VII.

Spațiul Românesc – între diplomație și conflict în Evul Mediu

A.Context internațional
-politica externă a Țărilor Române a evoluat în funcție de relațiile cu Marile Puteri din zonă
-Țările Române au acționat în așa fel încât să-și păstreze independența sau măcar autonomia
-Țările Române ori singure, ori împreună cu Ungaria, Polonia sau Austria, au fost cele care au luptat cu
Imperiul Otoman, fiind în prima linie a luptei anti-otomane și participând activ la „cruciadele târzii”
(sec XIV – XVI)
-Imperiul Otoman a ajuns la sfârșitul secolului XIV la linia Dunării, cucerind o mare parte din Pen
Balcanică, astfel încât domnii români au ajuns să se războiască cu turcii
 de exemplu, primul domn muntean care a luptat împotriva turcilor a fost Vladislav Vlaicu (1369)
 primul domn moldovean a fost Alexandru cel Bun (1420)
-raporturile Țărilor Române cu Imp Otoman au fost statuate în Evul Mediu prin intermediul capitulaților –
acte date de sultan Țărilor Române, prin care acestora le era respectată autonomia
o la conducerea lor era un principe creștin ales de țară și confirmat de sultan
o se păstra autonomia (drepturile și privilegiile țării, legile și credința ortodoxă)
o era prevăzută plata tributului anual precum și a peșcheșurilor (darurilor)
-Țările Române au trebuit să facă față uneori și tendințelor expansioniste ale Ungariei sau Poloniei
-dacă până pe la 1600 domnii români au luptat împotriva turcilor, după acest an, ei s-au implicat efectiv mai
mult pe teren diplomatic încercând astfel să-și păstreze independența sau măcar autonomia

B.Politica externă a voievozilor români din Evul Mediu

1. Mircea cel Bătrân (1386 – 1418): domn al Țării Românești
-în timpul său Țara Românească a atins întinderea maximă, el deținând și Banatul de Severin, Țara
Amlașului, Țara Făgărașului, cetățile Bran și Bologa din Transilvania, Dobrogea (cucerită în 1388) și cetatea
Dârstorului (Silistra astăzi)
-Politica externă:
 a dus o politică de colaborare cu domnii Moldovei (Petru Mușat și Alexandru cel Bun)
 a organizat astfel „blocul unității românești” împreună cu Moldova
 tot prin intermediul domnului Moldovei (Petru Mușat), Mircea s-a aliat cu Polonia, colaborare
gândită ca o contrapondere la tendințele expansioniste ale regatului maghiar
 alianța s-a încheiat în orașul Radom în Polonia în decembrie 1389
 vornicul moldovean Drăgoi a fost cel care a semnat documentul din partea domnului
muntean, iar tratatul a fost ratificat la Lublin în 20 ian 1390
-tot în 1389, Mircea a trimis un corp de oaste în ajutorul cneazului Lazăr al sârbilor în bătălia de la
Kossovopolje (Câmpia Mierlei), bătălie pierdută de sârbi în fața turcilor otomani
-1393: lupte purtate de Mircea cu akingii turci (trupe neregulate)
-în 7 martie 1395 la Brașov s-a încheiat prima alianță anti-otomană din SE Europei între Sigismund de
Luxemburg (regele Ungariei) și Mircea cel Bătrân, primul recunoscându-i lui Mircea posesiuni din
Transilvania, contestate anterior
-ca urmare a ajutorului dat sârbilor, alianței cu Polonia, alianței cu Ungaria și ocupării Dobrogei, turcii
reacționează trimițând o armată împotriva lui Mircea
-Bătălia s-a dat la Rovine (undeva între Turnu și Argeș) în 10 oct 1394 sau 17 mai 1395
 Mircea a învins
 30.000 de turci au murit sau au căzut prizonieri
 ei au fost conduși de Baiazid Fulgerul (sultanul turc)
 victoria a costat scump, căci o parte a boierimii muntene l-a părăsit pe Mircea, susținându-1 la tron
pe un pretendent, pe nume Vlad Uzurpatorul, agreat de turci și care acceptase să plătească tribut
 Mircea, pentru câteva luni, a deținut doar zona colinară a Țării Românești, revenind însă apoi și
înlăturându-l pe acest Vlad
1
-Ca urmare a alianței dintre Sigismund și Mircea, se organizează în 1396 o mare cruciadă anti-otomană la
care participă cavaleri din multe tǎri europene: Cruciada de la Nicopole
o S-a soldat cu o mare înfrângere pentru creștini (25 septembrie 1396) deoarece cavalerii burgunzi nu
au dorit să-l lase pe Mircea să atace primul (acesta cunoștea tactica turcilor) și i-au atacat ei în
schimb
o Turcii i-au înconjurat și i-au măcelărit
-în 1402 în bătălia de la Ankara, sultanul Baiazid al turcilor este înfrânt și luat prizonier de tǎtarii conduși de
Timur - Lenk
 Baiazid moare în captivitate și se declanșează lupta pentru succesiune între fiii sǎi
 Mircea se implică activ în această luptă susținându-l inițial pe Musa, iar mai apoi pe Mustafa
 la tron ajunge însǎ al treilea frate Mehmed I
 a fost momentul de maximă implicare internațională a unui domn român în politica internă a unui
mare stat
 Mehmet în mod evident a dorit să se răzbune pe Mircea
 A urmat o campanie otomană în urma căreia a fost cucerită Dobrogea (1417), iar Țara Românească a
fost nevoită să plătească tribut turcilor
 După alți istorici, aceste evenimente s-au petrecut în 1420 după moartea lui Mircea
-Mircea a murit pe 31 ianuarie 1418 fiind înmormântat în ctitoria sa de la Cozia

