolul monarhului este simbolic, de reprezentare.
Danemarca este puternic influentata cultural de tarile invecinate, Marea Britanie,
Germania si tarile nordice. Conceptele sale juridice sunt, in buna masura, asemanatoare cu
cele din celelalte tari nordice, adesea bazate pe precepte comune nordice.
Sistemul de productie este de tip capitalist (liberalism economic), cu proprietate
privata asupra afacerilor si productiei. Totusi, statul si autoritatile publice exercita un control
regulator considerabil si asigura o ampla asistenta sociala.
Parlamentul danez, Folketing, este unicameral si are 179 de membri. Doi membri sunt
alesi din Groenlanda si doi din insulele Faroe; ambele teritorii sunt partial administrate de
guvernele locale. Alegeri parlamentare au loc la patru ani, dar Primul ministru poate cere
alegeri anticipate daca se considera politic necesar sau avantajos sau daca guvernul primeste
un vot de neincredere in parlament.
In urma alegerilor generale din 20 noiembrie 2001 s-a format un guvern minoritar de
centru-dreapta, prin coalitia a doua partide, Partidul Liberal si Partidul Conservator Popular,
sustinuta in parlament de Partidul Popular Danez. Coalitia s-a mentinut la putere si in urma

9
alegerilor generale din februarie 2005. Primul ministru este Anders Fogh Rasmussen (liberal),
iar guvernul este format din 19 ministere.
Cabinetul, compus din Primul ministru si ceilalti ministri, este numit de monarh la
recomandarea partidului sau coalitiei de partide care detine sprijinul majoritatii membrilor
parlamentului.

2.1.4. Economia
Danemarca face parte din grupul de tari cele mai dezvoltate membre ale OCDE, ceea
ce se reflecta si in distributia productiei intre diferitele sectoare economice. Traditional,
Danemarca a fost considerata o tara agricola, cu mari exporturi de alimente prelucrate.

Exporturile agroalimentare sunt inca mari dar ponderea agriculturii a scazut la mai
putin de 5 la suta din PIB. Productia industriala reprezinta circa 20 la suta, constructiile circa
5 la suta. Insa, sectorul care domina de departe este cel tertiar, al serviciilor, cu aproximativ
46 la suta. Acesta include comertul, transporturile, institutiile financiare.

10
Balanta fiscala

Spre deosebire de cele mai multe tari avansate economic, dezvoltarea industriala in
Danemarca nu este legata de o baza proprie de materii prime. Industria daneza este dominata,
in mare masura, de prelucrarea usoara si reprocesare, productia fiind caracterizata printr-un
inalt grad de specializare, in domenii particulare, bine definite.
Ca urmare, industria daneza este predominant bazata pe IMM-uri: peste 80% din
companiile prelucratoare au sub 20 angajati. Doar 1000 companii au peste 100 de angajati,
insa mai mult de jumatate din forta de munca din industrie este cuprinsa in aceste companii.
Industria manufacturiera este dominata de nise de productie mici sau mijlocii de inalt
standard tehnologic destinat, in principal, utiizatorilor profesionisti. Datorita acestei structruri
complexe si versatile, industria manufacturiera daneza in ansamblu nu este atat de sensibila la
schimbarile pe piata mondiala, ca alte tari cu industria concentrata in cateva sectoare.
Totodata, in ultimii ani, tot mai multe companii daneze cu interes in a-si dezvolta
exporturile si-au plasat facilitatile de productie in tari in care costurile de productie sunt mai
scazute. Progresele in transporturi si tehnologia comunicatiilor au facilitat acestora dirijarea
catre alte parti ale lumii a unor parti din procesul tehnologic, cu scopul de a-si mari marja
competitiva si de a obtine acces la calificari si competente ce nu sunt disponibile in
Danemarca.
In ultimii ani, agricultura a suferit schimbari structurale, care au condus la o
specializare crescanda si la ferme considerabil mai mari comparativ cu media pe UE. Circa 60
la suta o constituie productia animala, indeosebi produse lactate si carne de porc. Agricultura
detine circa 15 la suta din exporturi.
In momentele in care exportatorii danezi de produse agricole s-au confruntat cu
extinderi ale UE s-au inregistrat progrese, apreciindu-se ca si extinderea actuala ar fi un
avantaj pentru agricultura daneza. Extinderile Uniunii cu Grecia, in 1981, cu Spania si
Portugalia in 1986, ca si cu Suedia, Finlanda si Austria in 1995, au avut ca urmare cresterea
cu 150% a exporturilor agricole daneze in UE, in primii 5 ani ulteriori extinderii.

11
Aceasta constituie, insa, o medie ponderata, veniturile din export fiind diferite de la
tara la tara implicata in procesul extinderii. In termeni procentuali, castigurile cele mai mari
le-a adus Portugalia, iar cele mai mici, Austria.
Ramura cresterii bovinelor se apreciaza a fi principala beneficiara a extinderii, desi, in
anii urmatori, si producatorii danezi de porcine se vor bucura de un avantaj competitiv.
Productia vegetala se estimeaza ca va suferi un impact negativ din exinderea UE, ca si
producatorii din domeniul cresterii pasarilor, care vor putea intampina conditii mai dificile.
Un numar de 333.766 entitati de afaceri (2005) erau inregistrate ca firme supuse
cerintelor legislatei TVA. Cele mai multe din acestea sunt din sectorul serviciilor, sub 10%
sunt companii prelucratoare iar 20% sunt de comercializare.
Sectorul industrial bazat, cu preponderenta, pe intreprinderi mici si mijlocii, acopera o
gama larga de produse, vizand si importante nise in domeniile high-tech, IT, biotech, ca si in
masini si echipamente de standard tehnologic inalt.
Situata la intrarea in Marea Baltica si servind drept pod spre Scandinavia, Danemarca
are o lunga traditie in comertul exterior. Exporturile si importurile contribuie cu aproximativ
31% si, respectiv, 26% la suta la formarea PIB (2003), facand din Danemarca o economie
foarte deschisa si competitiva.
Dimensiunile reduse ale pietii interne au facut ca producatorii sa-si caute clientii in
afara. Ca rezultat, industria prelucratoare este puternic orientata catre export si, in ultimii 10
ani, Danemarca a inregistrat o balanta de plati excedentara, datorita cresterii accelerate a
exporturilor.
In 2004, exporturile daneze de marfuri au totalizat 61,3 miliarde euro. Cele mai mari
piete de export sunt Germania, Suedia si Marea Britanie. 76% din totalul exporturilor consta
in produse industriale. Grupele de export cele mai importante sunt masinile si instrumentele
electrice, produsele farmaceutice, chimicalele, carnea si produsele lactate, pestele, mobila,
motoarele si confectiile textile.

