I := l?.

$ n FqlK&xaa {iars&as e}a-XX ataxae

Flori din hirtie

cfeponxtn

I .. l= :.:-.::::.-:B:.1 ll
zrv *,@ de cot axttnicreaav e * o

Oraeiea, 28tz
 Cuprins
.rq Kleuz GmbH,
Prcfatd Maci 12
Lelele 14
Materiale qi unelte Plciorul-cocogului rc
Garoafe 18
Tehnici debazd 6 Bujori 20
Copicel de trandafiri ))
I,11 Flori qi buchete din hdrtie creponatl Inlma cle roze 2i
.''rtbH. Germania Brdndu;e 8 Crini 28
Narcise 10 Craciunile 30

.rir-o bazi" cle date

-r -icordul ecliturii.
,-l,.rL care au cerut

:, iclitura,

:-lr1:i.
t,
 Ptefatd,
Hirtia creponata a fost inventata de Richard
Lenk in 1916. El a infilnlat o fabrica pentru
confeclionarea hlirtiei in Kappelrodeck, fabrl-
ca ce ii poarta in prezent numele.
Mult tlmp hlirtia creponata a lost folosita doar
)t 1a impachetat, dar mai tirziu s-a descoperit ca
este un material care poate fi intrebuinlat in
foarte multe modurl.
Datorlti structurii sa1e, hArtla creponati" este
un material ideal pentru conleclionarea de
flor1.
In aceasta carte e prezentat modul de lucru
pentru confeqionarea de lalele, crini, narcise
gi multe alte flori din hirtie. Descrierea pagilor
de lucru este detaliata, astfel incit plna gi ince-
pitorii in 1ucru1 manual ii pot urma cu ugurin-
fii. Florile reai^izate pot constitui cadouri delica-
te sau decoraliuni diverse.
Dupi insuglrea metodei de lucru se pot pune
in practica gi propriile idei.
Spor 1a munci cu bucuriel
Autoarea

Materiale gi unelte
Hdrtie creponati SArma poate fi de orlce culoate, deoarece nu
Hartia creponate este va fi vizibila, ea fiind infiqurati in hArtie crepo-
un tip de hArtie cu o natl. Frunzele mici se ataqeazd cu ati in 1oc de
structufi ridata, nere- sirma. Daca se doregte oblinerea unei flori cu
gulati. Daci este privi- o tinuta stabi1l, se va lucra cu beqe de frlgirui
ta de aproape i se vad avAnd diametrul de 3 mm gi lungimea de 20 cm.
foarte blne cutele, Codip frunzelol mai mari se intaregte cu $nur
increliturile. in comerl din hiirtie de culoare potrlvita. pentru a plltea
se gisesc hdrtii crepo- fi ataqati corespunzator. Le nevoie, se poate
nate de doua tipuri - utlliza gi slirmi infiqurati in hirtie (A 2 mm).
normale gi decor - Pentru lipire se folosegte lipici universal sau
intr-o varietate foarte hobby, care dupa uscare devine transparent.
mare de culori. in apa,
hArtia creponati igi Unelte
pierde culoarea gi forma. Aceasti propdetate Urmatoarele unelte se intrebuinfeaza 1a confec-
poate li utilizate gi spre folosul nostru, de exem- lionarea tuturor modelelor, de aceea nu se \ror
plu pentru vopsire. obflninclu-se nuanle de menfiona la liecare descriere:
culori foarte speclale. Hirtia creponata de tip <.<- Foarfecii
decor se folosegte pentru decorarea meselor <<<- Lipici hobby
festir,e sau la impachetarea buchetelor de flori. <<" Bif de frigarui pentru aplicarea aracetului
< Cleqte pentru taierea sdrmei
Alte materiale < Cleqte patent pentru modelarea sirmei
Pentru tulpiniie florilor se lolosegte slrma <.<-Pensuli pentrlr apiicalea llpiciului
A 0,8-I mm, iar pentru modelarea cupei flori- <<< Cirpi umeda sau prosop de hlirtie umed.

