Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect:
La disciplina:
Administratie publica
Lipcani 2021
Cuprins
Asemănări ……………………………………………………...… 11
Bibliografie ………………………………………………………. 12
Președintele Republicii Moldova, șeful statului
Președintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.
Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puțin jumătate din voturile alegătorilor ce au
participat la alegeri. În cazul în care nici unul dintre candidați nu a întrunit această majoritate, se
organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de
voturi obținute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de
voturi, cu condiția că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva
candidatului. Procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege
organică (articolul 78 din Constituție).
Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani
împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10
ani și posedă limba de stat (articolul 78 alineatul (2) din Constituție).
Rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova este validat de Curtea
Constituțională, iar candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului și a
Curții Constituționale, cel tîrziu la 45 de zile după alegeri, următorul jurămînt: „Jur să-mi
dăruiesc toată puterea și priceperea propășirii Republicii Moldova, să respect Constituția și
legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale omului,
suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a Moldovei” (articolul 79 din
Constituție).
3
În cazul săvîrşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele
Republicii Moldova poate fi suspendat din funcție de Parlament, cu votul a două treimi din
deputați. Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din deputați
și se aduce, neîntîrziat, la cunoștința Președintelui Republicii Moldova. Președintele poate da
Parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută. Dacă propunerea de suspendare din
funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea
Președintelui (articolul 89 din Constituție).
4
Vacanța funcției
Imposibilitatea exercitării atribuțiilor mai mult de 60 de zile de către șeful statului este
confirmată de Curtea Constituțională în termen de 30 de zile de la sesizare. În termen de 2 luni
de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al Republicii Moldova, se vor
organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte (articolul 90 din
Constituție).
Interimatul funcției
Dacă funcția de Președinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Președintele este
demis, ori dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuțiile, interimatul se
asigură, în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru (articolul 91 din
Constituție).
Dacă persoana care asigură interimatul funcției de Președinte al Republicii Moldova săvîrşeşte
fapte grave, prin care încalcă prevederile Constituției, se aplică articolul 89 alineatul (1) și
articolul 91 (articolul 92 din Constituție).
Actele Președintelui
În exercitarea atribuțiilor sale, șeful statului emite decrete, obligatorii pentru executare pe întreg
teritoriul statului. Decretele se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
5
Convocarea Parlamentului
Mesaje Parlamentului
Promulgarea legilor
Președintele Republicii Moldova promulgă legile și este în drept, în cazul în care are obiecții
asupra unei legi, să o trimită, în termen de cel mult două săptămîni, spre reexaminare,
Parlamentului. În cazul în care Parlamentul își menține hotărîrea adoptată anterior, Președintele
promulgă legea (articolul 93 din Constituție).
Dizolvarea Parlamentului
În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp
de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să
dizolve Parlamentul.
Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului,
în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări
de învestitură.
6
Învestitura
Președintele Republicii Moldova, care personifică statul și este chemat să-l reprezinte în relațiile
cu alte state, la cel mai înalt nivel, își exercită funcția de reprezentant oficial al statului în
colaborare cu Parlamentul și Guvernul și are următoarele atribuții în domeniul politicii externe:
Președintele Republicii Moldova este comandantul suprem al forțelor armate. El poate declara,
cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parțială sau generală. De asemenea, în caz
de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele Republicii Moldova ia măsuri pentru
respingerea agresiunii, declară stare de război se le aduce, neîntîrziat, la cunoștința
Parlamentului. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la
declanșarea agresiunii.
7
Numirea judecătorilor
Alte atribuții
Rolul Preşedintelui
Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al
integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna
funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile
statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 - Constituţia României)
Alegerea Preşedintelui
Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. [...] Nici o
persoana nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea
pot fi succesive. (Articolul 81 - Constituţia României)
Durata mandatului
Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea juramântului de Preşedintele nou ales.
Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
(Articolul 83 - Constituţia României)
Incompatibilităţi şi imunităţi
În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini
nici o altă funcţie publică sau privată. Preşedintele României se bucură de imunitate. Preşedintele nu poate
fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea
mandatului.(Articolul 84 - Constituţia României)
Suspendarea din funcţie
In cazul săvârşirii unor fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României
poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii
deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului
explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel
puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
Dacă propunera de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un
referendum pentru demiterea Preşedintelui. (Articolul 95 - Constituţia României)
9
Asemănări
1. Ambii sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
2. Ambii președinți duc o politica de conducere pro-europeană.
3. Ambii reprezintă statul român şi sunt garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării.
11
Bibliografie
1 . http://old.presidency.ro/?_RID=htm&id=6&exp1=president
2. https://presedinte.md/
3. https://www.presedinte.md/rom/statutul-si-atributiile
12