Radiestezie Curs 1

7/25/2019 Radiestezie Curs 1
RADIESTEZIE
- Sinteze de Curs -
( sept. – nov. – 2004)

CURS 
RADIESTEZIA = accesarea informaţiei cu mijloace radiestezice
INFORENERGETIA= !osi"ilitatea de a modifica o informaţie accesata
Instru!ente r"diestezi#e
Radiestezia acceseaz# si cuantifica informaţiile$ demonstr%ndu&ne ca realitatea noastr# si cea din
jurul nostru este mult mai "o'ata dec%t !utem crede( De e)($ !e strada !utem ocoli st%l!ii sau 'ro!ile
!entru ca le o"ser*am( Dar In *iata$ c%nd a!ar e*enimente care nu ne con*in +"oli$ relaţii sociale
etc(, consideram ca -a.a&i normal/ sau ne re*oltam fara rost si !ierdem ener'ie ceea ce ne
!ricinuie.te necazuri0 la un moment dat Insa$ !ractic%nd Radiestezia$ *om simţi din tim! -st%l!ii
ne*#zuţi/ din *iata( Nu Ii *om mai ocoli$ ci II 1O2 DETER2INA SA NE OO3EASA( 1om
a"orda *iata noastr# interioara si im!actul cu realitatea In alt mod$ na*i'%nd Intre elemente sau
ne'ati*itatea$ fara ca acestea sa ne !roduc# ne!l#ceri(
4rin !racticarea Radiesteziei$ *om constata ca ne modificam In !lan s!iritual$ !si5ic sau al structurii
fizice0 se sc5im"a '%ndirea$ im!actul cu *iata$ de*enim mai desc5i.i$ -realizam/ ca suntem si ca
!utem mai mult dec%t !#rem( 4entru aceasta$ a!elam la Ima'ini$ care !ot su'era infinit mai mult
dec%t cu*%ntul0 !rin ele se face un transfer$ se acti*eaz# "iocam!urile care se afla In jurul fiec#rei
fiinţe umane$ !rin ele !utem sa desco!erim si sa accesam realit#ţile necunoscute din Insasi fiinţa
noastr# interioara( Radiestezia a!eleaz# mult la ima'inaţia dirijata !rin ima'ini dar si la unul din
simţurile noastre 6 si anume la cel tactil(

4utem construi astfel FG +Forme&Gand, cu finalitate medicala sau !entru diferite situaţii de *iata$ ne
!utem cunoa.te mai "ine !e noi si Ii !utem cunoa.te !e cei din jur$ le !utem cuantifica acţiunile sau
intenţiile( Tre"uie sa fim con.tienţi ca a*em resurse si rezer*e e)traordinare$ !e care Inca nu le&am
e)!lorat si de care nu suntem con.tienţi$ dar !utem fi si'uri ca In situaţii e)treme$ acestea ne *or
ajuta sa de!#.im momentul( 4ractic$ !rin Radiestezie ne /!al!am/ limitele(
7tim ca simţim cu cele 8 simţuri0 .tim 6 de asemenea 6 ca a*em si ca!acitatea de intuiţie$ care este
ce*a mai mult$ dar este tot "azata !e simţurile noastre( 4rin intuiţie simţim ca 392EA ESTE 293T
2AI DI1ERSIFIATA(
Omul este diferit de animale cu un -minus/$ adic# tocmai !rin ca!acitatea s!orita de !erce!ţie !e
care animalele o !oseda0 dar omul de ast#zi este mult diferit si de omul !rimiti* !entru ca acesta din
urma$ !entru a su!ra*ieţui$ a*ea ne*oie de simţuri acutizate$ !ierdute !rin acţiunea ci*ilizatoare(
4entru a !utea !ractica Radiestezia$ tre"uie:

& sa a*em desc5iderea necesara de a acce!ta ca lumea este si -altfel/ de cum o !erce!em In mod
o"i.nuit
& sa ne e)ersam si sa ne Intarim ca!acitatea de concentrare
& sa a*em o moti*aţie !uternica
& sa a*em ;ncredere neţ#rmurita In noi ;n.ine si In ceea ce facem
De fa!t$ uni*ersul informaţional In care tr#im este creat de -creier/$ care -materializeaz#/ altfel dec%t
dens:
minteanu *edem$ nuelesimţim$
omeneasca$ circula nu !al!am ideile
In uni*ersul sau formele&'%nd$
informaţional dar ele e)ista(
si nu !ot fi distruse Odat# create de
niciodat#(
Atenţie: sa a*em 'rija ce '%ndim0 sa eliminam '%ndurile & !arazite<

http://slidepdf.com/reader/full/radiestezie-curs-1 1/31
UI (Universu$ In%or!"&ion"$) are o caracteristica esenţiala: aceea de de!ozit al '%ndirii uni*ersale:

nimic nu se !ierde din ceea ce a fost '%ndit sau simţit *reodat#: tot ce '%ndim$ simţim$ a!reciem$
sesizam 6 se stoc5eaz#0 odat# emanata$ nici o informaţie nu mai !oate fi distrusa$ ci doar ecranata
sau modificata( Daca .tim ce informaţie *rem sa e)tra'em si de unde$ !utem -lucra/ asu!ra acesteia$
la fel cum o!eram cu reţeaua INTERNET( 9I este com!le): ;l !utem accesa fie !e direcţia c#utata$
cu adresa !recisa$ fie -In or"/$ adic# f#c%nd -canale/$ -tuneluri/ si conect%nd informaţia unui
e*eniment sau a unui medicament( Informaţia este !rimordiala( Ea -na.te/ In fizic(
G%ndurile conteaz#0 d"#" e$e st"&ione"z' d"#" se repet" se pot i!pri!" si ne pot dire#&ion"
vi"t" #i"r %"r" s" ne d"! se"!" de "#e"st" ( De aceea$ se im!une sa ne facem curat si In '%nduri
si sa ne reconfi'uram 6 astfel 6 calea *ieţii( 9ni*ersul '%ndurilor este atem!oral si s!aţial: nu
conteaz# nici distanta la care au fost '%ndite$ nici tim!ul0 ceea ce conteaz# este doar ADRESA si
DIRETIA$ deci 9NIITATEA< In aceasta "aza$ informaţia este accesata instantaneu( De e)($
foto'rafia este o adresa de unicitate$ c5iar daca 6 m#sura"ila cu ansa 6 este e'ala cu o coala de 5%rtie(

4ractic$ ce m#suram> 4utem m#sura orice$ de la intenţie la acţiune sau !arametru com!ortamental(
Ne intereseaz# mai ales 6 !entru a ne !utea autocuantifica & E* (E+ER,IA *R,*+ICA)
nu!it" si E (Eneri" it"$")( Orice fiinţa are ne*oie de ea !entru a !utea trai( A nu a*ea suficienta
Ener'ie 1itala = suferinţa(
9neori nu !rimim suficienta si !entru ca e)ista ecran#ri+"locaje,(
%nd sunt !ro"leme doar !e o !arte a cor!ului +de e)(: mai multe or'ane afectate !e !artea st%n'a
sau !e !artea drea!ta,$ este 6 mai mult ca si'ur$ o desimetrizare si atunci ener'ia tre"uie -atrasa/ In
or'anism iar acesta tre"uie !us la loc$ resimetrizat$ !e toate cor!urile sale: fizic sau eteric(
O !remisa e)celenta !entru re'larea !si5ismului si asi'urarea E1 +Ener'iei 1itale, o constituie

me'adozarea cu minerale(
In lumea se
e)istentei ;nconjur#toare$
afla /UATIA In $ realitatea densa$
o *erita"ila materiala
-c#r#mida/ darener'ie$
!entru si In cea
ca imateriala$ eterica$
si !entru materie la este
care "aza&
si ea & tot o e)!resie a eneriei. 1r"#ti# nu eist" de#3t di%eren&ieri prin densit"te si in%or!"&ie
"$e eneriei su to"te %or!e$e ei0 la "aza e)istentei materiale sau imateriale e)ista aceea.i !articula
identificata ca fiind lumatie( Informaţia$ orice informaţie$ !oate fi !reluata de noi din 9I 69ni*ersul
Informaţional 6 si !oate ca!ata cor!oralitate !rin lumatie+condensare,$ !rin cantitatea de
lumatii+!articule ener'etice, care se tot ad#u'a modelului eteric iniţial+adic# !rin condensarea
!articulelor ener'etice, si ale c#rui lumatii sunt ţinute In structura s!aţiala +asemenea structurii&
mac5eta a cristalelor, tocmai !rin informaţia !e care o are la "aza(
3a ce tre"uie sa fim atenti >

3a nodurile reţelei ?artman: s&a demonstrat ca !amantul este tra*ersat de "enzi +asemenea unor
ziduri imateriale *erticale, ce formeaz# o reţea cu dimensiuni *aria"ile0 la intersecţia acestor "enzi
a!ar nodurile ?artman care 'enereaz# !ro"leme tensionale$ !ertur"%nd *iata$ induc%nd st#ri
ne!l#cute( u toate acestea$ ele nu sunt suficiente !entru a ne ;m"oln#*i( 4ot fi !otentate daca In
acela.i loc a!are si o sursa de a!a$ inclusi* un r%u su"teran sau un as!ect de 'eonoci*itate$ res!ecti*
trecerea "rutala de la un strat de o anume densitate la unul de o alta densitate$ de e)( de la unul
nisi!os la altul de lut( 1ariaţiile de densitate sunt$ la r%ndul lor$ noci*e$ fie ca se afla In structura
solului$ fie ca le ;nt%lnim In *iata de zi cu zi sau ne ;nconjoar# !rin o"iecte: filetul$ sudura$
armaturile etc(

%nd un o"iect este intact$ el are o confi'uraţie sta"ila a c%m!ului sau ener'etic( ea mai mica
modificare 6 o !rotu"eranta$ o cio"ire 6 ;l determina sa -ti!e/ !entru ca se !roduce un im!act Intre
doua informaţii:
@
A 6 informaţia o"iectului ca model iniţial

 6 informaţia st#rii do"%ndite !rin cio"ire$ lu)are etc(
O"ser*aţia este *ala"ila si la ni*el or'anic$ !entru or'anele cu stare modificata fata de modelul lor
iniţial( %nd ne n#.tem$ a*em un -or! 2odel/0 la el tre"uie sa ne ra!ortam de fiecare data c%nd ne
*om face tratamentul infoener'etic de -re!arare/$ de re!unere In forma(
C (Corpu$ ode$) se "%$" in U+IERSU/ I+5*RATI*+A/0
In aura +e)!resie & o'linda a st#rii noastre fizice$ modificata de !rocesele ce au loc in cor!ul fizic,$ se
!ot citi si e*enimentele ce ne *or afecta !este ani( De fiecare data *a tre"ui sa facem distincţia Intre
ceea ce este In fizic acum si ceea ce urmeaz# sa a!ar#0 se determina !rin m#surare !e ra!ortorul
s!ecial(
9nde tre"uie c#utata sursa ;m"oln#*irii atunci c%nd nu aflam r#s!unsul la aceasta ;ntre"are> Dincolo
de cauzele cunoscute$ !ot fi uneori si as!ecte latente$ care se cer a fi soluţionate !rin comenzile !e
care le dam su"con.tientului(
Ori de cate ori ni s&a ;nt%m!lat In *iata ce*a ne!l#cut$ fie si de mai mica im!ortanta +de e)( : o
s!erietura$ o tres#rire
martori ai traumei !e c%nd
care ne&a -s#rit/ concretizaţi
am tr#it&o$ inima din !ie!t,$ au 8e)istat
In cele -martori/
simţuri ai acestui
ale noastre: e*eniment$
concomitent cu
s!erietura am auzit 6 !oate 6 un fra'ment de melodie sau am simţit unda unui !arfum$ am *#zut o
asociere de culori etc(0 !e !arcursul *ieţii$ rea!ariţia fie si s!oradica sau !asa'era a unuia sau a mai
multor -martori/ face ca In or'anism "oala$ starea de "oala sa ;ncea!# sa -sa!e/( De aceea
!si5analiza sondeaz# su"con.tientul$ !entru a scoate la lumina orice cauza ascunsa( DIANETIA
sondeaz# martorii !entru a duce la stin'erea focarului(
omanda sau cu*%ntul de ordine tre"uie sa fie ferm:

-EEA E AT9NI A FOST EBTRE2 DE I24ORTANT$ A92 N9 2AI EBISTA < S&A STINS
</
ine ne !rotejeaz# >
G%ndul nostru: a*em In '%ndirea con.tienta & dar si In incon.tient sau In su"con.tient & at%t un
!rieten cat si un du.man0 de!inde doar de noi !e ce !alier ne situam: !e cel al !oziti*it#ţii sau !e cel
al ne'ati*it#ţii(
Sa !resu!unem ca am '%ndit ce*a si 6 imediat & ne !are r#u0 ce !utem face >
Un sinur !inut de tr'ire pe rezon"nt" 6o"s" (%ri#" te"!" invidie) du#e $" dis%un#tion"$it"ti
"$e #orpu$ui In %izi# de !ini!u! dou" ore ( De aceea$ Insasi *iata noastr# !oate fi serios
!ertur"ata: sa ne cenzuram '%ndurile$ sa c#utam doar frec*entele ;nalte$ s!iritualizate !entru ca 6
!rin 3EGEA REZONANTEI & sa atra'em s!re noi acelea.i frec*ente care ne *or sc5im"a *iata In
"ine(
G%ndul este dominant In tot ceea ce facem$ el fiind r#s!unz#tor !entru direcţia !e care se ;nscrie
*iata noastr#( De e)($ Intr&o secţie de "oli conta'ioase$ atin'erea oric#rui o"iect$ atmosfera Insasi sunt
-inflamate/( 4ersonalul secţiei are certitudinea ca nu se !oate ;nt%m!la nimic si are dre!tate !entru
ca 6 at%ta *reme cat '%ndim !oziti*$ nu suntem *ulnera"ili( Daca ne este teama si credem ca ne
!utem ;m"oln#*i 6 de*enim *ulnera"ili si r#ul se !roduce( Teama este un sentiment firesc( Dar ea
tre"uie st#!%nita( Forţa omului ec5ili"rat este imensa: prin #on#entr"re disp"r CD+ (#3!puri$e
din"!i#e ne"tive,( De e)($ c%nd ne confruntam cu un !ericol iminent$ o 5aita de c%ini etc($ este
suficient sa rostim sau sa '%ndim cu con*in'ere -e c%m!uri mari am acum< Ajun' !ana la ei$ Ii
domina( Ii iu"esc</
C
Este o !"re di%eren&" Intre A CREDE si A S1U+E7 8CRED /0 aceasta este m#sura$ distanta Intre
;m!linire si nem!linire( A transfera total INREDEREA este si necesar si o"li'atoriu0 totodat#$
transferam total si tr#irea In actul res!ecti*(
CA1URI/E
In jurul nostru$ toate cor!urile materiale au c%m!uri0 or'anismele au "iocam!uri( 2#rimea si forma
acestora *ariaz# In funcţie de ni*elul e*oluti* al s!iritului care folose.te acele cor!uri materiale$
!recum si de 'radul de control o"ţinut in st#!%nirea sa in cursul acelei *ieţii(
Orice muc5ie ascuţita emite un c%m! malefic !e direcţia "isectoarei: !oate fi o sursa de ;m"oln#*iri$
de la sim!lul disconfort la o afecţiune !e cor!ul fizic(
4iramida concentreaz# E1 +Ener'ie 1itala,0 este cunoscut efectul de !iramida la C din Inaltime( In
afara ei Insa$ aceea.i !iramida 'enereaz# c%m!uri ne'ati*e la ni*elul IOS&ului0 aceste c%m!uri sunt
la "aza ei$ In forma a !atru arii ce au 6 fiecare & o latura comuna cu "aza !iramidei( Tot ce se afla
acolo !oate fi 'ra* afectat c#ci ener'ia malefica are aceea.i forţa cu cea *itala din interiorul
!iramidei( Interesant este fa!tul ca daca !iramida se ;ntoarce cu *%rful In jos$ !ierde calitatea de
-c%m! 'enerator/(
Emisfera este si ea un c%m! 'enerator de ener'ie$ fiind un cor! -neterminat/$ care Isi caut# um#tatea(
ercul are In jur un T*R (#3!p puterni#,$ mai mare ca inelul res!ecti*0 se e)!lica astfel de ce
coroana atra'e E1 +Ener'ia 1itala, si are efecte !e 'landular(
9n as!ect a!arte ;l re!rezint# cor!urile care au doua dimensiuni In contrast cu a treia: st%l!ul$
men5irele$ creionul$ firul( u cat discre!anta este mai mare$ cu at%t concentrarea de ener'ie este mai
mare$ de aceea FIR93 re!rezint# o *erita"ila forţa$ indiferent din ce material este +cu el se ecraneaz#
si se urze.te$ inclusi* In ma'ia nea'ra<,
9I*CA1URI/E
3a om$ CIE (Corpu$ In%or!"&ion"$ Enereti# Corpu$ In%oenereti# , !#streaz# forma celui fizic &
C50 este o deose"ire Intre aura si cor! infoener'etic In sensul ca aura este un ansam"lu de alte
su"cor!uri$ cu!rinz%nd si !e cel infoener'etic(
El este eteric si de!aseste 'raniţele cor!ului fizic cu cati*a milimetri$ cel mult  cm(
Este ideal ca IE sa fie !erfect simetric$ cu cele trei a)e ale sale 6 fata&s!ate$ lateral$ Inaltime 6 !e
F0 aceasta este i!ostaza or!ului nostru 2odel$ cel cu care ne n#.tem(
De re'ula Insa$ In situaţiile *ieţii de zi cu zi$ el nu este !erfect simetric fata de cor!ul fizic$ ci a!are
ca desimetrizat0 uneori se de!laseaz# !ana la -a fu'i/ cu totul mai ales la traume !uternice sau la
s!erieturi(
De aceea$ este necesar ca 6 din c%nd In c%nd$ sa&l -!unem la loc/( 4rin '%ndire lo'ica +de !referat
imediat<, si #o!"nd" 8+u s-" :nt3!p$"t ni!i# </$ IE +or!ul Infoener'etic, re*ine$ dar de!inde
doar de noi sa re*in# com!let si a.a cum tre"uie$ cat mai simetric cu !utinţa(
Este de dorit sa ne facem un refle) din a&l !une la loc cat mai des cu !utinţa$ tot a.a cum sal*am
informaţia In com!uter(
In anestezie totala$ IE se ru!e de F0 In somn$ !leac# uneori( Se considera ca cele doua cor!uri &
IE si F 6 sunt le'ate de -firul de ar'int/(
Sursa de sc5im" "iuni*oc Intre cor!uri se afla In 9I +9ni*ersul Informaţional,(
Dincolo de cor!ul fizic$ la a!ro)imati* @ cm($ a*em un E1 (E#r"n de 1rote#tie) 'ros de $8 6 @

cm0 este eteric si a!are asemenea unor jaluzele orizontale care se ;nc5id sau se desc5id( 2i.carea

aceasta !ermite flu)ului "enefic sa ne inunde +c5i$ Hi$ !rana$ ener'ia *itala$ informaţia ener'etica
ma)im "enefica !entru dinamica noastr# ener'etica de care a*em ne*oie In fiecare moment, si ne
izoleaz# de informaţia ne'ati*a$ malefica(
TEAA SE+TIE+TU/ DE TEAA DE I+SECURITATE TRISTETEA SAU

