Sunteți pe pagina 1din 8

Dosarul nr.

3-190/21; (2-21179840-02-3-07122021)

ÎNCHEIERE
09 decembrie 2021 mun. Chişinău

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ


al Curţii de Apel Chişinău
în componenţa:
Preşedintele completului, judecătorul Bostan Angela
Judecătorii Negru Veronica şi Daşchevici Grigore

examinând materialele cauzei în contencios administrativ, la acţiunea înaintată de Spătaru


Arina către Comisia Electorală Centrală şi Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale
municipale Bălţi nr. 2, privind:
obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre prin care să dispună anularea
hotărârii nr. 203 din 6 decembrie 2021, cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021
pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar;
obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre cu privire la anularea alegerilor
locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021,

constată:
Pretenţiile reclamantei:
La data de 06 decembrie 2021, ora 16:59, Spătaru Arina a expediat în adresa Curţii de Apel
Chişinău prin intermediul poştei electronice o cerere de chemare în judecată, întitulată „cerere de
apel”, înaintată împotriva Comisiei Electorale Centrală şi Consiliul Electoral al Circumscripţiei
Electorale municipale Bălţi, nr. 2, privind: obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o
hotărâre prin care să dispună anularea hotărârii nr. 203 din 6 decembrie 2021, cu privire la
stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi
pentru funcţia de primar; obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre cu privire la
anularea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021.
în motivarea acţiunii reclamanta a invocat că, la data de 7 septembrie 2021 Comisia
Electorală Centrală (CEC) a emis Hotărârea nr. 543, cu privire la stabilirea datei alegerilor locale
noi pentru funcţia de primar al municipiului Bălţi, stabilind data alegerilor pentru ziua de 21
noiembrie 2021.
Susţine reclamanta că în urma turului I al alegerilor din 21 noiembrie 2021, în turul II au
trecut candidaţii: Marina Tauber, candidat din partea Partidului Politic „ŞOR”, care a obţinut
15918 voturi (47,93%), şi Nicolai Grigorişin, candidat independent, care a obţinut 6951 voturi
(20,93%).
în ziua de 01 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a emis Hotărârea nr. 188, cu
privire la controlul reflectării veniturilor si cheltuielilor concurentului electoral Partidul Politic
„Sor” în campania electorală aferentă alegerilor locale noi, pentru perioada de până la 30
noiembrie 2021, prin care a constatat folosirea de către concurentul electoral Marina Tauber,
desemnat de Partidul Politic „Şor”, a fondurilor financiare şi materiale nedeclarate la alegerile
locale noi în circumscripţia electorală municipală Bălţi nr. 2 de cel puţin 34260,00 lei, iar în
consecinţă depăşirea plafonului maxim stabilit cu cel puţin 9514, 80 lei şi a solicitat Judecătoriei
Bălţi anularea înregistrării concurentului electoral Marina Tauber, desemnat de Partidul Politic
„Şor” la funcţia de primar al municipiului Bălţi.
în ziua de 04 decembrie 2021 Judecătoria Bălţi a emis Hotărârea prin care a obligat
Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Bălţi, nr. 2, să emită o hotărâre cu
privire la anularea înregistrării concurentului electoral Partidul Politic ”ŞOR” Marina Tauber,
candidat pentru funcţia de primar al mun. Bălţi la alegerile locale noi din 21.11.2021 şi turul doi
din 05.12.2021.
La data de 5 decembrie 2021 Curtea de Apel Bălţi a respins apelurile declarare de Comisia
Electorală Centrală, Nicolai Grigorişin, concurentului electoral Partidul Politic „Şor”, candidatul
la funcţia de primar al mun. Bălţi - Marina Tauber şi Arina Spătaru, împotriva hotărârii
Judecătoriei Bălţi sediul central din 04 decembrie 2021.
Tot în aceeaşi zi, 05 decembrie 2021, Curtea Supremă de Justiţie a menţinut decizia
Papinft 1 din R
primelor două instanţe, Judecătoria Bălţi şi Curtea de Apel Bălţi, de a anula înregistrarea
candidatului la funcţia de primar din partidul "Şor” Marina Tauber. Decizia a fost luată duminică
seară.
Relata reclamanta că, Comisia Electorală Centrală a hotărât suspendarea executării
hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 170/2021, în partea ce ţine desfăşurarea turului doi de
scrutin în circumscripţia electorală municipală Bălţi la data de 5 decembrie 2021, prin Hotărârea
nr. 195.
în ziua de 6 decembrie 2021 Comisia Electorală Centrală a adoptat hotărârea nr. 203 cu
privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor
locale noi pentru funcţia de primar în circumscripţia electorală municipală Bălţi.
Consideră reclamanta că încălcările Codului electoral, efectuate de către concurentul
electoral Partidul Politic „SOR” şi constatate de Judecătoria Bălţi, în hotărârea enunţată mai sus,
hotărâre menţinută şi de celelalte instanţe ierarhic superioare, au influenţat în porporţii mari,
rezultatele alegerilor din primul tur al alegerilor locale noi al primarului mun. Bălţi, Marina
Tauber acumulând 47,93% din numărul voturilor valabil exprimate.
Opinează reclamanta că, în aceste circumstanţe, Comisia Electorală Centrală trebuia să
dispună anularea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie
2021 .
Aprecierea instanţei:
La data de 07 decembrie 2021 cauza nominalizată a fost repartizată în mod aleatoriu prin
intermediul PIGD spre examinare judecătorului raportor Daşchevici Grigore (f.d. 57).
Examinând din oficiu admisibilitatea acţiunii în contencios administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău, constată necesitatea adoptării unei
soluţii de inadmisibilitate a acţiunii, din următoarele considerente.
în conformitate cu art. 191 alin. (3) Cod administrativ, Curtea de apel Chişinău
soluţionează în primă instanţă acţiunile în contencios administrativ împotriva hotărîrilor
Consiliului Superior al Magistraturii, ale Consiliului Superior al Procurorilor, actelor emise de
Banca Naţională a Moldovei, precum şi acţiunile în contencios administrativ atribuite în
competenţa sa prin Codul electoral.
Articolul 192 alin. (1) Cod administrativ prevede că, pentru examinarea acţiunilor în
contencios administrativ la curţile de apel şi la Curtea Supremă de Justiţie se instituie complete
şi/sau colegii specializate de judecători.
Potrivit art. 193 alin. (2) Cod administrativ, Curţile de apel, atît ca instanţă de fond, cît şi
ca instanţă de apel sau recurs, soluţionează acţiunile în contencios administrativ în complete
formate din 3 judecători.
Articolul 207 alin. (1) Cod administrativ statuează că, instanţa verifică din oficiu dacă sînt
întrunite condiţiile pentru admisibilitatea unei acţiuni în contenciosul administrativ. Dacă este
inadmisibilă, acţiunea în contencios administrativ se declară ca atare prin încheiere
judecătorească susceptibilă de recurs.
Cu referire la pretenţia reclamantei privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită
o hotărâre prin care să dispună anularea hotărârii CEC nr. 203 din 6 decembrie 2021, cu privire
la stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi
pentru funcţia de primar, Colegiul reţine următoarele.
în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. e) Cod administrativ, acţiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă, în special cînd reclamantul nu poate revendica
încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17.
Conform art. 17 Cod administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate
stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.
în corespundere cu art. 5 Cod administrativ, activitatea administrativă reprezentă totalitatea
actelor administrative individuale şi normative, a contractelor administrative, a actelor reale,
precum şi a operaţiunilor administrative realizate de autorităţile publice în regim de putere
publică, prin care se organizează aplicarea legii şi se aplică nemijlocit legea.
Din dispoziţiile legale enunţate, Colegiul deduce că acestea instituie, inter alia, testul de
admisibilitate a acţiunii în contencios administrativ, inclusiv pentru acţiunea de contestare sau
obligare în conformitate cu prevederile art. art. 10 şi 206 alin. (1) lit. a) şi b) din Codul
administrativ, revendicarea unui drept propriu vătămat şi una din formele activităţii
PapinS 7 Hin fî
administrative. Or, în esenţă, scopul acţiunii în obligare, constă în anularea unui act administrativ
individual defavorabil, care, prin acţiunea sa, aduce o atingere ilegală a unui drept subiectiv
concret recunoscut de lege unei anumite persoane.
Astfel, conform prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, o acţiune în
contencios administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorităţii publice să emită un act
administrativ individual, iar în conformitate cu art. 10 Cod administrativ, actul administrativ
individual este orice dispoziţie, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică
pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept
public.
Totodată, dispoziţiile art. 20 Cod administrativ prevăd că, în cazul în care printr-o
activitate administrativă se încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept
poate fi revendicat printr-o acţiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanţele
de judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.
în accepţiunea art. 39 alin. (1) şi (2) Cod administrativ, controlul judecătoresc al activităţii
administrative este garantat şi nu poate fi îngrădit.
Orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate publică în sensul art.
17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de judecată
competente.
în contextul acţiunii înaintate, instanţa de judecată reţine că, la data de 06 decembrie 2021
Comisia Electorală Centrală a emis Hotărârea nr. 203 „Cu privire la stabilirea datei de 19
decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar
în circumscripţia electorală municipală Bălţi”, prin care s-a hotărât:
1. „Se stabileşte pentru data de 19 decembrie 2021 turul doi al alegerilor locale noi pentru
funcţia de primar în circumscripţia electorală municipală Bălţi.
2. Consiliul electoral al circumscripţiei electorale municipale Bălţi nr. 2 va aproba, prin
hotărâre, textul buletinului de vot pentru cel de-al doilea tur al alegerilor locale noi pentru
funcţia de primar în circumscripţia electorală municipală Bălţi.
3. înscrierea în buletinul de vot a celor doi candidaţi se va face în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi valabile obţinute în primul tur de scrutin. Dacă unul din cei doi
candidaţi se retrage din cursa electorală până cel târziu cu 7 zile înainte de ziua votării,
scrutinul se va desfăşura între candidatul rămas şi următorul candidat care a acumulat cel
mai mare număr de voturi în primul tur.
4. Buletinele de vot pentru alegerea primarului se vor tipări conform modelului
corespunzător aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 4276/2015 „Cu
privire la aprobarea modelelor buletinelor de vot pentru alegerile locale noi”, cu
modificările ulterioare.
5. Concurenţii electorali înscrişi în buletinul de vot în condiţiile pct. 2 şi pct, 3 vor prezenta
rapoartele privind finanţarea campaniei electorale conform art. 43 alin. (1) şi (5) din
Codul electoral.
6. Plafonul maxim al mijloacelor financiare ce pot fi transferate sau utilizate în campania
electorală aferentă turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar în
circumscripţia electorală municipală Bălţi nu va depăşi plafonul stabilit prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 28/2021 în care se includ cheltuielile deja raportate.
7. Votarea în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor locale noi se va efectua în baza
aceloraşi liste electorale utilizate la primul tur şi în condiţiile Instrucţiunii cu privire la
particularităţile exercitării dreptului la vot la alegerile locale, aprobate prin hotărârea
Comisiei Electorale Centrale nr. 2734/2019, cu modificările ulterioare” (f.d. 55-56),
La data de 06 decembrie 2021 Spătaru Arina a înaintat o cerere de chemare în judecată
împotriva Comisiei Electorale Centrală şi Consiliul Electoral al Circumscripţiei Electorale
municipale Bălţi, nr. 2, privind obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre prin
care să dispună anularea hotărârii nr. 203 din 6 decembrie 2021, cu privire la stabilirea datei de
19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de
primar în circumscripţia; obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre cu privire la
anularea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021 (f.d.
2-5).
PflpinS 1 din 8
Conform art. 72 alin. (3) din Codul electoral, contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile
Comisiei Electorale Centrale şi ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără
respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chişinău în termen de 3 zile calendaristice
de la data săvîrşirii acţiunii sau adoptării hotărîrii.
în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (7) din Codul administrativ, contestaţiile depuse
la instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură
civilă şi ale Codului administrativ.
în acord cu art. 189 alin. (1) Cod administrativ, orice persoană care revendică încălcarea
unui drept al său prin activitatea administrativă a unei autorităţi publice, poate înainta o acţiune
în contencios administrativ.
Colegiul reţine că norma legală nominalizată, este una de concept şi aplicabilă în mod
sistemic cu prevederile art. art. 17, 20, 39 şi 207 Cod administrativ, revendicarea dreptului
propriu fiind condiţia fundamentală nu numai pentru succesul acţiunii din punct de vedere ai
admiterii acţiunii, dar şi din perspectiva îndeplinirii testului de admisibilitate a acesteia, felul
acţiunii înaintate potrivit art. 206 Cod administrativ contând mai puţin.
Această constatare este susţinută şi de dispoziţiile art. 3 Cod administrativ, potrivit căruia,
legislaţia administrativă are drept scop reglementarea procedurii de înfăptuire a activităţii
administrative şi a controlului judecătoresc asupra acesteia, în vederea asigurării respectării
drepturilor şi a libertăţilor prevăzute de lege ale persoanelor fizice şi juridice, ţinîndu-se cont de
interesul public şi de regulile statului de drept, precum şi de prevederile art. 38 alin. (2) Cod
administrativ, ce dispune că, orice persoană care revendică un drept vătămat de către o autoritate
publică în sensul art. 17 sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
instanţei de judecată competente.
Astfel, normele legale supra citate, interzic un contencios obiectiv de legalitate şi denotă
opţiunea legiuitorului pentru un contencios administrativ subiectiv efectiv, implicînd
revendicarea apărării unui drept subiectiv propriu al reclamantului, astfel încît înaintarea oricărei
acţiuni din constelaţia acţiunilor în contencios administrativ prevăzute de art. 206 alin. (1) Codul
administrativ, evocă pentru admisibilitate revendicarea unui drept subiectiv exclusiv al
reclamantului.
Prin urmare, în sensul Legii, revendicarea dreptului trebuie să se deducă din susţinerile
formulate prin cererea de chemare în judecată, în conţinutul căreia urmează a fi invocată
vătămarea dreptului personal, deoarece expresiile utilizate în textul art. art. 17, 38 şi 189 Cod
administrativ de „drept vătămat” şi de „încălcarea unui drept al său” se referă la drepturi
subiective concrete, fiind excluse aşa numitele drepturi prin ricoşeu, ipotetice, iluzorii sau
virtuale, precum şi acţiunile populare {adio popularis).
Această concluzie este fortificată şi prin jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor
Omului, care a statuat că, pentru ca un reclamant să se poată declara victimă, acesta trebuie să
prezinte dovezi plauzibile şi convingătoare ale probabilităţii survenirii unei încălcări, la care ar fi
supus personal, fiind insuficiente nişte simple bănuieli sau conjuncturi [Senator Lines GmbH
împotriva a cincisprezece state membre ale Uniunii Europene (cererea nr. 45572/00)].
Curtea Europeană a subliniat că în Convenţie nu este prevăzută posibilitatea de a angaja o
actio popularis în scopul interpretării drepturilor recunoscute în Convenţie; aceasta nu
autorizează nici persoanele particulare să se plîngă în legătură cu o dispoziţie de drept intern doar
pentru că aceştia consideră, fără să fi suportat în mod direct efectele, că dispoziţia respectivă
încalcă Convenţia (Aksu împotriva Turciei, Burden împotriva Regatului Unit).
Astfel, Colegiul judiciar conchide că pretenţia formulată de Spătaru Arina împotriva
Hotărârii Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021
pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar în circumscripţia
electorală municipală Bălţi”, nu este de natura în care să afecteze personal pe reclamant,
deoarece ultima nu a invocat în nici un mod că ar fi afectată de dispoziţiile actului administrativ
nominalizat, în condiţiile în care din constatările expuse supra, reiese că, doar persoana în
privinţa căreia sunt aplicate măsurile stabilite prin dispoziţiile contestate, este îndreptăţită de a le
contesta în instanţă în vederea apărării drepturilor şi intereselor sale personale într-o eventuală
acţiune în contestare sau obligare, în care partea poate invoca şi un control de legalitate
incidental şi cu efecte inter partes.
Prin urmare, acel fapt că reclamanta are adresa de domiciliu în or. Bălţi, nu justifică
existenţa vreunui drept vătămat de către autoritatea publică în sensul art. 17 Cod administrativ.
PfipinS 4 din 8
Or, reclamanta nu a ţinut cont de faptul că persoană vătămată într-un drept al său prin
activitatea administrativă, este persoana care are un interes legitim în legătură cu respectiva
procedură de atribuire şi a suferit sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al
autorităţii, de natură să producă efecte juridice, Astfel, Spătaru Arina nu a demonstrat instanţei
că actul administrativ contestat afectează într-un fel drepturile sau interesele sale.
Instanţa de judecată reţine că sintagma din textul legal „în special”, denotă caracterul
neexhaustiv a temeiurilor de inadmisibilitate prevăzute la art. 207 alin. (2) Cod administrativ,
fapt care obligă, în redacţia alin. (1) art. 207 Cod administrativ, ca instanţa de judecată în
procedurile de contencios administrativ să releve orice alt temei de inadmisibilitate reglementat
expres sau implicit de legislaţia în vigoare.
în acelaşi context, protecţia efectivă a drepturilor subiective potrivit art. art. 20, 36, 38, 189
şi 219 Cod administrativ, impune instanţei de judecată obligaţia de a reţine spre examinare doar
acţiunile ce denotă un caracter serios, adică un interes imediat şi practic pentru reclamant de pe
urma promovării şi rezultatului acţiunii în contenciosul administrativ, fapt ce nu se confirmă în
persoana reclamantei Spătaru Arina. Astfel, această tipologie factologică atipică ce rezultă din
interesul practic de a acţiona injustiţie, constituie în mod individual un temei de inadmisibilitate.
De asemenea, instanţa de judecată consideră prezenta acţiune ca fiind fără de succes şi din
motivul lipsei caracterului serios, în contextul în care orice acţiune în justiţie, inclusiv în sensul
art. 6 par. 1) al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale,
trebuie să denote un caracter serios, care în esenţă, constă într-o utilitate practică în apărarea unui
drept subiectiv concret, iar în speţă, caracterul neserios al cererii reclamantei Spătaru Arina
rezultă din cumulul circumstanţelor de fapt obiective, ce nu vizează sub nici un aspect drepturile
acesteia, acţiunea fiind înaintată în calitate de adio popularis.
Totodată, Colegiul menţionează că chiar dacă, cu titlu de excepţie, ar admite că prin
Hotărârea Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021
pentru desfăşurarea turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar în circumscripţia
electorală municipală Bălţi”, se încalcă vreun drept al reclamantei în sensul art. 17 din Codul
administrativ, şi în acest caz acţiunea în partea respectivă ar urma a fi declarată inadmisibilă.
Or, prin cererea de chemare în judecată reclamanta solicită obligarea Comisiei Electorale
Centrale să emită o hotărâre, prin care să dispună anularea hotărârii nr. 203 din 6 decembrie
2021, cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului doi al
alegerilor locale noi pentru funcţia de primar.
Iar, articolul 208 alin. (3) din Codul administrativ stabileşte că, dacă procedura prealabilă
nu este prevăzută de lege, acţiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a
depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ
individual.
Conform art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ, acţiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă, în special cînd nu sînt întrunite condiţiile prevăzute la
art.208.
Raportând cadrul legal la circumstanţele faptice ale cauzei, instanţa de judecată constată că
reclamanta urmăreşte scopul ca autoritatea publică pârâtă - Comisia Electorală Centrală, să
emită actul administrativ individual - hotărâre, prin care să fie dispusă anularea hotărârii nr. 203
din 6 decembrie 2021, cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea
turului doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar.
Potrivit art. 219 alin. (3) din Codul administrativ, instanţa de judecată nu este legată de
textul cererilor formulate de participanţii la proces.
Astfel, reieşind din circumstanţele cauzei şi finalitatea cererii, reclamanta a formulat o
acţiune în obligare, prin care se urmăreşte emiterea de către CEC a hotărârii privind anularea
hotărârii CEC nr. 203 din 6 decembrie 2021.
în conformitate cu prevederile art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, o acţiune în
contencios administrativ poate fi depusă pentru obligarea autorităţii publice să emită un act
administrativ individual (acţiune în obligare).
Instanţa de judecată reţine că scopul acţiunii în obligare, constă în a obliga autoritatea
publică să emită actul administrativ individual solicitat şi respins petiţionarului în procedura
administrativă.
Instanţa de judecată verifică prin controlul judecătoresc efectiv, dacă reclamantul are
dreptul la emiterea actului administrativ individual solicitat. Judecătorul, în acţiunea în obligare,
Padină S Hin R
nu emite el actul în locul autorităţii, doar obligă pe aceasta la emiterea actului administrativ
individual.
în continuare, corelativ obligaţiei autorităţii publice (textul „obligarea ...” art. 206 alin. (1)
lit. b) Cod administrativ) de a emite actul administrativ individual, revine dreptul
petiţionarului/reclamantului în sensul art. 17 Codul administrativ, la emiterea actului solicitat.
în conformitate cu prevederile art. 224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, instanţa de
judecată în baza unei acţiuni în obligare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual de respingere a solicitării şi o eventuală decizie adoptată în procedura prealabilă şi
obligă autoritatea publică să emită un act administrativ individual, dacă revendicarea pretenţiei
reclamantului de emitere a actului este întemeiată.
Dacă din starea de fapt subsumată normelor de drept material public, rezultă că
reclamantul deţine dreptul la emiterea actului administrativ individual, atunci instanţa de
judecată anulează actul administrativ individual defavorabil (art. 10 şi 11 alin. (1) lit. a) Cod
administrativ) de respingere a cererii (art. 9 alin. (2), 69 alin. (1), 64 alin. (2), 78 Cod
administrativ) şi eventuala decizie de soluţionare a cererii prealabile (art. 162 alin. (3) lit. b) şi
167 şi 168 Cod administrativ) şi obligă autoritatea publică să emite actul administrativ individual
solicitat.
Instanţa de judecată reţine că scopul şi esenţa acţiunii în obligare, cât şi a hotărârii de
admitere a acţiunii în obligare, rezidă în obligarea autorităţii publice de a emite actul
administrativ individual la care are dreptul reclamantul.
Astfel, în textul art. 224 alin. (1) lit. (b) Cod administrativ, conjuncţia „şi” indică că este
necesară atât anularea actului administrativ de respingere a cererii, cât şi obligarea autorităţii
publice de emitere a actului administrativ individual (art. 10 Cod administrativ).
Deşi se anulează actul administrativ individual de respingere a cererii petiţionarului,
aceasta nu reprezintă o acţiune în contestare, care este distinctă şi prevăzută de art. 206 alin. (1)
lit. a) şi 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, dar un element organic al hotărârii în
obligare.
Obligarea autorităţii publice la emiterea actului administrativ individual, nu poate opera în
prezenţa anulării actului de respingere a cererii, care reprezintă un obstacol. Actul neanulat în
cazul acţiunii în obligare, ar genera o situaţie contradictorie şi de excludere reciprocă.
Actul administrativ individual defavorabil de respingere a cererii ar căpăta autoritatea de
lucru decis conform art. 140 Cod administrativ, iar în prezenţa acestuia autoritatea nu ar putea
emite un alt act, de aceea se anulează şi se obligă la emiterea actului administrativ. Obligarea
emiterii actului administrativ individual este fiinţa juridică a acţiunii în obligare. Astfel, pentru a
examina şi soluţiona fondul acţiunii în obligare, urmează ca reclamantul să respecte condiţiile de
admisibilitate a acţiunii în obligare.
Admisibilitate acţiunii reprezintă în sens juridic permisibilitatea legală a instanţei de
judecată de a acţiona prin examinare şi soluţionare asupra fondului acţiunii în contencios
administrativ, adică dreptul de a adopta o soluţie pe fond.
Instanţa de judecată reţine că, una din condiţiile de admisibilitate a acţiunii în obligare
pentru care nu este prevăzută procedura prealabilă, constă în depunerea unei petiţii (cerere)
conform art. art. 9 şi 69 din Codul administrativ la autoritatea publică competentă (art. 53 şi 52
din Codul administrativ) pentru emiterea unui act administrativ individual (după caz, de
retragere, revocare, modificare, etc).
în sensul expus, art. art. 208 alin. (3) şi 163 din Codul administrativ, prevăd că dacă
procedura prealabilă nu este prevăzută de lege, acţiunea în obligare se admite numai în cazul
în care reclamantul a depus anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere
a actului administrativ individual.
Din materialele cauzei judiciare nu rezultă că, reclamanta a depus o cerere la CEC pentru
emiterea actului administrativ individual - Hotărâre privind anularea Hotărârii CEC nr. 203 din
06 decembrie 2021.
în aceste circumstanţe, instanţa de judecată nu este îndreptăţită să examineze fondul
cauzei, deoarece ar echivala cu însuşirea competenţelor autorităţii publice electorale, care are
competenţa de a examina şi soluţiona cererea în procedura administrativă conform prevederilor
Codului administrativ şi Codului electoral.
Potrivit art. 6 din Constituţia Republicii Moldova, puterea judecătorească este separată de
puterea executivă. Comisiei Electorale Centrale revin competenţe inerente ramurii puterii
Papină 6 Hin fî
executive. Prin competenţa materială a CEC se realizează administraţia publică a alegerilor în
Republica Moldova.
Instanţa de judecată, este obligată să acţioneze prin controlul judecătoresc efectiv ce poate
fi realizat, la caz, prin acţiunea în obligare, doar dacă Comisia Electorală Centrală a respins
cererea de emitere a Hotărârii privind anularea hotărârii CEC nr. 203 din 06 decembrie 2021 (aşa
cum este formulată pretenţia în prezenta acţiune însuşi de reclamant).
In context, Completul judiciar atrage atenţia, că potrivit jurisprudenţei constante a
dreptului intern, care este în concordanţă cu jurisprudenţa Convenţiei europene pentru apărarea
drepturilor omului, instituirea prin lege a unei proceduri de adresare în prealabil către autoritatea
publică cu o cerere privind emiterea actului administrativ individual, nu este de natură să
îngrădească liberul acces la justiţie, neputând fi vorba nici despre o încălcare a dispoziţiilor
art.53 alin.(l), 54 din Constituţia Republicii Moldova, conform cărora persoana vătămată într-un
drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în
termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea
actului şi repararea pagubei şi nici despre încălcarea art. 20 din Constituţie, întrucât nu este vorba
despre o restrângere a dreptului de acces la justiţie.
Depunerea unei cereri prevăzute de art. 208 alin. (3) din Codul administrativ, reprezintă în
fapt, condiţionarea exerciţiului dreptului de a sesiza instanţa de contencios administrativ, de
respectare a unei anumite proceduri şi a unor termene procedurale.
Mai mult. Completul specializat în examinarea cauzelor de contencios administrativ
reiterează că, accesul la justiţie poate fi limitat, în special prin instituirea condiţiilor de
admisibilitate, domeniu în care statul se bucură de o anumită marjă de apreciere.
Aceste limitări trebuie să urmărească un scop legitim, asigurându-se o proporţionalitate
între interesul persoanei şi scopul legitim urmărit (Guerin contra Franţei, 29 iulie 1998, § 37).
Totuşi, limitările nu trebuie să reducă la zero esenţa acestui drept. Regulile de procedură au
scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei şi, în special, a asigura securitatea raporturilor
juridice, iar cei implicaţi în proceduri trebuie să se aştepte ca aceste reguli să fie aplicate
(Miragall Escolano ş.a. contra Spaniei, 25 ianuarie 2000, § 33). Curtea Europeană a statuat că,
dincolo de limitele care circumscriu conţinutului acestui drept, există loc pentru restrângeri aduse
implicit.
Astfel, Colegiul concluzionează că, pretenţiei reclamantei privind „obligarea Comisiei
Electorale Centrale să emită o hotărâre prin care să dispună anularea hotărârii nr. 203 din 6
decembrie 2021, cu privire la stabilirea datei de 19 decembrie 2021 pentru desfăşurarea turului
doi al alegerilor locale noi pentru funcţia de primar”, sunt aplicabile atât prevederile art. 207 alin.
(1) lit. e) Cod administrativ, cât şi prevederile art. 207 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ.
Cu referire la pretenţia din acţiune privind „obligarea Comisiei Electorale Centrale să
emită o hotărâre cu privire la anularea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi
din 21 noiembrie 2021”, Colegiul reţine următoarele.
în conformitate cu prevederile art. 207 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, acţiunea în
contencios administrativ se declară inadmisibilă, în special, cînd la aceeaşi sau la altă instanţă de
judecată se examinează o acţiune între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri de
drept.
în cadrul studierii materialelor cauzei, s-a stabilit că anterior depunerii prezentei acţiunii,
reclamanta Spătaru Arina la data de 06 decembrie 2021, ora 12:36, a expediat în adresa
Judecătoriei Bălţi sediul central o acţiune împotriva Comisiei Electorale Centrală şi Consiliului
Electoral al Circumscripţiei Electorale municipale Bălţi, nr. 2, prin care a solicitat obligarea
Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre cu privire Ia anularea alegerilor locale noi
pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021, cauza nominalizată fiind
înregistrată la Judecătoria Bălţi cu nr. electronic 2-2117934-09-3-06122021-1, pe data de
06.12.2021. ora 13:18. Iar, prin încheierea Judecătoriei Bălţi sediul central din 07 decembrie
2021. s-a dispus transmiterea cauzei nominalizate spre examinare după competenţă la Curtea de
Apel Chişinău. Astfel că, la data de 08 decembrie 2021, ora 11:39, cauza nominalizată a fost
repartizată în mod aleatoriu prin intermediul PIGD spre examinare judecătorului raportor
Daşchevici Grigore, dosarului fiind atribuit nr. 3-192/21 (nr. electronic 2-21180809-02-3-
08122021).
Analizând pretenţiile formulate în cererea de chemare în judecată/contestaţie. Colegiul a
stabilit că una din pretenţii formulate, reclamanta solicită „obligarea Comisiei Electorale
Pa^inS 7 din S
Centrale să emită o hotărâre cu privire la anularea alegerilor locale noi pentru funcţia de primar
al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021”, pretenţie care se află pe rolul Curţii de Apel Chişinău, în
procedura judecătorului Daşchevici Grigore (dosar nr. 2-21180809-02-3-08122021).
Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzie că în privinţa pretenţiei reclamantei ce ţine de
„obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre cu privire la anularea alegerilor
locale noi pentru funcţia de primar al mun. Bălţi din 21 noiembrie 2021”, sunt aplicabile
prevederile art. 207 alin. (2) lit. c) Cod administrativ, conform căreia, acţiunea în contencios
administrativ se declară inadmisibilă, în special, când la aceeaşi sau la altă instanţă de judecată se
examinează o acţiune între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri de drept.
Astfel, în condiţiile în care acţiunea în contencios administrativ nu întruneşte condiţiile
procedurale pentru a fi apreciată ca fiind admisibilă, instanţa de judecată nu va purcede la
examinarea şi soluţionarea fondului cauzei, deoarece chestiunile de procedură preced fondul
acţiunii în contenciosul administrativ.
Reieşind din cele expuse, Colegiul judiciar ajunge la concluzia că acţiunea în contencios
administrativ formulată de reclamanta Spătaru Arina urmează a fi declarată ca inadmisibilă.
In conformitate cu prevederile art. 207 alin. (1) şi (2), 230 Cod administrativ, Colegiul
civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău,

dispune:

Se declară inadmisibilă acţiunea în contencios administrativ înaintată de Spătaru Arina.


încheierea cu drept de recurs la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 01 (una) zile de la

Padină 8 din fî