CULOARE FORMĂ MIROS GUST – DULCE ACRIȘOR

CODIȚĂ – MIEZ, SEMINTE, COAJĂ

- Ce fructe de toamna cunoasteti?

- Ce trebui sa facem inainte de a consuma fructele? De ce?

- Ce contin fructe?

- De ce avem nevoie de vitamine?

- Cum putem consuma fructele?

Voua va plac fructele? Care?

Spălăm fructele și legumele și le punem pe o farfurie.

Enumerăm si descriem fructele.

Voi știti ce sunt vitaminele?

Vitaminele ne ajută să creștem mari și sănătoși. Vitaminele ne oferă energie. Vitaminele ne ajută la
dezvoltarea oaselor din corp, a dintilor, În ce alimente găsim vitamine? Fructe, legume(morcov,
cartof, dovleac), lapte, oua, branza, carea de pui, peștele

Ce alimente mai contin vitamine?

Copiii sunt invitati sa spuna la ce se gandesc cand aud expresia:”fructe vesele”

Voi prezenta copiilor o minge mică de plastic şi mărul. „ Priviţi cum este mingea?”; „ Este
mărul asemănător cu mingea?”;
„ Să vedem dacă şi mărul se rostogoleşte ca şi mingea?”
Mărul este rotund.
Voi prezenta apoi o bilă din plastilină. O apăs cu degetele și îndemn câțiva copii să
facă la fel. Se constată că degetele lasă urme. Apăs apoi mărul și cer copiilor să execute
aceeași acțiune. „ De ce nu intră degetele în măr ca și în bila de plastilină, dacă apăsăm?” Se
fixează denumirea acestei însușiri.
Mărul este tare.
„Apropiați mărul de nas și trageți bine aer în piept. Ce simtiți?” „Vă place mirosul de măr?”
Mărul are miros plăcut.
Voi împărți apoi copiilor bucățele de măr și îi îndemn să guste. „Vă plac merele?”
„ Ce gust au merele?”
Mărul are gustul dulce-acrisor. Îi voi recompensa, pentru fiecare răspuns, cu câte un măr de
hârtie, ce va fi pus în piept.
Sinteza parţială se realizează prin jocul: “Spune mai departe”
Mărul are culoarea…
Mărul se rostogoleste pentru că este…
Când îl apăsăm cu degetele simţim că este…
Voi începe să tai cu cuțitul un măr. Curăț coaja și o arăt copiilor. ”Ce fac eu acum?” „
Cu ce este acoperit mărul?” „ Cum este coaja mărului dacă o pipăiți?”
Mărul are coaja subțire.
Voi cere copiilor să indice cu degetul care este coaja și care este miezul.Se trece apoi
la intuirea sâmburilor.„ Ce se află în mijlocul mărului?” „Luați în mână un sâmbure și apăsați-
l!” „ Spuneți cum este?”
Sâmburele este mic și tare.
„ De unde culegem merele?” „Dacă nu avem livadă?” „ De ce le cumpărăm?” „ Ce pregătesc
mamele voastre din mere?”
Mod de consumare: crude, compot, plăcintă, gem, suc de mere.
Le voi atrage atenția că înainte de a fi consumate merele se spală pentru că altfel ele
pot să-i îmbolnăvească pe copii.
Merele se culeg din măr, care creşte în grădini sau în livadă – un loc cu mulţi pomi care sunt
îngrijiţi de oameni ca să dea roade bogate.
Pomii cresc din seminţe puse în pământ. Din semințe crește pomul, în pom pe
crenguțe cresc mugurii, din muguri florile, iar
din flori se fac merele. Vom pune şi noi seminţe de măr într-un ghiveci.
În timp ce pun seminţele în ghiveci, voi recita poezia „Mărul” .
Utilizând tranziția “Trenu-i pregătit în gară ”,copiii vor merge la toaletă.

Un măr pe zi tine toate bolile departe de corp.

Merele, prunele și strugurii te ajută să-ți întărești oasele.

Merele ajuta la alirea dintilor si la o igiena orala sanatoasa.

Prunele stimlueaza memoria.

Strugurii protejeaza vederea

STRUGURELE
Strugurele este format dintr-un ciorchine pe care sunt asezate mai multe boabe .
-Cu ce seamna ciorchinele?
-Unde creste el? (el creste pe tulpina vitei de vie)
Ce credeti, este sanatos sa inghitim semintele? Ce s-ar intampla daca am manca multe boabe
de strugure si am inghiti semintele?
-Regulile care trebuie sa le respectam atunci cand consumam struguri , cer sa nu inghitim
semnitele , deoarece sunt tari si ne pot imbolnavi.
-Ce simtiti cand apropiati boaba de nas?
Strugurele are un miros placut, parfumat.
-De ce cultiva omul struguri?
(sunt hranitori si bogati in vitamine)
-Ce fac oamenii din zeama de struguri? Din zeama lor rezulta prin presare mustul apoi vinul si
otetul.
-De ce le plac copiilor asa de mult struguri?
(sunt dulci, gustosi)
-Cum mai pastram strugurii pentru iarna ? (compot, gem)
 „Acesta este format din frunze, tulpină şi rădăcină. Partea care se mănâncă este rădăcina. Ea
creşte în pământ. Frunzele pornesc de la rădăcină, ca un mănunchi.Această parte din care
cresc frunzele, se numeşte tulpină.”

Pentru a reţine noul conţinut prezentat, le voi adresa câteva întrebări ajutătoare:

-Ce părţi observaţi la morcov?

-Ce creşte deasupra pământului?
-Ce creşte în pământ?
-Care e partea care se mănâncă?

„Morcovul, are culoare portocalie şi creşte în mai multe mărimi, dar au aceeaşi formă, ovală
alungită. Acesta este mai gros în partea de sus şi se subţiază din ce în ce mai mult spre celălalt
capăt. Din loc în loc pe suprafaţa morcovului, se află nişte firişoare mici, prin care acesta îşi ia
hrana din pământ. “

Pentru a reţine noul conţinut prezentat, le voi adresa câteva întrebări ajutătoare:

-Ce culoare are morcovul?

-Ce formă are morcovul?
-Cum este morcovul în partea de sus?
-Prin ce îşi ia morcovul hrana?

„Morcovul este acoperit cu o pieliţă subţire, care se îndepărtează cu cuţitul. Sub pieliţă se află
o parte cărnoasă de culoare mai închisă, iar în mijloc o parte mai gălbuie.”

Pentru a descoperii şi copii ce se află sub pieliţa morcovului, voi curăţa un morcov. Iar pentru
a vedea şi partea gălbuie, îl voi tăia în două.

„Morcovul are un gust bus, este dulceag şi forte hrănitor. El are un miros plăcut.Acesta
conţine foarte multe vitamine, care ne sunt benefice fiecăruia.”

Voi împărţi fiecărui copil o bucăţică de morcov, pentru a descoperii gustul morcovului. Iar
pentru a simţi mirosul acetuia, le voi da câte un morcov fiecăruia

Verde, lung, din vrej l-aduni,

Toamna la murat să-l pui. ( CASTRAVETE)

În grădina de legume
Crește un ardei anume.
Este roșu și bombat
Și-l pui toamna la murat.   (gogoșar)
Miezul e doar de mâncat,
Coaja e de aruncat,
Și în sac se pot pastra,
Sparte doar se pot mânca.        (NUCA)

Buni sunt copți, fierți și prăjiți

Și-s aproape nelipsiți,
Când dorim o garnitură
Lângă oricare friptură.
Ghici, ghicitoarea mea.                      (cartofii)

Un rotund puțin turtit,

În livadă găzduit,
Are frunza și codiță,
Mustăți, dar nu-i pisicuță.
Pe-o jumătate-i înfocat,
Pe cealaltă-i luminat.
Ghici, ghicitoarea mea.   (mărul)
-Care sunt legumele toamnei?
-Ce ştim despre legume?
-Care este leguma voastră preferată?
Se prezintă copiilor coşul cu legume.
- Acum vreau sa-mi spuneti ce avem pe măsuţă?
Se formulează întrebări ajutătoare pentru a antrena copiii in activitate:
- Ce culoare are rosia din mana mea?
- Am vazut cum sunt rosiile, dar morcovul din mana mea ce culoare are? Dar ceapa,
ardeiul,cartoful, varza, vanata?
- Eu am o minge. Puteti sa-mi spuneti de ce se rostogoleste mingea? Ce forma are ea?
- Sa vedem daca rosia se rostogoleste ca si mingea.
- De ce se rostogoleste rosia?
- Da copii, rosia este rotunda.
Vreau să vină un copil şi să încerce să rostogolească roşia pe masă
Haideti sa facem acelasi lucru si cu ceapa.Ce observati se rostogoleste?
- Ce inseamnsa acest lucru, cum este ceapa?
- Haideti sa facem acelasi lucru si cu vanata.Sa incercam mai intai sa o rostogolim. Ce
observati?
- Vanata nu are aceeasi forma ca si rosia si deaceea nu se rostogoleste ca si ea.Spre deosebire
de rosie care este rotunda, vanata este ovala.
- Nici ardeiul, nici morcovul nu se rostogolesc.
- Am in mana o bila de plastilina.O apas cu degetele si vedeti ca ramane urma pe ea. Apasati
si voi.
Acum voi apasa pe rosie si in acelasi timp apasati si voi pe rosia ce observati?Pe rosie au mai
ramas urme ca pe bila de plastilina?Cum este rosia?
- Da rosia este tare, dar poate fi si mai moale.
- Acum facem acelasi lucru cu vanata.Apasam cu degetele vanata.Ce observam?Cum este
vanata?
- Acelasi lucru il facem si cu morcovul, ceapa, ardeiul şi varza.Ce observam?
- Rosia, vanata, ardeiul, morcovul, ceapa şi varza sunt legume tari.
- Acum vreau sa mirositi morcovul.Ce simtiti? Va place mirosul de morcov? Mai exista
lucruri care miros la fel?(le dau sa miroasa un ardei, o rosie).
- Ce observati? Seamana la miros rosia cu morcovul?
- Fiecare leguma are un miros specific, adica il intalnim numai la ea.
- Va plac rosiile?Am adus pentru voi felii de rosii.Vreau sa gustati sa-mi spuneti ce gust are
rosia?
- Acum vreau sa gustati si din feliile de morcov. Acestea ce gust au?
- Observam ca gustul rosiilor difera de cel al morcovilor.
- Copii, puteti sa-mi spuneti  cu ce este acoperita rosia?Dar vanata?
- Pipaiti coaja rosiei(le dau copiilor o coaja de rosie).In comparatie cu alte legume rosia are
coaja mai subtire.Un exemplu de legume cu coaja groasa este vanata(le dau sa pipaie o coaja
de vanata).
- Inainte sa consumam legumele trebuie sa le spalam bine pentru a nu ne imbolnavi.
- Cum consumam noi legumele?Ce pregatesc mamele voastre cu ele?
● ŞTIINŢE - ,,Gustă şi ghiceşte”- joc senzorial gustativ ;
● Artă - „Legume haioase” – desenarea legumelor cu degetul arătător pe mălai/ făină
albă.
JOCUL CUM ESTE LEGUMA? – alegem un jeton si spunem in propozitie cum
este leguma
Aceasta este o roşie. La întrebarea Cum este? Se răspunde Roşia este gustoasă . Roşia este
mare. Roşia este rotundă. Roşia este zemoasă. Roşia este bună.

JOC DISTRACTIV CU HARTIA IGIENICA

Activitatea continuă cu jocul de atenţie: „Coşul rupt”. Copiii stau pe scăunele.
Conducătorul jocului ( la început educatoarea) se mişcă în cerc, trece prin faţa copiilor şi
spune: „ Mă duc cu coşul la piaţă să cumpăr un morcov”. Copilul care are ecusonul cu
morcovul porneşte după conducătorul jocului care-şi continuă permanent mersul în cerc. Jocul
continuă astfel până când se ridică toţi copiii. Conducătorul exclamă: „ Coşul s-a rupt!” La
auzul acestor cuvinte, fiecare copil, inclusiv conducătorul jocului, se repede să ocupe un
scaun. Copilul care rămâne în picioare devine noul conducător al jocului.

- legume pe care le scoatem din pământ: cartofi, morcovi, ceapă, usturoi;

- legume verzi: varză, salată, castraveţi;
- legume cu gust iute: ceapă, usturoi, ardei iute;
- legume pe care nu le consumăm crude: cartof şi vânătă
- legume zemoase: roşia;
- legume de la care consumăm florile: conopida.
(Se face tranziţia şi se inversează sectoare, lucrându-se după acelaşi scenariu.)
MORCOVUL
FRUNZE
RĂDĂCINĂ
CULOARE
FORMA
CONSUM
STRAT CU
MORCOVI
 CRUD
GĂTIT
BENEFICII
Povestea legumelor lăudăroase
Într-o zi de toamnă gospodina s-a dus la piață să facă cumpărături. Și-a încărcat
coșul cu de toate:ceapă, cartofi, ardei, morcovi, roșii, pătrunjel, varză.
Legumele din coș au început să se certe între ele pentru că erau îngrămădite,că
nu aveau loc, că fiecare ar fi vrut să stea deasupra, la aer. Ardeiul iute, fiind mai
mititel, se simțea destul de bine și spuse :
-Ce tot vă certați? Aveți puțină răbdare, că în oală o să aveți destul loc când o să
fierbeți.
Apoi interveni gogoșarul, fratele ardeiului iute:
-Tu să taci, frățioare! Nu vezi ce mic și prăpădit ești? Parcă n-ai fi frate cu mine
și cu ardeiul galben!
-Lasă-l în pace pe fratele nostru că-i mic și nu știe ce spune!-zise ardeiul galben.
Și tot certându-se între ei, gospodina a juns acasă și a așezat legumele pe masă
pentru a le spăla, curăța și pune la fiert.
Când s-au văzut pe masă fiecare a început cu lauda:morcovul a zis că el e cel
mai dulce și mustăcios, gogoșarul a zis că-i gras, dulce și gustos, varza că-i cea
mai înfoiată și frumoasă.
 Atunci ardeiul iute, cum nu avea astâmpăr, interveni și spuse:
-Nu vă mai certați că-n oală o să ajungeți și-o să fierbeți de n-o să vă mai vedeți.
Gospodina a spălat legumele, le-a curățat și-n oală le-a tocat.
Când ciorba a fost gata a fost pusă în farfurii la răcit. Cum nu se auzea nimic
ardeiul iute, ca să nu tacă, a început să întrebe:
-Ce stați supărate? Nu aveți glas? Ați râs de mine că sunt mititel dar eu tot
proaspăt am rămas, nu ca voi niște legume fierte. Și nu bine a terminat vorba că
bunicul l-a luat și din el a mușcat apoi a exclamat:
-Vai ce ardei mititel! Dar e iute, vai de el!
Și așa s-a s-a terminat povestea noastră cu legumele lăudăroase , după cum
spune și proverbul: "Lauda de sine nu miroase a bine!"