Sunteți pe pagina 1din 12

Cuprins

I. Introducere..........................................................................pag.2

II. Aurul..................................................................................pag.3

II.1. Extragere..............................................................pag.3

II.2. Proprietati fizice...................................................pag.3

II.3. Proprietati chimice...............................................pag.3

II.4.Utilizari.................................................................pag.3

III. Cianura............................................................................pag.4
III.1. Structura.............................................................pag.4
III.2. Utilizare..............................................................pag.4
III.3. Cianura in minerit...............................................pag.5
III.4. Toxicitate............................................................pag.5
III.5. Riscuri implicite.................................................pag.6
III.6. Poluarea mediului...............................................pag.6
IV. Adevaratul pret al aurului................................................pag.7
V. Proiectul Rosia Montana...................................................pag.9
VI. Concluzie.........................................................................pag.11
VII. Bibliografie....................................................................pag.12

1
Cianura si Rosia Montana

I. INTRODUCERE

Rosia Montana, comuna a judetului Alba care se gaseste la 80 km de resedinta


judetului – Alba Iulia si la 10 km de orasele Campeni si Abrud. Prima atestare
documentara a Rosiei Montane este din 6 februarie 131 p. Chr., aceasta data aparând pe o
tablita cerata gasita într-una din galeriile romane aflate pe teritoriul comunei. Localitatea
este situatǎ într-un bazin si este strǎbǎtutǎ longitudinal de Valea Rosiei (Foies) ale cǎrei
ape sunt de culoare rosie-gǎlbuie, datoritǎ oxizilor de fier continuti în apele de minǎ
colectate pe parcurs.
Patrulaterul aurului, din care face parte si Rosia Montana, înseamna 2000 de ani
de exploatare miniera – de la malurile râurilor la steampuri si mai apoi la cianura.
Existenta aurului a atras în timp, cu putere de magnet, diferite forme de exploatare la
Rosia Montana.
În industria miniera a metalelor pretioase cianura de sodiu (NaCN) este folosita, in
special in extragerea aurului. In minerit, cianura se foloseste de aproximativ 30 de ani la
scara larga, ca agent de obtinere a aurului si argintului. Cu ajutorul cianurii, 97% din
cantitatea de aur poate fi extrasa din rocile care contin acest metal. Dupa ce aurul este
extras, solutia contaminata nu numai cu cianura, ci si cu o cantitate mare de metale grele
este depozitata in iazuri de steril. Aceste reziduri rezultate in urma activitatilor de
extragere a aurului reprezinta o amenintare serioasa la adresa sanatatii oamenilor si a
mediului.

2
II. Aurul
II.1. Extragere
Din nisipurile aurifere (foarte rare la ora actuală), aurul se extrage prin antrenarea
nisipului cu apă (“spălare”). Aurul care este foarte greu (19,3 g.cm-3) se depune.
Pentru izolarea aurului din minereuri, în care se găseşte în cantităţi foarte mici, se
folosesc procedee chimice. Unul dintre ele este amalgamarea, bazat pe faptul că aurul se
dizolvă în mercur, formând un aliaj lichid, din care mercurul se îndepărtează prin
distilare. Procedeul se poate aplica numai dacă aurul nu este prea fin dispersat şi are
dezavantajul că produce poluarea intensă a mediului prin pierderile de mercur, care este
foarte toxic.
Procedeul cel mai utilizat astăzi este cianurarea în care roca sfărâmată şi măcinată
se tratează cu soluţie 0,1 - 0,2 % cianură de sodiu care dizolvă aurul prin formarea
complexului diciano-auric, în prezenţa oxigenului din aerul insuflat:
4Au + 8NaCN + 2H2O + O2 = 4Na[Au(CN)2] + 4NaOH
După filtrarea de reziduul nedizolvat din acest complex aurul se extrage fie prin
electroliză fie prin tratare cu zinc, care precipită aurul, zincul trecând în cianură
complexă:
2Na[Au(CN)2] + Zn = Na2[Zn(CN)4] + 2Au
II.2. Proprietati fizice
Aurul este cel mai ductil şi maleabil metal cunoscut; se poate trage în foiţe cu
grosimea de 0,1 microni. Ductilitatea sa se reduce însă mult prin impurificare. Urme de
Sb, Bi, Pb, Sn etc. fac aurul dur, casant şi neprelucrabil.
II.3. Proprietati chimice
Au are potenţialul standard de reducere pozitiv, ceea ce îl situează după hidrogen .
Astfel că el nu reacţionează cu apa şi nu scoate hidrogenul din acizi. Inerţia chimică a
aurului se aseamănă cu aceea a metalelor platinice.
II.4. Utilizari
Aurul este cel mai utilizat metal pentru bijuterii şi obiecte de podoabă, iar sub
formă de lingouri, pentru tezaurizare. Se foloseşte sub formă de aliaje cu Ag şi Cu
deoarece în stare pură este prea moale. Concentraţia aurului se exprimă în carate. Aurul
curat are 24 de carate.

