EA

REDACTIA SI ADMINISTRATIA: ZIARUL UNIVERSUL" Miercuri, 9 Mai 1934

Telefon 3130,58
Bucureti, str. Brezoianu no. 23-25.
No.20 (An. VI) Pretul 10 lei Taxa pota.lä plätitá in numerar conform aprolArei Dir. G-le P. T. T. No. 1202281932

târgului Munca Noastrd Romeineascd" (Foto Ignat)

M. S. Regina Maria cumpeirâncl flori dela tigeinci, la deschiderea
www.digibuc.ro
2 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

4,1 iIA In n
Un chimist din Budapesta anume Alexes Honi
a cerut patentarea unui nou soi de fäinä, care
contine intro formä, extrem de conbentratä toate
Eubstantele nutritive necesare organismului. 0
inghitlturä de päine f&cutä, din aceastä faina
are valoarea nutritivä a unei portii de muschi.
Cu o singurä, franzedutä, campus& ,din substantele
hrkiitoare concentrate, o compusä din
câtiva membri, ar putea sä se alimenteze sufi-
cient o zi intreagä.
Nu stirn care vor fi rezultatele practice ale a-
cestei epoca!le descoperiri. Dad., lumea va fi sâ-
tulä, de aci incolo, iata o chestiune foarte pro-
blematic& Dacg, ar reusi insä, experienta, cunoas-
tem in schimb o categerie de oarneni care ar
muri cu sigurantä de foame : restauraterii...
Se face mare caz de imprejurarea ca o femeie,
din tara nowträ, s'a dovedit a avea inima... in
partea dreapta. Oamenii ou inimä, au devenit in
genere atat de rari in secolul nostru, incât mnsäi
faptua cä, femeia in chestie avea una, era sufl-
cient ea sä provoace utraire !...
*
Banca National5. a Romäriei aduce la cunos-
tinta generalä, cä termenul pentru preschimba-
rea biletelor de 1.000 lei, tip veehi, care expirä, la
1 1Vilai 1934, a fast prelungit 'Dana la 31 Tulle 1934.
Bine c5, avem timp sä le preschimbdm !...

D-ra Gertrada Schwedt, compatrioata noastrei, a ceirei cdsectorie cu

Voronoff a lost anuntatä de ziare
(Fat° Studio Gusty-Iasi)

poate da doua peclepse pentru a-

ceeas gresealä !

Profesorul Gornish dela univer-

sitatea Columbia a facut experi-
Mai rämâne acum doar sä avem ente senzaitonale inviând un câi-
miile ne mort de o jumätate orä,. De
când cu criza, viata anumitor
In gara Budapesta s'a descope- caini a devenit de invicliat. Iatä
rit intâniplator o. ladà, plinä cu cä acum vom invidia i moartea
covoare orientale adusd prin con- quadrupedelor, cari mai au ansa
trabandä. E vorba de o mare or- sà retraiasca !...
ganizatie de contrabandisti care
are ramiticatii in toate Citim ,,Se aflä, din Moscova Ca
:

Cu alte euvinte, politia interna- disolvarea crganizatiei sovietice G.

tionalä era dus5,... au presu !
Se pate OA', si in Europa se vor
arganiza cluburi ale ceilibatari-
lor" cluburi earl pan& acuni nu
exiisiau deca in America. .
Celibatarii spanidli s'au organi-
zat pentru a se apka contra in-
surätoarei, care e bunä numai sä
oträveascä existenta".
articolul 4 din statute :
DacA, until. din a.sociati nu poate
sä se fereascä singur de aceastä
twit* clubul, intrunit in adunaxe
extraordinara, se va folosi de toa-
t& influenta sa pentru a incerca
readucd. pe drumul bun. De
altfel, eulpabilul va pläti i o a-
mend& de 150 pesetas".
noi care eredeam ca exist&
o lege care precizeazä cb., nu
P. U. a inceput. Peste 60% din
.membrii ei au fast licentdati. For-
tele militare ale G. P. U-ului vor
fi absorbite de armata rasie.
Conducátorái sovietici au luat
hotkire de a desfiinta aceastä
organizatie politieneascA de oare-
ce ea devenise incomodd. Ea lucra
adesea peste eapul sefilot, lar pe
de altä parte din cauza
capilor säi multe miiiuni ce-i etau
incredintate esuau.
Comisariatul internelor va crea
.acum o nouà fortà de politie care
sä. inloeulascd G. P. U.-u1".
Daca intelegem bine, ceeace se
va schimba... ver fi doar
dar spiritul inchizitorial va ri-
M. S. Regele primind din balconul Palatului Regal manifestatia stu- mâne acelas.
dentilor, cart vin sti-0 exprime ataxmentul lor fatei de monoxide Apoi ce mi-e Rada-Baba, ce
se tron mi-e Baba-Rada?...
www.digibuc.ro
 tCEe deect `ciii.ecitcaAeacAivicii
Si in aoest an s'a if at urmare traditiei, ea-de 1
Mai lumea oräseneasa sä päräseascb, pentru o
zi viata obisnuitä, spre a se indrepta catre câmp,
päduri, verdeatä, dincolo de barierele urbelor ce-
spre atmosfera mai purä i idilieä pe care
natura o oferä, eu atâta ddrhicie oamenilor.
In special' scolile au tinut sä Idea un imbold
special acestei rustice i voioase peregrinari.
faptul eä mii i mii de copii au Ittat parte la
aceste exeursii e imbuturdtor.
In adevär, in procesul de constlintà, deschis de
uluitoarea crimä comisä de 'doi scolari, s7au Pus
fel de fel de rdspunderi, aruneändu-se vina pe
societate, scoalä, pärinti, cinematograf, literatu-
rä, etc. Dar s'a insistat prea putin asupra until
punct din cele mai imPortante : copiii sunt dela
o vreme tinuti prea departe de naturä, de ver-
deatä, de flori. Intocmai unei muzici binefäc5,-

(Foto St. Dode)

toare, natura deschide sensibilitatea copiilor cä-
tre frumps, deci spre acel transcedental, de care
li indepärteazä de o vrerne prea mult brutalita-
tea, tehnica mecanieä i materialismul pe care
micutii i1 regäsesc mn familie, lecturi, pretutin-
deni.
Daeä reintoarcerea la naturä preconizata de
Rousseau e o utopie, nu e mai putin adevärat ca
e indispensabil de a se da copiilor reimprospäta-
rea sufleteasck pe care n'o poti regäsi de cat
in comuniunea cu natura.
Sus si mijloc : 0 scoald primarei de beieti eleve ale institutului Oteteleseanu in ptidurea Mdgu- De aceea 1 Mai nu reprezintä, numai o sirb5.-
rele; jos: Cu autobuzele, la iarbd-vercle" ; me dalion : In sectorvl III Albastru,- s'a impeirtit toare a numcii, ci i o chemare indltätoare atre
ceiltdminte la 1600 copii de ceitre primarie ; dreapta, jos : Copii., osp ettându-se in. Crting viata eliberatä din strämtoarea oraselor.

www.digibuc.ro

IfITRI FEIN:COL $I sulinTA
In capitiala Germandel s'a infiintat de curând
o sec:an," cu Ufl caracter d cele mai ciudate,
un sod de universitate sud-generis, unich In lume.
E yorba de o institute. uncle se studiazh, se ex-
perimenteazh si se preclau, sub forma imcv
cunsuri regulate didactice si chip& toate rogulile
pedagogice asa numite1e stiinte oadilte.
Aceasta 'scoard, primeste in I:An1111 ci, ca elevi,
tot felul de. persoane medici, psdhologi, sau
simpli profani dornici sa se familiarizeze cu
teoria i racticele ocultismului.
Si se stie cât die vast este acest domeniune-
incadrat inch n .stAtinta oficialk El cuprinde toa-
te fenomenele naturale, fri2ând miracolul: Oda
sugestie i hipnotisan, la telepatie i claryiziune.;
delaithiromancie ra rabdomacie ; dela somnam-
bulism la cele mai impenetrabile mictere din
practicile fakirilor.
Penomene, care pasioneaz& in cel mai Malt
grad pie profand ca si pie savant& pe oamendi
ea i pe metafiziciteni.
Initiatorul aoestei ]scoli de °cultism berlineze
este medicul gerinan dr. Max Moecke, uai specia-
list in materie, care a pornit la drum ou toath
inerederea si. entuziasmul inovatordlor -indräznertd.
Interviewat de onsiând de un ziarist italdan a-
supra motive:or, care 1-au determinat sä creeze
aceastä *coal& de °cultism, dr. Moecke rhspunde:
Motdvele ? Tred evenimente stranli earacte-
ristice din cariera mea m'au indemnat sä cullitiv
acest gen de istudii si cercethri.
In 1915, In timpul räzbolulud mondial, ma gh-
seam in orhselul belgian Roulers, lia câtiya kilo-
metaii de frontul Mantic de pie Yser. Pe .atunci
enam inch student in medicinh i detasat la spi-
taIul militar al orasului, cu titlud ¡modest de sub-
ofiter. Inteo zi., in timpul unui bombardament
teribil al englezilor, ni se ewe, prin telefon de
urgenth un medic pentru un post mai inaintat.
Cum la spital se ghsea atunci numai chirorgul
sef, mi-am oferit servicidle mele, desi nu eram
inch medic ou
Strâbâtând o sente de drumuri noroloase, ajdm-
Medalion : Cei prezenti dau niciodatd,
diferite ordine telepatice mediumului ; jos : Sub influenta hipnozei,
un medium care n'a dansat schiteazd figuri ritmice, indicate doar eu o linie de creta
pe tablet
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
sei la poctul sanitar. 0 priveliste fdaroasi. Un
naldär de cadavre si o smnedenie de rani-% oiu-
anti de gloante, care scoteau urlcite sfIsietoare,
ceränd sh, li se fach o injectie de morfinh, pentru
a mai astämpä,ra putin dureri1e insuportabile.
De ce nu li se fac injectii cu mantra acestor
nenorocita ?" intrebai atunci pe capdtanul meu.
,Nu mai avem morfinh.", imi rhspunse acesta
cu un aer dezolat.
Tutus, la un moment dat, nemai !putand rezista
geinetelor i urletelor desnädäjduite ale rhnitilor,
capitanul imi ordonä .deodath, pä tau un boroan
cu un lichid transparent, pe care era EWA
eticheta morfinh". Iini intinse o seringa 0, in-
cepuram iamândoi sh injecthm liehid:u in bra,,
tele ränitilor..
Pie mdsur& ce executam acearth, operatie, ge-
metele rletele suferinzilor incepeau sa dispa-
oamenti sa UM:stem,.
r&
La urmh,, intrebai pe cäpitan oe continea box-
canul.
Aph proaspath" imd eXplich, el cu un glas
abia apa distilatä".
Dar scopul fusese atins. Atunci mi-am dat rea-
ma pentrti prima oar& die efectele extraordinare
ale sugestiei.
Al dailea caz caracteristie ini s'a intamplat a-
cum vre 6 ani, child eram de scirviciu la spitalul
din Friboug. In- apropiere de Padurea neagra"
se instalase un cioban bätrân, cave avea in re-
giune reputatia unui ighicitor minunat si a unui
mester iscusit in lecuirea celor mai grele boale.
Intrigat die aceastä celebritate, M'am duS in
penicana sh-1 vizitez, pretextänd o boalh, oareca-
re. Ei bine, duph ce m'a observat câteva clipe in
tâcere, bätrânul a isbuonit violenth dia-
tribh contra' rnedicilor, cerändu-m- sh, ma intone
la spdtal, intrucht n'am nici o ball& i insdran-
du-mi o serie de aprecieri surprintator de juste,
asupra colegilor mei, eu care mä dntretinusem
despre el in dimineata aceea. Dr. Macke, hipnotizdnd un medium
Batrânull inn ghicise oomplet gändurile.
Al tveilea caz, din punct de vedere strict medi-
cal e cel mai interesant. Ce se intämplase ? Soul, disperat de diagnos-
Acum dal ani am lost chemat de urgenta la ideal rneu, alergase Ira o blabä, vestitä pentru mes-
chpätâiul unei tinere lehuze, balmy& de febrh tesugul ei de a vindeca boalele cu bUrudeni
puerperalh. Cazul era diliperat. Infectdunea a- descântece. Bärtaihna veni la patul bolnavei
junsese in ultianul stadiu, nu mai era nimic de ceru sä 1. se adusch o gain& neagra, pe care o
facut. Instlintai pe sotud bolnavel de inutilitatea Spintech in cloud, ou ini cutitas si depuse carnea
oricared incerchaii si -a doua zi venisem la patud ins.ângeratä pie trupul lehuzei. Ihsand-ra acolo
lehuzei, avhnd in seryietá i un formular de toat& noaptea. Duph câteva ore febra dispäruse.
deices. Bolnava se vindech repede.
Nu mich rni-a fost mirarea, când am gäsit pe Cum Ish-mi explic un asemenea fenomen, se
tânara pacienth intr'o stare considerabil ameldo- intreab& dr. Moecke ? Mä gaseam care in fata
lath. Feb?ra disnäruse aproape si nu mai exista unui proces- de sugestie eat de puternic, Meat
nici o urmä de septicemie. Uludt, voiam sa pro- a- putut reactiona prim dntermediul sistemulud
cedez la un examen medical, oând deoclatd, zarit nervos asupra septicemied ? -Sau intervendse o
pe pielea lehuzei câteva mime de sange- si in pat brusch incetare a febrei infectioase ? Sau
câteva pene negre. insfärsit, trebue sh admit din punict de ve-
dere logic ca fluidul vital al ghinii, ra-
multiple j necunomute ale corpului pa-
shrei, care se sbätea deschrcându-sl energia, aU
colaborat intens pentru o creia o réactie bine-
fâcatoare îi organismul bolnavei.
Concluzia ? Organismul omenesc, in esenta lui
fitic& i sufleteasch. reprezinta inch tin mister
pentru nod. Celulele care-1 compun, sunt sediul
unor fenomene electrice. Sistemul nervos central
este deasemenea o tan& Cred icà creerui nostru
e un post de emisie -receptie de uncle psichi-
ce, aseananhtor eu statille de radio. In acest
Cânip linens, dispunean de cunestinte foarte pu-
tine si obscure. Nu ne rämäne deci alteeva de
facut decât sä studiean -fenamenele.
Iatä de oe am inflintat scoala de ocultism",
pe care am impärtit-o in mad multe notiuni :
intr'o sectie practiehm fakitismul, lii altele fa-
cem experiente de transmiriune a gändului, in
altele studiam problema prevederei evenimente-
tor, cu ajutorul unor ,mediumuri. Nicheri, nimdc
empiric, oi tatul numai prin rnetbde Stlintifice.
Avem deasemenea i o sectiune de chiromancie,
una de grafologie, etc.".
Scoala ocultismultii" din Berlin, studia2ä,
dupá cum vedem, yiastul domendu al necunoscu-
tului, pe nedrept exclus din cadrul universitatilor
oficiale.
St. Tudor
..ILUSTRATIUNEA ROMANA"
Costul abonamentului :
LEI 500 pentru 12 luni
. 260 6
Publicitatea: Oficiul Romtin de
Publicitate S. A.
Telefon 330.58 Str.Srezoinnu 25
www.digibuc.ro

