VIAŢA – UN DAR PREŢIOS

Educaţia rutieră reprezintă unul din elementele esenţiale ale

civilizaţiei moderne, componentă a educaţiei civice, în spiritul normelor de
comportare corectă în mediul ambient. Orice cetăţean, indiferent de vârstă
trebuie să respecte regulile impuse de societate, în legătură cu modul în care
se efectuiază traficul.
Familiarizarea cu aceste reguli şi cunoaşterea lor se face de la cea mai
fragedă vârstă. Prin forme şi mijloace de realizare specifice fiecărei grupe,
educaţia în spiritul normelor de comportare civilizată şi corectă pe stradă se
realizează în grădiniţă şi familie. Educatoarele, prin mijloacele cele mai
adecvate si accesibile transmit copiilor la început cele mai elementare norme
de circulaţie, apoi, odată cu vârsta, diversifică şi multiplică volumul de
cunoştinţe transmis. Încă din perioada antepreşcolarităţii, ar trebui ca
părinţii să se plimbe cu copiii prin unele locuri aglomerate, şi să le explice că
trebuie să folosească nişte reguli pe stradă şi să respecte niste norme de
comportare adecvată, pe stradă, pe trotuoare, în mijloacele de transport.
Suntem la grupa mică, copiii se joacă. Se urcă pe triciclete şi merg în
toate direcţiile. Acestea se ciocnesc, unii copii încep să plângă sau pur şi
simplu să se certe. Este nevoie de intervenţie, de explicaţii despre modul
cum trebuie să se joace şi unde să se joace. La început stau miraţi, pentru că
nu înţeleg semnificaţia celor spuse: să meargă doar într-un sens, să dea
prioritate, să nu depaşească, să respecte anumite reguli. Se impunea să aduc
o casetă cu reguli de circulaţie şi odată cu derularea ei să explic sensul
acestor cuvinte şi să le aplicăm pe cât posibil.
Chiar dacă suntem foarte mici, începem să ne familiarizăm cu termeni
ca: pietoni, trafic, indicatoare, sens invers, zebră, siguranţă… Pentru a
verifica dacă au înţeles, am mers la o intersecţie, în apropiere, unde le-am
arătat un indicator, o zebră, un agent de circulaţie, staţia de tramvai, refugiul
pietonal. Deplasarea s-a făcut agale, câte doi, explicându-le să nu meargă pe
bordură, să nu se împingă, să nu pună piedici… În ziua următoare, cănd se
jucau cu tricicletele, le-am trasat si o ,,zebră’’, având acum şi pietoni şi
şoferi. La grupele mici şi mijlocii învăţăm ori de căte ori este necesar noi
reguli. În cadrul povestirilor şi lecturilor sugerăm copiilor să-şi aleagă
personajele preferate şi vom observa că toţi le preferă pe cele pozitive,
corecte… Vom sublinia consecinţele nerespectării semnelor de circulaţie şi
căutăm să rezolvăm situaţia, în cazul povestirilor, înlocuind finalul trist cu
unul fericit. Nu trebuie trecut cu vederea însa, explicarea detaliată a ceea ce
s-a întâmplat şi conştientizate consecinţele nerespectării unor norme de
circulaţie. Folosim şi de această dată imagini sugestive care să concretizeze
cele explicate.
La grupa mare recunosc şi denumesc unele semene de circulaţie şi
cunosc semnificaţia lor. Ştiu multe poezii, semaforul este ca o jucărie
normală în pista cu maşini: ei l-au modelat, l-au desenat, îl respectă chiar, în
jocurile lor de dimineaţă: de-a şoferii, de-a circulaţia, la cumpărături.
Realizeaza tot felul de fişe: “Cum e bine, cum nu e bine?”
“Aşa da – aşa nu”
“Indică culorile semaforului”
În clasă le pun alfabetul rutier: imediat desprindeau morala şi spuneau
ce nu a fost bine. La grupa pregătitoare ne pregătim toţi de concursul “Micul
pieton” şi facem concurs între copiii grupei, apoi cu cealaltă grupă
pregătitoare. Constatăm că copiii sunt foarte bine pregătiţi şi este foarte greu
să alegem echipajul.
- a - agent de circulaţie, autocamion
- b – bicicletă, barieră
- g – ghidon, garaj
- h – hartă, husă
- i – indicator, intersecţie
Aceste activităţi de educaţie rutieră se fac fie după nivelul de grupă,
fie după o tematică eşalonată în funcţie de problematică, de complexitate.
Imaginile colorate şi textele ritmate atrag copiii şi în colaborare cu familia
putem realiza lucruri noi, la fel de atractive: lucrări colective, excursii,
convorbiri, albume, spectacole…
Mi-am propus diferite teme şi diferite mijloace de realizare: ghicitori,
lecturi după imagini, lecturi ale educatoarei, cântece, întâlniri cu agentul de
circulaţie, concurs de desene pe asfalt, jocuri distractive.
- memorizări: - Noi suntem micii agenţi Toţi copii să asculte
Ageri şi voioşi Jocu-i pentru parc sau curte
Strada o supraveghem Nu pe străzi sau trotuar
Cei micuţi nu se mai tem Cu alte vorbe aşadar
Fără grijă traversează Poartă-te civilizat
Apăraţi de-al nostru semn Să nu fii accidentat!

- maxime: Mingea i-a ajuns sub roţi, De la străbunic la fiu

Ghinionul lui Ion Râd de el copii toţi O problemă se ridică:
Căci a confundat Ion Replicile toţi le ştiu
Strada cu un stadion Dar puţini le şi aplica
- învăţături: “În oraşe aşadar
Circuli doar pe trotuar!”

“Nu alerg, învăţ să circul.

Nu-mi pun viaţa în pericol!”
În ultima instanţă, grupa şi familia au de rezolvat împreună câteva
probleme majore:
- sprijinirea, prin mijloace specifice, a dezvoltării şi formarii
interesului pentru problematica rutieră, pentru identificarea şi
valorificarea unor aptitudini însuşite cu ocazia activităţilor cu
tematică rutieră.
- Însuşirea la nivelul specific vârstei, a unor norme de comportare
civilizată pentru protecţia vieţii proprii.
Fundamentarea dimensiunii vocaţionale a educaţiei prin familiarizarea
cu un câmp cât mai lung de situaţii, norme folosite în circulaţia rutieră,
precum şi stimularea acestora prin dezvoltarea unei imagini cât mai
obiective despre posibilităţile reale în ceea ce priveşte respectarea şi
nerespectarea unor reguli.
Bibliografie: M.E.C. - Ministerul de Interne: Cântăm, învăţăm, cum să
circulam! – Bucureşti 1980
M.E.C. – Programa activităţilor instructive, educative în
grădiniţa de copii – Bucureşti 2005