12
Importurile daneze de marfuri in 2004 au totalizat 53,7 miliarde euro, din care 72%
provin din tarile UE. Bunurile de folosinta directa in comert si industrie reprezinta partea cea
mai mare. Majoritatea sunt bunuri manufacturate care sunt reexportate dupa o procesare
ulterioara.
Al doilea mare grup de importuri sunt bunurile de consum, ce reprezinta 30%.
Importul de combustibili formeaza circa 3% din total, in prezent Danemarca fiind
autosuficienta in energie.
Tarile invecinate sunt, de departe, cele mai importante piete de export. Germania,
singura, absoarbe circa 20 la suta din exporturile daneze. Traditional, Suedia si Marea
Britanie detin si ele parti mari din exporturile daneze. In exporturile catre tarile UE predomina
masinile si utilajele, produsele farmaceutice si cele agricole.
In general, Danemarca are usoare excedente cu tarile UE. Aproximativ 70 la suta din
totalul importurilor daneze provin din tarile UE, in timp ce exporturile corespunzatoare
reprezinta 65 la suta.
In ultimii ani exporturile daneze catre SUA au crescut semnificativ, in timp ce pietele
din Europa Centrala si de Est, ca si din Orientul Indepartat detin, in prezent, o parte
importanta din exporturile daneze. Exporturile sunt, totodata, superioare importurilor, pe
pietele importante ale Europei de Est si ale Asiei (exclusiv Japonia).
Danemarca priveste fenomenul globalizarii ca pe o provocare (challenge), nu ca o
amenintare (threat). Investitiile directe, din si in Danemarca, reprezinta aproximativ acelasi
procent din PIB (circa 27 % fiecare).
Conform IMD World Competitiveness Yearbook 2005, intr-un clasament ce cuprinde
60 de economii nationale si regionale, Danemarca este apreciata ca a saptea economie a lumii
in privinta competitivitatii economice, fiind depasita doar de SUA, Hong Kong, Singapore,
Islanda, Canada si Finlanda.

13
Companiile daneze pentru a-si mentine marja concurentiala trebuie sa fie foarte
competitive, altfel marfurile daneze devin prea scumpe. Nivelul inalt al costurilor de
productie in Danemarca face necesar ca strategia celor mai multe companii sa urmareasca
realizarea de produse de inalta calitate, apte de a fi vandute la preturi mai inalte comparativ cu
cele ale concurentei (asa-numitele „upmarket products”).
Circa 40% din exporturile daneze constau in „upmarket products” - definite ca
produse de export care sunt cel putin cu 15% mai scumpe decat produsele concurente din alte
tari UE. In aceasta privinta, Danemarca ocupa locul 4 intre tarile UE 15, dupa Irlanda, Suedia
si Germania.
Cresterea preturilor la petrol si declinul dolarului fata de euro, desi a creat unele
dificultati exportatorilor danezi, se apreciaza ca acestia infrunta cu bine conjunctura, in
ansamblu. Se estimeaza ca, o crestere cu 10 dolari barilul a preturilor titeiului ar reduce cu
circa o patrime procentuala cresterea PIB, in Danemarca.
Aceasta nu a fost, insa, in masura sa pericliteze actuala relansare economica, si din
motivul ca Danemarca, fiind un exportator net de petrol si energie din petrol, la preturile mari
actuale, inregistreaza surplusuri in contul curent si in finantele publice.
Coroana daneza fiind legata de euro, aceasta s-a intarit concomitent fata de dolar, ceea
ce a insemnat, desigur, mai multe dificultati pentru exportatorii danezi, dar si un mediu
propice pentru rate scazute ale dobanzii, cu efecte pozitive in cresterea cererii interne.
Sustinute de performantele cresterii economice (estimata la 2,5% in 2005 si 2,2% in
2006), exporturile se vor afirma, din ce in ce mai mult, ca locomotiva a dezvoltarii
economice. Aceasta va insemna ca relansarea economica va aduce surplusuri mai mari ale
contului curent.

14
In prezent, economia daneza arata semne pozitive, cu o productie in crestere, somajul
in scadere, inflatie moderata si excedente atat fiscale cat si la balanta de plati externa. Intre
2004-2006, cresterea economica se estimeaza sa atinga o medie de 2,25%, dupa o crestere
medie de numai 0,75% in intervalul 2001-2003.
Principalele caracteristici ale 92-04 200 200 200 200 2009 2010
previziunilor 5 6 7 8
PIB la preţurile din anul precedent 2.2 2.4 3.3 1.6 -1.1 -3.3 0.3
Consumul privat 1.9 3.8 4.4 2.4 -0.1 -1.6 1.1
Consumul public 2.2 1.3 2.1 1.3 1.1 2.1 1.1
Export (bunuri şi servicii) 4.5 8.0 9.1 2.2 2.2 -10.7 -0.1
Import (bunuri şi servicii) 5.5 11.1 13.9 2.8 3.7 -9.3 0.8
VNB la preţurile din anul precedent (PIB 2.4 3.4 3.8 0.3 0.2 -3.9 0.1
deflator)
Danemarca este un factor economic activ pe plan mondial, iar prosperitatea sa este
produsul unei integrari crescande in comunitatea internationala, din punct de vedere
economic, cultural si politic. Drept urmare, evenimentele si evolutiile internationale au
devenit elemente vitale in procesul decizional al companiilor daneze.
O economie mica si deschisa precum cea a Danemarcei, ale carei performante sunt
strans legate de ale celoralalte tari din UE si mai ales ale tarilor invecinate, este, ca urmare,
foarte dependenta de o Piata Interna Europeana functionala.
Economia daneză a început să se recupereze de la recesiune, dar redresarea este de
aşteptat să fie dezactivata. Politica de stimulare va continua să sprijine creşterea economică în
2010, şi recuperarea este previzionata pentru a se extinde în 2011.
Principalele caracteristici ale 92-04 200 200 200 200 200 2010
previziunilor 5 6 7 8 9
Ocuparea forţei de muncă 0.3 1.0 2.0 2.7 1.0 -2.2 -2.0
Rata şomajului 6.0 4.8 3.9 3.8 3.3 5.2 6.0
Remunerarea salariaţilor / cap 3.5 3.6 3.6 3.1 4.7 3.1 2.5
costurile forţei de muncă întreaga 1.6 2.2 2.2 4.2 7.0 4.1 0.2
economie
costurilor salariale unitare Real -0.2 -0.7 0.3 2.2 2.6 2.6 -1.2
rata de economisire a gospodăriilor - - 6.4 5.1 5.6 7.8 7.7
Deflatorul PIB 1.8 2.9 2.0 2.0 4.3 1.5 1.4
Indicele armonizat al preţurilor de 1.9 1.7 1.9 1.7 3.6 0.9 1.4
consum
comerţul de bunuri 0.9 1.3 0.6 -1.1 0.6 0.7 0.0
Balanţa comercială 3.3 2.3 0.4 -0.8 -1.1 -1.0 -1.3
Soldul contului curent 3.3 2.3 0.4 -0.8 -1.1 -1.0 -1.3
Soldul bugetului general 1.9 4.3 2.9 0.7 2.0 0.4 -0.6

Deficitele bugetare sunt setate să rămână mari conform unor standarde istorice în
următorii doi ani, iar guvernul ar trebui să pună în aplicare consolidarea începând cu anul

15
2011 si să se mute înapoi la o poziţie mai durabilă şi să conţină presiune ascendentă asupra
ratelor dobânzii pe termen lung.
Măsurile de consolidare ar trebui să fie însoţite de reforme structurale de creştere a ofertei de
forţă de muncă.