nr4Lclqa Of
Iri manalaua ultatä de Dumnezeu a
intrO noapte un om a cazut
infrant de /alone.
In Capita la noasträ, uncle mizeria
ajuns o oetäteaná familiark fdcand
pane din patrimoniul easnic ad gos-
pádarului de maharla, un am zdrobit
ue boald, de nemanicare si de neca-
zuri, a disperat din pricina ei.
S'a inahis in bojdeuce lui, pe Anna-
tate in pemant, a astupat cu perane1e
plepuma usa i ferestrele.
Cópili o fetitä "dement/
Wet fare treabá demean, cerand
din somn un codru de paine. Se cul-
eraser& nemaneati...
Taterl- i-a privit .o Toata mi-
zeria uneti vieti pierdurte i-a, apdrut
inaintea oohilor. O lacrimä i-a pitat
printre plepape1e inrosite de neSomn.
Ou mane trernurande a seris cateva
rencluri prin care cere ertare. Ertare
fiindeä traise, ertare pentnieä murea !
Pe hârtie cädeau lacrami. Un ram plan--
gea. Cerneala se lätea pe pheAtUrile
serete. Scrisul pärea cá plange si el...
Pentiru masa de seam avusese 8 -lei
NU-i Mai trebuia paine. A cumperat
maingal. Aleturi de patul hit si-al co-
pallor a aprins lighianul cu carbune
ucigker.
Sojdeurca, cu peretia ,patati le igra-
sire; lumina galbenä a candelea sfara-
ind in: untdelemnul pe sfarsite, Mee-
rea ruptä de respiratia din ce in ce mai
ingreuiate, a celor trei sinncigasi for-
mau un decor lugubni, formele pier-
zandu-si conturul, deverlind eterice,
ca intr`un tablou expreaionist.
Bkatul a tipat din somn. Deanenta
se lupta horcdind cu duhurile 'north.
Taal si-a prins mainile de grumaz,
incercend sá desprinde, usi guler ima-
giner. Candela s'a stima, reliplid pre-
lung, intro ultime, zbatere.
1.Tn fum albastm, greu iniresitor,
inundase maghernita. Cineva a hor-
Gait. 0 mane a cazut grea din pat si
s'a lovit de podele. Patul a troznit pe
pielearele ha de lemn.
Asa a. natant chelnerul Ion Buell-
manu din stir Menu Cavafu 40, eu
dei din copiii sau, Inter) seare, cand,
rapus de mizerie, a venit aeasa eu un
pachet de mangal.
Ion Buciumanu cese,torit la 18
ani.
Pe vremea aceea era chelner la un
club, und jucetorii bane dispusi, dupe
un banco" fericit, li lasau In palmä
bacsisuri grase. Desmarais era imbelsu-
Inmormantarea ceklor trei victime ale unej soarte vitrege
,ILUSISAVUNEA ROMANA"
din, Slr.
gate, banii treceau. ca prin minune
din mama elientlior in palma incovo-
lata a chelnerului.
Dupá patirru ani de casnicip, Buctu-
menu s'a pomenit tatá a patru copii.
La un an, unfurl a avut grijä, sa; moare.
Au anal Ames trel, mici, bolnaviciasrit,
nacesitand tngnljiwl speciliale.
Tripoul, dupe un scandal eu ur-
men grave, s'a inchis. BucEumanu a
rdmas o vreme indelungetä färd
shajbe. Uneori gesee de lueru in cate-o
bodegä periferica la o eafenea se-
racä. Eac.sisurile s'au imputinat, pa-
tronli ucirbau sa mai pleibeasca spehm-
-cile dadeau failhnent.
Din ease cu done, odei, sale, si bu-
cetterie .zugravitä cu tapete" si lu-
muiä electricd, pe care Buciumanu o
inchiriase la fate imobilului din str.
Menu Ciavatu 40, a fost silit sä, se
mute in fundul ourth intro odaie ou
Wee:aria, veruitá i fait lumina.
Mizeria izbutise sd. infrange mica
lor fericiae.
Acum urn an, a stet 8 luni feed -sea.-
Trdiau din te miri ce. Pena si
dea de-a dada case le devenise prea
saimapd, &se ce, eau -mutat in seems
ourte intrO bojdeuce, mizerabile, pe
jumetate lflb1fld2t In peanant, cu o pircioare de vita!, de resturi de pasere.
imairquize.," de scanduri, care le ser-
vea sit de buceterie.
Petite mai mica., Si1via in elate de
12 raffitir, dupe, clou d. zile de febre, a cá-
zut in dementá Precorce, iremediabila.
Nenorocita anal/1,k dupd, ce-a primit
ráspamsul sceptic al medicilar corpo-
ratiei, a recurs la rtoate mijloacele ba-
belor din =hale. Incet, Meet, ca sá
alunge pe neeuratul din trupul firav
al fetitei, a vandut tot ce-avea mai
bun prin case,.
Eabele prepwrau ape neincepuite, eu
sange adunat dela nolid iepe neineer-
cate, cu prat din Ube de broasca strit-
vritä de roata ranzä de
porumb negru, ou descantee facut la
drumuil cu. qrapte rescruci. Necuratull
nu piece. Alcoolu1, sifilisul i tubercu-
loza stremosidar erau bine infinte in
trupul chircit de suferinta al fetitei de
12 ant si leadurile babelor din maim-
lane Belladua am le plateau goni.
Accesele de furie ale nebunei feceau
viata Msuportabile, in bardeiul nein-
cdpättor uncle se inghesulau Patru
persoanA uluite de suferinte de foa-
me si de indobitocire.
Peretii Nang lacrami de umezerale.
Teti ai easel sunt bolnavi de reuma-
tism. Buciumanu tuseste in fiecare
noapte, edam, infundat cu capul in
perna de pae.
www.digibuc.ro
Casa in care s'a petrecut trageclia
Seam nu manance, nmiC. Nici di-
mineata.
, .
La pranz se aclund, au totii n jurul
unel eierbe de cartofir, de faso1e, de
Paine nu au niciodata. Rareori niälai.
Dementa, chinuitä de foame, infu-
lecd collie de eartefi din gunoi...
De done septemani, Antoaneta, so-
tia chelneruilui, se Angajase feat leafe
ca ucenicá la fabrica Seta, ca sfi, invete
o mesa-le si al. poatä si ea ajuta, dupe
o vreme, menajul. Lucre, intrO e-
chipä de no-ante. I se promisese ca, a-
tunci earid va inväte mr,seria, va pu-
tea castiga panes le 35 de lei- pe zi...
Poarte cá var verni- vremuri bune.
Bäiatu1 mai mare, Sandia, de 16 anti
mic, pipernieit i bolnävicios, intrase
ucenic 'la un frizer de pe calea Ser-
ban voda, Uncle dormea in zliele de
lucru.
China nu era pletitá de o lurid ju-
matate. Datorau 450 lei proprietarului.
De uncle band; ?
Buciumanu lucre la o bodega mize-
rabila unde stäpanul li oprea toata
1eafa, fiandca dela o vreme scapa
farturlile din manta si le sparrgea.
La 38 ani wets ea un am de 60. Ii
tremurau m6.1111113., obrajii ii erau zbar-
citi si ochii mi pluteau intrO ceatá de
lacrimi.
Inainte ou o seare Silvia avusese un
acces de demente, mai furies ca ni-
ciedatä.! -Cu unghtile zgariind peretii
invoca USI spriridus, oei seorinonea
sub teaste.. Báiartul mai mic, -Ion, de
5
14 ani, care stätea acase, fare, nicio
treabk bolind de unit pe leitä, a fu-
git inspAimantat in curte, Wand dupe-,
ajutor. S'au adunat veainii. Buciuma-
nu s'a ascuns intr'un colt de case
si-abea au pubut sá o linisteascä pe
nebuinä.
De 36 ore nu mâneesera
Buciumanu s' a ridicat greoi de pe
soaun. Ou oapui plecat intre umeri, s'a
dus la bodega. A imprumutat dela o
chelneritä 8 lei,
Crumperi o paine, nene Buolu-
mene ? 1-a intrebet fate.
Nu, drag& ! Tau mangal. Vreau
sá me sinucid.
Pate a inceput sà redä. E glumet
astä-searä Ion Buciumanu.
0 cute II strange sprencenele. E
preocupat.
Niøi nu stiu cum sa-1 aprind. Nici
sä me stinucid nu pot...
In urma lui a Manes hohotira de
res a betel, ca o fluturare de batista
dantelatä, dupe, un tren mortuar.
Buciumanu a cumparat mangal. A-
case copiii donneau. Ohelnerul plan-
gee.
Rex
.19.D. MODE
I
4
este cea
mat bursa
spa de Colonie ,.t
ce s'a crelat, in
arta parfumeriei.
Parfumul ei este foarte
modern, delicat i tenace.
Cumparali-o numai in
flacoane originale.
M.V.SiVkaiitafLOVEreleNA
6
,ILUSTRATIUNEA ROMANA"