2. Alexandru cel Bun (1400 – 1432): domn al Moldovei

-în timpul sǎu s-a desăvârșit organizarea internă a Moldovei
-o serie de dregătorii au fost menționate pentru prima dată în epoca sa
-în 1401, Patriarhia de la Constantinopol a recunoscut oficial Mitropolia Ortodoxǎ de la Suceava, organizată
anterior în 1387
-în plan extern:
 s-a aliat cu Polonia: tratatul semnat în 1402 (reînnoit ulterior în 1404, 1407, 1411, rege al Poloniei
fiind același Vladyslav Jagello)
 ca urmare a acestei alianțe, domnul Moldovei a trimis în sprijinul regelui Poloniei arcași moldoveni
care au participat la bătăliile de la Grunwald (1410) și Marienburg (1422), ambele împotriva
cavalerilor teutoni
 la Lublau, în martie 1412 s-a încheiat un tratat secret între Ungaria și Polonia prin care cele două
puteri catolice aveau de gând să-și împartă Moldova dacǎ Alexandru cel Bun nu și-ar fi respectat
obligațiile de vasal al Polonei (nu s-a pus în aplicare deoarece nu a fost cazul)
 în 1420, Alexandru cel Bun a respins singur un atac al turcilor asupra Cetății Albe și asupra Chiliei
(prima confruntare între turci și moldoveni)

3. Iancu de Hunedoara (1441-1456): voievod al Transilvaniei

-Iancu se trǎgea dintr-o familie de cnezi români din Țara Hațegului, la origine însă, se pǎrea că familia sa a
venit dinspre sud, din Țara Româneascǎ
-tatăl său pe nume Voicu a luptat în armata regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg
-ca urmare a vitejiei și faptelor sale de arme, Voicu a primit de la regele Ungariei Castelul Hunedoara și
domeniul Hunedoarei (35 de sate, vămi, mine de sare și de fier)
-legenda Corvineștilor
-Iancu a fost trimis sǎ-și facă ucenicia în domeniul armelor la curtea regelui Ungariei de la Buda
-ulterior l-a însoțit pe acesta la Milano și în Elveția, unde regele Ungariei a participat la un conciliu al
Bisericii Catolice
-mai târziu, Iancu a fost trimis să lupte în Boemia, împotriva husiților (adepții lui Jan Hus, un reformator al
Bisericii Catolice ars pe rug la Praga)

2
-deși român, Iancu avea religia catolică și prin căsătoria cu o contesă maghiară din regiunea Pecs, Elisabeta
Silaghi, s-a integrat și mai bine nobilimii maghiare, acest fapt permițându-i să obțină funcții în regatul
Ungariei
-prima demnitate ocupatǎ de Iancu a fost cea de ban de Severin (1438)
-în 1441 a ajuns voievod al Transilvaniei
-Iancu a fost un foarte capabil comandant de oști, fiind adeptul unor campanii ofensive împotriva turcilor
-în toamna 1441, Iancu organizează o incursiune în Serbia de astăzi, unde îl înfrânge pe beiul de Semendria
-ca răspuns, turcii organizează o campanie împotriva lui Iancu (18 martie 1441):
 îl înfrâng pe Iancu, luat pe nepregătite, lângă Alba Iulia, la Sântimbru
 Iancu reușește să adune o armată și să-i înfrângă pe turci în 22 martie lângă Sibiu, alungându-i din
Transilvania
-a treia campanie (sept 1442), Iancu face o incursiune în Țara Românească și pe valea Ialomiței îi înfrânge
pe turcii conduși de Vidin
-între 1443 - 1444 a avut loc Campania cea Lungă
o Iancu, în fruntea unei armate creștine formată din români, maghiari, sârbi, îi înfrânge pe turci la sud
de Dunǎre, reușind să elibereze de sub dominație turceascǎ orașele Niș și Sofia și să obțină o victorie
importantă în pasul Zlatița din Balcani
o creștinii se retrag la sfârșitul lui ian 1444, iar în februarie regele Ungariei intrǎ triumfător în Buda
-în iulie 1444 se încheie pacea de la Szeged între Ungaria și Imperiul Otoman
 pace foarte avantajoasă pentru creștini
 turcii promiteau încetarea ostilităților pe 10 ani
 turcii plăteau despăgubiri de război
 înapoiau prizonierii creștini și eliberau teritorii din Serbia și Albania
-din păcate, regele Ungariei, prost sfătuit de trimisul Papei la Buda, a rupt pacea după doar câteva luni,
pornind o campanie anti-otomană în toamna 1444
-cruciada de la Varna (10 noi 1444): turcii înfrâng oștile creștine, provocându-le un dezastru, inclusiv regele
Ungariei murind în luptă. Au participat oastea lui Iancu din Transilvania, armata lui Vlad Dracul, domnul
Țării Românești.
-a urmat o perioadă de haos în regatul Ungariei până când Iancu a preluat funcția de guvernator al Ungariei,
conducând de fapt regatul în numele regelui minor Ladislau
-Iancu a intervenit atât în ȚR, cât și în Moldova pentru a impune pe tron domni favorabili cauzei
antiotomane
o în ȚR: Vladislav al II-lea și mai târziu Vlad Țepeș
o în Moldova: Bogdan al II-lea, tatǎl lui Ștefan cel Mare
-în toamna 1448, are loc bǎtǎlia de la Kossovopolje, ultima campanie ofensivǎ antiotomană din secolul XV.
Iancu a fost înfrânt, turcii au câștigat
-în 1453, turcii conduși de sultanul Mehmed al II-lea au cucerit Constantinopolul provocând dispariția
Imperiului Bizantin (o mare lovitură pentru lumea creștină)
-în același an, Iancu renunță la funcția de guvernator, rămânând doar căpitan general al armatei Ungariei
-1456: momentul de maximă importanță al lui Iancu
o în bătălia de la Belgrad (21-23 iulie 1456) - Iancu respinge atacurile armatei otomane ale lui
Mehmed al II-lea, salvând Europa centralǎ de o viitoare cucerire turcească, deoarece Belgradul era
considerat cheia Europei centrale
-Iancu a amânat cucerirea Europei centrale de către turci cu 7 decenii (de abia în 1526 turcii conduși de
Soliman Magnificul au cucerit Ungaria și mai apoi în 1529 au asediat pentru prima dată Viena fără success)
-din păcate Iancu a murit la câteva zile după victorie (11 aug 1456) din cauza ciumei din tabǎra militară de la
Zimun, lânga Belgrad
-a fost înmormântat în catedrala catolicǎ de la Alba Iulia, pe mormânt fiind gravate cuvintele: „S-a stins
lumina lumii”, iar Papa Calixt l-a numit „atletul lui Hristos”