SU1ARAREA :$ deter!in" s" se des#id' si s" se :n#id' "oti# "v3nd #" rezu$t"t
devit"$iz"re" r"pid" " #orpu$ui :nso&it" de un senti!ent de dis#on%ort7 de "i#i :n#epe o"$" ;
E4 se !oate -s!ar'e/ u.or$ moti* !entru care tre"uie sa a*em 'rija de el si sa fim con.tienţi ca se
afla su" controlul de!lin al '%ndirii noastre0 de aceea tre"uie sa '%ndim con.tient si sa nu !ermitem
de'rin'olada '%ndurilor$ sa a*em o mare st#!%nire de sine In orice situaţie !entru ca s!erieturile de
orice fel$ !si5ismul nostru ne'ati*$ starea !roasta !e care o a*em sau !e care ne&o inducem +tristeţe$
nostal'ie de ti!ul s!leen, acţioneaz# In sens distructi* In !lan fizic(
A*em  "iocam!uri care a*anseaz# fata de cor!ul fizic su" forma unui ou$ fiecare c%m! Im"racandu&
l !e cel !recedent cu Inca 8&@ cm(0 In traume fizice majore$ toate c%m!urile se contracta mult$
a!#r%nd la distanta de cel mult &@ cm( unul de celalalt si determin%ndu&l !e 1 6 %m!ul 1ital 6 sa
se contracte la r%ndul lui$ a!ro!iindu&se ne!ermis de mult de F& or!ul fizic(
%m!urile tre"uie m#surate( De re'ula$ ele au o forma o*ala$ alun'ita In fata noastr#( In dre!tul
creierului tre"uie sa fie cat mai rotunde$ de re'ula a*em doar o !alma In fata$ dar ar tre"ui sa a*em o
sfera0 !entru arti.ti 6 emisfera drea!ta are un c%m! mai mare$ !entru cei !ra'matici +matematicieni$
a*ocaţi, 6 !artea st%n'a este mai dez*oltata(

( C - CA1U/ ITA/ & In mod normal are &C metri si este In dre!tul om"ilicului( 5iar atunci
c%nd !ersoana a !lecat sau doar a ie.it din ;nc#!ere$ c%m!ul ramane( 3a adult tre"uie sa ai"# In mod
o"li'atoriu !este J cm($ deoarece su" acest ni*el$ omul mai are de tr#it cel mult @ ore( Se !oate
-tra'e/ de acest cor!$ dar nu !utem readuce !erfect la *iata !e cine*a In stare de coma( 3a
traumatisme$ c%nd omul nu mai !oate fi sal*at$ 1 scade su" J cm( Este 'enerat de centrul de
*italitate
cor!( Estealsituat
c5aHrei 293AD?ARA
la ni*elul carecaa"soar"e
anus&coccis$ ener'ia din
o !%lnie orientata mediul
In jos ;nconjur#tor
si este acti*at de si o dirijeaz#
culoarea ROS9In
care ne conecteaz# la canalul de intrare a EO +Ener'iei Or'onice,( ontroleaz# mirosul$
su!rarenalele$ !artea de jos a cor!ului$ instinctele0 element caracteristic & !amantul(
@( CSC – CA1U/ de SU1RAE,<ERE si C*+TR*/ se refera la securitatea e)istentei

noastre$ la inte'ralitate si la funcţionalitate inclusi* la ni*el de celula( Este controlat de c5aHra
S1ADIST?ANA$ situata la circa @ cm( su" om"ilic$ acti*ata de culoarea ORANGE$ care 'u*erneaz#
rinic5ii$ or'anele de e)creţie si cele 'enitale( ontroleaz# 'ustul$ tot ce este lic5id In or'anism0
element caracteristic 6 a!a(
C( C1 – CA1U/ de 1R*TECTIE 6 ne ajuta sa mer'em$ sa ;naintam$ sa ocolim instincti*$ sa

simţim o"stacolul( %nd este sla"$ ne iz"im de o"iecte( Este controlat de c5aHra 2ANI49RA$ situata
In dre!tul !le)ului solar$ 'u*erneaz# traiectul di'esti*$ !ancreasul$ ficatul si este acti*at de culoarea
GA3EN( ontroleaz# *#zul0 element caracteristic 6 focul(
. CIT – CA1U/ I+5*RATI*+A/ TE/URIC le Im"raca !e cele dinainte si este foarte mic
la om$ s!re deose"ire de animale0 are rol de a*ertizare$ 'u*erneaz# timusul$ sistemul circulator si cel
res!irator+este mic la astmatici,$ !l#m%nii$ inima 6 c5aHra ANA?ATA fiind acti*at de culoarea
1ERDE( ontroleaz# simţul tactil0 element caracteristic 6 aerul(
8( CE – CA1U/ de EISIE 6 'u*ernat de c5aHra 1IS?9D?A situata In dre!tul tandemului

tiroida 6 !aratiroida$ 'u*erneaz# 'atul$ esofa'ul$ !artea su!erioara a !l#m%nilor si este acti*at de
culoarea A3ASTR9( ontroleaz# intuiţia$ emoţiile0 element caracteristic 6 eterul(
8
J( CR – CA1U/ de RECE1TIE 6 'u*ernat de c5aHra AKNA din dre!tul 'landei !ituitare si

acti*at de culoarea INDIGO( oordoneaz# 5i!ofiza$ toate simţurile$ este sediul clar*iziunii si al
tele!atiei(
C3!puri$e de e!isie si re#ep&ie sunt respons"i$e de #o!uni#"re" no"str' nonver"$"7 si!&i!

#3nd #inev" ne prive=te ne vre" r'u$ s"u ine$e.
( SA<ASRARA$ situata In *erte)ul&coroana face le'#tura directa cu 9I +9ni*ersul Informaţional,(

oordoneaz# creierul$ ec5ili"rul nostru fizic si !si5ic$ fiind acti*ata de culoarea A3&1IO3ET(
In tim! ce c5aHrele  si  sunt sin'ulare$ restul sunt du"le$ a.ezate si !e fata si !e s!atele trunc5iului$
a"sor"ind !rin -!%lnia/ lor ener'ia din mediul ;nconjur#tor(
De fa!t$ e)ista o infinitate de c5aHre: %ie#"re #e$u$" Isi "re propri" s" #">r" $ dar cele de mai sus
sunt considerate majore fiind$ la r%ndul lor$ o -reducţie/ a celor  c5aHre majore !e care ar fi "ine sa
le luam In consideraţie In cazul tratamentelor infoener'etice,(
In "aza fa!tului ca fiecare celula din cor!ul uman Isi are !ro!ria sa c5aHra tre"uie sa acţionam si
atunci c%nd dorim sa le !roliferam$ si atunci c%nd tre"uie sa le reducem(
or!ul infoener'etic
su!ra!use areC or'ane
!e toate cele ener'etice
a)e: fata&s!ate$ In dre!tul
lateral$ or'anelor fizice si aceste tre"uie sa fie !erfect
sus&jos(
1ARAETRI C*1*RTAE+TA/I

Se m#soar# !e ra!ortorul s!ecial$ !ornind de la L(
( CAU 6 Cone#t"re $" Ar!oni" Univers"$" 6 re!rezint# starea de ec5ili"ru interior al indi*idului$
ca *ector +rezultanta, al st#rii sale de !ace$ iu"ire$ In !erfect acord cu AU- Ar!oni" Univers"$" 6 In
tot ceea ce aceasta semnifica la momentul res!ecti* ca morala$ etica$ justiţie$ credinţa$ s!iritualitate
+e)!rimate !rin iu"ire$ "inefacere$ armonie In 'eneral cu toţi si toate din jur,(
A*em A9 !entru ca 6 !e de&o !arte ne n#.tem cu A9 iar !e de alta !arte ne formam un A9( Se
sta"ile.te o con*enţie fata de L care re!rezint# modelul com!ortamental al 'eneraţiei noastre$
AII si A92 +!entru o!timizare,( 4ractic Insa$ A9 ni&l fi)am noi !entru ca totul de!inde de
le'#turile noastre cu 9ni*ersul( De e): cine*a face r#u$ dar este con*ins ca a.a este "ine0 crez%nd
astfel cu toata fiinţa$ el traieste o alta stare de normalitate( A"ia atunci c%nd con.tientizam a"aterile
de la normal se !roduc conflicte(
A/*AREA IDEA/A este CAU Intre ?@-00
"$o"re" CAU Intre 0-?@ indi#" o perso"n" re#uper"i$" (

CAU !"i !i# de 0 - perso"n" este ire#uper"i$" In #ondi&ii nor!"$e(
Fiecare din noi '%ndim$ simţim Intr&un fel anume( 9neori A9 co"oar#$ dar !oate fi doar o stare de
moment +se !oate modifica In c%te*a cli!e, si$ cunosc%nd&o$ ne !utem ajuta noi ;n.ine( 4ractic$ nu
tre"uie sa '%ndim ca e)ista cine*a irecu!era"il0 ni#iod"t' s" nu ne pune! $i!ite;
@(  – it"$it"te 6 re!rezint# !otenţialul de *iata ca informaţie s!ecifica *ieţii( 1italitatea inter*ine

odat# cu conce!ţia f#tului(
J
1A3OAREA IDEA3A este 1 Intre M&

1aloarea 1 Intre M&M indica *italitate In sc#dere(
1aloarea 1 Intre  si M indica o afecţiune 'ra*a(
1aloarea 1 Intre J& !oate indica o stare de coma(
1aloarea 1 mai mic de 8 6 E)it(
In st#ri de coma$ IE +or!ul Infoener'etic, ;nce!e sa se des!rind# de F +or!ul Fizic,( De re'ula$
daca !ersoana nu este decere"ralizata$ tre"uie *or"it cu ea continuu sau cat mai mult !entru ca este
!osi"il ca In c%te*a zile sa ias# din coma( 7tim ca ar e)ista aceasta !osi"ilitate !rin masurare: desi se
afla In coma$ indicele de *italitate este mare( Dar c5iar si atunci c%nd informaţia s!ecifica *ieţii este
foarte sc#zuta$ sa fim con*in.i ca sa se !oate ie.i din coma si se !oate re*eni la *iata normala(
9neori$ c%nd cor!urile se se!ara$ calea este desc5isa si !ot intra si alte informaţii$ de aceea omul ie.it
din coma se *a com!orta 6 de re'ula 6 altfel dec%t ;nainte +.tie mai multe In su"con.tientul lui$ de.i
nu !oate scoate la su!rafaţa toate informaţiile,(
C( 1 – 1ror"!"re0 aceasta !oate fi de *iata +!roiectarea de ti! 'erminare$ im!act cosmic$ mediul si
familia, si de stare +!ro!riile '%nduri$ acţiuni$ tr#iri,(
Orice fiinţa are un !ro'ram ;nscris In 'ene$ In ADN(
4erioada !reconce!tionala$ cea conce!ţionala si !erioada intrauterina conteaz# enorm !entru ca

multe "oli se !ot acti*a In aceasta "aza si !ot e)!loda$ se !ot detona In cursul *ieţii(
e este na.terea> Este cli!a c%nd se ru!e a!a( A.a tre"uie considerata$ !entru ca at%ta tim! cat f#tul
este In intrauterin$ este ecranat total0 totul trece !rin mama( Odat# ie.it In afara$ asu!ra lui acţioneaz#
influente de tot felul(
Orice trauma are loc In !rezenta martorilor: unul sau mai multe din cele 8 simţuri ale noastre( %nd 6
!e traiectoria *ieţii 6 rea!are m#car unul din ace.ti martori sau un cu!laj de martori$ rea!are
ENGRA2A iar trauma tr#ita c%nd*a se reacti*eaz# In inte'ralitatea ei( 3a rea!ariţia unuia sau a
altuia dinInstimuli$
mi'rene$ se reacti*eaz#
sto! cardiac etc( %nd ideea
se ru!etraumei$
a!a$ fi)suferinţa !ro*ocata
In acel moment de aceasta$
"rutal$ concretizata
martorii st#rii In
de im!act
!ot !roduce o En'rama de care nu suntem con.tienţi: !oziţia astrala0 este modul In care ne
influenţeaz# astrale( Dar ele doar -Inclina/$ nu determina<
Im!actul cosmic din momentul na.terii determina o matrice turnata In tim! !e o !erioada anume sau
!e toata *iata$ acolo unde factorii decisi*i rezida In zestrea noastr# 'enetica(
;nce!utul *ieţii este si el e)trem de im!ortant: mediul social si cel familial(
4ot a!#rea modific#ri datorate interacţiunii cu !ro'ramele !ersonale: '%nduri$ tr#iri$ sentimente$
acţiuni(
De re&inut: Nimic nu este "#tut In cuie$ nici m#car informaţia 'enetica( Inclusi* ea se !oate !relucra(
De e)(: omului Ii sunt daţi @ ani$ dar a*em sl#"iciuni$ *icii care scurteaz# *iata(
E)ista 'ena fericirii< Sa o c#utam si sa o acti*am In fiecare cli!a< Sa ne !ro'ramam '%ndurile$
tr#irile$ acţiunile< Totul 6 !e !oziti*<
E)ista si o alta !ro'ramare: cea a or'anului0 de aceea tre"uie cunoscuta si com!ati"ilitatea "iolo'ica$
dar si cea a !ro'ram#rii or'anului In sine( De e)($ de.i e)ista com!ati"ilitate "iolo'ica$ du!#  luni se
constata rejectarea unui or'an trans!lantat( De ce> 4entru ca or'anul care fusese ;nlocuit nu a*ea
!ro'ramare de *iata$ de ;nlocuire !rin trans!lant$ ci de moarte( Res!ecti*ul cor! a*ea un !ro'ram
interior$ mai mult c5iar 6 fiecare or'an are un !ro'ram interior$ !ro!riu lui si !oate muri$ c5iar daca
cor!ul fizic & In sine & traieste( %nd cui*a i se trans!lanteaz# un or'an com!ati"il din !unct de
*edere "iolo'ic$ dar incom!ati"il din !unct de *edere funcţional$ noul or'an moare si el$ ca si
!redecesorul lui0 cu toate acestea$ c%nd este incom!ati"il "iolo'ic si c5iar ca !ro'ram de *iata$ se
!oate !relucra si o!timiza acce!tul(

In ceea ce !ri*e.te or'anele$ tot ceea ce este sin'ular si de stricta funcţionalitate se inte'reaz#
!erfect In !arametrul 1ieţii +inima$ ficatul etc(,$ In tim! ce tot ceea ce este du"lu are !ro'ram$
!ro!riu +rinic5ii$ !l#m%nii etc(,(
( E – Eneriz"re & Dincolo de 1italitate$ tre"uie m#surata si Ener'izarea$ o"ţinuta !rin res!iraţie

or'onica: !rimim !rin ins!iraţie Ener'ia Or'onica +*itala,$ e)!iram de.eurile( Res!iraţia ideala este
cea In !oziţia c%inelui: In  la"e( %nd st#m In !oziţie "i!eda$ res!iraţia corecta este cea costo&
diafra'matica$ identica cu cea din momentul na.terii sau a co!ilului mic$ la care actul res!irator este
e*ident( 4entru a ne disci!lina$ c%te*a minte !e zi sa ne o"li'am la res!ectarea unui anumit ritm !e
ti!arul @  @  +@e)!iraţie 6 & a!nee$ @ 6 ins!iraţie$  6 a!nee,$ multi!licat( Ideal este sa
!ornim cu e)!iraţia si !utem a*ea ti!arul     sau$ c%nd suntem mai a*ansaţi &  J  J(
Du!# un e)erciţiu zilnic de c%te*a minute$ *a a!are un automatism In acest sens(
Tot !entru ener'izare$ a*em ne*oie de o sursa & de re'ula SOARE3E 6 care re!rezint# o sursa
ine!uiza"ila si constanta de ener'ie !entru tot ceea ce este *iu(
ea mai !uternica sursa de !e !amant este cea de la 2orm%ntul Sf%nt sau 4iatra PAA(

@. R9E – Re#eptivit"te ioenereti#" 6 se do"%nde.te !rin na.tere sau !oate fi de moment( RE
re!rezint# un acord !si5ic s!iritual si ener'etic al indi*idului fata de informaţiile infoener'etice din
or'anism +Informaţia str#zii = 8L$ co!iii si animalele = L ,(
1A3OAREA IDEA3A !entru RE este &
J( CC – C"p"#it"te" de #on#entr"re 6 forţa de a ne concentra !e o idee si de a ;nl#tura orice '%nd

!arazit0 se !oate o"ţine sau am!lifica !rin acţiune res!onsa"ila$ !rin antrenament si ec5ili"ru$ !rin
autodisci!linare con.tienta( oncentrarea de moment !oate atin'e *alori Intre 8&(
(
e)(:C
a te– C"p"#it"te" voin&" 6 im!lementarea
l#sa de fumatde!resu!une !une In lumina '%ndului
resursele ca
*oliti*e Intr&un
fumatul momentnaturii
este contra de interes0 de
si ca nu
e)ista !entru !ersoana care intenţioneaz# sa se eli"ereze de acest -ritual/( 6 -Tr#iesc !e o !laneta !e
care nu e)ista ideea de a fuma/( Gestul de *oinţa este$ In sine$ o sc5im"are a *ieţii(
( 9 – 9ene%i#it"te 6 !oate fi ;nn#scuta sau de moment si re!rezint# ca!acitatea de a r#s!unde !rin
'%nd$ simţire sau fa!te la ceea ce se ;nt%m!la In jur(
1A3OAREA IDEA3A !entru  este &

