1. Demonstrați că următoarele părți de vorbire pot deveni substantive.

Adjectiv: ______________________________________________________________________
Pronume: _____________________________________________________________________
Numeral: _____________________________________________________________________
Interjecție: ____________________________________________________________________
Verb la participiu: ______________________________________________________________
Verb la gerunziu: _______________________________________________________________

2. Demonstrați că următoarele substantive își pot schimba valoarea morfologică:

Cuvintele care denumesc

 părțile zilei: ziua, seara
 anotimpuri: vara, toamna
 zilele săptămânii: lunea, joia1

Cuvintele: ochi, buștean, cobză, tun,glonț, furcă, scai, lulea, turtă.2

Tabel 1.
caz întrebare articulat nehotărât articulat hotărât
singular plural singular plural
N. (nominativ) cine? un elev niște elevi elevul elevii
ce? fratele
o elevă niște eleve eleva elevele

G. (genitiv) (al, a, ai, ale) unui elev unor elevi elevului elevilor
cui? fratelui
unei eleve unor eleve elevei elevelor

D. (dativ) unui elev unor elevi elevului elevilor

cui? fratelui
unei eleve unor eleve elevei elevelor

Ac. (acuzativ) (pe) cine? un elev niște elevi elevul elevii

ce? fratele
o elevă niște eleve eleva elevele

V. (vocativ) elevule! elevilor!

elevo! elevelor!

1
a) sunt substantive dacă au funcție de subiect sau dacă au un atribut: Iarna este geroasă. Iarna viitoare
va fi mai frumoasă.
b) sunt adverbe de timp, dacă au funcția de circumstanțial de timp și nu pot avea atribut: Iarna (când?)
plec la munte.
2
a) sunt substantive, dacă denumesc obiectul: Eu tai un buștean.
b) sunt adverbe de mod, dacă exprimă sensul superlativ, intensitatea acțiunii sau a însușirii: Doarme
(cum?) buștean.
 3. Utilizând metoda înlocuirii substantivului cu pronumele personal pers. I sau
a II-a, stabiliţi cazul substantivelor din următoarele sintagme.
a) Cartea lui Ion, supărarea lui Ion, măsurile ostile lui Ion, datorită lui Ion, (este) nepot
de soră lui Ion, împotriva lui Ion;
b) Averea comunei, avere aparţinătoare comunei, situaţia convine comunei.

4. Identificați substantivele la cazul genitiv și dativ.

Într-o amiază târzie, după ce au fost încărcate în căruță toate cele trebuincioase somnului
și traiului pentru vreo șase-șapte săptămâni, pornirăm. Omul care gândește puțin e de
totdeauna, răspunse Tata, și-i martor timpurilor. Undele iezerului erau prielnice unei seminții
de trioni, un fel de mici șopârle negre. Și era, precum se ghicea din toate detaliile, lucrat cu o
meticulozitate ușor exaltată, proprie unui bijutier care s-ar gândi la niște mori de vânt. A treia
zi primeam, deodată cu o solie telegrafică de bune urări pentru miazăzi, întreaga sumă cu care
puteam să iau parte la călătoria atât de incredibilă încă inimii mele. În gară se lăsase jalea.
Jalea surdă a tuturor numelor, ce se sfărâmau în plângeri după feciorii lor destinați zărilor.
Menite somnului, nu mai prea erau nopțile celor ce au rămas acasă. Se făcea că în aceste
săptămâni premărgătoare postului mare, veneau la părintele Stanciu unele din muierile
cătunului... , să-i ceară să li se citească slujbe și rugăciuni pentru „gândul lor”. (Lucian Blaga)
Se bucur copiii, / Copiii și fetele, / De dragul Mariei / Își piaptănă pletele / De dragul Mariei /
Și a Mântuitorului / Lucește pe ceruri / O stea călătorului. (Mihai Eminescu)

5. Stabiliţi şi motivaţi cazul substantivelor din următoarele propoziţii.

În preajma capitalei, de-a lungul Dâmboviţei, şi-au găsit adăpost, într-o tabără de corturi,
câteva familii de romi venite din sudul ţării.
Graţie ajutorului primit din partea profesorului, olimpicii au reuşit să ajungă la locul de
desfăşurare a olimpiadei, iar eforturile tuturor s-au încununat cu rezultate remarcabile.
Câteva ore mai târziu a fost numit director al micii fabrici de lactate, fără a fi cerut el
aceasta şi fără a avea vreo pregătire în prelucrarea laptelui.
Datorită pregătirii sale, s-a angajat profesor la universitate, primind sarcini de predare a
limbii române străinilor.
6. Puneți substantivele din paranteze la cazul genitiv. Acolo unde este necesar,
folosiți articolul genitival, făcând acordul în gen și număr cu substantivul determinat.

1. Supraviețuirea (un popor)_________________ este opera (oamenii)______________ de

geniu. 2. Dragostea (poporul)________________ este cea mai frumoasă coroană (regii)
__________________. 3. Cartea este izvorul (înțelepciunea)__________________________. Ea
este cea mai mare minune (omul)______________________. 4. O lectură atractivă este mult mai
eficientă decât audierea (niște discursuri) __________________________ sau vizionarea
(televizorul)__________________________. 5. Un cititor pasionat se aseamănă cu un campion
la ridicarea (greutățile)________________________. 6. Suntem locuitori
(planeta)_________________________ Pământ, planeta care e casa noastră, a tuturora. 7.
Toamna alungă cântăreții (codrul)__________________________. 8. Am privit cu mult interes
un tablou (pictor)___________________________ Grigorescu. 9. Alături de pâine noi vedem
chipul frumos (mama)__________________________. 10. Atunci când muști din pâine, să-ți
scoți cușma de pe cap ca-n fața (un lucru)_____________________ sfânt.

7. Modificați îmbinările astfel, încât să utilizați articolul genitival.

Model: însușirea limbii – gradul de însușire a limbii, însușirea rapidă a limbii; exprimarea
ideilor – modul de exprimare a ideilor, exprimarea explicită a ideilor; graiul țării – dulcele grai
al țării, graiul dulce al țării.
Înțelegerea mesajului, frumusețea meleagului, limbajul operei, romanele lui Sadoveanu,
studierea istoriei, nivelul culturii, izvorul credinței.

8. Citiți textul de mai jos.

a) Găsiți substantivele la cazul G.
Limba unui popor este istoria lui. Limba nu este a scriitorilor, a savanților-lingviști, a
învățătorilor de limbă și literatură română, ea aparține poporului, celor care au trudit la ea de-a
lungul veacurilor, înălțându-i strălucitoarea ființă, adică aparține strămoșilor noștri. Și mai ales
celor care vin după noi. Vorbindu-ne corect limba , tinzând a o vorbi corect și frumos, omenim
astfel pe străbuni, pe cei care au creat societatea cuvintelor civilizate. Uitând un cuvânt
trebuincios, o expresie din comoara graiului matern, uiți ceva din istoria neamului tău.
Limba este o ființă vie, mereu în dezvoltare și ea trebuie să fie mereu sensibilă la toate
înnoirile economice, sociale, culturale ale vieții. Adică trebuie să altoiască în cuprinsul ei toate
cuvintele noi necesare, restructurându-le, bineînțeles, după firea și legile ei…
Limba este comoara cea mai de preț a poporului și veghea asupra strălucirii ei nu trebuie
să pirotească3 nicicând.
(Grigore Vieru)

b) Construiți enunțuri, subordonate tematic subiectului din text, în care să folosiți

substantive în genitiv precedate de următoarele locuțiuni prepoziționale:
în timpul, în ajunul, prin intermediul, cu ajutorul, în pofida, în virtutea, în fața, în jurul,
pe parcursul.

9. Selectați / alcătuiți câte 4 exemple pentru fiecare din următoarele valori

semantice ale substantivelor în cazul nominativ cu funcție sintactică de subiect:
a) autor sau agent autentic al acțiunii
b) persoană sau obiect care suferă acțiunea efectuată de o altă persoană în funcție de subiect
logic sau agent al acțiunii;
c) persoana sau obiectul care face acțiunea și totodată o suferă.

10. Alcătuiți exemple în care substantivele în cazul nominativ să fie apoziții cu

următoarele valori denominative: persoane, localități, profesii, raporturi de rudenie, nume
de instituții, titluri de reviste, cărți, ziare.

3
a piroti* - 1. A fi toropit de somn; a moțăi, a dormita, a ațipi; 2. A tânji, a lâncezi (de boală, de bătrânețe)
 11. Combinați substantivele de la punctul A cu adjectivele de la punctul B după
posibilitatea de a se asocia în mod logic, apoi alcătuiți formele lor de genitiv-dativ singular
și plural, făcând acordul în gen, număr și caz. Indicați genul substantivelor.
A. Lucrare, poem, idee, popor, țară, meleag, istorie, limbaj, creație, suflet, gândire,
informație, mesaj, schimbare, formă, știință, tendință, cultură, națiune, spirit, sentiment,
talent, eveniment, comoară, problemă, decizie.
B. Spiritual, inedit, istoric, însorit, progresist, util, accesibil, natal, adecvat, modern, popular,
uman, dificil, radical, unit, identic, real, important, romantic, veridic, ales, înaintat.

12. Formaţi genitivul singular nearticulat al substantivelor: alee,  idee, vreme,

oaie, zicătoare, vie, dragoste, farmacie.
13. Actualizaţi prin exemple următoarele funcţii sintactice ale substantivelor la
cazurile:
Nominativ
- subiect
- nume predicativ
- apoziţie
Genitiv
- atribut (cu şi fără prepoziţie)
- complement circumstanţial cu prepoziţie
- subiect când e precedat de articol posesiv genitival
- nume predicativ
- compl. indirect
- apoziţie
Dativ
- complement indirect
- circumstanţial de mod şi de cauză cu prepoziţie
- circumstanţial de loc fără prepoziţie
- atribut
- apoziţie
- nume predicativ
Acuzativ
- toate funcţiile sintactice în limba română

14. Identificaţi substantivele şi analizaţi-le morfologic.

Sara pe deal buciumul sună cu jale,
Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plâng, clar izvorând din fântâne;
Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine.
Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară,
Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc, umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină. (M. Eminescu)

Repere
Prepozițiile specifice Genitivului Prepozițiile specifice Prepozițiile specifice
Dativului Acuzativului
Asupra, deasupra, dedesubtul, grație, mulțumită, datorită pe, la, cu, despre, în, după,
înaintea, înăuntrul potrivit, contrar, conform, spre, din, de
contra, împotriva, din pricina aidoma, asemenea
în fața, în spatele, în stânga, în
dreapta, în susul, în josul, în
mijlocul, în centrul, în dreptul,

Algoritmul analizei morfologice a substantivului

Substantiv - 1. partea de vorbire
2. forma inițială
3. comun / propriu
4. concret / abstract
5. animat / inanimat
6. gen
7. număr
8. determinarea
9. caz
10. funcția sintactică