3
 4. Vlad Țepeș (1448, 1456-1462, 1476): domn al Țării Românești
-a fost fiul lui Vlad Dracul, domn al Țării Românești la rândul sǎu, care a dus o politică oscilantǎ
-uneori era aliat cu creștinii, alteori cu turcii
-purta acest supranume deoarece făcea parte din Ordinul Dragonului, un ordin medieval din spațiul german
-Vlad Țepeș s-a născut la Sighișoara într-un moment în care tatăl său căuta sprijin pentru ocuparea ȚR
-prima domnie a lui Vlad Țepeș (1448) a fost una foarte scurtă, el fiind înlăturat de pe tronul ȚR de către
Vladislav al II-lea
-celebritatea lui Vlad Țepeș se datorează unei cărți de ficțiune scrisă de irlandezul Bram Stocker care a scris
romanul Dracula, care îl are ca personaj principal pe Vlad
-de fapt, se pare că Stocker s-ar fi inspirat din povestea unei contese maghiare, Elisabeta Bathory
-Vlad Țepeș nu are nimic în comun cu personajul lui Stocker → voievodul Vlad Țepeş cunoscut în epocă
pentru metoda de a pedepsi pe toți prizonierii turci prinși, pe prizonierii saşi, dar și pe boierii trădători sau pe
hoți prin tragere în țeapă
-violența sa nu era însă un fapt ieșit din comun în Evul Mediu
-inițial, Vlad a ajuns pe tron în 1456, cu ajutorul lui Iancu de Hunedoara și cu sprijinul negustorilor sași din
Brașov
o peste câțiva ani, raporturile sale cu negustorii sași din sudul Trans. se deteriorează pentru că el află
că aceștia îl pregăteau pe Vlad Călugăru ca un alt pretendent
o în plus, Vlad impune o nouă măsură economică nepopulară printre sași → dacă până atunci aceștia
puteau face comerț liber în ȚR, Vlad le-a impus să ia parte doar la 3 târguri pe an, unde puteau
achiziționa produse de la negustorii din ŢR, ci nu direct de la producător ca până atunci
o Vlad încearcă să-i ajute pe negustorii români din ȚR, însă măsura a fost nepopulară printre sași, care
au susținut financiar alți pretendenți la domnie
o Vlad, în replică, organiza raiduri de pradă în sudul Trans, atacând și arzând Brașovul și Sibiul și
luând sași prizonieri
o sașii i-au creat lui Vlad în „Povestirile germane” o imagine foarte negativă care îl va afecta pe acesta
și îi va crea mitul unui voievod extrem de sângeros
-în 1459 Vlad decide să nu mai plătească tribut turcilor, deși inițial îl susținuseră la tron, pentru că el
crescuse la Istanbul și cunoștea limba turcă (tatăl său,Vlad Dracul, a fost obligat să-și trimită copiii ca și
garanție la Istanbul)
-1460: s-a aliat cu regele Ungariei, Matia Corvin (1458-1490; fiul lui Iancu de Hunedoara ajuns regele
Ungariei)
 Turcii, ca reacție, îl cheamǎ pe Vlad la Dunǎre, sub pretextul reînoirii domniei
 Vlad nu cade în această capcană: se preface că vine singur, iar la momentul opotun, din spatele său
năvălesc soldați care îi capturează pe turci. Comandantul acestora, Hamza, pașa de Vidin și grecul
Catavolinos diacul Porții, au fost trași în țeapă
-iarna 1461-1462: trece Dunărea și pradă și arde tot malul drept al Dunării de la Zimnicea până la vărsarea ei
în mare: mii de turci omorâți/luați prizonieri, a eliberat temporar Giurgiu
-primǎvara 1462: Medmed al II-lea și reacția sa: expediție sultanală în ȚR
o sultanul a intrat în ȚR în fruntea unei armate de circa 60.000 de soldați, în timp ce armata lui Vlad
număra circa 30.000
o într-o primă fază, Vlad nu a reușit să-i împiedice să treacă Dunărea, astfel încât armata otomană a
înaintat spre capitala Târgoviște
o lupta s-a dat în apropierea acestei cetăți în noaptea 16-17 iunie 1462 Atacul de noapte de la
Târgoviște, nu a fost o luptă, ci Vlad, în fruntea unor soldați munteni deghizați în turci, a atacat
noaptea tabăra sultanului, cu scopul de a-l ucide pe Mehmed al II-lea („Atacul nocturn”)
o nu a reușit, însă a creat panică în rândurile turcilor care s-au ucis între ei
o cu toate acestea, dimineața, Vlad a fost nevoit să fugă în Transilvania sperând într-un sprijin de la
aliatul său, regele Ungariei, Matia Corvin
o turcii în schimb, îl instalează la Târgoviște pe noul domn Radu cel Frumos (fratele lui Vlad Țepeș),
care era omul turcilor și era agreat și de boierimea munteană care dorea să facă pace cu turcii