2.2. Investitiile straine in Danemarca

Politica daneza privitoare la investitiile straine directe urmareste atragerea


acestora, neexistand restrictii sau conditionari, cu exceptia considerentelor de securitate
nationala. Exista putine limitari la dreptul de proprietate pentru straini, iar investitorilor straini
li se acorda tratamentul national.
In Danemarca, fluxurile (flows) si volumul (stock) investitiilor straine sunt
inregistrate si monitorizate de catre Banca Nationala a Danemarcei (Danmarks
Nationalbank - DN).
Investitiile straine directe (FDI) in Danemarca sunt definite ca « investitiile din
afara tarii care constituie cel putin 10% din capital (equity), facute in vederea constituirii unui
interes financiar durabil intr-o intreprindere si a exercitarii unei influiente semnificative – dar
nu neaparat control – asupra board-ului de conducere ». Datele privind fluxurile FDI sunt
inregistrate la DN pentru scopuri legate de balanta de plati, pe baza sistemului international de
raportare a tranzactiilor, cu un prag de raportare de 100.000 coroane daneze (circa 13.500
euro). Publicatia « Directe Investeringer » (Investitii directe) la capitolul « Nyt » (News),
accesibila pe site-ul DN www.nationalbanken.dk, prezinta date anuale pentru ultimii doi ani,
revizuite trimestrial, ca si o descriere a principalelor evolutii in ultimul trimestru raportat.
Datele privind volumul FDI, evidentiate pe capital (equity) si imprumuturi
intercompanii, sunt publicate anual din anul 1998, cuprinzand, in prezent, circa 700 investitori
straini si circa 900 intreprinderi cu FDI. Datele sunt defalcate pe regiuni si sectoare
economice, fiind accesibile in aceeasi publicatie « Directe Investeringer »
Datele privind companiile transnationale (Transnational corporations – TNCs) din
Danemarca sunt inregistrate la Danmarks Statistik (Statistics Denmark), insa aceste date au un

16
caracter confidential, nefiind disponibile informatii despre activitatile TNCs, filialele straine
sau din Danemarca ale acestora.
Fluxurile FDI ale Danemarcei provin din si sunt indreptate spre tarile dezvoltate.
Statele Unite au devenit cel mai important partener, inlocuind Suedia ca principala sursa de
FDI in Danemarca. In ce priveste destinatiile investitiilor daneze in afara, Marea Britanie se
afla pe primul loc, urmata de Norvegia.
Cele mai mari fluxuri FDI se inregistreaza in sectorul serviciilor. Volumul FDI ca
procent din PIB a crescut de circa 4 ori de la inceputul anilor ‘90. Cele mai mari TNCs din
Danemarca, raportat la volumul vanzarilor, sunt cele din domeniul serviciilor, indeosebi din
finante si trading. Filialele cele mai importante din strainatate ale TNCs daneze se afla in
tarile invecinate, de unde provin si cele mai mari filiale ale TNCs straine, exceptand mai
multe filiale ale TNCs din Statele Unite.
Investitiile daneze in strainatate – 2003 (mld DKK)
1. Marea Britanie – 35,9
2. Norvegia – 32,2
3. Elvetia – 30,2
4. Olanda– 22,9
5. Suedia – 18,5
Investitiile straine in Danemarca – 2003 (mld. DKK)
1. SUA – 86,6
2. Suedia – 69,6
3. Marea Britanie – 32,0
4. Norvegia – 25,7
5. Olanda – 16,3
Veniturile şi cheltuielile au rămas peste 50% din PIB în ultimii zece ani, şi sunt printre
cele mai ridicate în OCDE. Cu toate acestea, în Danemarca, cele mai multe beneficii sociale
sunt impozabile, ceea ce ridică atât venituri şi cheltuieli ca pondere din PIB, comparativ cu
alte ţări.
Danemarca a transformat cu succes deficitele de la mijlocul anilor 1990 în excedentele
din 2008. Pentru stimularea veniturilor din impozitele pe pensii şi de petrol din Marea
Nordului şi a producţiei de gaze din ultimii ani, într-o mare măsură, a fost canalizată mai
rapid decât in reducerea planificată a datoriei.
Costurile de producţie ale serviciilor finanţate de guvern ca pondere din PIB a crescut
între 1995 şi 2007, condus de creşteri ale costurilor de bunuri şi servicii externalizate sau
furnizate de producătorii particulari direct de la cetăţeni.

17
Guvernul central colecteaza peste 70% din venituri, dar reprezintă aproximativ 33%
din totalul cheltuielilor, ceea ce sugerează că majoritatea bunurilor şi serviciilor sunt furnizate
de către administraţiile locale.
O mare parte din taxele colectate la nivel central sunt transferate către administraţiile
locale, care au relativ mari puteri pentru a ridica propriile lor venituri prin impozite.
Guvernele locale reprezintă o pondere mult mai mare a cheltuielilor în Danemarca decât
media din cadrul OCDE, care indică faptul că Danemarca este o tara foarte descentralizata.
O noua structură locală a guvernului a fost înfiinţată în 2007, care, împreună cu
recenta reforma a calităţii şi a planului de acţiune pentru reducerea birocraţiei, va facilita
eforturile de a face serviciile publice mai profesionale şi eficiente.
Comparativ cu media între ţările membre ale OCDE, Danemarca acorda o mai mare
pondere de cheltuieli privind protecţia socială generală şi educaţie şi o cotă mai mică a
resurselor, pe servicii publice generale.
Majoritatea cheltuielilor la nivel local merg spre sănătate, protecţie socială şi educaţie,
indicând faptul că guvernele locale furnizeaza mai mult servicii publice . Guvernul central
este responsabil pentru apărare şi ordine publică şi siguranţă, cu o mare parte din resursele
alocate pentru servicii publice generale.

2.3. DANEMARCA în Uniunea Europeană

Danemarca a fost un membru activ al UE începând cu 1973. Danemarca a lucrat


pentru o eficienta şi o buna funcţionare a pieţei interne, luare de decizii transparente şi clare şi