paktui Geoca don,

PUSA calt aim
jia_govuTte
III
O inspect-le, dompule..colonel
va gai:este orictind, In conclitii
demne de felictat.., . iabeste si care are, negresit, in bu-
Meritul ofiteoillor 4 soldatilor
mei. In general sunt multumit cá
oamenii cu care uni petrec tot tan-
pul, inteleg de minune gandurile
sufletul
Cum, -v&d, oamenii îi iubesc
cat. De aceea sunt bine In-
gatiktd...
cavalerist, sau un artale-
rist trebue Sa-si iubeasc&
care este adeväratul tovaras de fie
ce zi.
Stint unil care iubesc ceva
mai mult oak ; sunt pasionatii,
care itsbutesc, in cele din urma, sa
fac& adevärate minuni. Cred cä lo-
cotenentul Machedon poate
explica raidul de cat printr'o pa-
siune de aclevärat cal:amt.
Perfect adeväxat. 1mi lubesc
calul ceva niai mult de cat cmd
oamenii i vet vede:a indata
curia calului cand má zareste...
La capatul grajdului, o box& in-
cäpätoare se deosibeste de toate
ciuli urechile, lar ochii frumosi
Inteligenti fixer& Silueta locate-
nentului... Apoi, 'ea un copil sur-
prins de bucuria acehda pe care-I
amaze bonboane, duce:area sa sara
din boxa, spre stapanu-i drag...
Locotenentul se apropie, îi man-
gale calul, apoi scotocindu-si !au-
zunarele, ji oferä câteva bucati-de
zahar...
Este portia ei cotidiana. De
altfel de câte ori ii refuz dreptuil
La zahar", Pusa devine nervoasà,
nabädaloasä, intocmai cum aunt
copiii räsf Matt..
i dad, nu ai zabär in buzu-
nar ?
Nu-mi lipseste naciodata. Nu-i
refuz aceastä favoare, mai ales a-
cum cand este o... campioana
mondiala...
Un soldat scoase calul afar& din
grajd. Un cal frumos, cuprins in
Untie elegante, pe care nurnal tun
pur-sange le poate avea.
Pe and admiram, in =tea di-
vizionului, calul-minune, medicul

Cu Pusa" prin pädure

dinteun armäsar celebru pe vre- rind intr'adevar o suma fabu-

Intre camarazi
celelalte, prin âteva semne :
o placa, asezatá sus, care a-
minteste vizitatorului de moor-
dul mondial" realizat de PuSe
2167 kilometri in 46% zile".
Peretii sunt proaspat väruiti.
Deasupra, câteva ghirlande Impo-
dobesc decorul peretilor...
Cand ne-am apropiat, Pusa"
povestea raidului
veterinar care e-
xaminase si in-
grijise calul Ma-
inte de plecare
imi &kin câteva
lamuriri de spe-
cialitate".
Am auzit ca
Pu descinde
muri.
Dericinde din Selinbry, räs-
punse locotenentul Machedon. Un
armasar unguresc cu destul re-
nume.
Armäsarul pe care ungurii au
incercat sä. räpeasca ?
Asa se spune. Armäsarul se
gäsea inteun depozit al Statului,
clela frontierä. Ungurii an oferit
statului o suma hriportanta drept
pret de rä.scunipärare. Riefuzän-
oferta, ei au revenit of e-
Lolita, o buni prietenk a-
loaok
Incercarea esuând i de aceasta
data, ungurii oferira un premiu
destul de mare .aceluia:care va iz-
buti sa-i ;Loewe& paste grant*
Inteo noapte, in 1930, pazitoril
depozitului. -dela frontier& fur& in-
tr'adevär alarmati de disParitia
misterioas& a pretiosului armasar.
Dandu-se alarma, granicerii, nos-
tri surprinsera hotui care furase
armäsarul, tactual in. momentul
in-care incerca sà treaca granita...
Asa dar I total Pusei-Selin-
bry are .un trecut celebru si o pa-
senzationald...
---Precum vedeti...
i uncle se gär.ieste acum fai-
mosul armäisar ?
La dePozitul de remonta
Rusetu". din. judetal
Pusa ne priveste cu ochii
ca un copil cäruia i se
povesteste Cate ceva arborele
genealogic...
Dar peintru ce bate din co-
pitä ?
Cere zahär. I se pare ea i-am
dat prea
UN RAID SENZATIONAL
Impreuna cu. locotenentul Ma-
thedon i cu câtiva ofiteri din di-:
vizionui 4 de artilerie calareata,
plecar&M la Monument".
Intr'un -local deabea deschis, in
fata halbelor cu bere prOaspätä, o-
fitanul-recordman isi incepu po-
vestirea, asa cum ne fagaduise In
curbea cazärmei.
Povestea raidului meu este
destul de lunga. Dar voi poveSti
in etape", a.sa cum am facnt