4
-la Brașov, Vlad are surpriza că sașii din zonă redactează niște scrisori false pe care Vlad le-ar fi trimis
turcilor, fiind de fapt înteles cu aceștia
-regele Ungariei, ajuns la Brașov, dă crezare scrisorilor sașilor deoarece situația îi convenea (el primise
fonduri din partea Papei pentru a susține lupta anti-otomană condusă de Vlad, fonduri pe care Matia le
cheltuise pe artiști italieni, care construiseră la Buda palate renascentiste și catedrale)
 în loc să îl ajute, Matia îl face prizonier (de lux) pe Vlad
 inițial îl duce la Vișegrad și apoi la Buda, unde Vlad este prizonier timp de 13 ani
 a fost eliberat de-abia în 1475, la insistențele vărului său, Ștefan cel Mare, aliat în acel moment cu
Matia Corvin și pus inițial în fruntea unei armate anti-otomane sǎ lupte în Bosnia
-în noiembrie 1476, Vlad ajunge pentru a treia oară pe tronul Țării Românești, însă doar pentru o lună,
deoarece boierimea îl elimină, nefiind dornică de a implica ȚR într-o nouă campanie anti-otomanǎ
-dupǎ alte surse, Vlad este omorât de noul pretendent adus de turcii care invadaseră țara pentru a-l înlocui pe
Vlad

5. Ștefan cel Mare (1457-1504): domn al Moldovei

-reprezintǎ una dintre figurile cele mai importante ale Evului Mediu românesc
-prin politica sa a transformat Moldova din obiect al relațiilor internaționale în subiect de sine stătător, având
un cuvânt de spus în politica acestei zone a Europei
-a ajuns pe tronul Moldovei în 14 aprilie 1457, fiind încoronat pe câmpia de la Direptate lângă Suceava, de
cǎtre o adunare care cuprindea reprezentanți ai boierimii și ai orǎșenilor bogați (Adunarea Țării)
-cu două zile înainte îl învinsese la Doljești, pe Prut, pe fostul domn și ucigaș al tatălui sǎu, Petru Aron
(acesta a fost și primul domn moldovean care a plătit tribut turcilor -1456)
-Ștefan a avut o domnie foarte lungă, 47 de ani (a doua domnie ca durată din istoria României), ceea ce a
presupus și faptul cǎ trebuia sǎ se adapteze unor relații internaționale în perpetuă schimbare (trebuia să ducă
o politică abilă și care s-a modificat în timp)
-Ștefan s-a bazat pe biserică, pe orășeni și pe țăranii liberi (răzeși), dar și pe boierimea mică și mijlocie
-Ștefan a acordat privilegii comerciale unor negustori străini (polonezi, maghiari sau transilvăneni) ca parte
a tratatelor intermaționale pe care le încheia cu aceste țǎri (Ungaria sau Polonia)
-Ștefan a întărit foarte mult sistemul defensiv al Moldovei (cetățile)
-domnia sa se poate împărți în 3 perioade:
a. emanciparea de sub dominația maghiară
-Ștefan, încă de la începutul domniei, se apropie de Polonia
-a semnat în 4 aprilie 1459 la Overchelăuți, în Polonia, un tratat de vasalitate cu regele Cazimir al IV-lea
-scopul era gǎsirea unui aliat puternic pentru contracararea tendințelor expansioniste ale Ungariei
-Ștefan urmeazǎ sǎ acapareze cetatea Chilia, deținută de regii Ungariei
-o asediazǎ și o cucerește în ian 1465
-ca urmare, regatul Ungariei, prin regele său Matia Corvin, pornește o campanie împotriva Moldovei în
toamna 1467
-principala bătălie se dă la Baia în noaptea de 14-15 dec 1467
-Ștefan obține o strălucită victorie, inclusiv regele Matia Corvin fiind gata să cadǎ prizonier
-nu s-a întâmplat acest lucru datorită trădării unor boieri moldoveni care l-au fǎcut scǎpat - ulterior au fost
pedepsiți de Ștefan
-1470: este prins Petru Aron și omorât
o inițial acesta se refugiase în sudul Poloniei
o după tratatul din 1459, a fost alungat de polonezi și adăpostit și susținut de Matia Corvin
-dupǎ victoria de la Baia, Moldova s-a emancipat de sub dominația Ungariei
b. lupta anti-otomană
-Ștefan a avut înțelepciunea de a nu se lupta cu mai mulți dușmani în același timp, astfel încât în prima parte
a domniei a plătit tribut turcilor (3000 de galbeni anual - sumă plătită de Moldova în 1456 de Petru Aron)
-Ștefan a cǎutat să-și facă aliați împotriva turcilor: Veneția, Ungaria, hanul turcoman Uzum Hassan