18
rezultate vizibile pentru cetăţeni. În ultimii ani, Danemarca a lucrat în mod activ pentru a
vedea cea mai mare extindere pe care Uniunea europeana a reusit-o.
Danemarca stabileşte standardul în ceea ce priveşte punerea în aplicare rapidă a
reglementărilor UE în legislaţia naţională. Avem cel mai mic număr de proceduri privind
încălcarea dreptului comunitar în faţa Curţii de Justiţie, precum şi o tradiţie de dezbatere
publică şi a administraţiei publice transparente, care se reflectă în politica noastra europeana.
Danemarca a lucrat în mod activ pentru a vedea reusita extinderii Uniunii Europene,
de la 15 la 27 state membre. Procesul de extindere este un vast proiect pentru pace şi
democraţie. Uniunea Europeană ar trebui să fie, de asemenea, un vecin activ, de exemplu în
regiunea Mării Baltice.
UE este un actor important pentru pace şi dezvoltare la scară mondială, de asemenea.
Danemarca ajuta active la eforturile de reconstrucţie şi stabilizare, de exemplu, în Balcanii de
Vest.
Ca “cel mai mare donator lume de ajutor pentru dezvoltare”, în termeni relativi,
Danemarca sprijină obiective ambiţioase pentru UE de asistenţă pentru dezvoltare şi o politică
activă a UE în această privinţă.
Danemarca participă în politica externă şi de securitate comună, cu excepţia deciziilor
şi acţiunilor cu implicaţii în domeniul apărării. Danemarca participă la cooperarea
interguvernamentală în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, de exemplu în lupta împotriva
terorismului, dar nu este implicat in cooperarea supranaţionala în acest domeniu.
Strategia de dezvoltare a Danemarcei, de specializare pe sectoare
de joasa tehnologie,este un exemplu de strategie de dezvoltare a unei tari
eminamente agrare, care dupa unsecol de restructurari in jurul sectorului
agricol a reusit sa se pozitioneze, incepand cuanii ‘90 ai secolului trecut,
printre primele zece tari din lume din punctul de vedere alprodusului
national brut per capita. Aceasta realizare este cu atat mai remarcabila cu
catapartine unei tari avand cel mai mare grad de egalitate a veniturilor din
lume. Pe vremuri,Lenin spunea ca Danemarca, datorita culturii si structurii
sale de clasa,va fi ultima taradin lume unde va avea loc revolutia
socialista.
In prima parte a secolului al XIX-lea, Danemarca era furnizorul de
ovaz al pietei britanice. Aparitia Rusiei si Statelor Unite ale Americii in
1870 ca principali exportatori de porumb in Europa a dus la nevoia
convertirii productiei si exportului agricol danez de la productia vegetala la
productia animala. Restructurarea s-a bazat pe crearea si raspandirea

19
rapida a „liceelor poporului”, avand ca obiectiv educarea si emanciparea
fermierilor in paralel cu infiintarea cooperativelor de fermieri. Astfel, dupa
o perioada de tranzitie, agricultura s-a transformat in principalul
exportator de unt si sunca pentru piata britanica. Industrializarea care a
urmat a fost centrata in jurul sectorului agricol, prin transformarea firmelor
orientate catre piata interna in firme specializate in export de produse de
nisa. Imediat dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, economia a fost inca
dependenta de agricultura si industria alimentara. Anii ’50 au fost o
perioada de tranzitie cu transfer masiv de forta de munca din agricultura
in industrie si servicii. Intre anii’60-’80, sectorul public a luat un puternic
avant.
Furnizorul multor competente daneze, precum energia eoliana,
canalizarea si reciclarea apei, aparate medicale, industria farmaceutica
este sectorul public.
Actualmente, o mare parte a valorii adaugate, apopulatiei ocupate si exportului
provine din sectorul alimentar. Desi sectorul alimentar este calificat drept sector de joasa
tehnologie, sectorul alimentar danez foloseste extensiv si permanent inovatia, creand produse
cu valoare adaugata mare. Prin formarea capacitatii de absorbtie rapida si continua a
inovatiilor, bazata pe invatare, experienta site hnologie straina, Danemarca a pus bazele
economiei cunoasterii.
Piata muncii, cu particularitatile ei inradacinate de timpuriu,
constituie pilonul central al economiei cunoasterii. La inceputul secolului
trecut, miscarea muncitoreasca si sindicatele au ajuns sa devina o forta
politica si sociala majora si au ramas asa pana in ziua de azi. In anii ’30 s-a
stabilit un pact intre miscarea muncitoreasca si partidele fermierilor,
potrivit caruia muncitorii accepta schimbarea, proprietatea privata si
dreptulde conducator al angajatorului, iar angajatorii accepta dreptul
muncitorilor la organizare si greva, precum si reglementarile
guvernamentale destinate asigurarii securitatii vietiiactive.
Stabilirea celor mai importante reguli de functionare a pietei muncii
prin consensul partenerilor sociali, mod de functionare in vigoare si azi, a
rezultat de-a lungul anilor intr-o rata mare de activitate, intr-o mobilitate
ridicata a fortei de munca si un sistem generos de asigurare sociala.
Mobilitatea fortei de munca asigura raspandirea rapida a inovatiei in
economia-sat precum este denumita economia Danemarcei. Iar lipsa
20
motivatiei firmelor, majoritatea de dimensiune redusa, de a contribui la
pregatirea propriilor angajati datorita mobilitatii lor, este compensata de
existenta sistemului public al educatiei continue si siguranta vietii active.
Invatamantul este cel de-al doilea pilon ce asigura performanta
dinamica a economiei daneze.Caracteristica principala si unica a
invatamantului danez, mostenita inca de acum un secol - prima lege a
invatamantului primar obligatoriu dateaza din 1814 - este combinarea
responsabilitatii statului in ceea ce priveste finantarea si asigurarea
calitatii invatamantului cu libertatea de organizare a invatamantului in
conformitate cu diferite valori culturale si metode pedagogice. Autoritatile
locale si centrale sunt furnizoarele de invatamant primar si secundar, care
pun accentul pe formarea abilitatilor de comunicare, pe cooperare si
competenta sociala.
Rezultatul acestui tip de invatamant a fost crearea de-a lungul anilor
a unei societati omogene, ce functioneaza pe incredere. Statul bunastarii,
preluand o parte din responsabilitatile traditionale de familie, precum
ingrijirea copiilor si batranilor, a contribuit la crearea unui sistem social
foarte individualist, in care reusita individuala este posibila datorita
omogenitatii societatii si a egalitatii de sanse a membrilor ei.Lectia ce
decurge din modelul economic danez este faptul ca, prin asigurarea
pregatirii si formarii continue a fortei de munca, crearea unei piete a
muncii flexibile si a unei vieti active sigure pe baza deciziilor luate prin
consens de catre partenerii sociali se poate construi un stat al bunastarii
centrat in jurul agriculturii, daca avantajul comparativ pe care il reprezinta
este transformat in avantajul competitiv dictat de conjunctura fiecarui
moment.
CAPITOLUL 3

ROMANIA –DANEMARCA

3.1. Schimburile comerciale romano-daneze ( 2008 )

La 31.12.2008 volumul schimburilor comerciale a fost de 293,94 milioane €, cu


0,80% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2007 (0,33% in total schimburi comerciale
in Romania).

21
Volumul exportului românesc a fost de 74,32 milioane €, inregistrand o crestere de
18,61% (0,22 din totalul exporturilor din Romania, locul 41), iar importul a fost de 219,62
milioane €, avand o scadere de 4,07% (0,39% din totalul importurilor in Romania, locul 34),
deficitul comercial fiind de -145,30 milioane € (cu 20,99 milioane € mai putin fata de anul
2007, locul 26).