1aloarea 1 Intre & !oate indica a'resi*itate fizica(
1aloarea 1 Intre 8& !oate indica a'resi*itate fizica(
1aloarea 1 mai mic de 8 este s!ecifica uci'asilor(
M( CE!– C"p"#it"te" de E#r"n"re #ontr" !"$e%i#it"tii 6 este de durata sau de moment( Entit#ţile
noesice sunt F +Forme&am!, malefice$ formaţiuni informaţionale de sine st#t#toare$ !urt#toare de
malefic)itate$ ca si FGm +Forme G%nd malefice,(

omandam: FGm sa nu ai"# nici o .ansa In fata forţei noastre< Nu e)ista sa nu te ;nde!#rtez</
Ad#u'am si o !ie!t#nare ener'etica(

A3TI 4ARA2ETRI
( S– St"re" – #orespunde CSC (C3!pu$ui de Supr"veere si Contro$,(

1A3OAREA IDEA3A !entru S tre"uie sa fie 

a( SF& Starea Fizica
6 Intre & indica o"oseala
& Intre J& indica afecţiune fizica
& su" J indica o de'radare fizica serioasa +cazuri de accident,
"( SA6 Starea Afecti*a

& Intre & indica !ro"leme In cu!lu sau relaţii de ser*iciu
c( SE 6 Starea Emoţionala
6 Intre & indica !ierderea unei !ersoane dra'i
6 su"  indica li!sa de control
6 su"  se instaleaz# !atolo'icul
Tracul !oate influenta foarte mult +de e)( la !ara.utism, si atunci SE afecteaz# inima sau sistemul
neuro*e'etati*( Ideal este sa o !utem controla( 5iar si atunci c%nd cine*a cunoscut sau dra' noua
trece In alta dimensiune$ tre"uie l#sat sa !arcur'# ni*elele: emoţia tre"uie l#sata sa se e)!rime( Sa
'%ndim: -asta a fost$ are alte ni*ele de !arcurs$ eu am altce*a de f#cut/( Sa reacţionam mecanic si
normal(
@( SS – St"re" de Stres 6 !ro"lemele din *iata de zi cu zi ne afecteaz#$ dar tre"uie sa a*em

ca!acitatea de a acce!ta ceea ce nu de!inde de noi$ sa strunim !rin aceasta stresul( G%ndim: /e
de!inde de mine In mod direct fac cel mai "ine0 ce nu de!inde de mine 6 acce!t fara c%rtire si nici nu
m# intereseaz#( De felul meu$ sunt !artici!ati*$ dar nu m# *oi ;m"oln#*i de stres/( D"#" nu =ti! s"
"##ept"! noi vo! %i #ei #"re pierde!. Stresu$ treuie e#r"n"t 00B.
1A3OAREA IDEA3A !entru SS: sa nu scad# su" L
C( A1– A%e#&iune psii#" 6 !entru a face aceasta m#sur#toare !ornim de la 0 !ana la JL este o
stare de normalitate( 4este JL & !ersoana !rezint# irita"ilitate$ insta"ilitate$ de!resie$ an)ietate$
sindromul discordant +sc5izo,(
* st"re psii#" pro"st" $u#re"z' "supr" !e#"nis!e$or io$oi#e ( Deoarece o cauza majora !oate
fi si !ierderea masi*a a mineralelor0 se im!une me'adozarea<
Dintr&un anumit !unct de *edere$ cu toţii suntem afectaţi !si5ic( Sa luam masuri<
( A+1 – A%e#&iune +euro-1sii#" 6 !oate !ro*eni din momentul na.terii sau de oriunde din tim!ul
*ieţii de !ana acum +de re'ula 6 traumatism,( Tot ce de!aseste la co!il  ore & o stare de stress
continuu$ o tem!eratura !este  'rade 6 !oate a*ea o influenta majora !rin sec5ele$ inclusi*
demielinizarea +afectarea tecii ner*ilor,$ ceea ce !oate conduce la scleroza In !laci sau la alte
afecţiuni !rin netransmiterea corecta a informaţiei !rin ner*i: de'lutiţie etc(
8. 9– 9$o#"6 ent"$ 6 m#suram de la 0 !ana la JL este normal$ !este JL de*ine un "locaj
d#un#tor +dizarmonie In cu!lu sau societate,$ fara m#car a ;nţele'e ca e.ti tu ;nsuti res!onsa"il de a.a
ce*a( 9neori are ori'ine 'enetica$ alteori inter*ine !rin educaţie( Tot ce ;nseamn# com!ortament
social sau restricţion#ri !rin educaţie !oate duce la 2(
J( SAS– St"re" de A#utiz"re " unui Si!t 6 daca de!aseste L indica ca!acitaţi e)trasenzoriale(
4ana la L este comun !entru toata lumea(

. CC5 si 95 – C"p"#it"te" de Con#entr"re 5und"!ent"$" si 9ene%i#it"te" 5und"!ent"$" 6
am"ele tre"uie sa de!aseasca L( %nd a*em *alori net diferite Intre ele$ aceasta indica fie un
o!erator de ma'ie nea'ra +F mai mare de  dar F mai mica sau cu mult mai mica, fie o
tendinţa de suicid +F su"  iar F mare$ deci !ersoana res!ecti*a nu se !oate controla(,
M
( E* – Enerie *roni#" 6 celula *ie are ne*oie de Ener'ie Or'onica In cantitate suficienta0 o!tim
este L0 daca ansa -cade/ 6 nu a*em$ suficienta +intra !e ne'ati*,$ daca da -!este/& este e)celent
si atunci sc5im"am scala de ra!ortare: de la "aza  trecem In "aza  sau 6 daca este cazul 6
((
%nd a*em C &  sau 8 !utem face ener'izari$ inclusi* !entru TRT +!unem o mana !e inima$
alta !e a"domenul cui*a !entru a&l ener'iza,(
3a @ & C !utem face inter*enţii infoener'etice(
Si c%nd m#suram maleficitati tre"uie sa sc5im"am scala de ra!ortare( De e)$ c%nd se co"oar# su"
$ la $ se indica un cuantumul de @L ne'ati*itate( %nd ajun'em la $ sc5im"am scala( Orice
maleficitate tre"uie dislocata(
In r"diestezi" #$"si#" se !'so"r' In U9 – unit"ti 9ovis – o s#"$" de intensit"te " vir"&ii$or ( 4e

aceasta scala$ Intre @&J9 este o zona !ato'ena !entru or'anisme( 3a J8 9 6 zona neutra$
Intre & 9 6 ma)imum de *italitate0 M& 9 6 indica e)ces$ ni*el !rea ridicat
!entru termen lun' iar ( 9 6 locurile sacre( 4este ( 96 *i"raţii cosmice ;nalte(
2aterialele reacţioneaz#
cuarţul$ cristalul$ !ietrele 6diferit la ;nc#rcarea
se ;nc#rca ra!id 6 le cu ener'ie(
!utem simţi Sticla
c%m!ul(cu a!a$ orice reci!ient cu lic5id$
um *erificam c%nd ce*a este "enefic sau malefic>

Intram In "inar si accesam: este "enefic> Este malefic>
Orice o"iect de cult este ;nc#rcat "enefic si !oate fi cuantificat(
um dislocam maleficitatea$ DN> DN tre"uie ;nl#turat din s!aţiul nostru e)istenţial !rin stri*ire(
Ne concentram$ ;l consideram un cristal In s!aţiu$ cu structura "inecunoscuta$ ;l cu!rindem Intre
!almele de!#rtate !e care le a!ro!iem tre!tat$ stri*indu&i liniile de forţa0 In acest fel$ *izualizam cum
lumatiile intra In mi.care "roQniana( Facem mi.carea de la ni*elul umerilor$ !ana la li!irea !erfecta
a !almelor cu con.tiinţa fa!tului ca am stri*it c%m!ul res!ecti* si toate lumatiile au c#zut$ nemaifiind
susţinute
culoare: de liniile de
culoarea forţa( 2#suram si dacadisloca
A3ASTR9&1IO3ET este cazul re!etam$
ener'ia !ana dis!are
ne'ati*a0 com!let( (vizu"$iz"!)
#3nd 3ndi! A!elam si la
A/9ASTRU "supr" unui oie#t s"u "supr" unei perso"ne dis$o#"! #ee" #e #ontr"vine vie&ii (
4entru ener'izare +c5iar fara informaţie s!ecifica, 6 facem o !erna ener'etica Intre m%ini$ rotind
!almele la mica distanta Intre ele In jurul o"iectului sau ima'in%ndu&ne ca a*em o"iectul Intre
!alme( Totodat#$ *izualizam culoarea ROS9&GRENA(
ECRA+AREA

FIR93 are doua !ro!rietati majore:
& are un c%m! imens ra!ortat la secţiunea sa trans*ersala
@& are !osi"ilitatea de a transmite 6 a!roa!e fara !ierderi 6 ener'ia$ informaţia$ indiferent de
lun'imea lui(
Natura firului !oate fi oricare: metal$ ar'int$ in$ c%ne!a$ material !lastic sau(((('%ndul nostru -tors/
!rin direcţionare si re!etare( Daca -toarcem/ '%ndul$ el de*ine fir si ca!ata !ro!riet#ţile firului$ se
-;nc#rca/ iar efectul este asemenea efectului de "ul'are rosto'olit$ cumulati* continuu
G#titul m%nc#rii 6 !oate fi tot o reflectare a toarcerii unui '%nd0 se reflecta !si5ismul nostru interior
atunci c%nd '#tim sau !si5ismul celui ce 'ateste +starea de "ine$ de ec5ili"ru$ de frustrare,( Intr%nd In
or'anismul nostru$ ni se transfera aceasta stare care re*er"ereaz# continuu(
ARNEA este un aliment considerat -'reu/ 6 !entru ca re!rezint# informaţia animalului In fata
momentului uciderii sale( Daca este '#tita de o !ersoana care sufer#$ totul se adau'# iar !entru un

"olna* 6 de cancer$ de e)( 6 este sau !oate fi fatal0 aceea.i o"ser*aţie este *ala"ila si c%nd cine*a
'ateste !entru cine*a des!re care .tie ca este atins de o "oala 'ra*a(
?ainele noastre !ornesc de la un fir < Ne Im"racam cu fir +daca res!ecti*a 5aina este ţesuta de o
ma.ina$ nu are !rea mare im!ortanta$ dar la tara 6 mai ales 6 e)ista claca<,( In 5aine se ţes ener'iile
'%ndurilor curate$ la fel cum se ţes si ener'iile ne'ati*e: '%nduri rele$ "%rfa$ ma'ie nea'ra( Toate
con*er' s!re un !rinci!iu: cu !a.i m#runţi$ cu asiduitate$ se im!lementeaz# un '%nd( Fiecare nod este
;nc#rcat iar fularul care iese de la o claca cu "%rfa *a a*ea o acţiune distructi*a$ !otenţata de rostirea
unui "lestem(
redem In a.a ce*a > 1a !ro!un sa credeţi !entru a !utea face totul ca sa ne a!#ram de a.a ce*a(
A face o ţes#tura cu un anume '%nd$ cu intenţie si direcţionare malefica este o !ractica curenta(
Tre"uie sa .tim sa ne ecranam de DN(
Tot acela.i !rocedeu de ecranare ;l *om utiliza si !entru a distru'e ceea ce ne intereseaz#$ res!ecti*
un ţesut necrozat$ o tumora ce tre"uie ecranata de ener'ia *ieţii !entru a nu o 5r#ni si !e ea odat# cu
!rocedura o"i.nuita de ener'izare$ de *italizare a ;ntre'ului cor!( Odat# ecranata$ tumora nu mai este
5r#nita cu E1 +Ener'ie 1itala, si moare(
Orice stare de !roliferare ati!ica a celulelor & !roliferarea lor dezor'anizata$ mali'nitatea 6 !oate
a*ea loc !entru ca aceste celule nu sunt recunoscute de c#tre celulele lu!t#toare ca fiind celule
ati!ice:
ati!ice</reu.esc sa se disimuleze0 de aceea tre"uie comandat: -Sa fie *#zute si !erce!ute ca celule
az concret: tumora la 8 ani +rect$ rinic5i dre!t$ uter,( Se da *erdict: &C luni de *iata$ se face
o!eraţie de anus contra naturii( 4rocedurile medicale sunt !erfect *ala"ile( In !aralel$ se lucreaz#
infoener'etic !entru ecranarea tumorii: se ecraneaz# si celulele s#n#toase contra acţiunii
citostaticelor( Du!#  luni$ 5emo'lo"ina s&a de'radat doar cu 8L$ de.i la citostatice scade 6 de
re'ula 6 cu 8L( 4rin concentrare si cola"orarea cu !acientul care crede In *indecare$ !rocentul
!oate fi sc#zut la 8&JL si a.a a r#mas de c%te*a decenii(
4rin lucrul radiestezic$ la L din !ersoane s&a reu.it ca 5emo'lo"ina sa nu se de'radeze cu mai
mult
um de L( > esem cu '%ndul( Ecranam un ţesut$ un or'an$ o fiinţa *ie(
ecranam
Ne ecranam fata de informaţiile ne'ati*e cu sau fara trimitere !recisa$ !e care le !utem atra'e
in*oluntar( Daca reu.im sa mutam un munte ;ntre' cu mintea noastr#$ aceasta este o realitate
scurtcircuitata$ sim!la si clara(
GANDI2: Sunt !erfect ecranat contra oric#rei maleficitati(
A.a tre"uie sa '%ndim si sa luam e)em!lul *iermelui de m#tase care se afla !rotejat In coconul lui:
sa ;nc5idem totul Intr&un cocon$ ţesut nod cu nod$ !ana facem 'o'oa.a(
1izualizam:
& Am la dis!oziţie un fir imens$ ;nc#rcat cu informaţie de ecranare(
& Fac !rimul nod$ du!# care urmeaz# celelalte noduri !ana com!letez !rimul r%nd(
& R%ndurile se construiesc str%ns$ unele !este altele$ !ana se ;nc5ide 'o'oa.a & totul !oate dura 8&J
minute(
& 4entru a ;nc5ide ce*a In 'o'oa.a$ !utem reduce dimensiunile acelui o"iect$ fiinţa etc($ la dorinţa
noastr#(
& 2#suram ecranarea si ;nainte si du!# ce am realizat 'o'oa.a( Daca In final nu am o"ţinut !este
L $ reluam o!eraţia(
& 2#surarea se face cu curiozitatea de -A AF3A/(
& Indiferent cum$ se *a face 'o'oa.a$ tre"uie lucrat cu ;ncrederea de!lina ca ne ecraneaz# total(
& 4a.ii urmaţi tre"uie sa fie m#runţi si minuţio.i(
& Doar daca suntem ecranaţi "ine$ !utem face orice altce*a$ inclusi* sa lu!tam contra r#ului(

Tre"uie sa fim con.tienţi de fa!tul ca !utem a*ea In casa o"iecte sau locuri malefice +fie ca le&am
cum!#rat$ fie ca le&am !rimit$ uneori cu aceasta Incarcatura !recis direcţionata de a face r#u sau !ur
si sim!lu d#ruite -a contre coeur/,( 3e !utem ecrana sau ne !utem ecrana noi ;n.ine contra acţiunii
lor( De e)(: cristal de cuarţ cu DN( Oric%t s&a lucrat asu!ra lui$ nu i s&a !utut ;nl#tura DN( 9ltima
soluţie In acest caz era -s!ar'erea/ unui e*entual cod$ maniera !racticata de !reoţii e'i!teni$ de
.amani etc( Dar cum aflam codul>
9n cod nu se !oate afla dar$ In mod si'ur$ el ;nseamn# o frec*enta$ rezoneaz# la o anumita frec*enta(
4entru aceasta$ construim o FG +Forma&Gand, care "aleiaz# ;ntre' s!ectrul de frec*ente si
comandam : -DN sa rezoneze la frec*enta la care rezoneaz# codul lui si eu sa lucrez !e acea
frec*enta</( 3a un moment dat$ cristalul se s!ar'e(
In acela.i fel$ !utem construi FG !entru e)!lorare$ !entru c#utare( Forţele !ot fi foarte mari: !rin
m#surare facem cuantificarea lor si$ In funcţie de fiecare situaţie In !arte$ *om afla soluţia
cores!unz#toare(
N: A!a este un element care are mare !utere de curatare$ dusul de asemenea( Du!# fiecare
inter*enţie$ curatare de DN$ inter*enţie infoener'etica de ;nl#turare a noci*it#ţii$ a maleficitatii sau
"olii cui*a$ sa ne s!#lam m%inile cu a!a rece$ sa facem dus sau "aie In a!a cu sare de mare +sau sare
'runjoasa, cu '%ndul s!ecific de a ne curata(
5*RE-,A+D
Atunci c%nd *or"im des!re FG +Forme&Gand,$ *or"im 6 de fa!t 6 des!re triada GAND 6 TRAIRE
6 I24RI2ARE(
Tot ceea ce '%ndim sau simţim este un !rim !as s!re materializare !rin FG( Nu suntem con.tienţi de
aceasta !entru ca densitatea structurii informaţionale este foarte mica$ sunt !uţine lumatii0 !entru ca
densitatea sa creasc#$ tre"uie sa aducem mai multa lumatie si aceasta se o"ţine !rin concentrare$
moment In care '%ndul c%.ti'a In densitate( Omul tre"uie sa alea'# drumul cunoa.terii !entru a&si
croi drumul !rin *iata( In jurul nostru se afla o infinitate de alte FG !e care le !utem accesa$ disloca$
fi)a sau ecrana( Totul se face !rin !uterea !e care o a*em de a acţiona !rin '%ndirea noastr#
con.tienta$ !uternic focalizata(
FG +Formele&Gand, se -materializeaz#/ cu o densitate eterica: c%nd '%ndim ce*a$ orice$ al#turi de
noi se ;ntru!eaz# acel ce*a0 daca este o !ersoana$ !utem fi si'ura ca a*em al#turi o co!ie ener'etica a
acelei !ersoane(
FG ne influenţeaz# *iata de zi cu zi( Daca le con.tientizam$ ne !utem direcţiona drumul *ieţii !rin
;ntre"#ri: DE E> 92 S&AR 49TEA 4RE1ENI>
Ori de cate ori ne '%ndim la cine*a$ se !roduce un fenomen:
& o o!ie&Gand a !ersoanei a!are lan'a noi( u forţa '%ndului nostru o !utem !lasa unde dorim0
daca nu dorim sa o localizam unde*a anume$ ea a!are In !artea cea mai sl#"ita a cor!ului nostru
ener'etic +unde am a*ea mai multa ne*oie<,(
& In momentul In care '%ndim ce*a +ORIE<,$ sa fim con.tienţi ca I24RI2A2 !entru *ecie( Odat#
creat un '%nd$ res!ecti* o Forma&Gand$ acestea nu mai !ot fi distruse0 este si e)!licaţia !entru ce !ot
fi accesate( Tre"uie sa .tim sa ne folosim de acest imens de!ozit$ de aceasta -"i"lioteca/<
& In momentul In care cream FG$ creierul+mintea, nostru are 6 !ractic 6 forţa de a -t#ia/ In !iatra( A
GANDI = A I24RI2A$ ca si cum am t#ia In !iatra$ sau ca raza unui laser care im!rima un (D(
inte" no"str' este #"p"i$" s" inter"#&ioneze In ti!p re"$ #u ori#"re din or"ne$e no"stre7 se
#ere do"r Con#entr"re0 or'anele noastre$ In s!ecial Inima$ sunt foarte ascult#toare In relaţie cu
creierul$ de aceea tre"uie sa le comandam(
FG sunt construcţii asemenea unor cristale0 la !unctele de intersecţie ale su!rafeţelor$ In *%rful
un'5iurilor$ se afla lumatii$ or'anizate !e densitati diferite si care *i"reaz# form%nd un model eteric(
@
4entru a de*eni !al!a"il$ acest model eteric tre"uie sa adune cat mai multe lumatii !e acelea.i a)e si
cu aceea.i *i"raţie: cu alte cu*inte 6 tre"uie sa se concretizeze( 4e acela.i raţionament$ urm%nd
drumul in*ers !utem -scoate/ din concret$ !utem -distru'e/ liniile de forţa ale *i"raţiei$ !utem rari
lumatiile si transfera din material In imaterial o realitate(
Intre cele doua uni*ersuri: 9I si 9E +9ni*ersul Informaţional si 9ni*ersul E)istenţial, e)ista o