3
III. Cianura
III.1. Structura

Cianurile sunt substanţe chimice care conţin cel putin un grup cian (C≡N), care
constă într-un atom de carbon în legătură triplă cu unul de azot. Anionul CN- este
deasemenea cunoscut ca ion cianură. Cianurile metalelor alcaline sunt cunoscute ca fiind
otrăvuri, în acest scop folosindu-se în principal cianura de potasiu (KCN).

De sus în jos: Ionul cianură, CN−.

 Structura chimică

 Reprezentarea prin calote moleculare

 Suprafaţa de potenţial electrostatic

 Reprezentarea cu ajutorul orbitalelor atomice

III.2. Utilizare
Mineritul aurifier este cel mai mare consumator de cianura, cu peste 180 000 de
tone/ anual. De cele mai multe ori tehnica cianuratiei este utilizata in mod iresponsabil
ceea ce cauzeaza deversari cu efecte devastatoare asupra mediului inconjurator si a
sanatatii umane. Mai mult, cianura reactioneaza cu alte elemente si se descompune in
sute de compusi ce contin cianuri in diverse concentratii. In ciuda riscurilor ce le implica
acesti compusi, operatorii minieri nu sunt obligati sa monitorizeze sau sa raporteze starea
sau prezenta acestor substante chimice in mediu. Studiile arata ca acesti compusi se

4
depun in tesuturile plantelor si pestilor si persista in mediul inconjurator pentru un timp
indelungat.

III.3. Cianura in minerit

Lesierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din


minereurile cu concentratii minime si presupune:
• Exploatarea in cariere de suprafata de dimensiuni uriase asemenea unor cratere
ce distrug ecosistemul si lasa in urma peisaje selenare;
• Zdrobirea unor cantitati imense de roca in bazine uriase si stropirea lor cu
solutie de cianura ce separa aurul pentru procesarea ulterioara. Cianura se combina cu
97% din aur, inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi vazute cu ochiul liber;
• Obtinerea dintr-o tona de minereu a aprox. 2g de aur;
• Multimple riscuri, un exemplu ar fi producerea acidului cianhidric ce este
catologat gaz toxic de lupta in Conventia privind interzicerea dezvoltarii, producerii,
stocarii si folosirii armelor chimice si distrugerea acestora deschisa spre semnare la Paris
in 1993.

III.4. Toxicitate
Cianura este una dintre otravurile cu cel mai rapid efect, aceasta inhiba respiratia,
altereaza transportul de oxigen la nivel celular si catre creier, presiunea sanguina
descreste. Un simptom initial al otravirii cu cianura este inrosirea pielii, deoarece victima
nu poate prelucra oxigenul din sange.

La ingurgitarea a 100-200 mg de cianura de


sodiu ritmul cardiac scade la sub 60 de batai
pe minut, iar persoana otravita ajunge in
coma sau se zbate in convulsii in doar cateva
minute. Moartea prin sufocare sau stop
cardiac se poate produce in maxim cateva
ore in functie de rezistenta organismului.

Fig.1

5
Doza mortala pentru om este de 1 mg CN‾/kg greutate corporala. Doar 0,03 mg CN‾/l
apa reprezinta doza mortala pentru pestii sensibili(Fig.1), altii putand tolera pana la 0,2
mg/l. La concentratii de peste 3 mg CN‾/l, un rau este mort.