Nr.
Categoria de marfa Mil. € Pondere Mil. € Pondere
crt.
EXPORT % IMPORT %
TOTAL 74,32 100% 219,62 100%
din care:
1 Animale vii si produse ale regnului animal 0,19 0,3% 46,69 21,3%
2 Produse ale regnului vegetal 2,32 3,1% 3,32 1,5%
3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 0,00 0,0% 5,46 2,5%
4 Produse alimentare, bauturi, tutun 1,61 1,0% 13,84 6,3%
5 Produse minerale 1,45 2,0% 0,31 0,1%
6 Produse ale industriei chimice si conexe 0,64 0,9% 48,70 18,1%
7 Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 4,24 5,7% 14,02 6,4%
8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0,01 0,0% 0,58 0,3%
9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 1,30 1,7% 0,48 0,2%
10 Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton 0,14 0,2% 0,93 0,4%
11 Materii textile si art. din acestea 18,50 24,9% 2,97 1,4%
12 Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi, flori artif. 1,51 2,0% 0,97 0,4%
13 Articole din piatra, ipsos, ciment, prod.ceramice, sticla 2,43 3,3% 2,35 0,6%
14 Metale comune si articole din metale comune 13,72 18,5% 6,81 3,1%
15 Masini, aparate, echipamente electrice 21,52 29,0% 49,71 39,4%
16 Vehicule si echipamente de transport 0,06 0,1% 5,67 2,6%
17 Instrumente si aparate optice, fotografice si de masura 0,41 0,6% 11,77 5,4%
18 Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii, art. diverse) 4,37 10,7% 5,09 2,3%
19 Alte marfuri 0,00 0,00% 0,04 0,1%

Investitii de capital din Danemarca


Conform statisticii Registrului de Comert al Romaniei, la 31.12.2008 erau inregistrate
in Romania 592 societati comerciale cu participare daneza de capital (cu 87 mai multe decat
in anul 2007), cu un volum total de investitii de 236,760 mii RON, adica 69,88 milioane €
(cu 19 milioane € mai mult decat in anul 2007; 0,32% din investitiile straine in tara noastra;
locul 26 in topul investitorilor straini.

22
Evoluţia schimburilor comerciale româno-daneze în perioada 2006-2009
- milioane € -

Nr. Crt. Explicaţie 2006 2007 2008 2009

Valoare comerţ bilateral,


1 din care: 228,51 291,61 293,94 252,08

2 Valoare exporturi daneze 164,87 228,95 219,62 176,55

3 Valoare exporturi româneşti 63,64 62,66 74,32 75,53

Structura schimburilor comerciale româno-daneze în 2009

La 31 decembrie 2009, valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 252,08


milioane €, cu 14,24% mai puţin decât cea înregistrată în 2008. Schimburile comerciale
româno-daneze au reprezentat, în 2009, 0,37% din totalul comerţului exterior al României.
Valoarea exportului românesc a fost de 75,53 milioane €, înregistrând o creştere de
1,63% faţă de 2008. Exporturile româneşti în Danemarca au reprezentat 0,26% din totalul
exporturilor din România. Danemarca a ocupat locul 44 în clasamentul ţărilor destinatare
ale exporturilor româneşti.
Valoarea importurilor româneşti din Danemarca a fost de 176,55 milioane €, având o
scădere de 19,61% faţă de 2008. Exporturile daneze în România au reprezentat 0,45% din
totalul importurilor în România. Danemarca a ocupat locul 30 în clasamentul ţărilor care
au exportat în România.

Deficitul comercial a fost de 101,02 milioane €, cu 44,28 milioane € mai puţin faţă
de cel înregistrat în anul 2008.

3.2.Schimburile comerciale romano-daneze ( 2009 )

Nr.
crt. Categoria de marfă EXPORT Pondere IMPORT Pondere
Mil. € % Mil. € %
TOTAL 75,53 100 176,55 100
din care:
1 Animale vii si produse ale regnului animal 0,14 0,2 33,68 19,1

23
2 Produse ale regnului vegetal 6,34 8,4 3,15 1,8
3 Grasimi si uleiuri animale si vegetale 0,00 0,0 2,48 1,4
4 Produse alimentare, bauturi, tutun 3,54 4,7 13,32 7,5
5 Produse minerale 0,65 0,9 0,64 0,4
6 Produse ale industriei chimice si conexe 5,40 7,1 45,36 25,7
Materiale plastice, cauciuc si articole din
7 acestea 1,22 1,6 7,42 4,2
8 Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0,06 0,1 0,34 0,1
9 Lemn, carbune lemn, pluta, impletituri 0,76 1,0 0,36 0,1
Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de
10 carton 0,18 0,2 1,33 0,8
11 Materii textile si art. din acestea 11,42 15,1 2,60 1,5
Incaltaminte, palarii, umbrele, pene sau fulgi,
12 flori artificiale 1,21 1,6 1,08 0,6
Articole din piatra, ipsos, ciment,
13 prod.ceramice, sticla 2,05 2,7 1,75 1,0
Metale comune si articole din metale
14 comune 9,70 12,8 5,68 3,2
15 Masini, aparate, echipamente electrice 25,82 34,2 34,90 19,8
16 Vehicule si echipamente de transport 1,97 2,6 6,16 3,5
Instrumente si aparate optice, fotografice si
17 de masura 0,62 0,8 9,57 5,4
Marfuri si produse diverse (mobila, jucarii,
18 articole diverse) 4,45 6,0 6,63 3,8
19 Alte marfuri 0,00 0,0 0,10 0,1

3.3.Investiţii daneze în economia românească


Evoluţia investiţiilor daneze în România în perioa 2006 – 2009

Nr. Crt. Explicaţie 2006 2007 2008 2009


1 Număr societăţi comerciale cu capital danez 404 505 592 622
2 Valoare investiţii daneze (mil. €) 26,13 42,18 69,88 120,27
3 Procent în totalul investiţiilor străine (%) 0,31 0,34 0,37 0,37
4 Poziţie în topul investitorilor străini 31 30 26 20

2009
Conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului din România, la 31 decembrie
2009, în România erau inregistrate 622 de societăţi comerciale cu participare daneză de
capital (cu 30 mai multe decât în anul 2008), cu un volum total de investiţii de 120,27
milioane € (cu 50,39 milioane € mai mult decât în anul 2008).
Investiţiile daneze directe reprezintă 0,37% din totalul investiţiilor străine în ţara
noastră, Danemarca ocupând locul 20 în topul investitorilor străini.
2008

24
La 31 decembrie 2008, erau înregistrate în România 592 de societăţi comerciale cu
participare daneză de capital, cu un volum total de investiţii de 69,88 milioane €.La sfârşitul
anului 2008, investiţiile daneze directe reprezentau 0,37% din investiţiile străine în ţara
noastră, Danemarca ocupând locul 26 în clasamentul investitorilor străini.
2007
La 31 decembrie 2007, în România erau înregistrate 505 societăţi comerciale cu
participare daneză de capital, cu un volum total de investitii de 42,81 milioane €.
Investiţiile daneze directe reprezentau, la sfârşitul anului 2007, 0,34% din investiţiile
străine în ţara noastră, Danemarca ocupând locul 30 în clasamentul investitorilor.
2006
La 31 decembrie 2006, în România erau înregistrate 404 societăţi comerciale cu
participare daneză de capital, cu un volum total de investiţii de 26,13 milioane €.
Investiţiile daneze directe reprezentau, la momentul respectiv, 0,31% din investiţiile
străine în ţara noastră, Danemarca ocupând locul 31 în clasamentul investitorilor străini.