le'#tura "iuni*oca0 !ractic$ In fiecare moment al e)istentei noastre$ '%ndim si judecam In doua
uni*ersuri0 In 9E materia e)ista$ o *edem$ o !al!am$ !utem crea fizic ima'ini$ !utem construi &
inclusi* In cor!ul nostru(
In 9I$ c%nd se densifica +!rin concentrare, le'#turile dintre lumatii$ !utem construi( In*ers$ c%nd
ru!em le'#turile dintre lumatii$ !utem distru'e(
9I este adimensional( 3inia care se!ara cele doua uni*ersuri este ca un tunel sau ca o !oarta !e care
tre"uie sa o desc5idem sau sa o ;nc5idem$ uneori cu "rutalitate( Noua ne re*ine ale'erea: o !utem
face !rin Intuiţie$ care este o !artici!are directa la mane*rarea acestei !orţi(
RE,U/A: mintea noastr# este o"i.nuita sa '%ndeasc# In re!erele *ieţii cotidiene( %nd le de!#.im$
simţim ca SE INTA243A E1A: c%nd '%ndim o !lanta anume$ !articulele din jurul nostru se aduna
si se ordoneaz# !e nodurile modelului res!ecti*$ un model eteric$ cu densitate e)trem de sc#zuta$ dar
modelul
ordonate$e)ista$ s&a creat<
!ana o"ţinem A materializa
concretizarea un o"iect
!erfecta !e care
a '%ndului0 ;l '%ndim
o !utem ;nseamn#
realiza cu toata atr#irea
adunasi!articule
d#ruirea
noastr#: In acest fel$ FG intra In concret(
3a contactul cu fiinţa noastr#$ e)ista at%t FG +enefice,$ cat si FGm +malefice: In ma'ia nea'ra<,
4entru a le a*ea la Indemna In orice moment !e cele "enefice$ !utem construi FG Ajut#toare$ ca si
FG Ajut#toare s!ecializate$ de Ener'izare(
FG sunt:
I. 5or!e-,"nd 9ene%i#e
A( 5or!e-,"nd A6ut'to"re
a( de Ener'izare
"( de De"locare ener'etica
c( de Acti*are +o"i.nuita sau s!eciala,
9 5or!e-,"nd spe#i"$iz"te
a( de 1italizare
"( de 4olarizare
c( de Ameliorare a sanatatii
d( de dez*oltare a !erce!ţiei e)trasenzoriale
II. 5or!e ,3nd !"$e%i#e (uti$iz"te In !"i" ne"r")
Orice FG are o anumita forma$ 'eometrie$ densitate$ !oziţie In s!aţiul fizic$ este construita la o
anumita scara$ !e care o !utem modifica la ne*oie sau dorinţa(
Asu!ra FG se !oate acţiona:
( onstruim
@( 2utam 6 modificam coordonatele s!aţiale$ scara +Ii dam o alta a"ordare: *ine s!re noi$ !i*oteaz#$
se de!#rteaz# etc(0e): a!a informatizata$ ener'izata,
C( 4ermite cu!larea la sursa ener'etica
( 2#rirea densit#ţii !rin -injectare/ ener'etica
8( -lonare/ In multe co!ii +in'inerie 'enetica !e !roceduri infoener'etice0 In acest fel se !ot
influenta mulţimi$ se !ractica$ mai ales la inducerea unor acti*#ri0 e): ;nde!#rtarea co.marurilor !rin
utilizarea frec*entei Sc5umann 6 $ ?z, 6 Eist" %re#vente #"re #orespund %ie#'rui or"n <
J( 4oate fi modificata informaţional
( 4utem transmite informaţia altor FG$ materiei In 'eneral
C
( Acţioneaz# conform al'oritmului dat asu!ra altor forme informaţionale sau mecanisme "iolo'ice
!rin detente +desc#rc#ri, de ti! electrostatic
M( 4ermite realizarea unui model informaţional: de*ine e)em!lu 6 -Asta faci< De acolo te ins!iri</
( a!acitate de intrare In re'im de automatism0 cor!ul nostru are automatisme re'late$ naturale0
c%nd facem o construcţie cu un anumit sco!$ treuie s" i!pune! "uto!"tis!u$ #" un 8p"s
ne#es"r de pror"!"re( De "#ee" treuie s" repet"! pentru #" repet"re" #ondu#e spre
"uto!"tis!(
( 4oate fi detectata
@( 4oate fi asam"lata +din mai multe FG se !oate crea un mecanism,
C( 4oate fi de!ozitata !rin sta"ilizare s!eciala
( 4oate fi sta"ilizata$ cu intenţia clar e)!rimata sa nu treac# In 9I$ ci sa ramana ancorata In
c*asimaterializare( Ori de cate ori simţim o ne*oie si nu .tim cum sa realizam acel ce*a$ ne retra'em$
ne concentram si cerem: /Ins!iraţie$ *ino</ 6 E)ista o tema data iar 9I cunoa.te deja rezol*area ei(
Tre"uie doar sa a*em credinţa ca se *a desc5ide !oarta si atunci informaţia ceruta -e)!lodeaz#/ In
creierul nostru ca o iluminare(
A. 5*RE-,A+D AUTAT*ARE
4entru a le construi$ a*em ne*oie de:
". 5,AE (5or!" ,3nd A6ut'to"re de Eneriz"re)
 – ADRESA + denumire$ locaţie$ ce ;nseamn#((((0 de e)($ foto'rafia are o adresa$ o locaţie$ !#str%nd
inte'ral datele !ersoanei$ indiferent la ce *%rsta a fost f#cuta( Este o adresa de unicitate<, 4utem '#si
In 9I tot ce dorim +ca !e Internet,( 9n sim!lu -ins!iraţie$ *ino</ este suficient: a*em tema$ deci
adresa(
Fiecare o"iect lucrat$ fiecare o!era de arta are 6 dincolo de tot ce .tim & o Incarcatura tr#ita de
creator din cli!a In care i&a *enit ideea$ !ana a desa*arsit o!era0 este mesajul !e care creatorul a dorit
sa&l transmit#0 !rin aceasta ne !utem ;nt%lni cu FG a creatorului res!ecti*( In inter!retare$ inter!retul
se conecteaz# la ceea ce tre"uie redat(
ESTE *9/I,AT*RIU
vor "6ut" CA I+AI+TE
#" totu$ s" de#ur' DE"pro"pe
$in #"t !"i *RICEdeACTIU+E
#ee" #e ne SA C*+STRUI
dori!F #i"r #3nd 5,A – e$e
nu =ti! #e ne
s"
%"#e! ne 3ndi! #u! "r %i "ord"t "#e"st" pro$e!" un !"re str"te "rtist dip$o!"t et#.
2 – DIRECTIA 6 sa fim con*in.i ca facem ce*a care ne *a folosi la((((+de e)(: dozarea indi*iduala
zilnica a medicamentelor,0 este un instrument s!ecific !entru uzul unei anumite !ersoane$ este
direcţionat !recis c#tre ) sau (
G – A/,*RITAREA 6 realizam im!rimarea FGA In !a.i clari$ m#runţi$ !e eta!e$ ca si cum am

descom!une o mi.care In cadrele ei com!onente +ca realizarea muscarii Intr&un film de animaţie$
c5iar sacadat,$ cu insistenta$ cu d#ruire ma)ima$ cu concentrare$ c#ut%nd sa nu sc#!am nici un
am#nunt$ cat mai detaliat !osi"il !e -traseul/ si In desf#.urarea In care dorim sa im!lementam FGA0
im!rimam & In acela.i tim! & direcţia si adresa(
4 – E+ER,IZAREA 6 ne aflam In momentul In care am construit deja E1A$ o -fiinţa/ care are
ne*oie$ In aceasta eta!a$ de ener'ie$ asemenea le'#turii dintre noduri0 tre"uie sa o s!rijinim sa nu
cada$ sa o 5r#nim cu ener'ie *itala !e ideea firului care o une.te la o sursa !uternica 6 de re'ula
SOARE3E 1izualizam conectarea si ;nc#rcam continuu$ !e un fir auriu ce !orne.te de la soare la
FGA creata de noi(
@ – ECRA+AREA 6 daca !oate lua modele$ ;nseamn# ca FGA !oate sc#!a controlului nostru(
Tre"uie ecranata de orice influenta dinafara$ In afara de ener'izare0 *izualizam cum cro.etam cu
oc5iuri mici$ -"#tute/ sau ţesem e)trem de dens$ nod cu nod si r%nd cu r%nd$ un saculet !ana la

ultimul lui nod( In acest saculet introducem FGA si le'am totul str%ns iar !e ultimul nod$ a!licam
OD93 + nume$ cifre$ culori$ senzaţii$ amintiri$ !arfumuri$ tim"rul *ocii cui*a$ locuri 6 care
constituie un cod !ersonalizat0 este codul nostru si numai al nostru 6 In caz ca este foarte sofisticat si$
e*entual la un moment dat ;l uitam sau nu suntem si'uri de sec*enţa elementelor constituti*e$ cerem
su"con.tientului ca !ur si sim!lu sa acceseze codul !e care l&am sta"ilit si ;l folosim -In or"/$
;nc5iz%nd sau desc5iz%nd cu el sacul,( Ori de cate ori dorim sa introducem o alta informaţie sau sa
modificam ce*a$ desfacem !e acela.i cod si le'am la loc 6 fie cu codul deja utilizat$ fie cu altul nou$
cu care *a tre"ui sa si desfacem data *iitoare$ In funcţie de necesitaţi(
H - DE1*ZITAREA 6 fi)area FGA !rin cre.terea densit#ţii ei +un num#r s!orit de lumatii$ care a!ar
!rin *izualizarea re!etata a res!ecti*ei FGA(

 – ERI5ICAREA 6 du!# ce a fost construita FGA$ o m#suram0 In cazul In care are !este L
;nseamn# ca este "ine f#cuta( Daca !rocentul scade$ *erificam tot !rin m#surare !rocentuala fiecare
!unct In !oarte( De re'ula$ se !oate 're.i la al'oritmare$ ener'izare sau ecranare$ astfel ca reluam si
refacem traseul$ m#suram din nou !ana ce !rocentul de!aseste L(
. 5,AD (5or!" ,3nd A6ut'to"re de De$o#"re)
 – ADRESA 6 !ersonalizata -!e mine/$ de e)em!lu$ .tiut fiind ca nimeni nu are acela.i cod 'enetic
cu mine(
2 – 8I+ A/9 6 !entru oricine ar a*ea *reodat# ne*oie sau !entru oricine *oi dori eu sa ;ntre"uinţez
FGAD(
G – A/,*RITAREA 6 're"lare$ !ie!t#nare$ in a*al$ !e al"ia unui r%u care este$ de fa!t$ cor!ul
nostru( Se ncarc# m%inile$ de'etele se lun'esc si ;nce!em 're"larea de sus$ din *orte)$ de deasu!ra
c5aHrei Sa5as5rara( De'etele eterice ;nainteaz# ;ncet$ milimetru cu milimetru In cor!ul eteric$ !erce!
rezistenta acestuia0 c#utam sa !ercem senzaţia de ;naintare ;nceata( In zona lom"o&sacrala$ de'etele
am"elor m%ini$ cu
dis!use !aralel a.ezate
cor!ulo!ozitoriu$
la distanta unindu&se & !arca & !e*i"reaz#$
de cati*a centimetri, linia de'etelor
tremura$mijlocii
!al!%nd+m%inile fiind
si mas%nd In
mi.care ra!ida$ !ianotata$ m#du*a s!in#rii0 !rin aceasta se dirijeaz# ener'ia$ o -;nc#lzim/$ trezim
-Sar!ele Pundalini/ si ener'ia de flac#ra a acestuia urca !e meridianele IDA si 4INGA3A$ s!re
*erte"rele noastre cer*icale( ontinuam mi.carea de 're"lare In jos$ !arcur'em cu aceea.i
;ncetineala drumul$ simţim contactul cu !icioarele si refacem masajul$ de aceasta data In zona
!lantara( ;nc#lzim din nou !rin re!etare si insistenta !ana consideram ca a*em c#ldura In e)ces si o
eli"eram sa treac# In sus !e meridianele !icioarelor( 2#suram( Daca este cazul$ reluam$ !ana ce
!rocentajul este mai mare de L(
4 – E+ER,IZAREA 6 Ii creez *iata$ ener'izarea( G%ndesc c5aHra Soarelui$ tra' un fir auriu din
soare si !rin acesta transmit ener'ie FG create !entru a de"loca In noi sau !entru !ersoana de care
a*em ne*oie cantitatea de ener'ie necesara sa refac# ra!id rezer*a de ener'ie !entru a face fata unei
situaţii de ur'enta: *%nt$ !loaie$ fri'$ curent((((((2#suram(
@ – ECRA+AREA 6 cream sacul$ nod cu nod$ r%nd cu r%nd$ cu intenţia s!ecifica de a feri conţinutul
acestui sac de orice informaţie dinafara( ;nc5idem cu cod si cerem sa ramana im!rimat: -A DE
4IATRA< ASA SA FIE< ASA SA RA2ANA</ 2#suram(
Re*enim cu *erificarea m#sur#torii$ !entru a fi si'uri ca nu a*em -scur'eri/(
CURS 2
#. 5,AA (5or!" ,3nd A6ut'to"re de A#tiv"re)
8
4rin FGAA acţionam asu!ra c5aHrelor0 !rin con*enţie$ consideram ca toate c5aHrele noastre !ot fi
acti*ate -!rin re!rezentant/$ iar re!rezentantul !oate fi oricare dintre ele$ de e)( ANA?ATA( 4rin
acti*area Ana5atei$ toate c5aHrele se *or alinia !e aceea.i frec*enta si !e acela.i sens de rotire$ cu
aceea.i *iteza etc(
- ADRESA 6 dam denumirea&cadru: acti*area si ec5ili"rarea c5aHrelor(
2 – DIRECTIA 6 !entru cine lucram
G – A/,*RITAREA 6 se face !e suita a trei i!"ini:
". ;ncercam$ din r#s!uteri$ sa clintim o *ana ;nţe!enita$ ru'inita$ murdara$ noroita$ sa o
rotim$ 'rad cu 'rad$ !e sensul !e care dorim +orar sau in*ers acelor ceasornicului,0 tre"uie sa simţim
efortul de a o deste!eni si sa&i urm#rim$ 'rad cu 'rad$ de"locarea( omandam: -4ana la CJ de
'rade</ 4e m#sura ce acţiunea ne reu.e.te$ ru'ina$ noroiul si murd#ria dis!ar iar *ana a!are lucioasa$
neteda$ scli!ind In soare(
. In fata noastr# se afla corola unei flori imense$ ofilite$ cu !etalele desf#cute si c#zute
In jos$ at%t de ofilita Incat !etalele !ar de !er'ament$ fanate$ decolorate$ fara !ic de se*a( Ne
concentram asu!ra ei si forţam sc5im"area tre!tata$ 'radata a ima'inii0 !etalele ;nce! sa fream#te$ sa
se um!le de se*a$ de*in !uternice$ scli!itoare$ se ;ndrea!t# si re*in la o forma de "o"oc radiind de
s!lendoare$ *italitate si lumina(
#. o"ocul se transforma In con de lumina care se rote.te ra!id In direcţia dorita de noi$
inund%nd totul In lumina or"itoare0 rotirea !oate fi In jurul !ro!riului a) sau !e eli!sa(
on*enim ca oricare ar fi sensul In care *izualizam rotirea$ acesta este cel !ro!riu or'anismului
nostru$ este cel cerut de "una funcţionare a or'anismului0 totodat#$ facem si con*enţia ca In acest con
se unifica toate c5aHrele iar lumina lui este c%nd al"&or"itoare$ c%nd o alternare de lumini: al"&
or"itoare$ aurie&ar'intie sau suita ROG1AI1 s!ecifica celor  c5aHre con*enţionale(
u aceasta FGAA ne !utem conecta !e diferite re!ere&direcţii(