www.digibuc.ro

Trebuie sä vä marturisesc dela inceput ea de
mite copil, aveam o inclinatie pentru calarie. Fla
de militar tatal aneu fusese ofiter n regimen-
tal 10 Patna m'am pomenit cälärind. mai in-
Val cai de lemn cai copilariel noastre a tutu-
lot apoi cai veritabili, micuti i blajini cucari
urcam Muntii Vrancei.
Marturisese ca prima eanotie pe care am avut-o
in viatä a fost aceea pe care am incercat-o a-
tunci rand mama imi daruise primal cal de
hemn : un ical chipes, Cu parul caraaniziu i cu
ochii de siticlä.
Visul meal mi-1 realizase Mos Cracian bunul
intelegatorul mosneag eare aduce fiecarui co-
pil cuaninte ceea ce-i Place mai.mult. Mama il
rugase -.,frumos" intr'o smisoare pe care mi-o ce-
tise cu malt inainte die sarbatori si Mosul II as-
cultase rugdmintea.
De atunci i pana in -seoala militarä, visu meu
cel mare era sa am un cal de calarie, veritabil,
cu care sa ma indsor, printre calareti , un
care 4S5.. fac iispravi", care sa-mi satiSfacä nazu-
intele si alles neinteleasa mea pasiune"...
.Intr'o zi, aniul trecut, mi-am realizat si acest vis.
Rasa `, calul ea care am facut raidul, dat
aceasta suprema satisfactie la care nazuisem
malt& vreme.
Ma, yeti intreba desigur cum m'am hotärit sa
ifac acest raid, destul de inclraznet, i anevaiw,
doca consideirdm conc/itiunile cu totul neprielnice
in care 1-am facut. Iata, va voi spune :
Inca. din primayara anului 1932 nad, preocupa
ideia unui raid. Hotarasem sa, fac un raid pan&
la Roana i inapoi, impreuna maiorul Negoe-
sou din Cavalerie. Exam ins& lipsiti de ()rice re-
surse anateriale. Totusi 1-am fi intreprins, aman-
001. data nu ma imbolnaveam, destul de gray, de
o congestie pulmonara. In'timpul boalei, in -nop
tile de nesomn, ideia raidului ma obseda i mai
mult : asteptam ca infrigurare ziaa, când planu-
rile anelle yor putea fi pWe in aplicare...
Lectura catOrva raiduri si a acelor interesante
povestiri de calatorie" Scrise de cavaleristi i tu-
risti pasionati, ina amplificaserä obsesiunea In-
teat:at, incat chiar din timpul ccnyalesicentei-
luai hotarirea nestramutatiä de a face eu orice
chip isi cu orice risc raidul proectat.
Cand m'am reintors in Septembrie 1933 la uni-
tatea mea, aveam toate planurile terminate: ho-
tairisem s,ä fac raidul singur; lin tara, pe un -tra-
seu de peste 2000 km. cu propriile i putinee re-
surSe materialle de care dispuneam.
De aceea, din chiar prima- zi am inceput an-
trenamentul dupa toate datiele tehnice pe care
le posedaan : painerea in forma", candentarea
aliureffor", hrana
In prima saptamana, am inIcalecat 10 cate o ora
acoperind 9 kilomeltri (10 Minute trap, minute
pas) ; in a doua saptanana. cate doua ore, cia
un scurt adaos al unui gallop ramasat", nece-
sax formarii irespiratiei calului.
14 a 3-a saptamâna, am incalecat cate 3 ore Si
4 ore, acoperind 36 km. far& sa, shut cea Mai
mica oboseala. Calul, cu toata incordarea progre-
siva, ideasemeni manifesta nici o oboseala
din contra o band, dispozitie la mers, i o usu-
Dupi plimbarea obicinuiti, Pup," prime*te zabärul cotidian
ILUSTRATIUNEA ROMANA"
rinti care mi-a indicat dintfun inceput cä poa-
te face in conditii si mai grele, orice raid.- nu
In cadentarea aliurelor", am cautat sa
fartez pasul", urmarind ca trapul sä-1 fac cat
ma' incet dar cat mai regulat. Galopul
cu ancollura liberä", in cadenta permanenta
rieguaiatä.
Cat pentru hranä am sporit progresiy hra-
na animalului dela 6 kilograme ovaz pana la 12
kg., ratio, maxima.
Penfru a deprinde organisanul calului cu sub-
stante zaharate, i-am dat cate 2 kilograme de
apa, dulee" (apai in care dizolvam cate 500 gr.
zahar obisnuit).
Manevrele din acel an au fort un foarte bun
nrilej de a putea verifica rezistenta si forma"
La 1 Octombrie am plecat la manevre, acope-
rind 560 km. in timp de 11 zile.
Pusa" imi Meuse pe deplin dovada ca, se ga-
CAläretul record-man de astizi, in copitárie, pe
calul de lemn...
sea in bune conditii de a pultea execuita un raid
ell malt mai lung si de a realiza, paate, o per-
f ormanta record.
Indata dup.& inapoierea din manevre, am pro-
(Foto Zalewsky, Braila)
www.digibuc.ro
Potcoava aducitoare de noroc
cadat la intozmirea itinerariului si la stabili-
rea traseului. Domnul major Galan, caruia ii da-
torez primele cuyinte de incuraj are, mi-a pus
la dispozitie hartile necesare.
Alm ales un traseu extrem de greu de parcurs,
tocimai pentru a face raidul cat mai interesant :
o proba de rezistentä destul de grea a-tat pen-
tru cal cat si pentru calaret. Dar cred cä tocanai
aceastä imprejurare oferä cunaseatorilor pri-
iejul de a aprecia valoarea raidurmi au numai
sub raportul conditiunilor in care 1-am realizat,
dar i ai regitunikr pe care le-am stabätut.
Cerand pe cola ierarhicä aprobarile necesare,
am intampinat din primul moment oarecare
greutate. Camarazii mei, care deabea ma yazu-
sera', intremat dupa, o primejdioasä boalä, soco-
teau proectul meu irealizabil.
In marea dragoste, au incercat sa-mi demon-
streze cà, pe timp de iarna i firav cum eram
dupd, eongestia pulmonarä de care suferisem,
planul raidului meu, daca nu era nebunie cu-
ratä,", era eel putin un act indramet care imi
primejduia destul de seriaa viata. Ce conteaza
insä, asemenea sfaturi de buni camarazi, cand in
sufletul luau clocotea dorinta raklului cu orice
chip", a visului care ma obseda de atata yreme!
Inrusi coanandantul meu, d. lt.-eolonel Brata-
sanu, ma sfatui sia-mi amain proectul. In drago-
stea parinteasca pe care mi-o arata, am va-
zut atunci judecata inteleapta, a superiarului
meu, care, orleat de mult itinea la o glorioasa
realizare sportiva si militarã, inea i mai mult la
viata unui ofiter pe care vroia s'o crate.
Ceva mai mult. Comandantul men, vazând per-
severenta in hotararea pe care o laasem, inainta
rapartul prin care ceream aprobarea necesara,
cu urmatoarele randuri :
Am onoare a inainta alaturatul raport al
locot. Machecion L., din aceasta unitate, prin
care cere aprobarea de a executa un raid circa
2000 km., dap& itinerariul pe care-1 arata in
raport.
Gestul ofiterului este destul de laudabil. To-
tusi avand in vedere anotimpul destul de Ma-
a fast suferind,
intat, cum i faptul ca ofiteruleoncediu
Japt pentru care a avut un lung medical,
clesi a suportat in conditiuni cat se poate de
bune marsul executat de divizion, pentru
a fi ou constiinta impacata l'am povatuit pe
ofiter a renunta pentru un moment la acest
raid, pentru ca oboseala unui atat de lung mars
sd, nu alba repercustuni asupra sanatatii, sale.
Ofiterul staruind Msa in a face raidul, cu o-
noare inaintaan raportul, cu rugamintea de-a
hotari i ordona.
Comandantul îi Meuse datoria fata, de con-
stiinta sa i deopotrivä fata de un subaltern care
se incApat'ana intr'un proect, ce e drept indraz-
net, dar ispititor pentru oricare otter.
InVätasem ins& dela acelas comandant, ade-
varatele insusiri ostasesti, hotdrirea, perseverenta
dispretul fatd de oricare rise, atunci când esti
chemat sä realizezi oeva care aduce detaxii tale
folos. i socotind raidul mai presus o simpla
incercare sporty& mai ales ca atati ofiteri
straini adusese tarii lor gloria feluritelor recor-
duri am stäruit in hotarirea mea de a-1 rea-
liza cu orice chip i eu orice rise.
(Urmeazd in no. viitor)
8 ILUSTRATIUNEA 110MANA"
Capei si rochie clin petnzci de in, cu
cordon alb 4 auriu ; rniJjloc : In-
treg din lenaj albastru marin,
garnisit cu albastru deschis si alb
ALLO ! ALLO ! CE SE MAI POART A?
Azi iti voi vorbi despre moda
verii.
Nu gasesti ca este cam tim-
puriu ? Inca nu ne-am epuizat
garderoba de primäv'aY ìj e
gräbesti ea ale anunti moda verii I
Deosebirea intre aceste daua
sezoane este aproape impereepti-
bila. Anul acesta mai malt ea ori-
cand. Niciodata nu s'au purtat
prianavara atatea matasuri im-
primate, atatea manecute scurte
ea in sezonul primaverii acesteia.
Atunci eu o garderoba m'am
echipat pentru doua sezoane ! neata pânò seara asigurà rouge-ul
_ Da, dach., vei avea grijä, sa
lipsea.sca indtpensabileie
completari.
Anume ?
o pelerinutä de tafta, pe care
o vei purta peste rochia de crêpe
de Chiane". Daca rochia este in-
tea singura culoare, pelerinute
scurta aproape cat un guler e-
xagerat de mare, va fi foarte sic
executata intr'o tafta ecosez, sau
in dungi. 0 palarioara mica, din
aeelas material, completeaza de
minune acest ansamblu.
Dupa recomandatiile spicuite
la aceasta rubrica, eu am preferat
anul acesta toaletele imprimate.
Atunci vei completa rochiile
cu o pelerinuta din tafta uni".
Pentru ea pelerinuta sa nu alba
aerul säraeacios, o vei lucra in vo-
Lane hsau in pliseuri.
Sunt incantata de aceasta
noutate. Pelerinuta aceasta imi a-
Rochie pentru dimineata, din le- poate i fard, el la regiment, I-a
naj negru, garnisit cu pichet alb. dat drumul.
Petläria, cordonul si mdnustle, de-
asemenea d4n pichet alb
Rosu cu alb, negru cu
Nimic nu va intrece eleganta unei
rochil negre, purtata eu un man-
tou lung mai lung decât insasi
roehia alb cu maneci negre.
Sugereaza-mi o combinatie in
rosu cu alb.
Rochia din crêpe de Chine
alb, gannisitä cu un jabou pepit
rosu cu alb. Acelas pepit il vei pla-
sa ca garnitura la pdlarie si-1 vei
pare ea o completare indispensa- folosi oa material pent:cu. manusi.
bilh, a toaletelor die yard. Fiindca vorbesti de mänusi,
Mai ales pentru toaleta de te rog sa-mi mai dai oareeari de-
seara. Ziva acest aceesoriu al ro- talii despre west Important capi-
chiei poate lua forma unui mic tol al model.
bolerou.
Care simt cele mai moderne Ace.-4 capitol e mai variat ca
combinatii de culori pentru yard ? totdeauna. Dela manusile groase
6 Patamie mode,,
Buze frumoase si fragede de dimi-
Ambassade. Fiind foarte durabil
asa cum e aplicat, asa râmeme.
Rouge-ul Ambassade nu se usual,
mentinând luciul perfect al buze-
lor. Orice femeie, vo gasi nuanto
Potrivitâ tenului si parului sau.
Nuanleks
Kouge - ul Ambassade de No. 1. CapuoME
Marbel produs original tran- No. 2 Clair
cez, este prezentat In 2 tu- No 3 Mayen
buri felurite: No d. Foam§
1) Tub de galalit. No. S. Trills Pace
2) Tub metalic automat. II No 6 Frombolse
ROUGE DE BUZE
MBAS5ADE
Replezentont G-ral pentru Romania; Ing. M. LIVSCHIT; Piota Sf. $tefan, 9
www.digibuc.ro
de pore pánä, la mänuea, din fir de
Irlanda, pe toate le vom purta
anul acesta. Vom avea chlar
manusa din filet sau din voal
georgette.
Frumos ! Numai cä ne cam
incarc a bugetul toaletelor...
Radia
Un rezervist concentrat
s'a dus cu familia la
regiment
Rezervistul cenosilavae Franz
Rah a fost eancentrat la .regimen_
tul Sall din garnizoana Kremsier.
A trecut o saptamana dela data-
concentrarii i Roh tot nu se pre-
zentase la regiment.
Intfo buna zi, face intrarea
pie paarta caizarmii o trasiurica
trash, de un magar; in trasura
bine ineareatä, era o femee cu
mai multi oopii, tar pe oapra se-
dea rezervistul.
Colonelul, infuniat de acest fapt,
hind convins ca rezervistul vrea
sa-si bath, joe de militarie inni il-a
primit prea prietenos. Rah a pro-.
testat eontra unei astfel de ipri-
mLri, sustinand cä e un soldat cat
se poate de, constanclos.
Si lath, dece : Onclinul de che-
mare 1-a anal in Iugoalavia, uncle
Se afla la lueru, ou tooth.. familia.
Ce era de flout ? Nu-si putea
parasi tamilia In mizerie. Si a-
tunci, !Ufa sa stea mullt pe gan_
duri, incdrcat tot ce avea, in
träsura, luat fen-Lem si co-
a inhamat magarusul si a
pornit spre regiment. Ploaia con-
tinua die pe drum 1-a facut insa,
sâ intarzie eu o saptamana.
om intelegätor, 1-a
laudat pe rezervist si a avut grijä
de familia lui i de magarus.
Dup.& cateva zille, vazand Ica se
Regina divorturilor
Calareate- de doe Celeste Solore,
o infocath, brazifiuianá, aetualmen-
te stabilith. da San Francisco, este
supranumita Jegina divorturilor".
ea mark:a pe drept acest titlu,
deoacrece, zilele trecrute, a dilvortat
pentru a 17-a oara.
Motivele de despartire au fost :
de *ease ori nepotrivire de came-
ter, de patru ori insulte grave 0
die gewpte ori lipsa de lux si con-
fort. Ultima data, a divartat tot
din prieina cä sotul nu-i putea
satisface toate cererile pentru toa-
lete i petreceri.
Interesant este, ch, imediait dupa
pronuntarea celui de al 17-lea di-
vort, femeea a plecat la Nevada,
sipre a se marita pentou a 18-a
para.
Tel. 332/49 8UCURE5T1
 ,6
ASISTENITA MEDKAILA A apoiINUMCIIIT
alte chestiuni de merit si de valoare: a d-lui
SARBATOAREA MUNCII
Gland am pornit sj fac an.cheta
printre muncitori in special la-
tura asistentei medicale orasul
care'si trudeste atat de sgomotos
mdruntaele, odihn,ea solemn: era
ziva munch.
D. Mihail Enescu, director general al Casei asigurárilor sociale,
curând sarbatorit pentru 25 de ani de activitate
Albinele Capitalei, mari 4 mici, treilea
evadaserd in imprejurimile pline ceit in alte tdri, uncle milioane de
de verdeata, scirbdtmind mmtâi Ma-
iul traditional.
Am fugit i eu din pustiul metro-
polei lipsitd de viatd, departe, spre
Snagovul care addpostea in minu-
nata pcidure m4i i mii de familii
venite de cu vreme sd petreacci o
zi la iarbd verde".
La marginea pädurei, m'am a-
ciuit si eu pe lcinga o familie de
lucratori, veseld, comunicativd,
primitoare. Seful familiei Un lu-
orator metalurgist pe etc-
nosteam de mai multi ani s'a
cleclarat incanlat de vizita mea,
ce e drept neasteptata si maipetree
ales
de faptul ca am tinut sd-mi
aproape intreaga zi, cad-Uri de ai
lui, in simplitatea unei petreceri
campenesti fard pretentii 4 lara
prea multd pregatire.
Dupd putin timp cativa tovardsi
de atelier se asociard grupului no-
stru, i societatea deveni cu mult
mai voioasd i mcsi sgomotoasci.
Pranzircim dupd clatind cu peli-
nas de Mai, cu miel fript la fri-
gare, cu prajiturile facute de neva-
sta metalurgistu2ui, si ea vrednicd
lucrcitoare intr'o fabrica dela
marginea Capitalei.
La un pahar de vin, discutlile
se aprinserd ca benzina. Discutant
problemele socriale", destul de o-
biectiv, in acea atmosfera curata
pe care o gasesti de regula m mij-
locul adevaratilor muneitori.
Cel mai bectran dintre noi, care
militase pe vremuri in nandurile
muncitorimei organizate, marturisi
fdrit inconjur ca Iii materie de le-
RilLOR
gislatie socialci, am fdcut pasi de-
stul de mari si cd sub acest raport
ne putem prezinta in fata lumei
civilizate fard sci rosim".
Un altul atinse problema soma-
jului" care framtintd si la noi
muncitorimea.
de
?i totus interveni un al
este mai putin grava de-
oameni crapa de foame.
La Institutul de chirurgie Regele Carol II-lea": D.prof. stomac
Marin Popescu, executand o resectie de
www.digibuc.ro
Discutarcim
la
profesionale pane/ aju,nserdm
asistenta sociald".
Beitrtinui care ne vorbise ateit de
frumos de legi-slatia sociald, relevd
progresele pe care le-am facut
in acest domeniu.
Cu lipsurile si defectele ine-
rente oricarui inceput, trebue sd
recunoastem ea si in ace3t dome-
niu am facut progrese clestul de
mari. Lucrez de mic copil in fa-
bricti imi amintesc ce era acea-
sal asistenta" odinioard i ce este
astazi. Alta data cerseam ajutorul
medical prin spitale, unde adese-
ori nu eram primiti. Ajutor de
boalci, de accident, de inmormetn-
tare, medic, medicamente ? Nici
pomenealei. Era un crecmpei de or-
ganizatie in orasttl in care lucram,
dar vai de ajutoarele pe care le
primeam.
i crezi cd asistenta de astdzi
multumeste muncitorimea ? intre-
bd eel mai tan& dintre lucratori.
Bine inteles ca mai are lacu-
ne. Vreau sa spun muse' ca ceeace
s'a infeiptuit este lucru mare... Ca
o sumd de oameni de mima si un
corp medical select ingrijesc cu
dragoste i cu devotament de noi
si de nevoile noastre... Sa va spun
o pildd cu mine : dacd ma vedeti
in viata este di am putut fi aju-
tat la timp i operat in spitalul
nostru, de doctorul Nasta... M'au
ingrijit apoi multa vreme ea pe un
copil al lor... Dumnezeu sd le dea
sancltate...
Batranul facu semnul crucii.
Apoi, dupd eateva cUpe, relua
firta vorbirei.
D-ta care scrii la gazeta, ai
putea, hoincirind intr'o zi, set ne
vezi spitalele, dispensarele, organi-
aiile Casei Centrale a asigura-
rilor sociale.
Tocmai cu gclndul acesta
pornisem de dimineata... Dar...m'a
ispitit sarbeitoarea muncii la iarbci
verde.
UN JUBILEU
Cand m'am inapoia in oras,
coincidenta fcicea ca in seara ace-
leasi te functiondrimea, priete-
ni i oficialii sd sarbatoreasca, la
Continental", munca unui slujbas
Nasta, a.sistat de d-nii dr.
pentru ulcer gastric
Mihail ,,Enescu, directorul gene-
ral al Casei asigurdrilor sociale.
In ziuct muncii, oamenii sdrba-
toreau 25 ani de activitate functio-
ndreascd, si 10 ani de muncd, ai
acestui distins functionar, in frun-
tea acestei importante organiza-
tii de asistentet muncitoreascei.
Era un meritat omagiu adus u-
nui orn priceput, harnic, cinstit,
care a stiut sa imprumute unei o-
pere atilt de insemnate ceva din
sufletwl sclu larg intelegcitor al ne-
voilor muneitoresti.
Mihail Enescu astdzi o perso-
nalitate indealuns de apreciatd in
domeniul social este creatiunea
propriilor sale merite, propriilor
sale caliteiti pe care i le-au apre-
ciat la justa valoare rand pe rânti
rninistrii sub care a lucrat.
Sub indemnul i sugestiile sale
eau realizat reforme sociale im-
portante, trainice eu care se pot
mandri oamenii care le-au reali-
zat, dar si mai mult omul care
le-a conceput.
Ascultand frumoasele si misca-
toarele discursuri care-i relevau
toate aceste insusiri, toate aceste
merite, md gandearn la inceputu-
rile modeste ale acestui mare
muncitor, care, urcand treaptdeu
treaptd, a ajuns in frunteaunei a-
semenea institutii chematd sd re-
zolve o atelt de delicata si de grea
problema muncitoreased. 0 pildd
de muncd radatoare, constructi-
vd, perseverentd cu care intregul
corp functiontiresc se poate man-
dri.
Scirbeitoritul a ascultat toate
cuvintele de laudd, toate omagiile
sincere pe care cei care-1 iubesc
si-1 apreciazd i le-au adus in cea-
sul jubileului. a avut desigur
multumirea ca prietenii, colegii
top earl participau la festivitate
s'au gandit sarbeitoreascci in-
doltul jubileu. Dar in funclid su f le-
tului a avut o bueurie 4 o multu-
mire cu mult mai mare : aceea, cd
in ziva muncii" zeci de mii de
muncitori ingrijiti si ajutati de
Casa asigurarilor sociale petrec vo-
iosi, binecuvantand ajutoarele me-
dicilor si ale Caselor de asistenta.
T.
V. Vladescu
 De la noi i de pretutindeni