5
-politica anti-otomană a debutat după 1470 când a intervenit în mai multe rânduri în ȚR, unde domn era
Radu cel Frumos
-Ștefan l-a învins în două rânduri: la Soci în 1471 și la Vodnău în 1473
-Ștefan a urmărit să instaleze pe tronul de la Târgoviște domni fideli luptei anti-otomane: Laiotă Basarab,
Basarab Țepeluș, Vlad Călugărul
-aceștia însǎ au trecut pe rând toți de partea turcilor
-în 1473, Ștefan decide sǎ nu mai platească tribut (care era de fapt, o răcumpărare a păcii)
-turcii decid să organizeze o expediție de pedepsire a lui Ștefan
-expediția a avut loc în iarna 1474-1475 și a fost condusǎ de Suleiman, beilerbeiul Rumeliei
-armata otomană număra circa 120.000 soldați, în timp ce oastea lui Ștefan numǎra 40.000 de soldați
(„conflict asimetric” - Florin Constantiniu)
-Ștefan a fost nevoit sa folosească terenul în favoarea sa: a pârjolit pământurile și a otrăvit fântânile
-s-a retras și a așteptat armata otomană lângă Vaslui pe un teren mlăștinos
-în plus, ceața l-a favorizat pe Ştefan, căci turcii nu au văzut mișcările lui de trupe
-bătălia de la Vaslui (Podul Înalt) - 10 ian 1475
-în ciuda acestei victorii, Ștefan era conștient de faptul că Moldova singură nu putea ține piept Imperiului
Otoman
-a redactat o scrisoare adresată Papei și altor principi creștini în Europa, în care susținea faptul că Moldova
reprezintă „o poartă a creștinității” și de fapt un scut pentru Europa în fața năvălirii otomane
-de fapt, Ștefan prin aceste argumente, dorea să obțină sprijinul financiar și militar din partea marilor puteri
ale Europei
-data scrisorii este 25 ian 1475
-în același an însǎ turcii cuceresc vara Caffa si Mangop (2 cetǎți aflate în posesiunea Genovei, fiind porturi
la Marea Neagră; turcii le-au cucerit deoarece aceste 2 erau aliate cu Ștefan)
-ca urmare a acestei situații, Ștefan încheie un tratat de alianță cu Matia Corvin (12 iulie 1475), prin care
Matia se angaja să-i acorde ajutor, să nu adăpostească pretendenți la tron, iar Ștefan garanta libertatea
comerțului pentru negustorii din Ungaria și Transilvania
-așa cum a prevăzut Ștefan, în vara anului următor, turcii organizează o nouă expediție împotriva Moldovei
condusă de sultanul Mehmed II și numărând 150.000 soldați
o sultanul le cere tătarilor sǎ atace și ei simultan dinspre nord pentru a dispersa forțele lui Ștefan
o Ștefan îi respinge pe tătari, însă armata sa nu mai reușește să-i oprească pe turci în bătălia din 26
iulie 1476 de la Războieni (Valea Albă)
o turcii câștigă această bătălie, dar nu și războiul, deoarece cetǎțile fortificate ale lui Ștefan rezistǎ
atacurilor turcești: Neamț, Suceava, Hotin nu pot fi cucerite de turci
o în plus, ciuma izbucnește în rândul armatei turcești care suferă și de foamete și de lipsa apei datorită
tacticii pământului pârjolit și a otrăvirii fântânilor
o turcii au fost nevoiți sǎ se retragă
o pe drumul de întoarcere, Ștefan îi atacă pe turci provocându-le pierderi, astfel încât campania
începută victorios de Mehmed II se încheie într-un dezastru
-noul sultan turc, Baiazid al II-lea, continuă politica pontică a predecesorului sǎu cucerind în vara anului
1484 cetățile Chilia (iulie) și Cetatea Albă (august), provocând astfel o dublă lovitură lui Ştefan
-pe de-o parte a slǎbit sistemul de apărare gândit de Ștefan, care de acum încolo va fi supravegheat strict de
garnizoanele turcești din cele două cetăți, iar pe de altă parte, a fost datǎ o loviturǎ foarte grea comerțului
moldovean și veniturilor obținute de Ștefan din comerț
-în anul urmǎtor, Ștefan încheie un nou tratat de vasalitate cu Polonia regelui Cazimir al IV-lea cel Mare
-de data aceasta, Ștefan merge personal și se închină suzeranului sǎu, în Colomeea, 15 sept 1485
-polonezii îi promit ajutor împotriva turcilor
-ultimele bătălii ale lui Ștefan cu turcii:
 la Lacul Cătlăbuga în noi 1485 (nedecisă)
 Ștefan învinge și la Șcheia - 6 martie 1486
Ștefan învinge nereușind însă să elibereze cele două cetăți
-în contextul în care Marile puteri creștine (Ungaria, Polonia, Veneția) fac pace cu turcii, Ştefan a rămas
singur și se vede nevoit să facă același lucru
6
-în 1487, pacea cu turcii, acceptând să plătească tribut turcilor 3000 de florini anual