III.5. Riscuri implicite

Riscurile asociate mineritului cu cianuri implica o serie extinsa de probleme ce


pot aparea in gestionarea transportului, depozitarii si folosirii acestei substante toxice.
Accidentul de la Baia Mare ramane unul dintre cele mai relevante exemple
in acest sens asa cum demonstreaza si Raportul UNEP (United Nations Environment
Programme) din martie 2000. Potrivit acestuia doua concluzii principale sau impuse:
•Bresa in digul lacului de decantare a fost cauzata de o combinatie de factori-deficiente
de operare si de intretinere a bazinului cat si vremea rea.
• Urme de cianura au fost identificate in Delta Dunarii la patru saptamani de la accidentul
de la Baia Mare, la 2000 de km de sursa deversarii.

III.6. Poluarea mediului

Cantitati incredibil de mici de cianura omoara pestele unui rau acesta fiind
transformat intr-un curs de apa mort. Efectele produse de deversarile de cianura persista
in mediu ani de zile, iar solutia de
cianura din lacurile de decantare
afecteaza ecosistemul in care se
afla deoarece pasarile si animalele
salbatice se adapa cu apa otravita.
Cianura este un solvent puternic
pentru metalele grele precum
mercur, cadmiu si crom care in
urma tratarii minereului ajung in
spatii deschise.(Fig.2).

Fig.2

6
IV. Adevaratul pret al aurului

Cand o mina ajunge sa fie functionala, daunele se vor adauga distrugerilor


initiale..Odata ce muntii vor fi aruncati in aer si minereul va fi scos la suprafata, acesta
trebuie procesat pentru a extrage mineralele. Procesarea poate si ea varia, insa va genera
la randul ei imense cantitati de deseuri. Cantitatea de metale ce poate fi recuperata, chiar
si din minereuri cu concentratie mare, reprezinta in general doar o fractiune infima din
masa totala a acestuia. Cantitatea de deseuri creata pe unitate de metale recuperate tinde
sa creasca, deoarece rezervele de minereu bogat s-au epuizat, iar industria se indreapta
catre rezervele cu minereu in concentratie scazuta. In mineritul de aur, se estimeaza ca
doar 0,00001% aur se recupereaza din minereu. Restul inseamna deseuri. Cu alte cuvinte,
acest lucru inseamna ca producerea unei simple verighete creeaza aproximativ 20 tone de
deseuri, in principal toxice.
Cianura ucide. O doza de cianura de marimea unui bob de orez poate fi fatala
oamenilor; o concentratie de cianura de 1 microgram la un litru de apa poate fi fatala
pentru pesti.Desi cianura distruge ecosisteme pe termen scurt, unii dintre poluantii ce
rezulta din mineritul aurifer produc probleme si mai grave, pe termen lung. Romania, sau
contribuabilul roman trebuie acum sa acopere pagubele produse de accidentul cu cianuri
din 2000 de la Baia Mare, produs la o uzina de procesare a companiei romano-australiene
Aurul. Dupa accident, Aurul si-a declarat falimentul, a revenit apoi asupra deciziei si a
reintrat in functiune, ca astazi sa fie inchisa, falimentul fiind declarat definitiv. Mina lui
Gabriel va fi de aproximativ sapte ori mai mare decat uzina Aurul, iar cianurile ce
urmeaza sa fie folosite la Rosia Montana prezinta aceleasi riscuri ca si cele folosite la
Baia Mare.
Mercurul este un produs secundar al mineritului aurifer. La Rosia Montana,
aproximativ 156 kg de mercur sunt produse pe an, sau 2.340 kg pe intreaga durata de
viata a minei. Aceasta excluzand emisiile de mercur in aer, care se degaja din instalatia
de topire.
Scurgerea de ape acide este cel mai important impact negativ asupra mediului,
asociat extragerii aurului. Aurul, cuprul, argintul si alte metale pretioase se gasesc adesea
in interiorul rocilor bogate in minerale sulfuroase. De regula, orice roca cu un continut

7
mediu de sulfuri de peste 1,2% genereaza ape acide (Fig.3). La Rosia Montana continutul
sulfuric mediu este de 1,9%.

Fig.3
Activitatea de extragere expune roca unor elemente cum ar fi apa, aerul, pentru
prima oara dupa ce a fost formata. Dupa ce sunt deschise, sulfurile sunt expuse la oxigen
si apa. Rezultatul este o reactie chimica care produce acid sulfuric, un component al
ploilor acide. In comparatie insa cu ploaia acida, acidul in steril este de 20 pana la 300 de
ori mai concentrat. Scurgandu-se din steril, acidul elibereaza din roca diferite metale cum
ar fi arsenic, cadmiu, mercur sau plumb. Daca aceste metale nu sunt periculoase in roca,
odata ce sunt eliberate devin foarte toxice pentru foarte multe specii, inclusiv pentru
oameni.