1or slrma de diametru mai mic (0.3-0.5 mm). pentru indepartarea surplusului de lipici
Tehnici de bazd,
intinderea hArtiei
Hdrtia creponata se poate intinde intr-o singu-
ra direcfie.
Se line hartia in n-iiini astfel inciit cutele sa fie
paralele cu mliinile noastre.
Din hArtia creponata intinsa se pot confecflona
petale qi frunze foarte aratoase.
Decuparea frunzelor
Se pot decupa mai multe frunze deodata
(maxim 6 bucn!). Pentru aceasta se va
plia hdrtia in atitea stratlrri cAte frunze
dorim si obqinem (atengie 1a direclia
cutelor!), dupi" czLre se aqaz'i peste hirtie
gablonul ;i se decupe azi fr:unzele.
Pentru a impieclica alunecarea hlrtiilor,
ele se prind cu o agrafi de birou.
infdqurarea tutpinii
1 Din capitul su1u1r.ri de hArtie creponata
yerde se taie o fa;ie lati de 8-10 mm.
2 Capitul flgiei se lipegte sub cupa florii
(peste porliunea legati cu sirmi),
3 Cu o mlna se risucegte bipl de frigarui
inceq cu grlja, iar cu cealalta se line hirtia,
avlnd grlji ca aceasta sa se infigoare cit mai
strins. in flnal se lipegte capatul fltqiei.
Confec{ionarea qnurului din hdrtie
I Dintr-un capit a1 sulului de hirtie crepona-
ta de culoare adecvata se taie o f/lgie de 1.5 cm
1a1ime. Se line strlins fliqia de hArtie ia aproxi-
mativ 6 cm de capat, intre degetul mare ;i cel
aratator.
2 Cu degetul mare qi ce1 aratator de 1a cealal-
ta mina se risucegte hirtia intr-o singura direc-
tic. prnn 5e ohtine un Inur. Apoi se muti mana
,ffi**",****
 din nou 1a 6 cm de capiitr-r1 qnurului oblinut gi P ilstrat ea culorii hdrtiei creponate
se continue riisuclrea. Se lucreaza in acest mod HArtia creponati este sensiblli 1a luminir. Daca
in continuare, pina se risuceste toata fAgia de este expusi 1a soare timp indelungat ea se
11 hArtie. decoloreazd, igi pierde din taria culorii. Pentru
.ir haltie creponati a evita acest inconvenient, floarea gata confec-
-. Je 8-10 mm. lionate se pulverlzeaza cu lac de pir. Pulveriza-
:sie sub cupa florii intirirea ner\,'urilor qi a pedunculului torul se flne 1a distanla potriviti, pentrl] ca ume-
, :u -sarma). Pentru a da o lorma corespunzritoare fiunzei, zeala si nu ajunga direct pe hirtie gi sa o piite-
:sie batul de frigirui trebuie intirite pedunculul (codila) gi nerluri- ze. Sub efectul lacului de par, frunzele se vor
-.--rita se tine hArtla, le. Pentru aceasta se taie o bucati din qnurul apleca uqor. Cind se pulverizeazl,, florile se 1in
,-. :e infi$oare cit mai de hiirtie de aceeagi lunglme qi de aceeagi pe orizontala. Lacul se usuca repede, iar ulteri-
c crpitr-rl fiqiei. culoare cu cea a frunzel. Se aplici pu{1n lipici or, daci e nevoie, forma florii se poate ajusta,
pe linia mediana a frunzei, apoi se intinde pes-
te ea qnurul de hirtie. Se lasd la uscat.
td' (< Hartia creponati nu se pliazi
mai mult de gase ori, altfel nu
se mai poate decupa gi margini-
,tN.;:+:.,:.!, le se vor franiura;
::.:t:, ..t:
r' Daci nu avem agrafe de biror.r
la indemdni, se folosesc cleme;

'.:''55'
<<- $ablonul se poate copia pe hAr-
tie cu creionul sau cu carioca;
< Daci florile vor fi agezate intr-o
YazI, pentflr confecfionarea tul-
pinii se folosegte sirmi, deoare-
rrului din hArtie ce aceasta se poate modela,
,ului de hdrtie crepona- dind florii o formi apropiati
>e taie o fAgle de 1,5 cm Colorareafiopsif ea de cea naturall;
sia de h2rtie 1a aproxi- HArtia creponati se vopse$te cu vopsea acrili- < in loc de vas se pot folosi paha-
ire degetul mare gl ce1 ci. Atenlie ca pensula si nu fie prea imbibata
re de iaurt sau cutii de smintd-
in api sau in vopsea! Cu cit pensula este mai
nd, care se umplu cu nisip, cu
.-e1 aritator de 1a cealal- umedi, cu atit pata c1e vopsea va fi mai mare.
pietricele sau chiar cu ghips.
,rtia intr-o singura direc- Cel mai bine este sa se facii mai intlii o probi
nr-rr, Apoi se muti mAna pe resturl de hllrtie creponad,

-**-=*
BrinduQe
'< Hartie creponata galbena, mov,
liliachie, rogie, albastra gi alba
<<* Sirml, A 0,35 mm
<<- Bete de frig:irui (Z J mm.20 cm
<<-- Snur de hArtle r''erde-inchis
,,t,,,
1 Pentru confecflonarea staminelor se taie
o ldgie de hirtie galbeni (.1 x 2,5 cm) care se
cresteazl pe lungime pAna 1a jumatatea leiimii.
astlel incit si se oblini 6 parli ega1e. Acesrea
se rasucesc pe rind.
2 Se taie biqul de lrigarul la 15 cm. Capitul
bag-r1ui se unge cu 1lpici, dupii care se prinde
pe e1 capatul llgiei galbene. astfel ca flrele
rasucite si i1 depageasci, Apol se rasuceqte
fAgia de hlirtie galbeni| lipind gl celiilalt capat
in final. Se aranjeaza firele risucite, acestea
fiind staminele florii.
3 Pentru conf'eclionarea petalelor se tale
liqii de hirtle de 10 x J 6p din hArtia crepona-
ti de cr:loare corespunzatoare. Cutele trebuie
sa fie perpencliculare pe lungimea fiiqiei.
Fiecare figie se resuce$te de doul ori pe mlj-
loc, dupa care se phazS,in doui. Rasuclrea va
da forma specifica a marginilor petalei. de ace-
ea se indoaie uqor inspre interior, iar rnijlocul
petalei se trage inspre exterior, dlindu-i o for-
mi uqor bombata. Ce1i1a1t capiit a1 petalei se
rasuceqte.
Jir Trei petale seprind cu sirmi, la distante
egale intre ele. pe capitr"rl balului de frigarul
Celelalte trei petale se prlnd intre ele.
5 Baq-r1 c1e frigarui, adici tulpina florii, se
infirsoali cu o fllqle de hArtle creponatl verde
de 8-10 cm 1a1ime.
6 Pentru obtlnerea lrunzelor se taie doua-trei
ligil de hArtie de 15 x 10 mm, cutele fiind per-
pendiculare pe lungime. Figia se indoale in
doui pe lungime. dupa care se tale capetele
pentru a obfne un virf ascltfit. Se desface
frunza in partea de jos gi se lipegte pe tulpina
qase f1ori1.

w@
i*-rrls

::aa:-:::=i.t
.w )). .. . : ffiw