c. emanciparea de sub dominația Poloniei

-noul rege al Poloniei, Ioan Albert, era nemulțumit de faptul că Ştefan ocupase regiunea Pocuția și în plus,
urmărea să-l înlăture pe Ştefan de la conducerea Moldovei și sǎ-l instaleze pe tron pe fratele său Sigismund
în contextul în care pe tronul Ungariei era un alt frate de-al lor
-sub pretextul că îl ajută cu armată pe Ştefan să elibereze Chilia și Cetatea Albă, Ioan Albert pătrunde în
Moldova, însă intențiile sale devin evidente când armatele se îndreaptă spre Suceava și nu o apucă pe
drumul către Chilia
 bǎtǎlia are loc la Codrii Cosminului în 26 oct 1497
 o mare victorie pentru Ştefan, armata polonă fiind respinsă dincolo de granițele țǎrii
 în plus, în anul următor, Ştefan face o incursiune în sudul Poloniei până spre Cracovia, arzând și
prădând
-tratatul de pace se încheie la Hârlău (12 iulie 1499)
-Polonia încheia acest tratat cu Moldova din poziții regale, Moldova emancipându-se astfel de sub dominația
polonă (acest tratat anulează efectele tratatului de la Colomeea)
-tratatul cu Matia Corvin a fost reînnoit în 1489, Matia acordându-i lui Ștefan două cetăți de refugiu: Ciceul
și Cetatea de Baltă (ambele în Transilvania)
Ștefan a reușit să transforme Moldova într-un stat independent, care putea colabora de pe poziții de deplină
egalitate cu Ungaria și Polonia
Ștefan a murit pe 2 iulie 1504 fiind înmormântat în ctitoria sa de la Putna