CAPITOLUL 4 - RECESIUNEA IN DANEMARCA

Danemarca, prima economie din UE in recesiune

Danemarca a intrat in recesiune in ultimul trimestru din 2008, dupa ce produsul intern
brut (PIB) s-a comprimat cu 2% in intervalul analizat, fata de trimestrul anterior, potrivit
datelor relevate vineri de biroul national de statistica, relateaza AFP.
In al treilea trimestru, economia se comprimase cu 0,8%. In termeni anuali, PIB-ul
statului scandinav, care s-a confruntat cu o recesiune de proportii mici la inceputul lui 2008, a
scazut cu 3,9%, in ultimul trimestru.

Imbunatatiri 2007 2008


Fluxurile de investiţii directe active, miliarde de dolari SUA 3.34 11.34
Fluxurile de investiţii directe activă, % din PIB 1.21 3.64
Fluxurile de investiţii directe în străinătate, miliarde de 8.20 18.09
dolari SUA
Fluxurile de investiţii directe în străinătate, % din PIB 2.97 5.80
Rata sociala de securitate a angajatorului 2.21 1.32
Şomajul pe termen lung, % din forţa de muncă 1.24 0.80
Capitalizarea stocurilor, % PIB 68.78 83.60
Exporturile de servicii comerciale, miliarde de dolari SUA 52.68 61.47

25
Raportul elev profesor 13.40 11.30
Datoria guvernamentala,% PIB 30.35 26.00
PIB-ul pe cap de locuitor, dolari SUA pe cap de locuitor 50.917 57.204
Exportul de bunuri, miliarde de dolari 92.56 103.31

Danemarca este primul stat din Uniunea Europeana care a intrat anul trecut in
recesiune tehnica. Scaderea PIB-ului vine in contextul in care Finlanda a intrat in recesiune
in al patrulea trimestru din 2008, inregistrand o scadere a produsului intern brut (PIB) cu
1,3%, dupa o comprimare de 0,3% in al treilea trimestru, a anuntat vineri institutul finlandez
de statistica.
Produsul intern burt (PIB) a scazut cu o rata anuala de 4,9%, ajustata la numarul
zilelor lucratoare, dupa ce datele revizuite au relevat o comprimare a acestuia cu 0,1% in
intervalul anterior, potrivit statisticilor oficiale.
Economia daneză se află în mijlocul unei recesiuni, care a început deja la începutul
anului 2008, cu mult înainte de momentul în care criza globală a devenit vizibile. Contracţia
1.1% din PIB în 2008 a fost provocată iniţial de factori interni, ca urmare a unei
supraîncălzire economică, marcata de creşterea puternică a preţurilor şi scăderea forţei de
muncă.
Inrautatiri 2007 2008
Creşterea reală a PIB pe cap de locuitor %, bazat pe monedă 3.37 1.39
naţională, în preţuri constante
Soldul contului current, % din PIB 2.37 1.00
Creşterea PIB real %, bazată pe monedă naţională, în preţuri 3.5 1.8
constante
Gestionarea finanţelor publice în următorii doi ani este de natură 6.92 5.24
să se amelioreze (Sondaj)
Oamenii de inalta calificare externa sunt atrasi de mediul de 5.29 4.19
afaceri din ţara (sondaj)
Costul capitalului încurajează dezvoltarea de afaceri (Sondaj) 7.76 6.40
Impozitele personale reale nu descurajeaze pe cei care lucrează 2.85 2.37
sau care doresc avansare (Sondaj)
Sistemul de valori în societate acceptă competitivitatea (Sondaj) 7.32 6.11
Rata de schimb acceptă competitivităţii (Sondaj) 6.81 5.71
Legile de imigrare nu împiedică compania de la angajarea forţei 5.83 4.91
de muncă străina (Sondaj)
Partidele politice nu înţeleg provocările economice actuale 6.90 5.85
(Sondaj)
Nevoia de reforme economice şi sociale este în general bine 7.38 6.40
înţeleasa (Sondaj)
capitalul de risc este uşor accesibil pentru dezvoltarea afacerii 7.39 6.44
(Sondaj)
Abilitatile financiare sunt disponibile (sondaj) 7.53 6.62

26
Cererea internă a început să scadă chiar de la începutul anului, creşterea consumului
administraţiei publice a fost, de asemenea slaba.
Declanşată de o scădere a profiturilor care începuse deja în 2007, investiţiile au indicat
o tendinţă negativă puternică, mai ales în construcţii. Exporturile nete au acţionat ca o piedică
în activitate datorită creşterii puternice a importurilor.
Deşi începe să se diminueze, ocuparea forţei de muncă a rămas la un nivel foarte
ridicat. Prin urmare, productivitatea a scăzut în mod semnificativ şi costurile salariale unitare
a crescut semnificativ.
Deteriorarea rapidă a mediului extern la nivel mondial a accelerat şi contracţia PIB a
scăzut la o rată trimestrială de 1,8% în ultimul trimestru din 2008, printre care se încadrează
investiţiile şi consumul privat puternic.

Exporturile, care în 2008 au rămas relativ stabile, în ciuda unei pierderi de


competitivitate, sunt de aşteptat să scadă cu mai mult de 10% în 2009.
Cum importurile se încadrează într-un ritm relativ mai mic, exporturile nete ar trebui
să reducă creşterea PIB-ului cu aproximativ un punct procentual.
Şomajul este asteptat sa se dubleze de la nivel record de 3,3% din forţa de muncă în
2008 la peste 6% în 2010.
În timp ce există semne semnificative de saturare a forţei de muncă la sfârşitul anului
2008, este puţin probabil ca firmele sa fie în măsură să continue si sa faca in aşa fel încât
adânceşte criza şi necesitatea apare pentru a reduce costurile salariale, având în vedere
creşterile salariale convenite de peste 3% în 2009.
Presiunile salariale mai mici sunt contribuie la un declin rapid în curs de desfăşurare a
inflaţiei care a rezultat din prime mai mici şi preţurile locuinţelor. După o rată a inflaţiei de
3,6% în 2008, creşterile de preţ sunt de aşteptat să scadă sub 1% în 2009 şi să rămână sub 1 ½
% în 2010.
Danemarca a scăzut treptat taxa fiscala asupra muncii de peste zece ani, şi în 2010,
impozitele pe venitul personal sunt tăiate în mod considerabil.

27
După reforma în 2010, acest procent va creşte, dar Danemarca va rămâne printre ţările
OCDE fiscale ridicate. Numai pentru venit mic pentru un singur părinţe este o taxa de
impozitare medie.