9. 5*RE-,A+D S1ECIA/IZATE
". 5,S (5or!e ,3nd spe#i"$iz"te de vit"$iz"re) 6 !ot fi declan.ate In c%te*a secunde !rin
formele '%nd ajut#toare:
( Denumire
@( Direcţie +orientare,
C( Al'oritmare 6 *izualizez ca toate formele se aduna In aceea.i -'o'oa.a/
( Ener'izare !e un sin'ur canal
8( Ecranare comuna
. 5,AS (5or!e ,3nd spe#i"$iz"te de "!e$ior"re " s"n"t"tii)

Al'oritmarea nu este sim!la( Sco! 6 ;nl#turarea unor !ertur"#ri$ ec5ili"rare(
In toate aceste cazuri este necesar sa ne ra!ortam la A9E1 – Ano!"$ie 9ioenereti#" 1"toen" si
$" AS – Ano!"$ie Stru#tur"$".
eea ce ne intereseaz# este disfuncţionalitatea0 ea a!are ca o cur"a !e a)a succesiunii de e*enimente
+orizontala, si !e ra!ortorul s!ecial cu !rocentaj +*erticala,$ !entru ca s&a instalat In tim!$ s!re
deose"ire de o trauma( In tim! ce AE4 se instaleaz# la circa J 'rade$ AS !orne.te de la J 'rade
si se instaleaz# ;nce!%nd cu 8 'rade(
De la !unctul de im!act al AE4 cu linia ni*elului J$ a!ar o alta cur"a$ care se adau'# celei dint%i:
AS & anomalie structurala In care a!ar celule de'radate si un !roces inflamatoriu(
AE4 6 Informaţia Ener'etica : -se ;nt%m!la ce*a/
AS 6 Informaţia structurala: -se !oate *edea acel -ce*a/

4utem afirma ca 1 (1ror"!u$ de i"t") este intersectat$ !rin de*italizare$ de AE4(
J
9neori$ AE4 re!rezint# Incarcatura infoener'etica a str#mo.ilor care -detoneaz#/ !e noi0 totul se
;nt%m!la !entru ca de!inde de -ce*a/$ de factori care ne afecteaz# *iata si !e care$ uneori$ nici nu Ii
"#nuim(
1aloarea J re!rezint# !ra'ul de la care o structura se modifica: atunci a!ar !rimele celule ati!ice(
3a J&J8$ aceste celule a"ia se o"ser*a +dar a!ar la a!arate$ c5iar daca "oala nu este Inca
dia'nosticata ca atare(
Inter*alul J 6  re!rezint# !rocesualitatea ;m"oln#*irii si de'radarea !e cor!ul fizic( 3a ni*elul
$ oamenii ajun' la doctor$ dar uneori !oate fi !rea t%rziu$ !entru ca 8 re!rezint# !ra'ul de ur'enta
+"locaje$ sto!uri$ !aralizii,(
Tre"uie a!elat la SI (Siste!u$ i!unit"r) care este un sistem "iolo'ic ascult#tor(
Sta"ilim 6 !rin con*enţie & ca tot ce este cu!rins Intre  & C re!rezint# ni*elul informaţional +nimeni
nu&l cunoa.te$ doar o!eratorul radiestezist,(
Intre C & J "oala se afla In zona funcţionala$ dar la nici un a!arat nu a!ar modific#ri0 cel mult 6
o"oseala$ senzaţie de insecuritate$ a!atie$ li!sa de !ofta de m%ncare( In aceasta zona se !oate
inter*eni radiestezic( Tre"uie cunoscut Insa fa!tul ca "oala e*olueaz# In sinusoida$ cu o serie de
cur"uri si oscilaţii Intre -acti*/ si -!asi*/ De aceea$ tre"uie m#surat continuu( De e)($ este .tiut
fa!tul ca to&i neii po"rt" in%or!"&ie de #"n#er( Ei !ot fi$ totu.i$ Inlaturati$ daca sunt sur!rin.i In
!erioada inacti*a(
4entru
fi)ata sia detonata
lucra contra
6 In"olii$
acestse
fela!eleaz# la FG
se lucreaz# cu informaţia
In 9ni*ersul cores!unz#toare
Informaţional "olii care totul
si In rezonanta0 tre"uie
se sa fie
!oate
;nl#tura cu eficienta ma)ima (
Detonarea la !unctul  = !remeditare( auzele care !roduc !ertur"#ri !si5o"iolo'ice sunt:

( Otr#*urile +dieta$ *iciile,
@( Geonoci*itatea
C( %m!urile !ertur"atoare date de mo"ilier sau muc5iile ie.ite In afara
( 5,n (5or!e ,3nd ne"tive) si CD+ (C3!puri din"!i#e ne"tive) #"re sunt r'spunz'to"re
pentru 0B din %or!e$e de #"n#er
8( su"con.tientul nostru +!e ;ntre'ul ar"ore 'enealo'ic$ la care se adau'# su"con.tientul colecti*,
R#z"oiul este distru'#tor nu doar !rin !ierderea de *ieţi omene.ti !e front$ cat$ mai ales$ !rin
e!idemii( Ne !utem feri de ele !rin '%ndire !oziti*a( Su"con.tientul este o sursa ine!uiza"ila de r#u
dar si de INE$ ne este !rieten$ dar si du.man(
um !rocedam> 4a.ii sunt urm#torii :

( De"locare +!ie!t#n ener'etic,
@( Acti*are +!e cele trei ima'ini,
C( Ecranare + ţesutul afectat,
( Ener'izare +Soarele,
8( ;nl#turarea oric#ror FG ne'ati*e !rintr&o s!irala le*o'ira +cu nce!ere s!re st%n'a, cu flac#ra
al"astra
J( Simetrizare si im!rimare !e sec*enţe
( Re!etare
( In final$ se aduna toate FG Intr&o FGS +forma '%nd s!ecializata, !e direcţia dorita si se face
DETONAREA$ se su!ra!un tim!ii<
9n caz cu totul s!ecial este atunci c%nd constatam 6 !rin m#sur#tori 6 e)istenta unui AE4 cu *alori
de mali'nizare(  (ir"&i" !"$in") define.te cancerul si tre"uie lucrat susţinut !e AE4 si !e
AS( Nodulul tre"uie !ri*it !e am"ele as!ecte:
( AE4
@( AS +m#rimea coordonatelor,(
C( Se o"ser*a e*oluţia ulterioara(
(AE4 nu se trateaz# din !unct de *edere medical(

8(4rin con*enţie !utem constata unde ne situam: In ce faza se afla acel or'anism care are o
informaţie !ato'ena>
A!elam la FGSAS +Forme G%nd S!ecializate de Ameliorare a Sanatatii,(
Acestea sunt FGS de asam"lare$ cu!rinz%nd:

 6 FG1 +Forme '%nd de *italizare,
@ & Instrucţiuni de dezacti*are +dislocare de AE4,
C 6 Acti*are de informaţii conform cu C (Corpu$ ode$)
2are !arte din aceste !roceduri fac !arte si din arsenalul utilizat de .amani$ *raci$ ma'i care ad#u'au
ier"uri$ c%ntece$ dansuri$ miresme(
Fata de cor!ul model$ cor!ul fizic "olna* !rezint# as!eritati$ !rotu"erante$ !e care fie ca le simţim fie
con*enim ca e)ista si tre"uie ;nl#turate !entru ca fiecare as!eritate re!rezint# o noci*itate( Daca
2esmer f#cea !ase !entru a ;nl#tura as!erit#ţile$ .coala rusa !ro!une: ;n.uru"are$ scoatere si
aruncare$ du!# care In mod o"li'atoriu 6 ne s!#lam !e mini cu a!a rece sau trecem mana !este
flac#ra unei lum%n#ri !e ideea si cu '%ndul ca noci*itatea se -arde/(
Informaţia !ertur"atoare tre"uie dislocata si trimisa In 9I +9ni*ersul Informaţional,$ du!# care se
ecraneaz# locul si se aduce informaţia 2 +or!ului 2odel$ a cor!ului uni*ersal$ re!rezentati*
!entru
E)ista –s!ecia res!ecti*a,(
pr"#ti# 9rmeaz#
- trei et"pe #$"re :sta"ilizarea noii st#ri do"%ndite(
& ;nl#turare
& fi)are 2
& sta"ilizare
4entru aceasta:
& 2%inile se ;nc#rca
& Se traieste contactul cu cor!ul afectat ca o esenţa a *ieţii
& 4ersoana se str#duie.te sa si rezoneze( Gesturile sale tre"uie sa fie reflect#ri ale '%ndului(
3a
 & toate cele !rezentate
2ANDA3A 6 desenmai sus$ se !ota ad#u'a:
de !olarizare ener'iei
@ & 29DRA 6 acti*area unui mecanism
C & 2ANTRA 6 sunet$ sila"a$ cu*%nt s!ecific
In somn se modeleaz# !erfect: m%inile noastre se transforma In unelte( Intre m%ini cream o !erna
ener'etica si o su!ra!unem c%m!urilor !ersoanei res!ecti*e( Fi)am coordonatele: de e)( & oc5iul
dre!t$ iri'are de cristalin( Ima'inam AE4&ul +m#surat J8 'rade$  'rade etc(, si comandam:
TRE9IE SA DIS4ARA<
4entru a disloca$ ru!em le'#turile Intre lumatii$ materia -cade/$ informaţia este dislocata(
3a cancer$ este o lu!ta !entru dislocarea si trecerea In 9I !rin Tunelul Al"astru&*iolet +care
re!rezint# transferul din E)istenţial In Informaţional,(
uloarea Al"astru&*iolet re!rezint# trecerea Intr&o alta dimensiune( 3u%nd In considerare 2 al
!ersoanei res!ecti*e$ se trece din Informaţional In E)istenţial !e ideea de cristalin !erfect !e
culoarea ROS9( Ima'inile se ;ntre!#trund si In acel moment DET*+A (ne "6ut"! de esturi
ru=te de stri"t - $" nevoie;)
St"i$iz"re"7 Co!"nd"!7 8S" r"!"n" "="; S" se !"teri"$izeze; S" se st"i$izeze #"t !"i !u$t
posii$; Este o lu!ta !e eta!ele: Transfer & aducere 2 6 Detonare 6 FIBARE(
FG au e)istenta !e toate simţurile( Fiecare *i"raţie are o tr#ire !e un anumit ritm sinusoidal care se
!orne.te !e ima'inea In*artirii la mani*ela ca si cum am *rea sa !ornim o ma.ina *ec5e ;nţe!enita si
stricata dar care$ In cele din urma$ se urne.te( In acest ti! de tratament infoener'etic$ e)ista @ miscari
"ru.te:
DETONAREA si FIBAREA :A.a sa fie<

I!p$e!ent"re" st'rii de s'n't"te per%e#t" se %"#e pe #u$o"re" R*SU-,RE+A si se st"i$ize"z'

8C" de pi"tr"; pe idee" de !onu!ent"$ si indestru#tii$.
Im!licarea noastr# totala In ceea ce facem 6 fie si numai c%te*a secunde & este *itala( Atitudinea
noastr#$ modul In care simţim 6 de asemenea: SA TRAI2 ON1INGEREA< In acest mod !utem
sc5im"a realitatea$ o !utem modela(
4utem face si e)!erienţa urm#toare: daca Intr&un inter*al scurt de tim!: & zile$ In *iata noastr#
urmeaz# sa se !roduc#  e*enimente Intre care @ "une si @ mai !uţin !l#cute +des!re care .tim ca !ot
fi mai !uţin !l#cute sau nedorite de noi,$ sa atra'em s!re noi doar INE3E si *om o"ser*a ca
'%ndind !oziti* si doar de "ine$ fara sa ne !ese de consecinţele ne'ati*e +!e care le i'noram fiindc#
ca !entru noi ele nu tre"uie sa e)iste,$ *om im!rima un alt curs al e*enimentelor si *om sc5im"a
ne'ati*itatea In eneficitate(
RADIESTEZIA 9I+ARA

R#s!unsurile sunt date de ansa$ 3&uri$ !endul$ m%nuite de o!eratorul radiestezist( Sta"ilim$ !rin
con*enţie$ sensul In care acestea se mi.ca !entru DA si !entru N9( De e): la ansa$ r#s!unsul !entru
DA este In st%n'a 6 cel !entru N9 este In drea!ta sau ansa sta !e loc(
De multe
iar N9 esteori$ Insa$
c%nd r#s!unsul
ansa !entrusu"
se de!laseaz# DAL(
se considera c%nd ansa indica de!#.ire la L !e ra!ortor
Informaţia ne este -adusa/: o de!istam !rin con*enţie: o simţim$ o !al!am0 !utem a*ea un r#s!uns
nu doar In ansa !e care o ţinem In mana drea!ta$ ci c5iar In !odul !almei$ cu c%te*a miimi de
secunda ;nainte ca ansa sa se mi.te<
S!iritul oricui care a e)istat *reodat# !e !amant este de!arte de !ro)imitatea simţurilor noastre( u
toate acestea$ se !oate !lasa informaţia: !utem afla -cum '%ndea res!ecti*ul Intr&o situaţie data/ 6 cu
alte cu*inte$ fi)am informaţia !e lo'ica lui(
e !utem m#sura !rin Da si Nu> 3a ce distanta:  m($ 8m($ m($ mai mult de at%t> 2ai !uţin> Etc(
e natura este: a!a$ lemn$ metal$ ca*itate etc(>
Se !ot sta"ili ra!orturi Intre !ersoane si alimente sau ne*oile de 5rana ori medicaţie ale or'anismului
6 minerale$ *itamine: cat este necesar si suficient !e sa!tamana +zi$ luni,: o !orţie$ doua$ trei$ mai
mult de !atru> In acest fel se acceseaz# foarte u.or fa*ora"ilitatea si com!ati"ilitatea(
Co!p"tii$it"te" de #up$u & !entru !ersoanele -A/ si -/ are mai multe com!onente:
CT – #o!p"tii$it"te tot"$":
& !este L semnifica DA
& su" L semnifica N9
De fa!t$ com!ati"ilitatea totala este$ la r%ndul ei$ o suma Intre CA (#o!p"tii$it"te" "%e#tiv") C5
(Co!p"tii$it"te %izi#") si CS (Co!p"tii$it"te spiritu"$"). %nd oricare din aceste C com!onente:
A$ F$ S a!are mai mare de 8L$ imediat c#utam !e ra!ortor daca e)ista o com!ati"ilitate mai
mare !entru o alta !ersoana$ de e)em!lu !entru un //(
Se !oate afla com!ati"ilitatea !entru or'anele de trans!lant$ mai !recis este o"li'atoriu de aflat
com!ati"ilitatea informaţional&ener'etica0 ea este determinanta de.i de o"icei nu este luata In calcul$
toate calculele fiind centrate !e com!ati"ilitatea "iolo'ica
C3nd CAUTA s" evit"! :ntre'ri$e s" nu dori! un "nu!e r'spuns ( Ne situam !e !oziţia de
A9TARE$ a*em 9RIOZITATEA DE - A AF3A/ (
u ansa In mana A9TA2 sa *edem daca ESTE +In *iata -cutare/$ daca !rezint# semne *itale(((etc(
Daca ansa se ri'idizeaz# s!re st%n'a$ r#s!unsul este afirmati*(
Daca se ri'idizeaz# !e direcţia dre!t sau s!re drea!ta 6 r#s!unsul este ne'ati*(
#utarea se face ra!id$ !rin c%te*a miscari&Im!unsatura In fata( 4entru a *erifica r#s!unsul facem
doua cautari:
& caut daca ESTE
& caut daca N9 ESTE
M
SCA+AREA (ASURAT*RI S1ECI5ICE)

Grila ne ajuta sa sur!rindem un semnal de e*oluţie( O urm#rim !e doua coordonate In urm#toarea
succesiune:
& R#s!uns "inar$ !e DA sau N9
& 4rocentaj & !e ra!ortorul s!ecial +de la  la ,
4rima ;ntre"are: Aţi f#cut *reo o!eraţie>
O"ser*aţie: 5iar daca un or'an este scos !rin o!eraţie$ *om constata ca a*em semnalul dinaintea
o!eraţiei(
,RI/A
. S5 – Stru#tur" 5izi#" 6 daca este inte'rala sau nu
Ideal 6 SF inte'rala
2. SI – Siste! i!unit"r
Ideal & sa ai"# *alori cat mai a!ro!iate de (
3a J$ Atenţie< 3a factori e)o'eni +*%nt$ !loaie, 6 cedeaz#( Tre"uie ;nt#rit$ corectat(
G. A9E1 6 cu localizare:
& inima
sistem ner*os central
& !l#m%ni
& rinic5i
& ficat +cai 5e!ato&"iliare,
& !ancreas
& s!lina
& stomac
& intestin su"tire
& intestin 'ros (((((((((((( etc( Ideal & sa nu e)iste<
4.  6 In ce m#sura este informaţie acti*a: Ideal & sa nu e)iste<
&& la  6& Atenţie<
la 8M J nu e)ista Inca In cor!ul fizic$ dar !roduce o"oseala$ li!sa de !ofta de m%ncare
& !este J a!ar !rimele celule ati!ice
& la  este deja ATI1 6 se caut# unde a a!#rut(
@. 1R/ (CR/) – 1ro$i%er"re" (#on#entr"re") de r"di#"$i $ieri & radicalii li"eri ataca si distru'
celulele din !ro)imitatea lor0 !rocesul normal este cel de ;nlocuire a celulelor care dis!ar !rin altele$
noi(
Ideal & sa ai"# *alori cat mai mici(
& 3a *%rsta a treia 6 !oate duce la e!uizarea or'anismului$ a mecanismelor *itale
& mai mare de J indica o"oseala$ stres$ su!#rare( Atenţie<
& 4este  6 situaţia de*ine 'ra*a(
E)ista o relaţie directa Intre 12 si 4R3: c%nd e)ista doar 4R3 crescut 6 situaţia este de moment$
tem!orara si se !oate corecta !rin antio)idanţi care refac mem"rana celulara(
Recomand#ri: 4cno'enol$ Seleniu +Or'asel,$ SOD natural 6 Su!erO)id Dismutaza +e)trasul unor
!rinci!ii acti*e din orz, & fiole "u*a"ile +Institutul antacuzino, @ fiolezi ) C zile$ e)celent inclusi*
si !entru !ersoanele s#n#toase$ antastin +antacuzino stimulator, 6 acţioneaz# doar la unele
!ersoane$   6 fa"ricata de inima$ ficat$ rinic5i0 americanii !ro!un inclusi* la metastaza dozarea
de @M m'zi0 doza de C m'zi de ;ntreţinere$ Suc de sfecla rosie natural 6 &C !a5arezi$
2#sline des#rate 6 &8zi cu tot cu s%m"ure$ Stru'uri & cu s%m"uri
H.  ('duv") Ideal & sa ai"a *alori cat mai mari(
Or'anismul uman este un ORGONIT0 conteaz# !ro!orţia dintre materia or'anica si cea anor'anica(
2edicina ortomoleculara se ocu!a de dozarea si controlul meta"oliz#rii mineralelor In or'anism(
& Ni*elul J 6 J8 6 nu da comanda de meta"olizare a mineralelor( 3i!sa mineralelor +stres, duce la
o"oseala$ li!sa de !ofta de m%ncare$ irita"ilitate etc(
@
3a !ierderea ra!ida a !rinci!alelor minerale:

& a 6 2' 6 Zn 6 2n && 3i se instaleaz# o stare de disconfort( In !lus$ li!sa de 2' & duce la aritmie
si c%rcei la !icioare iar cea de 3i 6 la alterarea st#rii !si5ice +inclusi* as!ecte de sc5izofrenie,(
& %nd se constata o li!sa masi*a de minerale se ia In calcul si o !ro"lema 'enetica(
& Genele !ot fi:
Acti*e
4asi*e +latenta, 6 se !ot acti*a si !ot ca!ta mineralele res!ecti*e
2utante
Su!resoare + nu mai funcţioneaz#,
Recomand#ri: 2e'adozarea cu Euro*ita 2ultiminerale 6 In !lus se !oate recomanda 2' +inclusi* la
!ersoanele su!ra!onderale,
. E#r"n"re enereti#"
Se utilizeaz# !entru fiecare semn sau direcţie de mali'nizare$ !entru fiecare celula ati!ica0 orice
le'#tura cu restul cor!ului sau cu *reo celula($ or'an($ *as de s%n'e$ alimentarea !rin res!iraţie se
-taie/0 In acest fel se izoleaz# de or'anismul s#n#tos iar ecranarea se face Im"racand totul Intr&o
armura fie metalica$ fie !rin fir cro.etat sau tricotat cu noduri e)trem de mici$ asemenea unei !lase $ a
unei reţele
celulele dense$!entru
*#t#mate$ fara !osi"ilitati
ca ele sa nude!rolifereze
comunicare$ al c#rei rols#n#tos(
In or'anismul este acela de a sufoca !artea sau
2. A##ept"re
Este foarte im!ortant sa acce!tam tot ceea ce nu se mai !oate re!ara0 de e)em!lu$ am!utarea unui
or'an !oate durea inclusi* la  ani0 tot astfel$ se simt dureri si In cazul e)tir!#rii unei !arţi a
cor!ului ce nu tre"uia o!erata( 4utem inter*eni$ am!ut%nd Inca o data ener'etic: !rin concentrare se
reface o!eraţia$ com!ati"ilizand zona cu ;ntre' or'anismul si se sta"ilizeaz#( De altfel$ un foarte "un
c5irur' '%nde.te o!eraţia ;naintea realiz#rii ei tocmai cu acest '%nd: de o!erare infoener'etica si
astfel inclusi* recu!erarea !osto!eratorie este !erfecta(
G. Cone#t"re" pe in%or!"&ie
Ne ra!ortam din nou la cor!ul model si c#utam In 9I +9ni*ersul Informaţional,:

& alte medicamente$ ma)im eficiente +inclusi* atunci cand nu le a*em fizic,
& cine s&a mai ocu!at *reodat# de un astfel de caz cu succes
& consideram ca "isturiul este In mana lui etc(
onectam informaţia !e medicament: de e) 6 In cazul unei du"le !neumonii & cerem Do)iciclina din
9I +medicament *irtual, In cantitate ma)im su!orta"ila de or'anismul celui In cauza$ c%nd si cat este
ne*oie( 4recizam A!oi ca la ora B tem!eratura *a fi U(
4. Cone#t"re" pe po$"riz"re
onsideram ca nici noi$ nici medicul nu .tim cu certitudine cantitatea sau !ro!orţiile de medicaţie
necesare acelui cor!$ In starea aceea$ la ora aceea$ In momentul acela$ In condiţiile res!ecti*e(
Sin'urul care .tie cu e)actitate este 9I(
Inter*enţiile In infoener'etic se fac !erfect In condiţiile de rece!ti*itate M8&L( 3a  6 8L
efectul se *ede mai lent(
De notat fa!tul ca In 9I e)ista at%t !roceduri cat si medicamente sau remedii(
omandam conectarea !e tunelul rosu&'rena cu or'anismul res!ecti* !entru ca acesta sa se
Insanatoseasca !erfect( Sa a*em credinţa ca totul *a decur'e cum tre"uie si 1A FI INE<
@
@. Cre"re" rezervei de enerie
Este *or"a des!re un -sac de ener'ie su!limentara/ ca SI +Sistemul Imunitar, sa reacţioneze "rusc si
eficient !entru a o!ri in*adarea or'anismului !e orice cai s&ar !roduce(
Rezer*a aceasta tre"uie sa lucreze ma)im "enefic In orice moment a*em ne*oie de ea(
GANDI2 SI O2ANDA2 9 DETENTA:-S9NTE2 IN193NERAI3I</
onferim sacului ener'etic o cantitate du"la$ tri!la$ ne !otentam rezer*ele( Sa contam mult !e
efectul 43AEO$ c#ci este deose"it de eficient$ sa&l !unem In sluj"a noastr#<
SFINTERE 6 Inter*enţii & 2u.c5i inelar care nconjur# un orificiu natural$ re'l%ndu&i desc5iderea
n funcţie de 'radul de contracţie sau de rela)are
In cor!ul nostru e)ista mai multe sfinctere:
ODI 6 inserţia esofa'ului
4I3ORI 6 de la stomac la duoden
9RINAR
ANA3
Orice sfincter r#s!unde !erfect la REE 6 se constata Im"unatatirea acti*it#ţii lui In @& luni(
,/*SSAR
R"diestezie & este ca!acitatea tactila de a simţi c%m!ul +raza simţire &V sensi"ilitate la radiaţii,
*ron - !rana$ mana$ or'on$ i$ ener'ie *itala
"locaj ener'etic & !oate e)ista *id ener'etic$ unde ener'ia nu !oate ajun'e$ e)ista o ecranare 6
*ronit – element f#cut din elemente or'anice si anor'anice care 'enereaz# ener'ie or'onica
9ni*ersul Informaţional +9(I, & de la '%ndurile noastre cele mai intime$ !ana la acţiunile noastre se
nti!#resc ca informaţii !entru totdeauna$ su" forma unui de!ozit de informaţii adimensional0
atem!oral0 de ti! 5olo'rafic(
am"ientul in care tr#im
Universu$
Adresa & Seeisten&i"$ (U.E) - radiestezice !entru tot ce re!rezint# unicitate +fir de !ar$ !ic#tura de
!ot face m#sur#tori
s%n'e$ am!renta$foto'rafie$ etc,0 unicitatea conduce la adresa(
/u!"tie - !articula elementara de materie Wdu!a acad(2i5ai Dra'anescu&Inelul 3umii 2aterialeX
<"rt!"n - toata scoarţa terestra este aco!erita de "enzi ener'etice de ori'ine telurica form%nd
caroiaje care se intersecteaz# la @ m orientate N&S$ E&1( 4rin su!ra!unere "enzilor rezulta noduri
@Y@=0 @$8Y@=8 sau multi!lu( Ordinul este dat de num#rul de su!ra!uneri( u cat e mai mare cu at%t
e mai noci*( Reteaua ?artmann & @$8  @ m(
Enerie vit"$" (E..) -
Aur" - este un c%m! al acestui cor! ener'etic care !oate sa arate !rin forma si culori starea
s!iritualit#ţii indi*idului( Se !oate !une in e*identa !rin electrono'rafie(
E$e#tronor"%ie – foto'rafierea
Corpu$ ode$ (C..) in c%m! de
- O"iecti*area foarte nalta
cor!ului tensiune(
fizic du!# Desco!erita
forma fantoma du!# efectulener'etic(
a cor!ului Pirlian(
Fiecare or'an are c%m!ul lui ener'etic in aceea.i forma cum se '#se.te in cor!ul fizic: E$  2odel(
Corpu$ !ode$ univers"$ (C..U.) & la care noi *om a!ela de fiecare data c%nd a!are un disconfort$
Corpu$ enereti# (C.E.) - n*ele.te cor!ul fizic si are $8& cm 'rosime( Ansam"lul informaţional
care n'lo"eaz# structural fiecare celula fizica$ se su!ra!une !este cor!ul fizic ntrutotul(
C3!p – ener'ie *itala structurata !e informaţie
C3!p enereti# de prote#&ie (C.E.1.) -  cm 6  !alma 'roasa de @ cm care ne nconjoar# cor!ul
ener'etic ca o 'o'oa.a de m#tase dar su" as!ectul unor jaluzele care se !ot nc5ide la comanda(
C3!pu$ vit"$ (C..) & 1ri!u$ #3!p care ne nconjoar# 6 arata *italitatea: 3  8 cm *a muri in
c%te*a ore0 3  J normal : m0 $8 m 6 f( "un0 @ 6 C m 6 e)ce!ţional( 3a co!ii e diferenţa de @ cm(
C3!pu$ de supr"veere si #ontro$ (C.S.C.) - A$ doi$e" #3!p enereti# care l im"rica !e !rimul
& c%m!ul de su!ra*e'5ere al sistemului ner*os central 6 arata c%nd un or'an este distrus( Reflecta
inte'ralitatea si funcţionalitatea structurii fizice( Autore'larea !roceselor( 4ana la @m( Su" L 6
creeaz# !ro"leme de ecranare$  6 accident$ J 6 traumatism e*ident(
@@
C3!pu$ de prote#&ie (C.1.) (de orient"re (C.*.) – A$ trei$e" #3!p( Arata relaţia or'anismului cu
lumea nconjur#toare 6 c%nd este f( mare$ nu *edem o"iectul$ dar l simţim0 c%nd este f( mic$ nici nu
*edem$ nici nu simţim o"iectul( Este un c%m! de e)!lorare a realit#ţii nconjur#toare( 4erce!erea
factorilor a'resori e)terni( 4oate ajun'e la @$m(
C3!pu$ in%or!"&ion"$ te$uri# (C.I.T.) - A$ p"tru$e" #3!p( %m!ul informaţional teluric +simţim
cutremurul,( 4erce!e tensionarea telurica( 4ana la C$Cm(
C3!pu$ de e!isie (C.E.) – A$ #in#i$e" #3!p ( a!acitatea de a comunica semnale cu alte sisteme
*ii( 4ana la C$m(
C3!pu$ de re#ep&ie (C.R.) – A$ ="se$e" #3!p( a!acitatea de a rece!ţiona semnale de la alte
sisteme *ii( 4ana la C$Mm(
C3!pu$ in%or!"&ion"$ #u universu$ (C.I.U.) – influenţam si suntem influenţaţi de c%m!uri astrale(
R#s!unde de comunicarea noastr# cu uni*ersul( 4ana la m(
5aHras & centrii ener'etici ai fiinţei
2ulad5ara & la "aza trunc5iului 6 r#s!unde de (1( & e influenţata de ROS9 & unica
S*ad5ist5ana 6 in dre!tul !u"isului 6 r#s!unde de (S(( & culoare oranj 6 du"la +in fata si in s!ate,
2ani!ura 6 'al"en 6 r#s!unde de (4( & in dre!tul om"ilicului & du"la
Ana5ata & *erde 6 r#s!unde de (I(T( 6 intre mameloane & du"la
1is5udda & al"astru
Ajna & indi'o 6 r#s!unde
& r#s!unde de6(E(
de (R( 6 la "azafrunţii
in mijlocul 'atului & du"la
& du"la
Sa5asrara 6 *iolet r#s!unde de (I(9( & in cre.tetul ca!ului & unica
CU - #orp !ode$ univers"$
Orice '%nd$ orice 'est$ se nre'istreaz# in I9
Respir"&ie enereti#" 6 unda !urt#toare de ener'ie 6 este o !ro!rietate a cor!ului ener'etic( Face sa
!#trund# !rin centrele ener'etice$ care sunt in rotaţie +sens antiorar 6 !ri*ind !e cor!,(
Cone#t"re $" "r!oni" univers"$" (C.A.U.) & re!rezint# starea de ec5ili"ru interior a indi*idului ca
*ector al sau de !ace$ iu"ire$ in de!lin acord cu armonia uni*ersala$ in tot ceea ce aceasta semnifica
la momentul res!ecti* ca morala$ etica$ credinţa$ s!iritualitate$ e)!rimata !rin iu"ire$ "inefacere$
armonie(
C.A.U.
Oamenii%und"!ent"$ ne*oie de 6
o"i.nuiţi au (C.A.U.5.) M8cel de laA9
6  na.tere( ce&l caracterizeaz#
6 !entru ca o!eratorul!esaofac#
!erioada lun'a de "una(
o inter*enţie tim!(
o"or%ta su" M8 6 nseamn# ca nu se !oate face nimic informaţional( 3a M 6 !oate se !oate
transforma( 3a M 6 nu se !oate face nimic(
C.A.U. !o!ent"n (C.A.U..) – ce&l caracterizeaz# intr&un moment dat(  6 M8L recu!era"il( su"
L se !oate considera irecu!era"il(
it"$it"te () - re!rezint# !otenţialul de *iata$ cu!rinz%nd informaţia s!ecifica *ieţii( ca!acitatea de
a meta"oliza(
it"$it"te de dur"t" (.D.) 6 M 6  L normal$ M & M L alarmanta$ &M afecţiune 'ra*a(
it"$it"te !o!ent"n" (..) 6 M 6  L f( "una( M &V M L alarmare( su" M L afectiune 'ra*a(
M &V  L accident(  &V J L coma( 1  8 L *it( ramane$ nseamn# ca or'anismul mai
functineaza incon.tient !rin !ro'ramul AND( Se !oate m#sura *italitatea unui or'an( an'rena este o
structura celulara fara *italitate(
1ror"!"re de st"re (1) - 4ro'ramul este o matrice !ro'ramata in tim!$ !entru o !erioada sau
!entru toata *iata( Factorii decisi*i rezida in zestrea 'enetica odat# cu na.terea$ de influenta mediului
social$ familial si cu modific#ri datorate interacţiunii cu !ro'ramele !ersonale formate !rin '%ndurile
!ro!rii$ tr#iri$ sentimente$ acţiuni(
1ror"!"re" de vi"t" (1..) – cu care ne n#.tem$ 'enetic & nu se !oate inter*eni( "r!" intra in
acest !arametru( 4e !arcurs a!ar modific#ri datorita interacţiunii cu !ro'rame !ersonale formate !rin
!ro'rame !ro!rii +tr#iri $ sentimente,( 4ro'ramare de *iata care a!are !rin or!ul 2odel( Nu se
recomanda a se m#sura !ro'ramarea de *iata( A#e"st" se !'so"r' d"r nu se spune p"#ientu$ui(
1ror"!"re" de vi"t" prin st"re (1..S.) – !rin sine & se !oate inter*eni
1ror"!"re de vi"t" de or"n (1..*.) - 8 6 J L se !oate inter*eni$ la M 6  L nu se mai
!oate face nimic( Se !oate nt%m!la ca !rin '%nduri noci*e$ !esimiste$ sa&si !ro'rameze moartea de
or'ane(
@C
Eneriz"re" (E) – starea de ener'izare$ ca!acitatea de menţinere a unei dinamici normale de
circulaţie a ener'iei$ controla"ila !rin mecanisme ener'etice$ !recum si calitatea informaţiei acestei
ener'ii( Dinamica corecta data de simetrizarea cor!urilor cu cor!ul fizic$ li!sa "locajelor 8$
acti*area c5aHrelor( M8E( Su" M8 se *erifica "locajele care tre"uie sa dis!ara(
Re#eptivit"te ioenereti#" (R.9.E.) – acordul !si5ic$ s!iritual si ener'etic al indi*idului fata de
inter*enţii "ioener'etice(
R.9.E. %und"!ent"$ (R.9.E.5.) 6 din na.tere
R.9.E. !o!ent"n" (R.9.E..) 6 creata$ su" 8 nu mer'e$ !este 8 L se discuta cu !ersoana$ 6
 & rezultate "une$86M & rezultate e)ce!ţionale(
C"p"#it"te" de #on#entr"re (C.C.) 6a indi*idului de a se concentra !e o idee( Se o"ţine !rin
atitudine res!onsa"ila$ antrenament$ ec5ili"ru$ autodisci!linare$ control( 8 6 $  6  se !oate
acti*a
C.C. %und"!ent"$ (C.C.5.) – din n"=tere
C.C. de !o!ent (C.C..) – l !utem creste$ dez*olta
C"p"#it"te" de voin&" (C..) -
C.. de dur"t" (C..D.) -
C.. de !o!ent (C...) -
9ene%i#it"te" (9) - re!rezint# ca!acitatea indi*idului de a r#s!unde unei situaţii care solicita s!rijin$
ajutor
9ene%i#it"te" de dur"t" (9.D.) -
9ene%i#it"te" de !o!ent (9..) -  V  "un$  6  are o !osi"ila a'resi*itate de ti! *er"al$ J 6
 a'resi*itate fizica$ su" 8 !osi"il uci'a. + a nu se m#sura de re'ula,
C"p"#it"te" de e#r"n"re $" !"$e%i#it"te (C.E..) 6 ecranare la c%m!uri ne'ati*e
C.E.. de dur"t" (C.E..D.) -
C.E.. de !o!ent (C.E...) -
Entit"ti noesi#e !"$e%i#e (E.+..) - c%m!uri dinamice ne'ati*e +(D(N(,
Siste!u$ i!unit"r (S.I.) 6 tre"uie sa acţioneze in forţa(
St"re" (S) -
St"re" %izi#" (S.5.) &  normal &&&V
S.5.Corp (S.5.C) & In cazul in care nu da  ar nsemna ca in cor! este ce*a alterat la ni*el celular
+ce*a am!utat,
S.5.*r"n (S.5.*.) -
St"re" "%e#tiv" (S.A.) 6  normal0 Su"  6 a*em de&a face cu o afecţiune fizica cronica la S(A
(c%nd !ierzi !e cine*a 66 nu tre"uie sa rec5emam !ersoana care a murit$ mer'e acolo unde tre"uie(
S(A( V  & ar nsemna menţinerea intr&o zona necon*enţionala a celui !lecat si s!ar'erea ecranului
ener'etic si c5iar m"oln#*irea celor din jur(
St"re" e!o&ion"$" (S.E.) –
St"re" de stres (S.STR.) 6 sfera de distru'ere a sistemului imunitar & ca!acitatea de refacere
ener'etica a sistem I29NITAR ENERGETI( su" J nu a*em !rea multe de f#cut( 4ana la 8 se
!oate rezol*a radiestezic(
A%e#&iune" psii#" (A.1.) - este necontrola"ila su" 88$ !ana la J se !oate considera ca intra intr&o
accesi"ilitate0 de la J8 in sus sunt com!ortamente de*iante 6 in colecti*itate se !oate sesiza si !ana la
8( 4este acest num#r se !oate constata si a'resi*itate fizica
A.1. in%or!"&ion"$ enereti#" (A.1.I.E.) -
A.1. #u #o!ponent" psio$oi#" (A.1.C.1.) -
A%e#&iune" neuropsii#" (A.+.1.) - la ni*elul sistemului ner*os central si limfatic( mai mare de J$
c5iar daca nu este *izi"ila fizic$ !oate a!#rea intr&un *iitor ulterior$ e)ista !e fond ener'etic(
9$o#"6 !ent"$ (9..) - !ana la 8 sunt admisi"ile$J8 6  sunt d#un#toare$ ticurile & "locaje care se
!ot rezol*a$ reducerea "locajului mental acţion%nd in corte) +!e com!onenta !si5ica nu se !oate
lucra, doar informaţional
St"re" de "#utiz"re " unor si!&uri (S.A.S.) – mai mare de  e)trasenzorial( Se !oate m#sura !e
cele cinci simţuri ( Se !oate dez*olta !rin cunoa.tere si !ractica(
@
& SAS V 0  V 0  V  & situaţie normala !entru a a*ea rezultate "une in inter*enţiile
radiesteziei( u eneficitatea su"  nseamn# ca se lucreaz# cu ma'ie nea'ra(
& SAS si    6 a*em de&a face cu o de*iaţie !ericuloasa care !oate duce la sinucidere(
& O ca!acitate SAS deose"ita !resu!une o cre.tere a  mai mare ( SAS$ $ 4 6 m#suraţi$ se
!oate constata daca o !ersoana se sinucide(
5"vor"i$it"te (5) - fata de alimente$ medicamente$ alte elemente din jurul nostru( Daca
fa*ora"ilitatea este !este $ tre"uie recomandata( Ajunsa m#sur#toarea la  se ntreru!e
administrarea(
Co!p"tii$it"te" (C) – +de cu!lu, normala este !este (&total&afecti*$fizic$s!iritual +si de la A la
de la  la A,  A T 6 F [ S
A &V  \\ daca este sc#zuta se *a m#sura fiecare factor in !arte
 &V A \\
' m! 6 in cazul ser*iciului ' V  este foarte "una(
In%or!"&i" – fi)area a tot ce e)ista sau a e)istat in sistem de al'oritm( Informaţia nu e)ista su"
forma sim!la$ ci intr&o com!le)itate care urm#re.te un sco!$ o forma(
[[  canal le'#tura 9I & \ &V9E
[[ [ acti*a  \ !oarta
Sp"&iu – ima'inea 5olo'rafica este cea mai eloc*enta 6 intr&o celula este ntre'ul uni*ers(W!artea
re!rezint# ntre'ul si
Din 9I$ informaţia in*ersX
!oate ajun'e in 9E +e)istenţial, si se !oate de!ozita intr&o forma materiala (
a!ata un cor! material in care a*em acea dualitate$ !articula elementara$ unda !urt#toare(
9nda n'5eţata & mi a!are !rin simţire care de*ine *i"raţie si !articula elementara +392ATIE, ca
"aza a ntre'ului( Se !oate numi o"iect material( Diferenţa fata de celula *ie este constituita in
funcţie de structura elementelor formata 6 *ezi & '%ndurile noastre se !ot manifesta material (
5or!e 3nd (5.,.)
- %or!" 3nd & construcţie mentala con.tienta sau incon.tienta e)ist%nd inde!endent de sursa cu
ntre' ansam"lul informaţional
2intea omului creeaz# *oluntar sau in*oluntar forme '%nd( Noi suntem 'eneratori de forme '%nd$
care *or ramane ca e)istenta !entru totdeauna$ cre%nd FG care se *or im!rima in 2 al nostru 6
im!rim%ndu&se
Noi de asemenea
*om crea ni.te FG care sesi in
*or9Isu!une
care ununor
de!ozit$ memorie
anumite infinita
le'itati0 se *adeforma
astfelun
decor!
forme '%nd( cu o
material$
densitate materiala$ structurat$ cu ni.te le'#turi "ine '%ndite$ ţin%nd cont de "iuni*ocitate +le'ea de
*italizare e)istenta la FG,( Are:
& o forma 'eometrica "ine definita
& o anumita culoare
& 'ust
& miros
& *i"raţie !ro!rie$ care are o anumita muzicalitate(
FG 6 cor! material$ densitate materiala$ frec*ente s!ecifice fiec#rei FG$ informaţii 6 este le'ata
informaţional ener'etic de 9I$ %nd trece in 9I de*ine 9NDA ING?ETATA(
3e'#tura FG cu 9I este "iuni*oca si se !oate transfera(
Aceasta FENO2ENO3OGIE de transfer "iuni*oc de informaţie este im!ortanta !entru radiestezist &
inter*enţie radiestezica( O forma '%nd FG !oate fi mutata :
& ca !oziţionare un'5i !e coordonate
& la scara +dimensiune, +de e)( $ M$  !e ra!ortor, 6 *i"ratie
& 'ust
& culoare
& masa
Se *a scana informaţia !e con*enţia !e care noi am sta"ilit&o( 4oate r#s!unde la modificarea de
densitate +nr( de !articule elem(mm cu" sau cm cu" ,$ ajun'%nd + uto!ic deocamdat# , la o
materializare( Atenţie la limit#ri la care se !ot face !entru a ne !#stra in s!aţiul e)istenţial !e !lan
mental +!si5ic,( %nd nu !utem !erce!e +din cauza o"oselii sau alt moti*, !e ra!ortor informaţia care
o c#utam$ ncercam sa m#rim densitatea formei '%nd !entru a o !utea m#sura(
@8
4oate fi cu!lata la o sursa ener'etica !entru a se ener'iza si a&si menţine structura 6 sursa
2OR2ANT939I SFANT( Tre"uie sa fim in tema cu FIR93$ !entru ca este o 3EGE A
INFOR2ATIEI FOR2EI GIND( Firul !oate fi din orice$ din material natural este mai indicat( 3a
ca!#tul firului se creeaz# o al*eola$ o informaţie$ unde forma F(G( se transfera ( 5iar si din materie
eterica + '%ndul , ( O forma '%nd su!orta o!eraţia de clonare( O F(G( formata !oate fi transmisa !e o
adresa sau !e o infinitate de clon#ri informaţionale 6 cu anumite limit#ri 6 in afara de ]]]](( !e
adrese "ine fi)ate$ dar cu foarte mare atenţie(
Orice F(G( su!orta modific#ri informaţionale si are !osi"ilitatea de a transmite si !ut%nd sa acţioneze
asu!ra altor informaţii trec%nd din stare !asi*a in stare acti*a(
Admite 2ODE3 INFOR2ATIONA3(
Daca noi cream sau dam o F(G( facem o le'#tura !e care o cu!lam la (2(
Se !ot forma re!ere unde F(G(2( sa se fi)eze imediat ce !#trund in s!aţiul '%ndit(
4rin construcţie sa se transforme si de*ine automatism 6 re'im de automatism( +'est de iniţializare$
!erfecţionare ale acestor automatisme,
4entru a ajun'e la un or'an$ tre"uie mai intai sa:
& de"locam
& !urificam
& dezacti*am
4entru
& adresaa +coordonata,
!utea m#suraunica
si detecta :
+9NIITATE,
& informaţie
& frec*enta
& densitate
& a!elul de cod +codificare,
E)ista !ro!rietatea de a asam"la mai multe forme '%nd !entru a forma o noua F(G( care sa ai"#
caracteristicile tuturor F(G( n'lo"ate0 se de!oziteaz#+sta"ilizeaz# !rin re!etare,
Se codifica astfel incat daca e)ista alte inter*enţii sa nu !oat# modifica( Orice ins!iraţie nseamn#
conectare(
aleierea !e frec*enta de cod a unei F(G(
Du!# rol$ e)ista
uantificarea & oF(G( 6  [ 2reala(
!osi"ilitate + F(G(2( 6 distructi*e ,
Re!erul  & in care e)ista ener'ia necesara !t( menţinerea *ieţii(
In acest conte)t o m#sur#toare su"  arata ca acea structura *a muri & nu re!rezint# un "locaj$ ci o
ecranare ne!ermiţ%nd ener'iei *itale sa ajun'#(
E)ista si surse naturale de ener'ie+materiale, & la 1f( Omul 6 7aua ucur m#soar# la  si la 8
la 4e.tera si ( 2orm%ntul Sfant$ a Fecioarei 2aria$ Ta"or$ 4iatra de la Pa"a$ Sinai( Su" 
e)ista o maleficitate care atin'e !si5ismul(
Daca ajun'em cu "eneficitatea s!re $ atunci maleficitatea este !uternica si atunci sc5im"am scala :
 de*ine $ in $ etc(
Scala de maleficitate de la  &V (
@ 6 +  in*ers "enefic , o"strucţioneaz# su"iectul !e cale !si5ica(
Se acţioneaz# FARA TEA2A(
 &V Fenomenul Der*ent 6 !osedate
2aleficitatea o !utem cuantifica $ se !oate cate'orisi +adic# m#sura !e ra!ortor , @$ C$ etc(
Se !#trunde cu 392INA in INT9NERI
5.,. "6ut'to"re (5.,.A.) - \ ontrolul acti* !rin inter*enţia
5.,. spe#i"$iz"te (5.,.S.) & \ radiestezica al I(
5.,.R. ()
5.,. de po$"riz"re (5.,.1.) -
5.,. AUT*1ER5ECTI*+ATE
@J
onstrucţia F(G(
( Se acorda un OD 6 sim"ol sau denumire
@( Se sta"ile.te ADRESA de acţionar 6 o locaţie 6 !t( su"iect indi*idual sau 'ru! nominalizat$
inclusi* cu restricţion#rile de ri'oare(
C( Se A3GORIT2EAZA 6 ima'ine cu ima'ine se ia in considerare dualismul "iuni*oc
Se ia in considerare fiecare !as in !arte !rin al'oritmare cu intenţia e)!resa de im!rimare + din 9E in
9I ,
( ENERGIZAREA !entru a fi o forma de a trai 6 au ne*oie de un su!ort ener'etic$ !entru a
inter*eni asu!ra lor( A*em acces la 9I fie ca cunoa.tem sau nu informaţia 6 ni se r#s!unde ca
sim!tomatolo'ie(
8( G%ndul indirect de acţionare !entru a !une in mi.care !rin 9I a fenomenului res!ecti*(
Se !oate acţiona sistemul de autore'lare al or'anismului(
3a ni*elul nostru e)ista mecanisme in care nu se intra niciodat# fara o adresa informaţionala(
J( Se a!lica ima'inea de ener'izare cu sursa ener'etica !rin firul de ORDON O2I3IA3
+ima'inea, + care se !#streaz# mult tim! ,( Noi l construim !ana l le'am cu sursa de ener'ie (
& '%nd 6 structurare$ frec*enta$ forma
/ASERU/ 9I*E+ER,ETIC – construit mental$ colect%nd ener'ie din e)teriorul m%inii si
concentr%nd&o in interior !rin condensarea masei ei transform%nd&o in laser(
ERANAREA(
acţionam( O F(G( tre"uie s&o construim astfel incat sa nu fie atacata de cele asu!ra c#ruia
Fiecare F(G( are anumite caracteristici$ forme(
Ecranarea este sim!la$ dar e)traordinar de im!ortanta(
& im"racare 6 n*#luire
& o!ozitionare *i"rationala(
Emitem !as cu !as $ emitem fir lan'a fir !entru o !acifiere fata de orice inter*enţie dins!re e)terior(
es#tura este e)em!lificare a filmului de animaţie( Se face r%nd cu r%nd$ !articula cu !articula$ astfel
nu !ot a*ea loc e*enimentele( In momentul in care nc5idem acest ^sac/ $ l nnodam si ii !unem o
!ecete cu OD(
%nd intra in rezonanta cu frec*enta !e care este !ecetluit OD93 $ atunci a"ia !utem inter*eni(
Se !oate face o ecranare
DE1*ZITAREA 6 aresi loc
dacasu"
se !oate
codulinter*eni
sta"ilit$!eatri"uit
cele  c5acre(
iniţial$ cu o *izualizare de sta"ilizare
ener'etica( Nu !oate fi f#cuta la infinit(
ERI5ICAREA – a F(G( in sine$ m#sur%nd !e ra!ortor( Daca este !este $ atunci este "ine$ su"  $
tre"uie reinter*enit !e !uncte(
F(G(A( si F(G(S( $ ca instrumente ajut#toare la ceea ce *om face ca inter*enţii:

