EDUCAȚIE PENTRU SĂNĂTATE

Proiectul EDSANO
Prof. înv. preşc. Bîtculescu Anicuţa

“Sănătatea este o comoară pe care puțini știu să o prețuiască, deși aproape toți se nasc
cu ea.”   Hipocrat
Educatia pentru sănatate la nivelul şcolii reprezintă una din principalele căi de promovare
a cunoştintelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi totodată de formare a atitudinilor şi
deprinderilor indispensabile unui comportament responsabil şi sănatos.Când vorbim despre
educatie, nu trebuie să se piardă din vedere faptul ca orice activitate umană este supusa unei
legi suverane: adaptarea individului la mediul său, dar si întretinerea sănatatii lui.
 Educatia pentru sanatate este un drum sigur, prin care notiunile ajung la copilul de vârsta
prescolara ca reguli sau norme ce vor patrunde adânc în modul de viata cotidian.
Priectului EDSANO, proiect cofinanțat din Fonduri Europene prin Programul Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013,  realizează campania de conștientizare și promovare
a normelor de bază în menținerea sănătății pentru 65.000 copii din mediul rural.
De această campanie  beneficiază și  copiii  Școlii Gimnaziale Sihlea.  Datorită
materialelor  primite de către prescolari în cadrul acestui proiect, activitațile de igienă,
sănătatea mediului, sănătate mintală ş alimentaţiei, activitate și odihnă au fost mai atractive și
mai interesante.
1.Sesiunea Anatomie și fiziologie a cuprins următoarele activități:
Corpul uman și componentele acestuia;
Corpul uman și componentele acestuia;
Organele de simț;
Starea de sănătate și boala;
Obiective
• Să localizeze și să explice rolul părților observabile ale corpului: mâini, picioare,trunchi,
nas, gură etc.
• Să cunoască și să identifice rolul principalelor organe interne (inimă, ficat,
plămâni,stomac, rinichi etc.) în funcționarea organismului
• Să identifice principalele organe de simț și să explice rolul lor în adaptarea la mediu
• Să recunoască principalele semne de boală și să le asocieze cu stări și manifestări
somatice
Exerciţii pe grupe de recunoaştere a părţilor corpului, fişe- recunoaşterea părţilor
componente şi organelor de simţ, organelor interne, completarea cu organelor lipsă.
Realizarea unui colaj cu corpul uman.

2. În cadrul sesiunii  Igienă personală  s-au desfășurat activitățățile:

Reguli minime de igienă;
Rutina toaletei, reguli minime de igienă intimă;
Autonomie personal şi activităţile de igienă;
Reguli legate de vestimentaţie; adaptare la context;
Igiena precară și consecințele acesteia;
Ordine și curățenie în mediul de desfășurare a activităților zilnice.
Obiective:
• Să cunoască și să exemplifice activitățile principale de igienă personală și autoîngrijire:
îngrijirea adecvată a cavitățiibucale, mâinilor, unghiilor, părului, corpului.
• Să cunoască și să descrie abilități legate de menținerea igienei intime și
utilizareatoaletelor publice
• Să demonstreze abilități de autonomie în ceea ce privește igiena personală și autoîngrijire
• Să identifice și să aleagă independent elemente de vestimentație și încălțăminte potrivite
cu contextul (activitate, momentul zilei, anotimp)
• Să înțeleagă ce sunt microbii - bacteriile și virusurile și să îi asocieze cucomportamentele
de igienă precare (spălat,folosirea în comun de obiecte, utilizarea șervețelelor personale
etc.)
• Să înțeleagă importanța ordinii și a curățeniei pentru igiena personală, să definească
mediile în care poate contribui la păstrarea ordinii și a curățeniei și să enumere
comportamentele adecvate pentru aceasta
 3. ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ
Obiective

Programul zilnic a cuprins următoarele activități;

 Programul zilnic
 Programul zilnic
 Activitățile recreative -general
 Activitățile recreative -mediul virtual
 Să detalieze programul zilnic personal și să identifice perioadele de activitate/ activități

recreative/ odihnă, împreună cu beneficiile asociate fiecăreia;

 Să diferențieze între tipurile de activităț zilnice (joc, activități de învățare, TV/PC,masă,

somn etc) și să stabilească nivelu

 l de efort pentru fiecare dintre acestea, ca și preferințele personale;

 Să explice activitățile recreative (inclusive cele de mișcare), să le reproducă și să

înțeleagă rolul lor în menținerea sănătății;

 Să identifice modalitățile de recreere create de tehnologie (televizor, calculator etc.), să

explice efectele pe care acestea le au asupra lor și să înțeleagă importanța unui program

echilibrat
4. SĂNĂTATEA MEDIULUI

Sanatatea mediului a cuprins următoarele

activități;

 Recunoașterea importanței unui mediu

înconjurătorsănătos și curat
 Păstrarea mediului înconjurător
amenajat
Obiective
 Să enumere comportamentele legate de protejarea mediului (păstrarea spațiilor verzi
amenajate depozitarea gunoaielor etc.)
 Să identifice elementele care contribuie la apariția unui mediu dăunător sănătății și
modului de acţiune
Natura, prin caracterul său viu şi dinamic, trezeşte interesul copiilor.