6. Mihai Viteazul (1593-1601): domn al Țării Românești; 1600 - Unirea celor 3 țări române
a) Context internațional
-politica externă a țărilor române a depins de marile puteri din zonă: Imperiul Otoman, Austria și Polonia
-Țările Române s-au apropiat de Austria (Imperiul Habsburgic), cel mai redutabil adversar al turcilor din
epocǎ
-în a doua jumǎtate a secolului XVI are loc ascensiunea Poloniei petrecută mai ales în timpul cancelarului
Jan Zamoisky
-Imperiul Otoman își începuse lunga perioadǎ de decǎdere dupǎ moartea celui mai important sultan, Soliman
Magnificul
-în acest context dominația turcilor se accentuează deoarece nemai putând cuceri alte teritorii, turcii le
exploatează tot mai mult pe cele pe care le defineau (inclusiv țările române)
-în plus, tributul crește constant pe parcursul secolului XVI
 de exemplu în timpul lui Mihai, ajunsese la 155.000 galbeni, în timp ce cu un secol înainte (sfârșitul
secolului XV) era de 3000 galbeni
 mai mult, peșcheșurile s-au înmulțit
 amestecul turcilor în treburile interne s-a accentuat, tot mai mulți boieri greci, susținuți de turci,
primind dregătorii în stat
-acest fapt i-a nemulțumit pe boierii pământeni care își pierdeau astfel rolul conducător în stat
b) Lupta anti-otomană dusă de Mihai
-Mihai făcea parte din familia Basarabilor, fiind fiul nelegitim al lui Pătrașcu cel Bun, domn al ȚR (frate cu
Petru Cercel, un alt domn al ȚR)
-a ajuns să dețină o importantă avere (circa 165 sate) prin cumpărări și prin căsătoria cu doamna Stanca
(aceasta era foarte bogatǎ)
-Mihai și-a început ascensiunea politică fiind susținut de puternica boierime din Oltenia
-în 1588 ajunge Ban de Mehedinți
-între 1588 și 1591 a fost mare stolnic
-în 1592 ajunge mare postelnic
7
-în 1593 ajunge Ban al Olteniei
-în toamna anului 1593 ajunge domn al Țării Românești, cu ajutorul puternicelor familii de boieri din
Oltenia și al creditorilor levantini din Constantinopol (și-a cumpărat domnia de la turci cu o sumă foarte
mare)
-în același timp, ia naștere în Europa Liga Sfântă
 o coaliție inițiată de papă care avea ca scop înfrângerea și alungarea turcilor din Europa
 din ea fǎceau parte Spania, Austria și ducatele italiene (Toscana, Mantova și Ferrara)
 în aceastǎ Ligǎ este cooptat și principele Transilvaniei Sigismund Bathory (Transilvania ca principat
din 1541)
 acesta la rândul sǎu îl atrage în coaliție pe Aron Vodǎ, domnul Moldovei (aug 1594)
-prima măsură anti-otomană luată de Mihai a fost în 13 noi 1594 la București: uciderea garnizoanei din
București și a creditorilor levantini care îl împrumutaseră pe Mihai cu bani
-au urmat în iarna 1594-95 o mulțime de lupte cu turcii și tătarii:
 Mihai însuși îi înfrânge pe turci la începutul lui ian și cucerește cetățile Hârșova și Silistra
 oștile române, conduse de frații Buzești și de Radu Calomfirescu îi înfrâng pe tătari la Putineiu și
Stǎnești
 banul Manta îi înfrânge pe turci la Şerpătești
 Mihai cucerește cetatea Rusciuk la sfârșitul lui ian și mai ales cucerește Brǎila (martie 1595)
-20 mai 1595: Tratatul de la Alba-Iulia: încheiat între Sigismund Bathory și Mihai, reprezentat acolo de 12
mari boieri, conduși de mitropolitul Eftimie
 Mihai devenea membru al Ligii Sfinte, în schimb însă, în ȚR devenea locțiitor al lui Sigismund pe
tronul de la București, iar țara urma să fie condusă de un sfat al marilor boieri, Mihai neputând să se
împotrivească deciziei acestora
 un punct pozitiv era faptul că românii din Transilvania intrau sub jurisdicția Mitropoliei Țării
Românești
-reacția turcilor: pregǎtesc o campanie împotriva lui Mihai, în vara 1595
 armata turcă a trecut Dunărea, Mihai nereușind să-i împiedice
 turcii erau conduși de Sinan Pașa
 Mihai avea 16.000 soldați, având în ajutor și pe Albert Kiraly cu 7000 de secui din Transilvania
 Bătălia a avut loc la Călugăreni în 13/23 august 1595
 Mihai obține o strălucită victorie: 7000 de turci cad prizonieri și capturează și steagul verde al
profetului
-în ciuda acestei victorii, copleșiți de numărul mult mai prea mare de soldați turci (de fapt Mihai a învins
doar avangarda armatei turcești), Mihai se vede nevoit să se retragă pe traseul Târgoviște-Copǎceni-
Stoenești, până lângă cetatea Bran, unde a așteptat ajutorul promis de aliatul său principele Transilvaniei,
Sigismund Bathory
-între timp, Sinan Pașa înaintează înspre București, ocupǎ capitala și numește un guvermator turc și subași
turci (funcționari); plănuiau să transforme ȚR într-un pașalâc (provincie otomanǎ)
-ajutorul promis de Bathory sosește astfel încât Mihai, împreună cu sprijinul militar din Trans, reusește să-i
respingă pe turci, recucerind de la aceștia Târgoviște (6-8 oct 1595) și mai ales Giurgiu (20 oct 1595)
-de fapt, în plan militar, această victorie a fost mai importantă decât cea de la Călugăreni (cea de la Giurgiu)
-în 1597, turcii fac pace cu Mihai, recunoscându-i domnia pe viață și reducerea la jumǎtate a tributului
-în 1598 se încheie tratatul de pace cu imperiul Otoman, turcii recunoscând independența/autonomia ȚR
-în 9 iunie 1598: Tratatul de la Mănăstirea Dealu (lânga Târgoviște) încheiat între Mihai și Rudolf II
(împăratul Austriei)
o e un tratat anti-otoman, împăratul Austriei promițându-i ajutor financiar ca sǎ poatǎ angaja mercenari
o în plus îi recunoștea domnia ereditarǎ în ȚR, iar negustorii români aveau facilitǎți în Ungaria și
Transilvania