8
V. Proiectul Rosia Montana

Locul a devenit celebru după ce o firmă canadiană, Gabriel Resources, a dorit să


extragă aur din mină folosind tehnica separării aurului prin cianură, proces ce presupune
distrugerea a unei suprafeţe totale de 16 km² care include cinci munţi, patru biserici şi
cimitire, ruinele cetăţii romane Alburnus Maior, precum şi poluarea zonei la un nivel ce
ar dura sute de ani până la refacere (în comparaţie cu durata maximă de producţie a minei
ce se estimează la 15 ani). În total, compania va folosi o suprafaţă de 42.82 km² şi
estimează că va extrage 300 de tone de aur şi 1600 de tone de argint. Compania nu a
primit încă autorizaţiile necesare începerii proiectului.

Întrebarea vitala este „ ce le ramane generatiilor urmatoare?”. Aur? În nici un


caz. O zona dezvoltata economic si cu bunastare? Nici pe departe. Aceasta himera numita
“Proiectul Rosia Montana Gold Corporation” îsi propune o exploatare de 16 ani si dupa
… blestemul. De ce blestemul? Deoarece acest proiect presupune:

9
 Sa realizeze o proprietate de teren ca necesar de 24998 ha ( Rosia Montana
4200ha din suprafata de 4200 existenta, Abrud 3500 ha, Bucium 8778ha,
Câmpeni 8520ha);
 O exploatare miniera de suprafata de mari dimensiuni constituita din 4 cariere cu
un diametru propus de 1226m, 1144m, 1039m, 647m cu o adâncime medie de
380m;
 Exploatarea a 13 milioane tone de minereu anual (din cei 16 propusi);
 Extragerea anual a 16 tone aur si 58 tone de argint;
 Utilizarea zilnic a 40 tone de cianura;
 Construirea unui iaz de decantare cu un baraj care va avea o înaltime finala la
baza de peste 180m (baraj a carui siguranta este susceptibila);
 Stramutarea populatiei din zona afectata;
 Crearea unui numar de 563 locuri de munca în perioada de exploatare (din care
cel putin o treime sunt alocate pentru straini);
 Emisie de metale grele într-o zona a carui diametru se cuprinde între 100 si 300
km.(in acest spatiu nu se poate obtine produs biologic);
 Protejarea unei zone arheologice infime comparative cu arealul de interes
arheologic;
 Acoperirea (cu iazul de decantare) a Bisericii din satul Corna si distrugerea cel
putin a altei Biserici care este in zona de activitate a unei cariere, cu o valoare
spirituala si istorica deosebita, amintesc doar steagul daruit de Vatican acestei
Biserici;

10
VI. Concluzie

Importanta culturala a zonei Rosia Montana este mult mai mare decat importanta
economica a aurului ce a mai ramas in zona.
A face un proiect care exploateaza o resursa saraca de aur prin mutilarea muntilor,
afectarea mediului, a comunitatii umane etc., pentru 18% din afacere, este pierderea cea
mai vizibila pentru Romania.
Cu beneficiile aduse Romaniei prin acest Proiect nu vom fi mai bogati, dar
generatiile urmatoare vor fi cu siguranta mai sarace, prin epuizarea resurselor, distrugerea
reliefului si a mediului, distrugerea culturala si, nu in ultimul rand, prin distrugerea
coeziunii comunitatii locale. Beneficiile mici pentru Romania ale acestui Proiect palesc
in fata pierderilor si a riscurilor aduse de acesta. Din pacate, daca acest proiect va primi
avizul si aprobarea, ceea ce va distruge nu va putea fi recastigat niciodata cu toti banii din
lume.

11
VII. Bibliografie:

1.www.wikipedia.com
2.www.google.ro
3.Suplimentul revistei „22”(15 iulie 2007)
4. www.ecomagazin.ro
5.www.drumulaurului.ro
6. A.I. Stoica, C.H. Lochmüller, G.E. Baiulescu, Environmental Analytical Chemistry –
Concepts - , Ars Docendi, Bucureşti, 2004
7. EIM RMGC, Raportul la Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului, 33
volume, (mai 2006)

12