Sub îndrumarea educatoarei, activităţile de cunoaştere a mediului înconjurător îi înarmează pe

copii cu informaţii diverse, lărgindu-le orizontul intelectual şi afectiv, dezvoltându-le capacitatea
de a cerceta şi de a descoperi relaţiile dintre fenomene, le răspunde dorinţei acestora de
investigare, răspunde curiozităţii lor, caracteristzică şi specifică vârstei.

Curiozitatea pe care o manifestă copiii faţă de mediul înconjurător trebuie permanent

menţinută şi transformată într-o putertnică dorinţă de a afla mai mult şi mai multe şi de a înţelege
ce se întâmplă dincolo de aparenţe.Constatăm la copil ceea ce unii numesc „ nevoia de ordine”,
respectarea regulilor sociale care guvernează cele mai simple conduite şi constituie instrumente
de afirmare a eului şi a personalităţii. Fiecărei etape a dezvoltării îi corespund „ morale
succesive”, pornind de la morala obişnuinţelor, la morala regulilor, apoi la cea a existenţei şi la
cea a datoriei.

Educaţia de mediu reprezintă procesul care serveşte la recunoaşterea valorilor mediului

înconjurător şi la clasificarea conceptelor privind mediul, iar scopul său este de a promova
formarea aptitudinilor şi atitudinilor necesare pentru a înţelege interrelaţiile dintre oameni,
cultura şi mediul înconjurător, pentru dezvoltarea activităţii conştiente şi responsabile carea are
drept scop îmbunătăţirea calităţii mediului
Educaţia ecologică presupune nu numai formarea unui comportament corect faţă de
mediu, dar şi implicarea activă şi chibzuită în procesul de adaptare a deciziilor de mediu. Dacă
ne întrebăm ce şansă are educaţia pentru mediu într-o lume mânată de interese şi ce efecte ar
avea, nu trbuie să fim părăsiţi de optimism, să fim convinşi că, începută de la cea mai fragedă
vârstă, educaţia ecologică are şanse mari.
 5. Sănătate mintală

Serviciile de sănătate mintală pentru copiii de vârstă preşcolară constituie o necesitate

din mai multe considerente:
 În primul rând, intervenţiile timpurii scad costurile din sistemul de sănătate şi reduc
consecinţele negative ale acestor probleme asupra familiei şi comunităţii Health Policies and
Plans”, OMS 2005). Studiile realizate până în prezent accentuează faptul că primii trei/ şapte ani
de viaţă reprezintă perioada optimă pentru promovarea sănătăţii sociale şi emoţionale prevenirea
tulburărilor de sănătate mintală.De asemenea, factorii de risc prezenţi la copiii cu vârste cuprinse
între 0 şi 6/7 ani - spre exemplu: conflict în familie, probleme de sănătate ale unuia dintre părinţi,
management comportamental neadecvat, probleme perinatale etc. - au un rol major în apariţia
problemelor de sănătate mintală la vârsta şcolară şi, ulterior, a tulburărilor de sănătate mintală la
vârsta adultă, până la 75 % din copiii preşcolari cu probleme de comportament continuând să
manifeste aceste probleme şi după vârsta de 6 ani.Nu în ultimul rând, în lipsa unei intervenţii
timpurii asupra dificultăţilor sociale şi comportamentale ale copiilor preşcolari - cum ar fi
agresivitatea, comportamentele antisociale sau anxietatea - acestea vor fi mai dificil de abordat
după vârsta de 8 ani, iar probabilitatea ca aceşti copii să dezvolte tulburări comportamentale şi
emoţionale este semnificativ mai mare.