warnes001111711-

Sus, stanga New-York-ul

se flateazd de a poseda 4 el
o veche gardd". Cu ocazia
aniversdrii de 108 ani de e-
xistentei a acesteia, primarul
La Guardia o trece in revisal.
Dedesubt, stanga: Cu oca-
zia inaugurdrii nouei legisla-
turi italiene la Roma, d. Sta-
race, secretarul partidului
fascist, prezinta arma.
Aldturi: De curdnd, pentru
ingrijirea unui cal care schio-
pase cel mai frumos din
escuada de politie a orasului
Detroit, s'a recurs la tra-
tamentul cu raze
_

Sus: Match de foot-ball feminin la St.-Cuen; jos: Pe o plaid americana, studenft

Mijloe si sus: Canfeftta Micii Intelegeri economice; d. N. Titu2escu rostindu-si cuväntarea;
dela bele-arte schiteaza pe Miss Eve Reynauld, frumusetea aleascl pe 1934.
D. Mihai. Enescu, directorul general al Casci asigurärilor sociale, tintlndu-si discursul la desve- jos: M. S. Regele la deschiderea Expozitiei de chirurgie.
lirea placci comembrative dela dispensarul Albert Thornas"
www.digibuc.ro
12 ILUSTRATIUNEA ROMANA"

MU \ CA NOASTRA R OMAN VAS CA"

funda2 duce la rätacire i zarea se in -
.
tuneca.
Nu numai materialul pretias, cusä-
turi i covoare, ceramic& ai icoane ;
nu numai colaboaarea industriilor ro-
mâneati in legatura, eu munca tdra-
neasca, dar aranjamentul; ideia ca-
selor din tinuturi caracteristice, cu in-
terioarele orâncluite aidoina ca a,cola
departe, de unde au fost aduse; pro-
gramele distractive eu cântece i jocuri
nationale ; atentia datä amänuntelor,
fac ca expozitia din Plata Brätianu
fie incununatä de desävârait succes.
Meritul II are intreg omul de mare,
maned i animatie care este d. minis-
tru Manoleocu-Strunga, precum
conduatoarele de râvnä i nemäsura-
t1 dorintä de bine ale Ligii Femeilor
Romäne, d-nele Pia Alimaniateanu si
Aretia G. Tattäxascu.
Gândul si fapta Mr gaseascä ecou In
toti cei care paSesc pragul expozitlei_
Tache Soroceanu

Masina fantomelor
Inginerui italdan Giacomo Forre
didi Neapole iewentat a masinä,
euiaasä, denumitä masina fan-
Acum mai bine de un deceniu a luat tomelor". E vorba die un aparat-
fiintä una din cele mai active organi- eleetric, cu lentil& pufternied
zatii pentru sustinerea industrillor ta- un difuzor de raze. In dosul len-
räneati : Liga Nationalä a Femeilor se aseazä diferite imagini.
Române, pusa sub conducerea unui co-
mitet de doamne, având Malta preae- core aunt proeetate apoi, ea niste
dentie a Majestätii Sale Reginei umbre marl i misterioase pe zL
Maria. duri, pe gardurri, pe pavajuil
Munca desfasuratä eu pricepere ete. Aceste aParttll dam. din-
tenacitate in cursul acestor ani a sti- presia lunar fantome ciuidate.
mulat spiritul national de creatie, da- ln (fond, aparratui nit prezintä.
torita cäruia tam noasträ s'a mândrit niel o importantâ. Istlintiltic& in
totdeauna c'un tezaur de arta caraete-
ristic romanesc. schimb, a Wilms o mod& paIsio-
Traditia a tot ce este expresie ar- nantä in toatä Italia. Bätrâni, fe-
tisticä popularà trebuia pästrata im- mej. i &pill se distreazd, au ma-
potriva unei civiillzatii räu inteleasà. sina fantomelor", proectând pe
Minunea baladelor, a cantecelor, a jo- case si pe sträzi tot ifela de chi-
curilor, a icoanelor, a infloriturilor in purl. Adesea, se formeazä, a.stfel.
lut lemn ai a tesdturilor de un gust un curios join de unibre, care alear-
o sensibilitate, care f&ceau din lu-
crul manual transpunere sufleteasca, gä in toate direciilei
trebuia a continue addogire trecutului nine inteles, apacratull acesta
bogat i conatiincios. Spre satul crea- provoaa i nuaneroalse iferse, ÎL
tor, spre anonima activitate artistica a- cute in special in timpul
plicatä la viata incenjurdtoare, spre viata adevarata., româneascä. Frumosul o reinoire de energie. Ni se amin- când tantomele provaaca emote-
poezia risipita in jurud täranilor eu o proaspat adus dela tar& incântd. taste asa de convingAtor uncle pot fi spalmä.
naivitate al stare de. spirit fermecd- Malta. E o reculegere, o gdsire de sine gasite intoarcerile, când drumul se in-
toare indreptat atentia Liga Fe-
mellor Române. Sä nu se piarda, ni-
mic, s5, nu se instrdineze, sä nu se per-
yea-teased o conatiintä plämäditä de-a- 0 INITIATIVA FERICITA LA C. F. R.
lungul veacurilor, din bucuriile al du-
rerile, din dorurile i visurile unui
neam.
Pang, in cele mai indepartate Colturi
de tiara, pretutindeni, in locuri de lie-
cazuri i sarácie, in locuri stapanite
de mirajul oraaelor, femeile române ,au
dus cuvântul lor ceI bun, intelept =$1
fapta. Trebula procadat cu delicatete
totodata cu putere de convingere, caci
e greu de apropZat sutletul täranului,
neincrez&tor i sperios ca päsarile ce-
rului. Rezultatul e cu atat mai de me-
rit cu cat actiunea Femeilor Rornane
n'a lasat urme trecatoare ca praful
autornobiludui politic-educator, ci tre-
imbolduri care sa, asese viata
picioare sänatoase. Sa vorbit i s'a in-
piles, pe drumul acesta de luminare a
satelor, dela inirna la inimä roma-
neasca. gandul a sträbätut in adan-
curi ai el privea nu mzmal munca
razboaelor ai a acului, dar i viata toa-
a a femeei ca mamä i sotie, a fe-
meei care lumineazä casa, face pe
barbat bun si znuncitar i calänzeate
pasii
Pentru scopul urmarit, trei marl'
expozdtii au fast organizate panä a-
ctual :una la Craiova, unde a foot
infätiaat rodul strälucit i muncii
al artei oltenesti, alta la Sibiu cu mi-
mmile simtirii transilvdnene i alta
la Chiainau cu manifestdrile populare
ale Basarabiei.
Ca o incununare a unei indelungi
activitäti, Liga National& a Femeilor
Române a deschis Expozitia-Thrg,
inaugurat& zilele trecute pe teremd
munieipiuilui Bucuresti din piata Bra-
tianu.
In neammäratele standuri se oglin-
depte astazi in capitala tärii creatia
artistic& fdrä seaman de frumoasä a .
poporului intrcg. In mijlocul orastilui Ultimele scdderi de tarif au adus Cedlor Ferate Romeine o sporire panel la dublare a numeirului
mare, gälägios, rece, mecanizat, se in-
tilde ca o oaza, simtirea, poezia cdleitorilor.Toate trenurile circuld acum intesate de ceddtort
www.digibuc.ro
 ILUSISAVUÑEA 110MAÑA" 13

ECRANUL

PIIMOAICEI
Fireste, sunt multe, chlar foarte
multe rusoaice la Hollywood Emi-
grantli care au inundat Statele- care rusoaica, emigrata eke dan-
Unite au dat un important Contin- satoare, cantareata, balerinä sau
gent de balerilne, coriste, girls"... corista, aproape flecare are trup
S'ar putea spune, ea aproape fie- Espititor, ochi fascinantd in care