Din 2008 până în 2009, povara fiscală totală a scăzut pentru toate tipurile de
gospodării analizate înRaportul de Impozitare a salariilor. După o expansiune a municii in
creditul fiscal în 2008, principala măsură a fost in 2009 ;un prag mai ridicat pentru unul din
paşii de progresie.
Pentru un singur angajat ce castiga salariul mediu, impozitul pe veniturile medii s- a
redus cu puncte procentuale 1.3 - 39.4% din costurile forţei de muncă totale; acesta a scăzut
cu puncte procentuale 0.8 - 48.6% pentru contribuabilii singuri ce câştiga 167% din salariul
mediu.
Un cuplu căsătorit, cu 2 copii, castigurile unui sot este salariul mediu şi celălalt soţ
câştiga o treime ,acestia au văzut scăderea presiunii fiscale cu 0.3 - 33.2% din totalul
costurilor forţei de muncă.
Guvernul a adoptat deja măsuri expansioniste importante în 2009, proiectul de lege
bugetul său. O mare parte din acest stimul a început să aibă un impact în prima jumătate a
acestui an.

28
Aceste măsuri implică o creştere semnificativă a venitului real disponibil. Rapida
scădere a nivelului inflaţiei juca un rol în sprijinirea veniturilor gospodăriilor.
Aceasta ar trebui să stabilizeze consumul privat, dar nu este de aşteptat pentru a
împinge rata anuală de creştere în teritoriul pozitiv în 2009.
În general, dimensiunea şi calendarul de expansiune fiscală ar trebui să conducă la o
contracţie mai moderată în 2009 decât în restul Europei. În combinaţie cu redresarea
preconizată a economiei globale este de aşteptat ca ratele de crestere sa se transforme uşor
pozitiv în 2010.
După un excedent de 3,6% din PIB în 2008, Danemarca este probabil să înregistreze
un deficit de 1 ½% în 2009, care s-ar putea ridica la 4% în 2010.
Acest lucru este amplificat de diminuarea veniturilor din surse volatile, cum ar fi
scăderea veniturilor din petrol şi gaze şi a impozitului pe veniturile care intră in activele
financiare. În plus, guvernul a trecut pachetele fiscale expansioniste, cu un impact
considerabil. Începând cu 2009, reforma fiscală, care a fost decisa deja, în august 2007, va
reduce veniturile cu aproximativ 0,5% din PIB. De asemenea, acorduri privind ecologizarea
transporturilor şi a investiţiilor municipale va adăuga 0,4% din PIB la cheltuieli.

Imbinarea sistemului social cu o economie de piata cu adevarat libera au reusit sa


ajunga la sistemul economico social care se pare ca functioneaza. Criza economica se face
simtita si Danemarca va putea rezista tocmai din aceasta cauza. Nu la nesfirsit dar mai bine
decit celelalte tariSistemul social danez poate sa suporte pe o perioada relativ lunga ( 1-2 ) ani
un somaj mare, foarte mare din cauza sistemelor de ajutor private care nu afecteaza bugetul in
mod direct si care se autofinanteaza prin sisteme financiare specifice. Ulterior bugetul de stat
poate sustine pe o perioada de inca 1 an toti cetatenii danezi pe socialul acordat de la primarie.
Datorita crizei scaderea economiei va fi lunga si dureroasa dar cred ca va fi mai usor
suportabila decit in alte parti. NU are resurse naturale foarte mari dar va putea traversa acesta

29
perioada. Deocamdata Danemarca suporta bine criza realistic vorbind iar cele bagate prin
presa ca fiind foarte foarte grav e o dorinta de a implementa o stare de neliniste .
Chiar daca de acum incepe sa se simta criza ( concedieri, inchideri de firme etc)planul
pe 2009 e deja facut si se respecta. Victimele colaterale vor exista si poate prima batalie cu
criza se pare ca e pierduta, sa vedem daca va reusi sa cistige razboiul. Cineva oricum va avea
de cistigat asa ca manipularea prin presa va fi foarte acerba iar cei mai slabi de inger or sa
puna botul la unul si la altul.
Daca e sa analizezi Danemarca ca tara ar fi bine sa o analizezi nu punctual sau la
nivel micro dar la nivel macro. Cele doua sisteme , social si economic functioneaza bine
impreuna si asta arata ca se poate.

CAPITOLUL 5 – PREVIZIUNI PENTRU ANUL 2011

După ce a experimentat cele mai severe recesiuni în ultimele decenii, Durand de la


mijlocul lui 2008 pana la mijlocul lui 2009 Danemarca a cunoscut o creştere pozitivă în a
doua jumătate a anului 2009.

În ciuda creşterii, economia daneză încă s-a contractat cu 4,9% în 2009.In timp ce
criza economică şi financiară globală s-a desfasurat, economia daneză a fost greu lovita şi
recesiunea care a început în 2008 s-adâncit semnificativ.

30
Ce a separat Danemarca de alte ţări în timpul crizei a fost slăbirea remarcabilă a
consumului privat.
Pe baza intervenţiilor guvernamentale globale, economice şi financiare incertitudinea
extremă cauzate de criza s-a diminuat în cursul anului 2009.
Beneficiind de reluarea comerţului internaţional, importurile şi exporturile daneze s-au
oprit din scadere şi consumul privat a început să crească din al treilea trimestru..
Rata şomajului a continuat să crească pe parcursul anului 2009, dar a fost o crestere
moderata la sfârşitul anului.

Datorită poziţiei lor financiare publice puternică la începutul crizei, autorităţile


daneze au fost capabile să reacţioneze la criză, cu o expansiune fiscală semnificativă, în
conformitate cu Planul european de redresare economică.
Reducerile fiscale decise în 2007 au intrat în vigoare în 2009, şi o a doua reforma
fiscală importantă a fost, cu efect începând din 2010, reducând astfel în mod semnificativ
taxele fiscale asupra muncii.

31
În plus faţă de reduceri fiscale, bonurile fiscale pentru 2009 şi 2010 au dat un impuls
pentru consumul public şi investiţiilor în infrastructură în căi ferate, drumuri, şcoli şi facilităţi
de îngrijire zilnice.
La început de expansiune fiscală, sistemul financiar a fost ajutat de două pachete de
salvare, care a furnizat garanţii bancare, lichiditati şi injecţii de capital.
rata fixă de schimb daneză vis a vis de euro a fost stabilă în timpul crizei, deşi Banca Centrală
a trebuit să intervină şi a crescut în mod semnificativ ratele dobânzilor la sfârşitul anului 2008
Ratele dobânzilor au coborât de atunci, iar acum sunt aproape de ratele dobânzii în
zona euro. Recesiunea profundă şi expansiune fiscală au afectat grav finanţele publice.
Echilibrul bugetar, este de aşteptat să se întoarcă de la un excedent de 3,4% PIB în
2008 la un deficit de aproape 3% în 2009 şi un deficit preconizat de 5 ½% din PIB în 2010
înainte de scădere la puţin sub 5% în 2011 astfel cum a măsurile de stimulare guvern expiră şi
elementele de finanţare a reformei fiscale 2010 încep să vină în joc.