8
 c) Unirea celor trei țări române
-Țările Române s-au reunit într-un sistem politic coordonat de Mihai pentru scurt timp
-motivația lui Mihai: interpretǎrile asupra acesteia diferǎ
o unii cercetători susțin că Mihai a fost un simplu condotier, un aventurier interesat doar de gǎsirea
gloriei militare
o alții susțin că dimpotrivă, Mihai avea un plan bine stabilit, anume a unirii celor trei țări române într-
un singur stat deoarece era convins de unitatea de neam a românilor
o o a treia opinie, mai echilibrată, susține că unirea realizată de Mihai a fost produsul unei anumite
conjuncturi politice: atât în Transilvania cât și în Moldova, la conducere au ajuns persoane filo-
otomane (înclinate spre pace cu turcii) și filo-polone; din acest motiv, Mihai a intervenit în
Transilvania și Moldova, cu scopul de a-i înlocui
-în Transilvania, principele Sigismund Bathory a cedat tronul vărului său, cardinalul filo-polon Andrei
Bathory
-din acest motiv, Mihai a organizat o expediție în Transilvania
Unirea Transilvaniei - 1599
-Mihai a pătruns în Transilvania pe doua coloane
-cele două s-au reunit în apropiere de Sibiu, la Şelimbăr
-acolo bătălia s-a dat în 18/28 octombrie 1599
-Mihai l-a învins pe Andrei Bathory care a fugit înspre est, fiind însă prins și ucis de secuii nemulțumiți de
anularea privilegilor lor de către acesta
-Mihai a intrat triumfal în Alba Iulia (capitala) în 1 noi 1599
-el s-a proclamat locțiitor al împăratului Rudolf al II-lea al Austriei
-Mihai a convocat mai multe diete (2 la Alba Iulia, 1 la Brașov) care au avut ca scop fixarea unor impozite
mǎrite
-în Transilvania, Mihai a adoptat măsuri în favoarea Bisericii Ortodoxe și a micii nobilimi românești
-în plus a confirmat privilegiile secuilor, aliații săi
Unirea Moldovei – 1600
-motiv: pe tronul Moldovei se găsea Ieremia Movilă
-acesta fusese pus acolo de către Polonia și nu dorea să lupte cu turcii
-Mihai a pătruns în primăvara lui 1600 în Moldova pe 3 căi:
Mihai însuși în fruntea unor soldați prin pasul Oituz, Baba Novac prin nord prin pasul Rodnei, iar fiul său
Nicolae Pătrașcu venea dinspre sud, din ȚR
-Moldova a fost cucerită în 3 săptămâni, cetățile Moldovei acceptându-l pe Mihai, în timp ce Ieremia Movilǎ
a fugit în Polonia
-într-un hrisov (act) dat la 27 mai 1600, Mihai se intitula ,,domn al Țării Românești, al Ardealului și a toatǎ
Țara Moldovei"
-Iașiul a fost ales ca și capitala sa, țara fiind condusă temporar de o locotenentă domnească formată din 4
mari boieri munteni conduși de banul Udrea Bǎleanu
-Construcția politică a lui Mihai a stârnit nemulțumirea marilor puteri din zonă:
o Polonia era nemulțumită că pierduse influența asupra Moldovei și dorea să-l reintaleze pe tron pe
Ieremia Movilă
o Nobilimea maghiară din Transilvania era nemulțumită de politica dusă de Mihai acolo
o Rudolf al II-lea al Austriei dorea Transilvania pentru el, în viziunea sa Mihai fiind doar un mijloc
pentru atingerea acestui scop
o Imperiul Otoman nu vedea cu ochi buni nașterea unei noi puteri regionale
-ca urmare, Mihai în câteva luni a pierdut tot
-la 18 sept 1600 în bătălia de la Mirăslău, Mihai este înfrânt de oștile lui Sigismund Bathory care
recupereazǎ astfel Transilvania
-în Moldova, Ieremia Movilă pǎtrunde cu oaste polonǎ și îi înfrânge pe oștenii lui Mihai care pierde și
Moldova

9
-în urma unor bătălii succesive la Năieni, Ceptura, Bucov (oct 1600) și mai ales cea de la Curtea de Argeș
(noi 1600), Mihai este înfrânt și pierde și Țara Românească, unde pe tron este impus de poloni Simion
Movilă (fratele lui Ieremia)
-în acest moment, Mihai pleacǎ la împăratul Austriei, la Praga pentru a cere sprijinul său să recupereze
teritoriile pierdute
-Rudolf îi acordă sprijin financiar și politic
-Mihai revine in Transilvania
-în bătălia de la Guruslău (3 aug 1601) îl înfrânge pe Sigismund Bathory, aliat fiind cu Generalul Batsa de
origine albaneză, omul lui Rudolf al II-lea
-tot atunci, o delegație de boieri munteni (frații Buzești) îi comunică lui Mihai că Simion Movilă fusese
alungat din ȚR și că tronul îl așteaptă
-din păcate, pe 9 aug 1601 în tabăra militară de la Câmpia Turzii, Mihai este ucis la ieșirea din cort de niște
mercenari valoni, la ordinul generalului Gheorghe Basta (de origine albanez, care lupta în armata Austriei):
de fapt, Rudolf al II-lea s-a folosit de Mihai să recupereze Transilvania și apoi l-a eliminat
-unirea lui Mihai a avut o existență foarte scurtă, însă în timp ea s-a constituit într-un model, într-un ideal
urmat de români

Acțiuni diplomatice la începuturile modernității

Acțiuni diplomatice în secolele XVII - XVIII:

Șerban Cantacuzino (1678-1688): domn al Ţării Românești
-a inițiat legături secrete cu Imperiul Habsburgic și cu Rusia, dar pentru a nu trezi suspiciuni a avut relații
bune cu Poarta
-în 1688 încheie un tratat cu Țara Rusiei, Ioan și Petru, pentru a colabora într-o viitoare acțiune anti-otomană
care nu a mai avut loc
Constantin Brâncoveanu (1688-1714) domn al Țării Românești
-a continuat politica externă a predecesorului său
-pentru a nu trezi suspiciuni turcilor, a sporit sumele de bani plătite otomanilor
-a stabilit legături cu Franța, Veneția, Statul Papal, Rusia, Polonia
-în 1701 s-a implicat în negocierile secrete cu Austria obținând protecția împăratului Leopold I de Habsburg
Dimitrie Cantemir (1710-1711) domn al Moldovei
-a încheiat un tratat cu Rusia la Luțk (1711) de alianță anti-otomană
-a purtat împreună cu țarul Petru I cel Mare al Rusiei, o bătălie contra turcilor la Stănilești pe Prut (1711)
pierdută
-urmări: se refugiază în Rusia, turcii introduc regimul fanariot în Moldova

10