Iicaresc lucirile tainice i neinteles ale sufletului

slav. In afara de granitele patriei, rusoalica pare
fl sOrtitä pentru Vedete de cinema
n'a prea dat Rusts, cinematografiei internatio-
naie, vedete marl de Italia unk Greta. Garbo
.Anna Sten este prima mare stea" rusa care
se ridid. la Hollywood. facut dèbutul in epo-
ca prirnelor flimesoviletice. Condicuta galbena"
filmul mut care a rulat si in tara noastra, a con-
sacrat marele talent al rusoailcei. N'a lamas
inultä vreme In studiourile sovietice. Chemata
Berlin, fäcut debutul lin filin varbitor... Crea-
iie ei an impreslonat pe producktorli din Holly-
wood si Anna Sten, Intocmai ca i diVina Greta
sensuala Marlene, a trecut Atlanticul.
Anna Sten a Moult din primal moment o im-
presle excellent& in capitala mondial& a filmului.
Dar nu stia englezeste. 4 trebuit sä stea aproape
doi aaii in America pan& s& invete aceast& limb&.
A fost o discutinne foarte aprig& cand sok clipa
de ,a .i-se alege rolul.. In cele din urink, se decise
ca Anna Sten sä-si faca debutul la Hollywood in
rolul neanuritoarei Nana" curtezana care inebu-
/Ike Parisid. Rusoalca a iriterpretat eu atâta artâ
eroina iuiEinà Zola, incât dup& Premiera
intreaga presa americana a :awn-tat a-
paritia unei noui stele" de prima marline.
ESte prima vedeta riisa lansat& de Hollywood.
Dup& divina Greta si voluptoasa Marlene, ochli
misteriosi 4 trupul sensual al Annei Sten, in care
svâcneste inbens ini suflet neinteles, au- eaptivat
massele... Anna Sten poate fi considerat& drept
o contopire a Gretei 4 Mullen& Prima i-a dat
atmosfera aceea de tainä i raceala. caracteristica
dilvinei" suedeze; a doula i-a imprumutat far-
4nna Sten, rusoaica, interpretei a cdui mai parizian ral, acela al lui Nana" mecul irezistibil al carnii dornice de voluptate.
(Foto United Artists)

www.digibuc.ro

14
Miese rd or,IJ
Coni Ile de viata inasprite in ulti-
îi au fad, indoiald efectele
mui
bor. Un adevarat tur de fortd. consti-
tue astfel indrcarea unora, de a sca-
pa din gleiarele acestui flagel al tim-
purilor moderne : somajur Incercari
bine intentionate, de multe ori e-
roice, pe langa care hid pescuitorii
in ape', turbare isi gäsesc cel mai pH-
elute mediu.
La da dindi privire o caracteristi-
cd este yacht& : inmultirea vanzatori-
lor amburantr. Nu aste vorba de sim-
patien olteni, zarzavagii, gazari sau
carbunari, al dror comert este si as-
täzi in favoarea gospodinelor noastre.
Subiectul acestor rânduri 11 formead
aa numitii inventatori". Ce n'au
cut acestia spre a marl fericirea seme-
nilor lor : aparate savante care sa, in-
locuiasca nodul cravatelor, prea scum-
pe i prea putin rezistente uzurei, so-
lutu pentru secs petele de pe haine,
paste pentru Pipit vasele sparte, meto-
de infailibile ptuatru reascutitul lame-
lor de ras, unelte sistematice care sd
serveasca la curatatul legumelor
cate i mai cate altele ! Promotorii a-
cestei minuscule civilizatii si-au märit
raza de operatie, pretutindeni uncle im-
bulzeala treatorilor asigurd o GP-en-
ten'. nu chiar de dispretuit. In majori-
tate minoritari, discursurile lor (ca-
racterizate printr`un puternic Accent
turanic) sunt intadräsite de exhibitii
oratorice cari starnesc hazul i asigura
vânzarea inaintea calitätii dubioase a
marfei:
Ai impresia cä balciul sdramat
portile, tar ndvala de sarlatani pito-
orasul.
rest a cuprins în intreg:me pentru 0 gan cu hainele pätate de var se plange
predilectie vaditä, este arätata
gura oborului (prin traditie) i pentru
maidanele din jurul gdrii de Nord, ad-
mirabil mediu al unor asemenea afa-
ceri prin prezenta specificilor cadatori
de clasa treia.fraeri la sigur".
Cu deosebire de interesant este acel
doctor vinded tot", care atine calea
trecätorilor pe tot parcursul dui Gri-
dela piata Matache Mäcelaru
pand spre cimitirul sfanta Vineri
(dupà cum ii permite vigilenta gar-
distilor). Infatisarea tipului te atrage
ca o reusitä pied de studiu. Este ceva
care il face aparte de ceilarti colegi"
ai sai. Privirile sale de un albastru
Stânga : Vgan, fabricant de piep teni ; dreapta : Doctorul Vinclecd- Tot
ISVOARELE SIAJULU FRANCEZ
VICHY-CELESTINS
BASICA GUTA
INICHI
VICHY GRANDE- GRILLE
V ICH Y-HOPITAL
,,ILUSTRATIUNEA ROMANA"
0 figurd bine cunoscuta a acestui
ate
dic fad voe" are prevazatoarea grije
de a-si anunta cliemii cä vindecarea low este pazitoarea därananatei vespa-
total& uraneaza abla dupä câteva da- siane cu zidul lipit de hale. Ou venirea
suri. Cumpädtori se gasesc destui. zilelor calduroase, a pardsit chiioara
Ceeace in policlinicile orasului se obtr- care ii servea i 6a-buddrie, instalan-
ne cu mare greutate. aci li se oferd au du-se pe un scäunas, &fora.. Un motan
sparacit cuprind toatä beatitudinea ra- atata usurind i, cme stie, poate ca mare, alb, ii linge mama protectoare.
tatului, care 11 face a-tat de multumit multi chiar se... vindeca. Pe langd Sunt afectiuni Care ii fac mai &wpm-
cu sine insusi. Träsdturi moisi frage- flaconul cu licoare fermecatd, este tabila ocupatia, care constä nu numai
de de copil sunt incadrate de buclele speculat un capital de prima impor- din perceperea respectivei taxe de doi
abundente ale unei frizuri aärunte, de tanta : credulitatea lei.
Pardsind pe acest anacronic doctor Pe tin maiden din vecinatate, pri-
cele mai multe ori adapostita de baru- Balsamo cu tinuta cam saarmanata de velkstea este mai vesera. Sunt cativa
r1le largi ale unei borsaline. 0 yard mesteri" popositi cu familiile lor.Va-
neclacisa gesturi intrerupte bruse : inoportunii pazitori ai ordinii publice,
sarlatanul este dublat de maniac. ', esti intampinat de droaia unor bine- gabonzii arsi de soare pun aci o nota
voitori glafzi, cari se oferd, s te conclu- cat se poate de pitoreasca. Lucreaza
La inceput, doctorul" nu posed% o cä, intr`un local ,pe cinste, boarule", piepteni i fiecare slujnicuta a carte-
instalatie compled. 0 geantä de piele sau sa-ti gaseasca o camera de dormit maul are astfel ocazia aa-si comande
atarnata de umeri cu o curea, necesara nuinai cu doi poli". Dar multimea crnamentele necesare frizurei, dupa
pentru stransul gologanilor ; i un inerd din piata Matache Macelaru ?! cele mai ciudate capricii ale fanteziei.
flacon al carui continut il forma un Oameni, a caror ocupatie poate sa fie Saule, pile si custuri, de forme diferi-
lichid lirnpede i aateva rädäcini de te, sunt ravasite prin iarba. Una din
plante pe fundul sticlei. Acum msa si-a defInita cu prea mare greutate, iti neveste îi arapteaza, copilul destul de
investit capitalul in doua geamanta- Mimed mersul la fiece pas. 0 adeva- marisor, care nu este privat chiar de
retä oculta protejeazd amestecul bi-
nase pline cu sticlute de mArimi dife- zar al acestor existente trudite. pe mum de deliciile Lpei. Celelalte îsi
rite si o masuta, acoperid, cu afise, pe
care o caligrafie stângace anunta mi-
nunata descoperire a doctorului.
Este vorba de un elixir, ale cant e-
fecte, cu adevärat prodigioase, intrec
orice strädanie a stiintei de astazi, de-
venitä astfel mutua. 0 singud dusca
din aceasta nepratuita licoare inlocue-
ste cu cel mai mare succes deopotriva
salvarsanul, trepanatia, serul antra-
bic chiar... 0 banard durere de dinti
este pentru vindecd-tat" o nimica
toad. Comertul (regretam aceasta ex-
presie insultatoare), este intavarasit de
experimentari imediate.
Clientela, dintre cei cari ascultá pa-
lavrele cu gura died* se oferä cu
promptitudine. 0 GRIM de frizer îi
desface dined, descoperindu-si piep-
tul acoperit de eczema. 0 frictiune de ca
teva secunde numai, i petele desgusti-
tome vor dispare in curand. Un vlaj-
de strdsnicia unei dureri de masele. Pu-
t,in lucru. Doctorul" nostru ji obliga
sd-si lase capul pe spate, aceperindu-4
nasul i gura cu mama, in prealabil
muiata in lichidul miraculos. Dupd, o
puternid aspkutie, pacientul de ocazie
sterge fata Val-ad Md. Ceilalti
curiosi il chestionead :
Ei, mä, ti-a trecut ?
Cal intrebat ezitd, sau raspunde eu
totul aproximativ. Nici el nu mai stie
nimic. Sugestia îi are partea ei de e-
Yect. 11ealIminteri s.
cest veriiabi1 me-
fac siesta in caldura coplasitoare, prin-
tre cutii de conserve si carpearuncate.
Bärbatii lucreazä, calmi, nepasatori
de multimea curiosilor. Unul pozeaza
reporterului-fotograt cu jovialitate
chiar :
Numai sä ne dai de-a tigare, ba-
erule
Flamin Chessaru
PRODUSELE VICHY-ETAT
aicam
DIABET ARTRITISM
SAREA VICHY-ETAT ar,Senl
afaalca
turruna eoaapsa
ztr dn
2 sau 3 dupa mesa usureazg &-
PASTILE VICHY-ETAT gestic.
ficatulul Spre a prepara singur o apa di
B aloelallpe
COMPRIMATE VICHY -ETAT gestiva gazoasa
Atectiunil.estotuaut
!al si ale nnestimil,
A SE FERI DE CONTRAFACERI $1 SUBSTITUTIUNI
www.digibuc.ro
 t5
ILUSTRATIUNEA ROMANA

41CO4IDIURVIU IL NIIDSTIIZU I IE DI El fl
lui CARABU", doua locuri de vedete sunt
rezervate alesilor
Ilustratiunii Române"
Concursul nostru prezinta o atractie de-
osebita, conditiile de admitere fiind
spre a da posibilitate cat mai multora
sa-si puie in valoare talentul.
CONDITIUNI
1) Candidatul sau candidata sa nu ail35
etatea mai mare de 25 ani. 2) Sa nu fi ju-
cat pe scena vreunui teatru din tarä. 3) SA
aiba aptitudini artistice (cantec, dans).
Deci, e suficient ca acei ce concureaza sa
&IDA talent E singurul criteriu de alegere,
trupa Cärabus" tinand in acest chip sa-si
improspateze si cadrele cu elemente cat
mai valoroase.
Orice cititor sau cititoare, indeplinind con-
ditiunile de mai sus, poate concura, comple-
tand Bonul de Participare din aceasta paginà,
pe care'l vor remite Ilustratiuni: Române"
(Universul, str. Brezoianu, 23-25).
Data concursului e in luna Mai si va fi
anuntata in curand, atat prin revista, cät si
prin ziarul Universul".
Concursul se va tine in cadrul unei fru-
moase serbari, culminand cu semnarea an-
gajamentelor, inc5 pentru stagiunea aceasta.
Rugam pe cei ce vor sà participe la con-
curs sa ne trimita din vreme cuponul corn-
pletat.
Tinând seama de timpurilede crizil de acum,
revista sfatueste pe concurenti sa nu facä
cheltueli speciale de imbrácaminte, intrucat
comisia de alegere nu apreciaza decat ta-

lentul candidatilor si
numai acesta va de-
Un bAiat §i ofatà semna pecei doi alesi
pot obtine dottä strälu- Bon de Participare
cite angajamente ime- Numele,
diat in trupa Teatrului
Pronumele,
"CIIIRABILY"
Cu cdt se apropie data Domiciliul,
concursului nostru, cu a- Etatea
tat e mai pronuntatd fe- 1) 0 romantöt sau un
brilitatea in rdndurile tine- cuplet, pe care concu-
retului de talent, dornic sd rentul le poate excuta,
se releve cdt mai curdnd, insotite de past de dans
fericit csa in aceste vre-
muriatdt de gre, e si pen-
tru teatru se ivWe to- 2) Indicarea unui nu-
tu0 posibilitatea unor an- mein dupci liberel ale-
gere, pe care-1 va exe-
gajamente imediate-0 soli- cuta concurentul
de, la una din cele mai
reputate trupp.
Gratie intelegerii d-lui C.
Tánase, directorul teatru-

www.digibuc.ro
 ,ILUSTRATIUNEA ROMANA"
16

PRG111171 .11101111177LOR NOI .$1 PAMANTUL

Cuiburi de omizi necu- Amatorii de precizie panä in
cele mai marunte lucruri s'au in-
noscute trebat adesea, daca omenirea cu
miliardele ei de reprezentanti, are
sau nu are vreo influentä, prin
greutatea ei, asupra globului pa-
mantesc. Multi s'au märginit la IN NI
teorii.
Un calculator a trecut insä la
practicä, i considerând greutatea
mijlocie a unui orn de GO kg., a
ajuns la concluzia ca omenirea in-
treagä cantareste 90 miliarde kg.
Pentru o mai bunä intelegere, am
putea spune cä aceastä cifra re-
prezintä greutatea totald de 120