Inflatie
Aceasta previziune asteapta ca revenirea moderata experimentata in a doua jumatate a
anului 2009 sa continue in 2010-2011 provocata mai ales de cererea interna.
Programele mari de investiţii publice sunt stabilite până în 2010 şi repopularea
contribuie în mod pozitiv la creşterea economică în 2010 şi într-o măsură mai mică în 2011
Efectul asupra creşterii economice din exporturile nete este de aşteptat să fie neutru.
Reluarea creşterii în majoritatea ţărilor din întreaga lume .
Impreună cu ratele dobânzii reduse, o piata imobiliara de stabilizare şi creştere a
veniturilor de unică folosinţă au restabilit încrederea consumatorilor. Consumul privat,
împreună cu repopulare în 2010.

32
Produsul intern brut

Prin urmare, este de aşteptat să devină principalul motor al redresării economice în


2010 11. Marile programe de investiţii publice iniţiate de bonuri fiscale din 2009 şi 2010 se
aşteaptă să lucreze tot parcursul anului 2010, cu posibile efecte si asupra activitatii în 2011.
Momentul exact al proiectelor de investiţii este dificil de anticipat, deoarece unele
proiecte pot fi iniţiate aproape imediat în timp ce altele necesită o planificare extensivă înainte
ca acestea pot fi executate.
Cu toate acestea, nivelul ridicat al investiţiilor publice realizate în 2009 10 este
prevăzut să scadă în 2011.
Afacerile in investiţii este de aşteptat să rămână în urmă. Pe fundalul unei cereri
scăzute, a costurilor unitare, a forţei de muncă în creştere, profiturile care se încadrează şi
perspectivele economice nesigure, companiile au început să reducă investiţiile deja în 2007
mai ales în sectorul de construcţii din cauza, piatei imobiliare in scadere. Afacerile in
investiţii este de aşteptat să continue în 2010, înainte de recuperare în 2011.
Aşa cum mediul extern continuă să se îmbunătăţească, comerţul danez este de aşteptat
să crească în 2010 şi va continua să crească în 2011.
Cu toate acestea, criza economică globală a determinat companiile să reevalueze
lanţurile lor de aprovizionare, precum şi din cauza pierderii de competitivitate experimentata
în ultimul deceniu, companiile daneze se vor afla într-o situaţie dificilă vis a vis de
concurenţii lor străini.
Cu toate acestea, exporturile daneze cuprind o mare parte a produselor, cum ar fi
produsele farmaceutice, agricultura şitehnologia energiei, care în mod tradiţional sunt mai
puţin sensibile la ciclul de afaceri.

33
În ciuda gamei de produse favorabile în exporturile sale, Danemarca este încă de
aşteptat să-şi piardă cotele de piaţă pe parcursul perioadei de prognoză. Rata şomajului ar
trebui să continue să crească în 2010 atingând un nivel maxim la sfârşitul anului. Deşi
creşterea şomajului a fost substanţială, sistemul flexibil danez pe piaţa muncii şi politicile
privind piaţa forţei de muncă active sunt de aşteptat să limiteze creşterea şomajului structurale
şi pe termen lung.
Cu toate acestea, îmbătrânirea populaţiei, cu mai puţine persoane din grupa de vârstă
de muncă, va reduce dimensiunea forţei de muncă începând cu 2010.
Criza va determina de asemenea, mai mulţi oameni să părăsească piaţa forţei de
muncă în mod voluntar, optând pentru limită de vârstă sau educaţie, mai degrabă decât sa se
confrunte cu şomajul.

Somajul

Creşterile salariale în sectorul privat au scăzut în mod semnificativ în 2009, ca o


consecinţă a nivelului şomajului în creştere.

34
Această prognoză presupune că această tendinţă va continua, cu creşteri salariale de
moderate în 2010 - 11. Inflaţia va creste până la 2,3% în 2010, reflectând creşteri ale
impozitelor pe produs ca urmare a reformei fiscale mai recente şi a cresterii preturilor uleiului.
Cu o recuperare în curs, o creştere treptată a marjelor de profit şi diminuarea efectelor
de bază,se previzioneaza ca inflaţia să scadă la 1 ½% în 2011.
Scenariul de mai sus este supus atât unor riscuri pozitive, cât şi negative.Pe latura
pozitivă, companiile daneze ar putea să crească exporturile mai mult decât s-a anticipat, mai
ales dacă acestea sunt în măsură pentru a spori exporturile spre economiile în creştere din
Asia de Est şi America de Sud care ar ridica perspectiva de creştere pentru întreaga perioada
de prognoza.
Cu rate de economii de uz casnic foarte ridicate, consumul privat ar putea să crească
mai rapid decât se aştepta, mai ales dacă încrederea consumatorilor se îmbunătăţeşte în mod
semnificativ, ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care creşterea şomajului rămâne limitată,
iar piaţa imobiliară continuă să se stabilizeze.
Cu toate acestea, incertitudinea cu privire la viitorul economiei globale, mai mare
decât se aştepta, şomajul sau stagnarea pe piata imobiliara ar determina de asemenea,
consumatorii să amâne de consumul, astfel, afectează în mod negativ perspectivele cererii în
acest prognoză.
Consolidarea fiscala şi a reformelor structurale puse în aplicare în Danemarca, înainte
de declanşarea crizei servesc bine ţara.
Ele au permis manevrele autorităţilor pentru a sprijini economia, prin intermediul
politicii fiscale expansioniste şi prin masurile de stabilizare a sectorului financiar.in 2010 este
de aşteptat sa vedem creşterea deficitului bugetar la mai mult de 5% din PIB, astfel cum
stabilizatorii automaţi sunt setate să acţioneze liber, măsurile de stimulare fiscală din proiectul
de lege din2010 sunt puse în aplicare, inclusiv creşterea temporară a investiţiilor, precum şi
reducerile fiscale din impozitul pe venit iar mai târziu reforma taxelor mai mici, care
afectează în mod negativ veniturile.
In timp ce recuperarea isi urmeaza cursul in 2011 si nivelul de investitii publice
extraordinar de mare scade, ponderea cheltuielilor se asteapta sa scada.
Este posibil ca recuperarea sa declanşeze o creştere a veniturilor publice precum unele
dintre elementele de finanţare de la reforma fiscală 2010 să devină operaţionale şi creşterea
consumului privat sa conduca la venituri mai mari din impozite indirecte.
Cu toate acestea, deficitul este încă proiectat pentru a sta aproape de 5% din PIB, iar
datoria publică brută se estimează să crească până la aproximativ 49% din PIB până la
sfârşitul anului 2011.

35
Principala provocare pentru autoritatile daneze va fi de a reconcilia consolidarea
fiscala necesara cu masurile de a consolida economia.

BIBLIOGRAFIE

1. www.sfin.ro
2. www.zf.ro
3. www.icmrindia.org
4. www.um.dk
5. http://copenhaga.mae.ro
6. www.capitalul.ro
7. www.oecd.org
8. http://ec.europa.eu
9. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
10. www.danishexporters.dk
36
11.www.denmark.dk

37