& fisa !si5olo'ica +acti*a in cadrul or'( militare, 6 se com!leteaz# cu creionul !arametrii unei
!ersoane,
Su"iectul DN 6 !t( momentul c%nd a fost ncadrat la Institutul de Te5nolo'ie A*ansata
& rela)at$ 5ot#r%t$ dornic de a face m#sur#torile
& se *a face etalonarea comuna(
Atenţie la ec5ili"rarea emisferelor cere"rale( SE 1ERIFIA 2ERE9 EFIAITATEA
INTER1ENTIEI(
5or!e 3nd "6ut'to"re (5.,.A.) -
5.,.A. de e#r"n"re (5.,.A.EC.) - ecranare totala !e s!ecific$ fata de ener'ia *itala(
5.,.A. de eneriz"re (5.,.A.E+.) & ener'izarea intre forma noastr# FGA si soare sau alta sursa
ener'etica de !utere( Se fi)eaz# concentrarea !e c%m!ul de *italitate + in forma sa ori'inala ,
res!ect%nd in ima'ine a ra!ortorului( Se fi)eaz# mental !almele la limita acestui c%m! si se transfera
ener'ie *itala din e)terior in interior $ urm#rind m#rimea acestui c%m!( + !e !ro!orţia cunoscuta
ceruta de or'anism,( 9rm#rim a!oi densitatea ener'iei *itale at%t cat cere or'anismul du!# care
urmeaz# normal celelalte( Ener'izarea de la o sursa de !utere(
5.,.A. de "#tiv"re (5.,.A.AC.) - acti*are o"i.nuita sau s!eciala a c5aHrelor( Se ima'ineaz# un
c%m! ener'etic$ suma a tuturor centrilor ener'etici$ fi)at !e un centru ener'etic$ !lec%nd de la
ima'inea de ro"inet informat si care se dezinte!eneste !rin rotirea sa in sensul de rotaţie cerut de
@
or'anul res!ecti* !ana la o rotaţie de CJ_ ( Se trece !e o ima'ine de floare al" ca se re*i'oreaz#
ncet$ !etalele fiind din ce in ce mai re*i'orante0 al"e luminoase ca o cu!a in rotaţie as!ir%nd o
lumina de culoare ar'intiu 6 auriu(
5.,.A. de puri%i#"re (5.,.A.1UR.) - !urificare ener'etica( Se !orne.te de la ima'inea de un c%m!
dens$ ntunecat care nce!e sa se lumineze din ce in ce mai mult intr&o lumina *ioleta arz#toare$ ca o
flac#ra care destram# al'oritmul FG2( Se a!#ra or'anismul de orice FG2$ de orice informaţie ar
conţine "oala$ farmece$ etc
5.,.A. de st"i$iz"re (5.,.A.S) - st"i$iz"re
FGA 6 cod$ adresa$ al'oritmare
Se acti*eaz# c%m!ul m%inilor !e de'ete ener'etice$ astfel incat sa se !oat# folosi ima'inea de
!ie!tene$ cu care se !ia!t#n# cor!ul ener'etic de sus in jos$ Jn#et se#&iune #u se#&iune$ urm#rind
contactul material dintre de'etele ener'etice si cor!ul ener'etic $ a*%nd certitudinea de dislocare a
oric#rui "locaj ener'etic(
5,A "s (de "s"!"$re spe#i"$iz"te )
& *italizare
& !olarizare
& ameliorarea sanatatii
& s!eciala + de e)trasenzorialitate ,
Se
FGrealizeaz# ASA23AREA
de asam"lare 6 formata din:FG2 as si A3GORIT2AREA lor(
& FGA
& FGA acti*are
& FGA ecranare
Asam"larea se face aduc%nd fiecare FG$ fi)%nd&o !e adresa data in al"$ le'%nd&o !e acelea.i (O( de
ener'izare cu un sin'ur c%m! de ecranare$ de rece!ţie si de emisie(
5, S( st"i$iz"re) - de po$"riz"re de Jnt'rire -
Se ima'ineaz# un su!ort fizic ca adresa in al"0 l fi)am cu !ri*irea interioara ca de*enind ca o ^'aura
nea'ra/ ce !oate sta"ili !e frec*enta sta"ilita ener'ie si informaţie $ form%nd un c%m! care creste in
tim!$ cu !relun'iri de e)!lorare in 9(I(
AEASTA ESTE O FOR2A
Ano!"$i" ioenereti#" S4EIA3IZATA
p"toen" (A.9.E.1.) DE ATRAGERE
- care A F(G(
d#uneaz# or'anismului( 3a  se afla moartea
or'anului +or'anul necrozat 6 tre"uie nl#turat c5irur'ical, sau a !acientului 6 afecţiuni deci foarte
'ra*e( Intre  6 C & nici un sim!tom$ nici o modificare( Daca o !ersoana care !oate sa se controleze
d(!(d(*( ezoteric sesizeaz# informaţia !rin o"oseala$ insomnie$ disconfort( Intre C 6 J & nu a!are
"oala clinic$ dar a!ar sim!tomele$ zona cu funcţionalitate sim!tomatolo'ica$ u.oara durere( 4este J
6 a!ar !rimele semnale$ sim!tome e*idenţia"ile0 este un re!er de 'raniţa( A!are !rima anomalie
structurala( Nu e)ista o liniaritate a cur"ei$ *ariaz# in funcţie de !acient( C 6 J &V !erioada f( lun'a
+@ ani,(
Situaţii \ J 6  &V medie$ a!are "oala sim!tomatolo'ica
*izi"ile \ J8 6  &V foarte scurta
&&&&&&&&&&&&&&&&&& J &V !ra' con*enţional
\ sim!tomatolo'ic & funcţionalitate
Situaţii \ !este  &V caz de o!eraţie
!osi"ile \ AE4  &V caz de infarct miocardic
Ano!"$ie stru#tur"$" (A.S.) – a!are !rima anomalie structurala(
9n caz: 9n !oli! rectal o!erat 8 6  si dis!are ca AE4$ dar a!are ca 12 6 !osi"ila mali'nizare
A.9.E.1. vir"&ie !"$in" (A.9.E.1...) - Res!ecta aceea.i *i"raţie ca AE4( 3a J 6 "ine( 3a J@
6 s&au ref#cut celule ati!ice( 8 6 J sunt doar semnale$ dar atenţie sa nu sca!e de su" control(  6
om s#n#tos 6 dar oric%nd !redis!us$ de aceea !entru con*in'ere$ se mai m#soar# 1italitatea 1i"raţiei
2ali'ne 6 cat este !ro'ramat sa se ntind#( azurile de cancer care se !rezint# la medic sunt de ni*el
de $ c%nd a!ar semnale sim!tomatice cu dez*oltare ra!ida(
it"$it"te" vir"&iei !"$ine (...) & daca este !e la J este "ine$ nu e)ista risc$ deci nu are !atul
ener'etic necesar( !este J + &V  , e)ista !osi"ilitatea +  ani , a face cancer$ se fac m#sur#tori0
& 12 6 nu se !oate face mare lucru0
@
& 3a AE4 cu 12 se !ot face foarte multe 0