100)(Y' ne
mii trenuri, fiecare cu eke 50 va-
goane. Greutatea intregii orne-
niri nu atinge insa deck a 66-a
bilioana parte din greutatea pa-
mântului. Iatä deci, cä oricât ni
s'ar pdrea de insemnatä greutatea
locuitorilor pämantului, ea nu re-
prezintä pentru planeta noastra
decat greutatea pe care o prezinta
a atins reputatia
0 specie de on21:zi, neiclentificate
incci,isi face cuibul sferic pe supra-
un fulg pentru un sgarie nori. produselor centenare
fata frunzelor, in plantatiile din
Equador (America de Sud)
Noi tipuri de vagoane
un singur molly

UN MUZEU AL SU NETEL OR
La Berlin exista un muzeu fear- nile americane. Pentru completa-
te curios, poate unicul. in Europa; rea operei s'au colectionat Si
este muzeul sunetelor. glasurile 4 articulatiile anima-
Aci sunt adunate si catalogate lelor sälbatice, aflätoare in grädi-
toate discursurile personalitatilor, na zoologicä.
expunerile stintifice ale savarrti- Acest muzeu prezinta pe länga
interes i un insemnat apart adus
lor, precum i fraze 4 lecturi in
diferite dialeate ale limbei din ti-
nuturile respective.
Toate acestea sunt prinse prin Cinstirea eroilor italieni
radio, si imediat inregistrate pe
pläci de gramofon.
Interesant este departamentul
limbilor sträine, din care nu lip-
Ceale ferate franceze au introdus pe liniie cu mare trafic de pasa- sew nici cele mai rare dialecte ale
geri un tip de vagon cu etaj. Acesta e foarte confortabil, sz pea- pieilor roii, difuzate prin statiu-
te transporta peind la 120 pasageri

HORTICULTURA IN OLANDA

La Montfalcone se aflei un cimitir

al eroilor, uncle odihnesc 45.000
soldati i ofiteri. Cele mai curioase
ornamente formeazd monumentele
Vedere asupra imenselor intinder2 plantate cu flori, in tinutul Haarlem din Olanda funerare...

www.digibuc.ro
 ILTJSTRATIUNEA ROMANA 17

Sus, stanga : German,a Tjadina

Oterentorp, arestatd la Paris, pen-
tru spionaj, find prinsd pe ceind
incerca sa paie ratina pe planurile
unor submarine franceze ; dreap-
ta, sus : Functionarii parizieni de-
monstreazd contra ultimelor de-
crete-legi ale guvernului ; mijlee,
stanga : Ultimul mare rabin" al
Berlinului, d: Jonas Fromkel cu
fiica lui, cdleitoresc spre Londra,
de unde se vor indrepta spre Ame-
rica, find izgoniti din Germania ;
jos, dreapta : Primul-ministru
Cheng-Hslao-Hhu i ministrul de
finante ai Maneiuko-
vlui, mesageri ai impdratului Pu-
Ji pe lecizgd impeiratu2 Japoniei,
Directoriul partidului national fascist italian s'a reunit la Milano, pentru prima oard dela Marsul sunt primiti de acesta in palatul
asupra Romei, din ordinul d-lui Mussolini : Trecerea in revistd a cdmdsUor negre cioldste imperial din Tokio

www.digibuc.ro
 ILUSTRATIUNEA ROMANA"
18
CRONICA MEDICALA
BIOTYP OLOGIA i cei mai nu-
mijlocit sun.t de altfelreprezint&
Sooletatea romAneasca a fost co- merapi, de oarece ei 50 la
plapita de groaza pi de durere, aflând sutd, din acest contingent.fieoareCelelalte
de mizerabila Grim& odioasa de trel daub', grupe, care cuprind curbe core, eke
SERIA IV-a CONCURSUL AL 72-lea elevi ai unuia din cele mai seleote licee
25 la sutä din total, dau de o parte
din CaPitald. Pentru a se explica a- din contra, se indepdrteaza
ceast& fapta putem spune ou drept si de cealalta a liniei mediane i in
SNOBISM"
de : MADY OCULESCU-Loco
cuvânt, extraordinark s'au invocat
oele mai variate mative: neglijenta
directiuni opuse.
Din aceastd particularitate autorii
lipsa de supraveghere a pro- acestei lucrari au tras ini numar de
p i-}-. 6 7 9 .0 41 a fesoridor, influenta romanelor politis-
te pi a filmelor de cinematograf, etc.
concluziuni, din care principalele trei
aunt : 1. Cei mai buni elevi se gasesc
Stiinta medicaid, modenaa ne of era printre cei mai tineri; cei mail rat prim-
)i posibilitatea de a studia pand in cele tre cei mai värstnici. 2. In paatea f i-
mat fine amanuntimi structura indi- zic a profilului (antropometrie, f
vldului, a ne explica psihologia lui ziologie, medicind), cei mai buni elevi
chiar de a prevedea pând la un care- se dovedesc- in general inferiori, cei
care punct manifestArile lui ulterioare. mai räi, superiori mijiaciei
Studiile lui Kretschauer asupra tem- Acestel inferioritä.ti fizice a elevilar
peramentelor, mimmatele cercetäri buni se opune superioritatea lor abso-
ale lui Leopold Lévy asupra rolulul lut& in partea psichologica a profilu-
vi glandelor endocrine in desvoltarea in- lut Aoeste cateva date numai i Inca
dividualitätii pi analizele psichologice nedovedesc Pan& la maximum. cà e-
ale profesorului Freud pi ale pcoalei levii trebue studiatt cu atentie i edu-
sale, ne dau posibilitatea sa cunoaptem cati in mod diferit.
ivlii
modificam defectele morale ale De altfel ar fi o iluzie sd ne inchi-
* tineretulut. Din nenorocire nand, a- puim cä prin metode pur pedagogice
cum, cel putin la noi in tard nimeni am nui sa transfarmam copiiMedi-
nu s'a gändit sä supund tineretul pco- lens*, viciopi in elevi straluciti.
rat,
lar la un astfel de examen. Este pacat, . cina este chemat& sä-pli spun& outran-
xi de oarece alte mijloace de a cunoapte tut decisiv In wawa sus, materie. Dupd
cum am spus mai endocrino-
die a stank-Li pi de a orienta catre o ac- i psichoterapia aunt *ngurele
tivitate rodnica i sanatoasä pe copil logia
nu exist& Astazi ceeace determind in stare sd, moditice defectele corpo-
ORIZONTAL ; studille i alegerea unei cariere este rale pi morale ale indivizilor i cuasta cat
Tipul cuceritorului bogat, seduoator i upuratic. Curtezan b&- situatia materiall i social& a partinti- eu atät mai desdvdmit *woes,
I.
tine dupd piciorupe. liar, riu constructia psichica, a copilului. värsta lor este mai fragedA. Suntem
trän, care in lac ad,* facA testiamentul se Cantaret strave- siguri cd supunând la un sever exa-
II. Ego, Culoare ce simbolizeazd dragostea. Rezultatele sunt dezastanoase atat men psichoanalitic pe eel trei precoci
1-D
chiu la greci. pentru individ cat i pentru societate, criminali, am obtAine rezultate sur-
1 le
Obiecte de lux destul de costisitoare pe can cei dela nr.Insula Biotypologia este o meted& nand pen-
alunga plictiseala. Plec afard. tru studierea caracterului * a valoa- prinzatoare. --
Toate analizele intreprinse in ca-
transformä, in jucarii spre rei Sndlvizilor. Metoda aceasta creatd zuri asemandtoare au dovedit ca de-
franceza. Rang, stare socialä. Dorinta de trei specialipti parizieni, d-nh Lau- desubtul mativelor aparente ale unor
IV. Intajectie gAnsaceascd.. gier, Toulouse pi Weinberg, a lost apli- crime de felul acesta se ascund alte
aprinsa" de avere indeanmä pe bdrbatii de azi la cas&torie. cat& unan mare numär de poolari din cauze mai adanci i cu totul de alta
V. Când aceasta este atinsk intre doi barbati se ivepte calea armolor. Paris; toti in varsta loam de 10 ani natura. Dacd, copiil ar fi cercetati din
Un ort privit dela spate. jum. Copiii au fast studiati din cele vreme, dac& ar fi tratati a§a emuEdu- au
VI. Arsenic. Relativ la orele zilei sau programele poolare. mai variate puncte de vedere : antra- nevoe, nenorocirile ar fi evitate.
VII. Localuri de noaptea uncle tinerii blazati, îi petrec nopti albe.
trebue sa
pametrie, pasOchiatrie, fiziologie, me- catia *color& este din nenorocire Inca-
pabilä, sa modifice singura tempera-
O teorie moderna spune : ,spre a omen o femeie t:titan& generald, psichologie. Rend-
VIII. Amica lui. tatele, care au fast consemnate in- mentele i caracterele atät de variate
fii in primul rand bine imibracat". Singurätatea tenn memoriu comunicat Academiei ale pcolarilor.
IX. Anotimp prielnic tuturor exibitiilor mondene. de stiinte, aunt dastul de curioase. Cei Natura singurk dupa cum zice
in doi. Apa 127 de elevil au fast impart* in trei profesor italian Pende, se a-
Masurd. Posezi. Afirmatiune, doritä de orice bärbat. i rai (aceosta, ratä avard, fatd de noi; prea putin. ii
X. grupe : buni, mijlecii
este in general °rice sot incornarat. bineinteles, din punct de vedere pm' pask ei de mântuirea pi de fericirea
XI. Spirite lansate de once vânätor de Mimi, intre daub,' dansuri spre adica dupd notele obtinutte in noastra". Cunoasterea, posibild astazi,
a reactiunilor individuale i posesiu-
a-pi cuceri partenera. clasa). S'a dovedit cd, mijlacha sunt mijloacelor terapeutice necesare
VERTICAL : mijlocii in totul, atat din punct de nea ne permit insd, sä, impiedicam evolu-
in vedere fizio, cat pi din punct de vedere
Ceeace pretinde intotdeauna o femeie dela un bärbat, capatând tia, fatala altfel, l sa apezdm fiinta
1.
Posed. psichic (pi, natural, moral...) . Curba umand in cele mai bune conditlami
schimb promisiuni.
Spre a cuceri o fata nu ,este de ajuns de a-i cere inima ci care pe grafica publicatd, con-
2. cretizeaza calitatile lor, nu seAceptide- de adaptare. Dr. Emanoil Dorna
Moneda. färä inceput. parteaza, de fel de orizontala.
3. Zapada. Cel mai mare brat al Dunarei
4. Mica &nei Vaca. Part-id politic.
5. Unealtä de rotas ou care se insemneazá abezile spre a le putea
spinare.
incloi. Numai ei determind pe Don Juan sd ia jugul odsatoriei in
Una din sotille decapitate Cum?111 N'ati incercat inch Togal?!11.
6. Partea nisipoasa a unui amfiteatru.
de Henric al
Lac african. Moneda pe cari o dai.. popil Afinnatie.
7.
Teti tinerii de azi sunt excelenti vAnatori, nu numai de Mimi ci
8. Juanii cautd sa-pi
pi de parale (? !...). Reunitme mondena uncle Don
a intra in gratiile duduilor.
etaleze spiritul i frumusetea spreinsemnate
9. Ate reuniuni mondene pentru acelap scop.
Zeu fäcut celebru de motocroisipti. In Spania este considerat
10.
eel mai mare cuoeritor de Mimi.
11. Important& ce îi dau snobii spre a fi remarcati de femei. A
nu putea suferi.
12. Ceeace reprezinta femeia pentru un poet. Tânär monden, apar-
tinând femellar.