Sanatatea mintala inseamna mult mai mult decat absenta bolii psihice. Atunci cand
vorbim despre fericire, pacea mintii, bucurie ori satisfactie, ne referim de fapt la sanatatea
mintala.
Sanatatea mintala este o parte a vietii noastre, inseamna modul in care oamenii se inteleg
in familie, la scoala, la serviciu, la joaca, in comunitate cu semenii lor.
Inseamna modul in care fiecare isi poate armoniza dorintele, ambitiile, capacitatile, idealurile,
sentimentele si constiinta pentru a putea face fata cerintelor vietii. Cum se recunoaste o persoana
sanatoasa?
O persoana se bucura de o sanatate mintala deplina daca:
1. Nu se lasa coplesita de propriile emotii: teama, suparare, dragoste, gelozie, vinovatie sau griji;
2. Poate face fata „din mers“ dezamagirilor;
3. Isi poate accepta propriile defecte;
4. Are respect de sine;
5. Se bucura de lucruri simple, intamplari din viata de zi cu zi;
6. Se simte bine impreuna cu alti oameni;
7. Isi face planuri de viitor;
8. Se bucura de experientele si ideile noi;
9. Isi fixeaza teluri realiste;
10. Este capabila sa ia singura hotarari in problemele care o privesc.
Afecţiunile mintale Mit şi Adevăr:
Sănătatea mintală poate afecta viaţa de zi cu zi şi viitorul unei persoane tinere. De
exemplu, învăţatul, relaţiile cu ceilalţi şi sănătatea fizică pot fi afectate de problemele sănătăţii
mintală. Să ai grijă şi să protejezi sănătatea mintală a unui copil, reprezintă o parte importantă a
ajutorului dat acelui adolescent de a se forma ca personalitate. Ca si adulţii, adolescenţii pot avea
probleme de sănătate mintală care să le afecteze modul cum gîndesc, simt şi acţionează. Aceste
probleme sunt reale şi dureroase. Ele pot duce la abandonarea şcolii, la conflicte familiale,
consum de droguri, violenţă şi suicid. Problemele de sănătate mintală limitează adesea abilitaţile
curente sau viitoare ale tinerilor de a fi „productivi". De asemenea, aceste probleme pot fi foarte
costisitoare pentru familie, comunitate şi pentru sistemul de ingrijire de sănătate mintală. 
Problemele de sănătate mintală la adolescenţi se datorează unor cauze multiple, cum ar fi cauze
biologice sau cauze de mediu.
Familia, şcoala şi comunitatea trebuie să înveţe cum să lucreze împreună pentru a asigura un
mediu sănătos, sigur şi încurajator pentru asemenea adolescenţi. 
O mulţime de semne pot indica o posibilă problemă de sănătate mintală sau o serioasă tulburare
emoţională a adolescentului.

6. Sanatatea alimentatiei
Pentru facilitarea unui mediu , alimentele au fost împartite în 5 grupe ;
Cereal, legume si fructe carne, peste si ouă lapte si produse lactate, dulciuri si grasimi.
7. Sănătatea reproducerii si a familiei
Arborele genealogic

8. Consum şi abuz de substanţe

Familia si consumul de alcool si droguri
Literatura referitoare la abuz este bogată în privinţa abordărilor alcoolismului, cu centrare
pe familie. Sistemele familiale în cazul abuzului de droguri au aspecte asemănătoare cu cele ale
alcoolismului. Familiile cu părinţi alcoolici au adesea copii care abuzează atât de alcool cât şi de
droguri, iar ratele abuzului de droguri la alcoolici şi ale abuzului de alcool la consumatorii de
droguri cresc continuu, observându-se astfel că trăsăturile ambelor tipuri de familii se
întrepătrund. Problemele similare la copiii familiilor cu un membru dependent de alcool sau de
droguri, pot fi un indicator ai faptului că dependenţa de alcool sau de droguri este afectată de
diferite tipare în cadrul sistemului familial. Familia este o parte importantă a secvenţei de
diagnostic şi tratament în cazul abuzului de alcool şi alte droguri. O familie are nevoie de terapie
în aceeaşi măsură ca şi membrul familiei care abuzează de alcool sau de o altă substanţă.
 9. ACCIDENTE, VIOLENŢĂ, ABUZ FIZIC
Cum , cu cine şi unde ne jucǎm

Sǎ observǎm !

Pentru a creşte sǎnǎtoşi, trebuie sǎ trǎim într-un mediu sǎnǎtos. Locurile în care ne petrecem
o mare parte din timpul nostru trebuie sǎ fie curate şi îngrijite. Pentru a ne feri de pericole,
trebuie sǎ ştim cum ne jucǎm, cu cine ne jucǎm şi unde ne jucǎm.

Doctorul te sfǎtuieşte sǎ respecţi urmǎtoarele reguli de igienǎ la locul de joacǎ :

 Sǎ pǎstrezi curǎţenia la locurile de joacǎ ;

 Sǎ te joci cu atenţie, pentru a evita accidentele ;

 Sǎ te joci numai în locurile permise ;

 Sǎ nu te joci cu obiecte ascuţite sau tǎioase care-ţi pot provoca

rǎni ;

Reţine versurile !

Eu sunt copil şi mi-e prieten jocul :

Alerg, mǎ caţǎr, mǎ rostogolesc
Sar coarda şi joc tenis în tot locul,
Cât mai frumos şi sǎnǎtos sǎ cresc…
Dar… nu veau apǎ când sunt încǎlzit,
Ci numai dupǎ ce m-am liniştit.

6. Reprezintǎ prin desen jocurile tale preferate :

Nu uita !

Dacǎ o persoanǎ necunoscutǎ îţi propune sǎ te îndepǎrtezi de locul de joacǎ, nu te încrede în

ea. Anuntǎ-ţi pǎrinţii şi încearcǎ sǎ le spui mereu unde te joci, cu cine , pentru a te putea
supraveghea .
MODALITATI DE EVALUARE

          Având în vedere că evaluarea este o componenta importantă a procesului de învăţământ

(şi a oricărei situaţii de învăţare) au fost utilizate cele mai variate,dar eficiente,modalitati de
evaluare: probe orale, probe practice, fişe de activitate individual, jocuri-concurs;