ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAŞOPTISTĂ (1830 - 1860)

Trecerea de la „secolul luminilor“ (al XVIII-lea) la „secolul naţiunilor“ (al

XIX-lea)
Moda orientală a boierilor în timpul dominației otomane
 ELITELE ADOPTĂ HAINELE OCIDENTALE
,,Pantalonul, fracul sau jiletca sunt văzute drept simboluri ale libertății , egalității , demnității , ale
progresului și independenței spirituale , în timp ce straiul oriental al boierilor, moale și larg ,
permitea plecarea șalelor și a capului…Studie moldovană, 1851, Alecu Russo
Femeile se grăbesc să-și comande rochii la Paris și Viena, să își aducă pantofi și evantaie de la
Veneția sau Londra.Revoluția are loc mai întâi în cuferele doamnelor și în sălile de bal.
Situată între 1830 – 1860, perioada paşoptistă marchează în istoria
culturală a românilor procesul de modernizare rapidă a societăţii
româneşti sub influenţa modelor culturale occidentale. Aflate mult
timp în sfera de influenţă a Imperiului Otoman, Moldova şi Ţara
Românească obţin, prin tratatul de la Adrianapol (1829), o relativă
independenţă mai ales în plan economic ( libertatea comerțului) şi
administativ. Înlăturarea domniilor fanariote și instalația domnilor
pământeni constituiau premisele necesare pentru dezvoltarea societății
românești. Fiii boierilor nu se mai îndreaptă spre Constantinopol pentru a
urma studiile, ci spre universităţile italiene (Gheorge Asaschi, Mihail
Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu), dar mai ales spre Franţa (Vasile
Alecsandri, Alecu Russo, Ion Heliade Rădulescu etc.). Apropierea
intelectualilor români din prima jumătate a veacului al XIX - lea de Franţa
a dat acestei epoci o dimensiunea francofonă şi francofilă.
 Pașoptismul este mișcarea de emancipare social-politică, culturală și
națională dintre 1830 și 1860, având în centru Revoluția de la 1848. În
această perioadă s-au pus bazele culturii moderne prin dezvoltarea
învățământului, a presei, a unui teatru național , a societăților culturale, a
literaturii și a științelor prin înființarea bibliotecilor și a librăriilor.
Dezvoltarea culturală a avut la bază un program politic animat de idealul
unitații naționale, de trezirea conștiinței patriotice și de promovarea
specificului național. La sfârșitul perioadei se înființează universitățile
din Iași și București, apoi Societatea Academică Română. Scriitorii
pașoptiști-proveniți din clasele de sus, educați în Franța, devin promotorii
renașterii naționale atât prin mesajul creațiilor literare, cât și prin
implicarea lor politică.
Obiective social-politice : modernizarea societății românești si emanciparea națională,
independența politică, libertatea națională si unirea celor trei Principate. Aceste
obiective sunt puse în practică de oameni de cultură și scriitori care se implică în viața
politică.

Două personalități ale acestei perioade au fost Ion Heliade Rădulescu și Mihail
Kogălniceanu care au marcat și cele două generații pașoptiste:
❖ prima generaţie a deschizătorilor de drumuri are meritul de a crea climatul
cultural, publicând primele ziare în limba română:
-în 1829 apare Curierul românesc la Bucureşti sub conducerea lui Ion Heliade
Rădulescu, Albina românească la Iași din iniţiativa lui Gheorghe Asachi şi Gazeta
de Transilvania (1838), scoasă de George Bariţiu. Fiecare dintre ele publica şi câte
un supliment literar: Curierul de ambe sexele (1837), Alăuta românească (1837)
şi, respectiv, Foaie pentru minte, inimă şi literatură (1838). Ziarele publică știri
administrative, politice din țară si din afară, apoi apar și mici informații literare,
poezii, nuvele.
Ion Heliade Rădulescu duce o politică literară de încurajare a debuturilor ,,nu e
vreme de critică copii, e vreme de scris. Scrieți cât veți putea și cum veți putea".
Datorita îndemnurilor sale adresate tinerilor scriitori, se dezvoltă scrisul, poezia,
literatura. Aceasta este faza entuziastă, naivă a romantismului românesc când
distincția între opera originală si prelucrarea unui model străin nu se făcea. În
etapa a doua, Mihail Kogalniceanu impune spiritul critic.
Gheorghe Asachi și Ion Heliade Rădulescu au organizat primele reprezentații
teatrale în limba română, teatrul devenind un mijloc de propagare a ideilor politice
și culturale.
❖
a doua generaţie pașoptistă îşi diversifică şi dezvoltă contribuţia la crearea unei
literaturi originale, având la bază programul literar şi cultural al „Daciei literare".
După 1840, data apariţiei revistei Dacia literară, ideea de imitaţie îşi pierde din
intensitate, prioritară devenind ideea de originalitate în creaţia literară, a
emancipării literaturii române faţă de modelul cultural european în vederea
găsirii propriei identităţi.
Apar operele principalilor scriitori paşoptişti:
Moldova: Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Mihail
Kogălniceanu
Muntenia: Nicolae Bălcescu, Grigore Alexandrescu, Dimitrie Bolintineanu, Ion
Ghica
Transilvania: AndreiMureșanu, AndreiȘaguna

Pe lângă traduceri, se poate vorbi , în această perioadă de apariția unei literaturi

originale. Pașoptiștii au o conștiință estetică, literatura se dezvoltă acum pe genuri
si specii, având un rol social, patriotic, moral și didactic. Majoritatea scriitorilor
paşoptiști au scris piese de teatru, după canoanele clasicismului sau ale
romantismului, criticând aspectele negative ale unei societăţi ce nu îşi găsea o
identitate în faţa valului de provocări şi modele europene dintre care românii nu
ştiau ce să accepte şi ce nu. În 1840 se înființează Teatrul Național din Iași sub
direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu.
 Creații literare reprezentative pentru literatura pașoptistă:
interesul pentru istoria națională
-nuvela istorică ,,Alexandru Lăpușneanul" de Costache Negruzzi
-meditația pe tema ruinelor și a mormintelor ,,Umbra lui Mircea. La
Cozia.” de Grigore Alexandrescu
- ,,Legende Istorice , Dimitrie Bolintineanu
-drama istorică ,,Despot-Vodă", Vasile Alecsandri
preocuparea pentru folclor
-balada ,,Zburătorul" de Ion Heliade Rădulescu
-culegeri de folclor- Poezii populare ale românilor culese și îndreptate de
Vasile Alecsandri
sentimentul naturii
-ciclul Pasteluri de Vasile Alecsandri
observația socială
-comedia-ciclul Chirițelor de Vasile Alecsandri
-însemnări de călătorie ,, Călătorie în Africa" de Vasile Alecsandri
-povestirea -,,Balta Albă" Vasile Alecsandri