dar la intretdierea cu un alt drum.

lui Darius Arhitectul a. rezolvat chestiunea dupd -J-1 -I-
Cetatil
, cum arata figura, ins& a pus punctsä le I

darâme pe toate, flindca niciun

de : NIC. VOICHECI C. N. S. S.
de contact nu era inguntru zidurilor
astfel el nu putea sd, le utilizeze
dupd, placul sau.
Un alt arhitect chemat, a zidit in
apa mod cetatile, Meat cloud, din ele
se aseau in interiorul drumului. A
rezalvat el bine cbestiunea ?
Togal de milimne de ori dovedit ca eficace la

DOCTORUL Reumalistli I Mild I Scialicd

EMANOIL DORNA
Soli interne, boli sexuale, trata-
mentul nevrozelor, impotentei, ti-
curilor, etc. prin psichoterapie, he-
tero i auto-sugestie, psichoanaliza
Darius i-a dat odatä porunclk unui
arhitect dela curte, zideasca un CONSULTATIUNI DELA 3-7
lant, de- cetati in apa fel ca- pe cele Bucurefti
cinei dnnnuri dinpte sa fie opezate Calea Dudesti 1Vo. 2
zece turnuri bine intdrite, astfel ca
pe fiecare drum OA fie patru turnuri,
www.digibuc.ro
Ciripä Nevralgi * Raceli Dureri de cap
Nu exista aitceva mai bun! Se garanteazà. ca Oita!
Nici un alt preparat asemändtor oricât ar li läudat
nu are ca Togal peste 6000 dovezi in scris dela
media! Tabletele Togal dizolvà acidul uriC
actioneazA deci direct la riclacma rdultn! Nu'laceti
incercAn cu preparati similare! Altit au incercat in locul Dv. si acurn J_au.
toll Togal! O incercare vA va convinge i pe Dv.! La Farmacii s,
Droguerii. Lei 52.. Tableteie lugal sum un produs elvettan!

ASPECTE DEPE GLOB
Exist& pe glob un mit punct, un
oräsel de trei mii de locultori, esclu-
ziv rezervat amenului venal. Cautati-1
in Spania, frontiera Gibraltarului
si! vetil gäsi pe harta un punct nein-
smnat : La Linea.
Gibraltarul, caolonte etrigleza, e na-
tural un oras cast. Adica nu exista
femei de Strad& i nicio fatä nu Pan-
deste trecatorii din dosul ferestreilor
oblonite ou glicina. Tot sex-apeal-
lul" Gibraltarului e rezervat flirtu-
rilor dela balul guvernatorului i in-
trigilor romantice ale sotiilor de va-
inest si ofirteri, cu pictorii nordici ve-
ratti in cautarea soarelui. lu odaitele
dughenelor de stampe se intalnesc pu-
dieele loe ale Albicnului cu tacutii
fit ai gheturilor vesnice !
Muzioa scotatang face in fiecare zi
o parada de-alungul orasului, prece-
data de rim tap-mascotä impopotonat
cu funde, i guvernatorul crede ca a
facut destul pentru amuzamentul
popuilatiei.
Dar puritanismul englez se gar-
*We la frontiera cu Spania, care e
numai la un kilemetru departare de
oras.
Contrabandistit amorului treceau
noaptea frontiera. Cele câteva sute de
metal de teritorin spaniel de länga,
Glbraltar erau ocupate in timpul
noptit de rnarinark de pe vasele de
razboi engleze i fiecare tufis tinea
lee de alcov.
Spanion dela granita i câtiva ne-
gustori specializati au inteles folosul,
pe care il pot trage din vecinatatea
pudica a Gibraltarului. Primul, care a
avut ideea sä-si construiasca o caba-
na de lemn la câtiva metri de fron-
tier&, sä serveasc'a bere, vin i rachiu
de izma i sä adune in jurul luiDupaCa-
teva fete dragute, a fäcut avere.
don& saptdmani dela instalarea bard-
cei s'a ivit un concurent, apoi doi,
mai tarziu mat multi. Când s'au fa-
cut zece barbel, era o stradk Schil-
lingii englezi curgeau in vannt, asa
s'a pia:tut transforma scându.ra in
platra i cartonul asfaltat In igle.
când prefectul loculul s`a vazut slit
sä dea un rumie micului crawl de
tranzit al dragostei, i-a spus La Li-
nea", adicä hula, frontiera miracu-
loasa.
E ora pranzului. 0 sosea gudronata
permite taxiurlor sà parcurga in
câteva minute distanta 'Ana la fron-
tiera spaniela, uncle diSpar urmele ri-
gonismului anglo-saxen. In jurul
stalpului de frontierk poltiiti im-
bracati dupa moda din Londra, cu
,AUSTRATIUNEA ROMANA"
ru in ti nzit
mânusi albe In maint i easca
pe fruntea asudata, privesc defilarea
acestor ciudati emigranti ce se re-
patriazd In tara dragostei. Marinarii
englezi, in untforma, nu au voe sa
treacä frontiera. Un simplu deghiza-
ment deschide ins& larg portile gra-
nitei. Cincizeci de me-tart inainte de
frontier& s`a instalat un negustor in-
genios, care inchistazá haine. Pentru
cinal pence, orice mecanic de pe dis-
tamg&toarele ancorate in port se peate
transforma intrun pastor spaniel de
capre. Transformarea inversa, are loc
la intoarcene si toata, lumea inchide
ochit. Uneent politakt1 de serviciu re-
cunoaste im om, pa care 1-a gasit in
ajun de gardà la palatul guvernato-
Marinarul Ii face cu ochiul, po-
surade si se face ed nu ,?.itie
De cealaltd, parte, la doi metri de
englez, e controlul spaniol. Un yam:4
gras, in hainâ verde, cu un lant gros
de aur peste pântece, sade la o masä
in plin Camp, inconjurat de jandarmi
cu trtccarne de musama pe cap. Nazi
un politist spandol nu poste fl luat in
Sella% insa toti cauta, in primul rand,
sä-si salveze demnitatea.
Intre Gibraltar $ i La Linea se
schimba un fel de tolerant& oficiala.
In junal Mäselului Linea exista insa
o puterniea paza, pentru a nu trece
mai departe in Spania, posesorii de
pasapoarte Insuficiente.
Oraselul dragostei e parinteste o-
bläduit de autoritatle spaniele, ceea-
ce insa nu-1 impiedecä pe politist
sa-si faca, datoria cu gravitate.
Libere ceteitence ale liberului stat La Linea"
www.digibuc.ro
I se prezinta, ceremonios hartii ca-
raghios mazgalite, trucajuri grosola-
ne si fabricatii copildresti. Acelas
permis de trecere Ii este prezentat de
douäzeci de ori inteo singura zi, de
alti marinari. Examineazä cu atentie
foile pline de peceti fäcute cu nasturi,
cla multumit din cap si spune gray :
..Bueno, bueno !" i cun gest de cab-
balero" deschide larg portile paradi-
sului.
Fiecare casa din La Linea este un
cuib de dragoste. Prin toate ferestrele
deschise se aude din toate casele acor-
deonul sau ghitara.
Trec din strada principalk zgomo-
toasä i murdark pe ulicioarele in-
guste, nepavate, cu casute proaspät
varuite cu albastru si cu ustle vopsite
galben.
Un spaniel de prin partea locului se
ofera amabil sä , ma insoteascä. Dom-
neste pe ulitele acestea stramte o li-
niste plina de mister si un parfum de
portocali infloriti, care iti strange
inima ca in fata unui secret, cunes-
cut dintr`odatä -de tosta lumea.
nmei cu capoate de matase peste
trupurile goale i papuci de lemn in
picioare traverseazä in goand strada
dela o poarta inchisa la alta.
0 matroand grask cu earlionti li-
in tinerete
piti pe frunte cu strop
dansa pe mesele tavernelor din Bar-
celona Il recunoaste pe tovaräsul
meu strigä, :
Am cateva micute la mine. Dacä
ai ventt sä cunasti La Linea, senorita,
vino la mine sä bei un pdhärut de
aniseta, cu protejatele mele.
19
Parterul e impartit in mici cania-
rute egale, färä porti, mobilate cu
Mese i scaune. Aci vin ïeiiii a& se
racoreasca cu un pahar de earls,
palavrageasca, cu fetele. Totul se pe-
trece aci franc, familial, senin, ca in
cel mat aristocratic salon.
Doua spaniole, o gitana grasä cu
Paul dat cu untdeleann 4 o andaluza
suie s'au asezat la masa noasträ. DuP5
cateva minute vine o a treia pensio-
nark tank* cu un pär begat rosu,
Pe obrajii proaspeti si In mersul a-
vantat, nu pearta inca, urmele obose-
lii, vestejirea profesiunii.
Se aseaza pe un scaun aldturi de
mine si dupä ce schimba tateva cu-
vinte, Inh dau seama ca e o frantu-
zoaieä. Ne ridicärn, si brat la brat ne
plimbam prin casa. Gasim 4 o curte
mica interioard, cu un basin minnsoul
11111 cactus intre °aid de pamant.
Ne asezani pe ,marginea veche a ha-
zinului.
0 chiama Alne. Nu de mult,:luerra
impreuna tu mama-se, la o SPAlatO,r,
rie, Apoi fratele ei s`a intors, dunk:0
cälätorie de un an de zile, la Marsiha.
I-a explicat cä, nu trebue sä, continue
vista ei grea de mum& i i-a spus ca
prin frmnusetea ei poate ajunge de-
parte. Aline irni povesteste toarte a-
cestea ou o voce indiferenta :
Marcel e un balat destept. E tot-
deauna bine imbracat. Se ocupa de
femei i asta-i produce bine. S`a ecru-
pat si de mine. Câteva saptamâni am
petrecut cu el si cu prietenti lui im-
preuna, la Marsilia. h cum Marcel e
foarte priceput, a decis sà debutez in-
tno tasä" de aici, fhimdjcä e lucrul
mai user i oamenii sunt torti
sanatesi.
Nu ma lasa in casä,". Vrea numai
s& ma obisnuesc cu viata de aici.
Dupa asta, o sa calatorirn.
La Buenos Airesr?
AlMe mâ privi suparatd.
Da` de unde ! Nu ! In Sud, pe
Coasta de Azur, pe toatä. coasta Me-
diteranei. Poste sä reusesc. Stii,.(sunt
foarte rezonabild..
E pe inserate. Md ridic. Aline urn
intinde prieteneste mama Cun zam-
bet amical inn spune :
Fratele meu e la Barcelona.
Daca, treci pacolo, transmite-i salu-
taxi din partea mea !
Pe sträzile eraselului e o agitatie
ne mai pomenitä. Marinarii ies in
goand din casele viu colorate, -scut-
pand samburi de mäsline i ridicân-
du-si in grab& tricourile pe sold.
La frontiera, controlul il face poli-
tistul englez, care, fizionomist ca un
portar de tripou îi recuneaste clien-
tii de dimineata lasà, sâ treack
tatandu-se ca nu-i bag& in searnä.
Regii-sese Gibraltarul auster cu sen-
tinelele saie, rtare vegheaz& in ghere-
tele forturilor arhatee i cu °Merl in-
manusati, ce se strecreara cu o falsd
nepasare, in odditele din fund ale ne-
gustorilor de stampe...
Cs.
Cea mai bdtrând femee
din Europa
A incetat, de eurând, din viatä,
in Irlanda, Caterina Briehland,
soeotità drept eea mai bktrând
femee din Europa. Ea s'a stins in
varstd. de 122 ani §i nu fäouse nici-
edatä, o cäidtorie ca tremd.
Cea mai mica dintre fiicele ei
e octogenarä.
ismo4

www.digibuc.ro