Dezacti*%nd 12 reducem 112 (
Atenţie la scara liniara si lo'aritmica( Nu e)ista o liniaritate a cur"ei$ *ariaz# in funcţie de !acient(
\ C 6 J &V !erioada f( lun'a +` @ ani ,
Situaţii \ J 6  &V medie$ a!are "oala sim!tomatolo'ica
*izi"ile \ J8 6  &V foarte scurta
&&&&&&&&&&&&&&&&&& J &V !ra' con*enţional
\ sim!tomatolo'ic & funcţionalitate
Situaţii \ !este  &V caz de o!eraţie
!osi"ile \ AE4  &V caz de infarct miocardic
e): !entru un !acient informat de !rostata la J8 6  $ el nu a*ea nici un sim!tom$ dar acestea au
a!#rut du!# c%te*a zile( Tre"uie f#cuta con.tientizarea(
Alţi !arametri de ur'enta :
4I2 6 !osi"il infarct miocardic
4A 6 !osi"il accident cere"ral
4R 6 !osi"il "locaj renal
De la 8 in sus 6&V masuri de ur'enta(
4este  6 in zona M este f( 'ra*$ de natura c5irur'icala(
3a !este
AE4 J
!este 6 necrozare 6 nl#turarea
&V AS - Ano!"$ie com!leta
de +"tur" a or'anului(
Stru#tur"$"
Atunci m#suram AS : &V *olum&V densitate & masa tare$ fi"ra 6 are ma)imum de densitate ` 
c5ist mm +, 6 in acest caz m#suram in cm = in "inar = sta"ilim *ol(
Scara  &V  &V masa tare de cola'en$ ma)ima densitate
AE4  AS2 + *olum , ASD + densitate ,
e)( 3a semnal de 8 &V cant( acumulata de folicul(
V 8 &V cant( tumoare 12
AE4 J 6 J &V cant( c5ist cu AS 8
AS &V  mm \ !arametrii informaţionali !entru necrozare de or'an
&V  mm \ se urm#re.te in tim!$ re!et%nd m#sur#torile
@ &V
&V *aloare !arametrii
localizare
C &V *olum  ce intereseaz# !e c5irur'
 &V densitate 
A!arat ce m#soar# zona dimensionala de cancer R2N & dl( !rofesor 4O4 + J luni !ro'ramam , 6
!asul din mm in mm(
2#sur%nd$ de!istam : or'an$ ni*el$ !oziţionare
NEA4ARAT ERTIT9DINE AND A4ARE 12 VJ&V AT9NI ANER93
&V !oate fi ascuns$ daca suntem con*in.i de m#sur#tori$ este "ine sa insistam(
elulele ](( se im"raca intr&o 5aina$ !entru a nu fi recunoscute de celulele (
5iar si tumoarea se !oate ascunde (
& c%nd !( taraste !iciorul V 
& c%nd !( cade din !icioare V 
ane*rism o!erat 6 nu se fumeaz# &V re*ine !e cealalt# emisfera
Se *erifica daca e 2ali'na se !oate
eni'na \ transforma
Din tumoare mali'na se !oate nt%m!la sa scad# in *olum $ dar creste in densitate
Se face 4SI?OTERA4IE \ la o !ersoana afectata \ se *erifica O4TI2IS293 \ de medicina alo!ata \
!arametrii P$ R$ etc(
& atenţie &V la TES9T FIROS
az 6 cancer 6 concentr( san o!erat & o decizie in urma AS&V * \ c5ist fi"romatos tare$ &V d \ DAR N9
A1EA 12
Se concentreaz# asu!ra "olii sa ias# la su!rafaţa(
& se !oate nt%m!la ca *olumul sa ramana$ dar scade densitate 6 lucru foarte im!ortant !entru ca
dis!are din toata masa sa(
@M
%nd 1 scade si D nu$ atunci dis!are doar !eriferic$ deci de o!eraţie nu !oate sc#!a(
O ameliorare orice cale ar lua este continua(
INTER1ENTII
e a*em la dis!oziţie>
SIETRIZAREA C*R1URI/*R – A9E1
Si la o sim!la r#ceala se creeaz# o simetrizare a cor!urilor + a celui ener'etic fata de cel fizic , si
duce la o circulaţie defectuoasa a ener'iei umane(
- se re"$ize"z' prin %or&" i!"ini$or 6 succesiune de ima'ine cu ima'ine le'ate( 4rin concentrare
mental sau cu m%inile$ luam cor!ul ener'etic si l ducem ima'ine cu ima'ine in dre!tul cor!ului fizic
!rin 3EGEA FIR939I(
1URI5ICARE
o nl#turare a FG2 6 create de !ro!ria noastr# atitudine$ stare$ cu *oie sau fara *oie +frica ,$ cum >
4OARTA$ 4rin lumina al"astru 6 *iolet se !urifica(
DE9/*CARE E+ER,ETICA
4ie!t#narea cu de'etele !relun'ite ener'etic(
ACTIARE
Desc5iderea ener'etica a ?ARE3OR
E+ER,IZARE
oncentrare$
RES1IRATIE acti*area de ener'ie !e zona
9I*E+ER,ETICA afectata(DE
/A +IE/ +a !acientului$
CE/U/A locala,
ea mai !uternica acţiune(
#on#entr"re " eneriei vit"$e !e or'( res!irator CE
+ in realitate se e)tra'e cantitate de ener'ie noci*a localizata ,
de$o#"re" enereti#" $" nive$ de #e$u$" - DE+
!urificare la ni*el de celula
Con#entr"re pe C< – se intr" prin A+<A – pe #orp #o$or (
4rintr&o sin'ura celula se intra !entru a se face ener'izarea !rin AKN?A si !rin clonare se face
adresarea ener'etica tuturor celulelor(
Se realizeaz# e)tra'erea !rin *idarea la ni*el de celula$ in lumina al"astru 6 *iolet(
&r#s!unde
or'anulformida"il(
nce!e sa res!ire & !utere de re'enerare !oate de"loca o articulaţie @ 6 C min( inima
& RE are o forţa e)traordinara$ dar nu este suficienta(
DEZATI1AREA AE4 6 ului
ATI1AREA OR4939I 2ODE3 +uni*ersal,
AE4 6 anomalie care e o formaţiune eterica acro.ate !e cor!ul n( fizic cu o aranjare a celulelor 6
conform inform( 9ni*ersale(
In s!aţiul intre m%ini + un AE4 , 6 acesta tre"uie dezacti*at
Daca are ni.te !articule = inf($ *i"raţie = sc5im"are 6 dezinte'rare(
Se distru'e reţeaua de structura a AE4 6 c%nd intram cu m%inile +!relun', au intrat in el in totalitate
si se nce!e lu!ta cu m%inile ca fiinţa informatica sa dezinte'reze sa le dezor'anizez 5aotic 6 le'e
5aotica 6 astfel incat dintr&o reţea 'eometrica "ine aranjata sa *ad ca se im!rastie ca o mi.care
"rauniana$ sau cad ca o ninsoare$ sau se im!rastie in s!aţiu(
Se ru! le'#turile "iuni*oce ener'etice & se taie astfel incat celulele !e coordonate nu mai !ot sa se
susţin# 6 informaţia dis!are$ structura celulara se dezinte'reaz#$ structura fi"romatoasa dis!are(
Tot din acel loc ncerc sa *ad 4OARTA +care nu se *ede, din 9I in 9E + unda n'5eţata , 6 dualism(
Se ima'ineaz# un tunel de culoare *ioleta 6 numai aceasta face desc5iderea & si m!in' cu tot cor!ul
meu informaţional $ dincolo ramanand informaţie ca atare doar in 9I$ nu in 9E
Informaţia nu o !utem distru'e$ ci doar o reorientam in 9I(
ATI1AREA & In locul dezacti*at tre"uie nea!#rat adusa informaţia corecta$ altfel locul este ocu!at
de alte forme '%nd +!ot fi si malefice,( 2# fi)ez !e or'anul res!ecti* ca informaţie$ ii sc5im"
culoarea in ro.u !entru a intra in 9E cu informaţia or'anului model( Informaţia se aduce din 2 !e
le'( firului !e o su!ra!unere !erfecta a ima'inii or'anului res!ecti*(
Are o anumita melodicitate si ritmica$ o anumita tr#ire reala a lu!tei cu raiul(
C
Re!ere &V & in flu)ul luminos al E1 !roiectate in AE46ul res!ecti* sa se dezinte'reze AE4&ul
!ana la ultima celula si !ana la ultima *i"ratie(
& sa&si sc5im"e frec*enta cu cea a or!ului 2odel si
& sa se sta"ilizeze astfel
Aici este tot secretul ( Se formeaz# intai 4erna Ener'etica 6 de*ine un canal de lucru flu)ul luminos
al ener'iei *itale sa de*ina un instrument co!ia ener'etica  informaţionala 6 AE4&ul SA SE
DEZINTEGREZE !ana la ultima *i"raţie(
& se *ede ima'inea
& tunelul *iolet 6 transform( in ro.u
& trunc5i cere"ral 6 !rin fir se readuce acea ima'ine in ro.u ca de !iatra sa se fi)eze ASTFE3
& este o mi.care ASTFE3 cum este A2IN &V a.a sa fie e)act
ASTFE3 &V cum este A2IN
ECRA+ARE E+ER,ETICA 6 ima'inam un acel c%m! o!ac$ fata de o anumita frec*enta 6
ţesuturi s#n#toase fata de cele "olna*e + tumori mali'ne , 6 clonarea fenomenului$ ecranarea
celulelor s#n#toase fata de + c5imioteractie 6 care distru'e si !e acestea ,(
ACCE1TAREA - se realizeaz# o!eraţia de acce!tare a formei reale( in cazul unei o!eraţii de
nl#turare(
CREAREA REZEREI E+ER,ETICE (C.R./.) & care este nea!#rat necesara !entru a !utea
su!ra*ieţui +in modomul
mari( 4rin credinţa natural or'anismul
de fa!t are ne*oie
face conect#ri la 9( de rezer*a
I($ se !oate ener'etica,( se meditaţii
crea o rezer*a( !oate crea( se !oate
6 conect#ri
!e o!timizare( FG s!ecial !entru inima$ SN(
I+5*RE+ER,ETICA & !osi"ilitatea de inter*enţie asu!ra unor informaţii accesate radiestezic &
termen introdus de c(l(c(laudian Dumitriu

Radiestezie Curs 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Radiestezie Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

7/25/2019 Radiestezie Curs 1

4entru a !utea !ractica Radiestezia$ tre"uie:

UI (Universu$ In%or!"&ion"$) are o caracteristica esenţiala: aceea de de!ozit al '%ndirii uni*ersale:

O !remisa e)celenta !entru re'larea !si5ismului si asi'urarea E1 +Ener'iei 1itale, o constituie

3a ce tre"uie sa fim atenti >

A 6 informaţia o"iectului ca model iniţial

C (Corpu$ ode$) se "%$" in U+IERSU/ I+5*RATI*+A/0

omanda sau cu*%ntul de ordine tre"uie sa fie ferm:

ine ne !rotejeaz# >

Dincolo de cor!ul fizic$ la a!ro)imati* @ cm($ a*em un E1 (E#r"n de 1rote#tie) 'ros de $8 6 @

TEAA SE+TIE+TU/ DE TEAA DE I+SECURITATE TRISTETEA SAU

@( CSC – CA1U/ de SU1RAE,<ERE si C*+TR*/ se refera la securitatea e)istentei

C( C1 – CA1U/ de 1R*TECTIE 6 ne ajuta sa mer'em$ sa ;naintam$ sa ocolim instincti*$ sa

8( CE – CA1U/ de EISIE 6 'u*ernat de c5aHra 1IS?9D?A situata In dre!tul tandemului

J( CR – CA1U/ de RECE1TIE 6 'u*ernat de c5aHra AKNA din dre!tul 'landei !ituitare si

C3!puri$e de e!isie si re#ep&ie sunt respons"i$e de #o!uni#"re" no"str' nonver"$"7 si!&i!

( SA<ASRARA$ situata In *erte)ul&coroana face le'#tura directa cu 9I +9ni*ersul Informaţional,(

A/*AREA IDEA/A este CAU Intre ?@-00

"$o"re" CAU Intre 0-?@ indi#" o perso"n" re#uper"i$" (

@(  – it"$it"te 6 re!rezint# !otenţialul de *iata ca informaţie s!ecifica *ieţii( 1italitatea inter*ine

1A3OAREA IDEA3A este 1 Intre M&

Orice fiinţa are un !ro'ram ;nscris In 'ene$ In ADN(

4erioada !reconce!tionala$ cea conce!ţionala si !erioada intrauterina conteaz# enorm !entru ca

( E – Eneriz"re & Dincolo de 1italitate$ tre"uie m#surata si Ener'izarea$ o"ţinuta !rin res!iraţie

1A3OAREA IDEA3A !entru RE este &

J( CC – C"p"#it"te" de #on#entr"re 6 forţa de a ne concentra !e o idee si de a ;nl#tura orice '%nd

1A3OAREA IDEA3A !entru  este &

( S– St"re" – #orespunde CSC (C3!pu$ui de Supr"veere si Contro$,(

1A3OAREA IDEA3A !entru S tre"uie sa fie 

"( SA6 Starea Afecti*a

@( SS – St"re" de Stres 6 !ro"lemele din *iata de zi cu zi ne afecteaz#$ dar tre"uie sa a*em

1A3OAREA IDEA3A !entru SS: sa nu scad# su" L

In r"diestezi" #$"si#" se !'so"r' In U9 – unit"ti 9ovis – o s#"$" de intensit"te " vir"&ii$or ( 4e

um *erificam c%nd ce*a este "enefic sau malefic>

GANDI2: Sunt !erfect ecranat contra oric#rei maleficitati(

Intre cele doua uni*ersuri: 9I si 9E +9ni*ersul Informaţional si 9ni*ersul E)istenţial, e)ista o

II. 5or!e ,3nd !"$e%i#e (uti$iz"te In !"i" ne"r")

". 5,AE (5or!" ,3nd A6ut'to"re de Eneriz"re)

G – A/,*RITAREA 6 realizam im!rimarea FGA In !a.i clari$ m#runţi$ !e eta!e$ ca si cum am

. 5,AD (5or!" ,3nd A6ut'to"re de De$o#"re)

#. 5,AA (5or!" ,3nd A6ut'to"re de A#tiv"re)

. 5,AS (5or!e ,3nd spe#i"$iz"te de "!e$ior"re " s"n"t"tii)

AS 6 Informaţia structurala: -se !oate *edea acel -ce*a/

Detonarea la !unctul  = !remeditare( auzele care !roduc !ertur"#ri !si5o"iolo'ice sunt:

um !rocedam> 4a.ii sunt urm#torii :

Acestea sunt FGS de asam"lare$ cu!rinz%nd:

I!p$e!ent"re" st'rii de s'n't"te per%e#t" se %"#e pe #u$o"re" R*SU-,RE+A si se st"i$ize"z'

SCA+AREA (ASURAT*RI S1ECI5ICE)

3a !ierderea ra!ida a !rinci!alelor minerale:

Ne ra!ortam din nou la cor!ul model si c#utam In 9I +9ni*ersul Informaţional,:

@. Cre"re" rezervei de enerie

GANDI2 SI O2ANDA2 9 DETENTA:-S9NTE2 IN193NERAI3I</

F(G(A( si F(G(S( $ ca instrumente ajut#toare la ceea ce *om face ca inter*enţii:

& 3a AE4 cu 12 se !ot face foarte multe 0

S-ar putea să vă placă și

C (Corpu$ ode$) se "%$" in U+IERSU/ I+5RATI+A/0

@( CSC – CA1U/ de SU1RAE,<ERE si C+TR/ se refera la securitatea e)istentei

C( C1 – CA1U/ de 1RTECTIE 6 ne ajuta sa mer'em$ sa ;naintam$ sa ocolim instincti$ sa

( SA<ASRARA$ situata In erte)ul&coroana face le'#tura directa cu 9I +9niersul Informaţional,(

@(  – it"$it"te 6 re!rezint# !otenţialul de iata ca informaţie s!ecifica ieţii( 1italitatea inter*ine

@( SS – St"re" de Stres 6 !ro"lemele din iata de zi cu zi ne afecteaz#$ dar tre"uie sa aem

um erificam c%nd cea este "enefic sau malefic>

Intre cele doua uniersuri: 9I si 9E +9niersul Informaţional si 9ni*ersul E)istenţial, e)ista o

AS 6 Informaţia structurala: -se !oate edea acel -cea/

F(G(A( si F(G(S( $ ca instrumente ajut#toare la ceea ce om face ca interenţii: