Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
8_Botanica sistematică
Ordinul SAPINDALES
Familia ACERACEAE
Arbori sau arbuşti, cu frunze opuse; flori pe tipul 4 sau 5, hermafrodite sau unisexuate,
dialisepale, dialipetale, stamine libere, în număr dublu faţă de petale, gineceu bicarpelar
sincarp, cu ovar superior (¤ K4-5 C4-5 A8-10 G(2)); fruct disamară.
Acer platanoides (paltin de câmp, arţar). Arbore, cu frunze palmat-5-lobate, cu lobi
ascuţiţi, aripile disamarei aşezate în unghi obtuz (Fig. 32 a-c), întâlnit frecvent în pădurile de
Fig. 32. Acer platanoides (a-frunză; b-floare secţionată; c-disamară); Acer campestre (d-frunză, e-disamară);
Acer negundo (f-frunză, g-disamară); Acer tataricum (h-frunză; i-disamară) (după Turenschi et al., 1982)
foioase; A. pseudoplatanus (paltin de munte)-cu lobii frunzelor obtuzi, iar aripile disamarei în
unghi drept; A. campestre (jugastru) (Fig. 32 d-e) - cu frunze mai mici, trilobate, iar aripile
disamarei în unghi de 180 0; A. negundo (arţar american) (Fig. 32 f-g) - cu flori repartizate
dioic, frunze penat compuse, iar aripile disamarei în unghi ascuţit ; A. tataricum (gladiş) (Fig.
32 h-i) - cu frunze ovate, nelobate şi aripile disamarei în unghi ascuţit sau paralele.
Ordinul RHAMNALES
Familia VITACEAE
Plante lemnoase (liane sau arbuşti) agăţătoare prin cârcei de origine tulpinară; frunze
alterne, de obicei simple; flori actinomorfe, pe tipul 5 sau 4 (¤ K5 C5 A5 G(2)); fruct bacă.
1
Vitis vinifera (viţa-de-vie) (Fig. 33). Liană
cu ritidom caduc sub forma unor fâşii
longitudinale; frunze palmat-lobate; flori mici, de
obicei hermafrodite, grupate în dicazii reunite în
raceme compuse, prezintă 5 sepale foarte mici, 5
petale unite la vârf şi caduce în momentul înfloririi,
5 stamine libere, la baza cărora se află un inel
nectarifer şi gineceul bicarpelar sincarp, cu ovarul
superior; bacele reunite pe axa ramificată a
inflorescenţei formează strugurele. Cultivată sub
diferite soiuri, pentru fructele sale; V. silvestris
Fig. 33. Vitis vinifera (a-ramură cu frunze, (viţă sălbatică)-plantă spontană, întâlnită în păduri,
cârcei şi inflorescenţe; b-flori; c-floare fără
corolă; d-fruct) (după Fritsch, 1904) cu flori unisexuate, repartizate dioic şi bace mici,
albăstrui, cu gust acru.
2
Levisticum officinale (leuştean). Plantă perenă, cu tulpina înaltă, groasă, fistuloasă,
ramificată. Frunzele sunt penat-sectate, cu segmente late, lucioase; florile galbene, în
inflorescenţe prevăzute cu involucru şi involucel; fructele turtite, galbene-brune, costate.
Apium graveolens (ţelină) (Fig. 34 A). Plantă bienală cu rădăcina tuberizată, cărnoasă,
cu frunze penat-sectate, cu foliole late, lucioase; flori albe sau verzui în inflorescenţe
terminale şi laterale, fără involucru şi involucel; fructele mici, cenuşii, aproape globuloase.
Fig.
Fig.34.
34.A-Apium
A-Apiumgraveolens (a-rădăcinătuberizată);
graveolens(a-rădăcină tuberizată);B-Anethum
B-Anethumgraveolens
graveolens(b-fruct);
(b-fruct);C-C-Coriandrum
Coriandrum
sativum (c-floare secţionată;
sativum (c-floare secţionată;
d-fruct); d-fruct);
D-CicutaD-Cicuta
virosa (e-rizom
virosa (e-rizom
compartimentat;
compartimentat;
f-fruct); E-Conium
f-fruct); E-Conium maculatum
maculatum (g-fruct) (după
(g-fruct) (dupăFlora
Flora
R.P.
R.P.
Române)
Române)
Anethum graveolens (mărar) (Fig. 34 B). Plantă anuală cu tulpina glabră, verde-
albăstruie; frunze cu segmentele foarte subţiri; flori galbene, iar fructele ovate, costate.
Coriandrum sativum (coriandru) (Fig. 34 C). Plantă anuală cu frunzele bazale întregi
sau trilobate, cele superioare penat-sectate. Florile albe-rozee (cele externe zigomorfe);
inflorescenţa este lipsită de involucru şi de involucel; fructele sferice, gălbui-brunii,
aromatice.
Petroselinum hortense (pătrunjel). Plantă bienală, cu rădăcină tuberizată, gălbuie,
frunze penat- sectate, iar florile albe-verzui; inflorescenţe fără involucru, dar cu involucele
prezente; fructele cordat-ovoidale, mici, verzui-cenuşii, costate.
b) Apiaceae toxice:
Conium maculatum (cucută). Plantă bienală, înaltă până la 2,5 m, cu pete roşietice pe
tulpină; frunzele sunt păroase, 3-5 penat-sectate; florile albe, în umbele compuse prevăzute cu
3
involucru şi involucele; fructele ovale, brune-verzui, cu coaste ondulate; creşte ca buruiană,
prin locuri ruderale, prezintă un miros respingător şi conţine alcaloizi care provoacă tulburări
neuro-musculare, respiratorii şi chiar moartea.
Cicuta virosa (cucută de baltă) (Fig. 34 D). Plantă înaltă până la 2 m, perenă printr-un
rizom gros, cărnos, compartimentat prin pereţi transversali; frunzele penat-sectate, cu
segmente lanceolate; florile albe; inflorescenţa fără involucru, dar cu involucele prezente;
fructele mici, brune-gălbui, lat-ovate, cu sepale evidente persistente; frecventă prin locuri
mlăştinoase; conţine alcaloizi care provoacă tulburări neuro-musculate, digestive, respiratorii
şi chiar moartea.