d) cu ajutorul unui dispozitiv mecanic de copiere, care se livrează odată cu strungul.

Rigla de
copiere a dispozitivului este montată pe un suport de pe partea frontală posterioară a
căruciorului strungului.

La deplasarea longitudinală cu avansul automat al căruciorului, cuțitul se va deplasa simultan

și în direcția transversală, generându-se suprafața conică. Procedeul este productiv și se
folosește pentru suprafețe conice cu unghiuri mici și mijlocii, până la aproximativ 200.

Strunjirea suprafețelor profilate

Strunjirea suprafețelor profilate de revoluție se poate efectua cu cuțite profilate, pentru
lungimea suprafeței până la 60 mm, iar pe strunguri grele - până la 150 mm. Se pot folosi
cuțite normale profilate, cuțite prismatice tangențiale profilate sau cuțite-disc profilate.

Altă posibilitate constă în folosirea unui cuțit drept standardizat, montat într-un dispozitiv
rotativ, astfel încât vârful cuțitului efectuează o mișcare de avans circular, pe un arc de cerc
cu raza R, generându-se astfel o suprafață sferică exterioară. Cuțitul este deplasat în mișcarea
de avans circular cu ajutorul unui angrenaj melc-roată melcată al dispozitivului rotativ.
Această variantă de strunjire profilată a fost înlocuită în prezent prin strunjirea pe strung cu
comandă numerică.

Suprafețele profilate pot fi prelucrate prin copiere după șablon, cu ajutorul unui dispozitiv de
copiere hidraulic. Pe strung cu comandă numerică , suprafețele profilate sunt realizate prin
acționarea mișcărilor de avans legate electronic. Această variantă constituie nivelul actual de
dezvoltare a tehnologiei în acest domeniu.

Dinamica așchierii
În cazul așchierii, de exemplu la strunjirea longitudinală, forța de așchiere F (care se exercită
asupra cuțitului în cursul așchierii) este o rezultantă a eforturilor necesare pentru producerea
deformațiilor elastice și plastice, precum și pentru învingerea frecărilor exterioare[8] și se
poate descompune în trei componente, după un sistem triortogonal de axe de coordonate:

 forța tangențială Fz sau componenta principală de așchiere, care acționează în direcția

mișcării principale de rotație (direcția sa coincide cu direcția vitezei de așchiere) și determină
momentul de torsiune și puterea necesară la arborele principal al strungului;
 forța axială Fx sau componenta de avans, axială, care acționează pe direcția mișcării de avans
longitudinal și determină forțele și puterea în mecanismul de avans al strungului
 forța radială Fy sau componenta radială, normală la suprafața prelucrată, direcționată în
lungul cuțitului, care poate produce vibrațiile sculei, în cazul unei rigidități dinamice scăzute;
această componentă solicită dispozitivul (port-cuțitul) de fixare a sculei.

Puterea de așchiere N necesară a motorului de acționare a mișcării principale de rotație se

obține cu relația:

N = (Fz.v)/6120 kW

în care componenta Fz se exprimă în daN, iar viteza de așchiere v în m/min.

Parametrii așchierii

Parametrii așchierii care determină condițiile așchierii (cutting conditions, în terminologia

engleză), respectiv regimul de așchiere sunt următorii:

- adâncimea de așchiere t reprezintă grosimea stratului de material înlăturat prin așchiere la o

trecere. Valoarea adâncimii de așchiere se stabilește în funcție de adaosul de prelucrare ce
trebuie eliminat la strunjire și este limitată de puterea strungului, rigiditatea sistemului
tehnologic și cerințele de precizie.

Diametrul final Df al suprafeței cilindrice strunjite într-o singură trecere este:

Df = Do - 2t

unde Do este diametrul inițial al suprafeței.

Dacă adaosurile de prelucrare pentru degroșare sunt mari, atunci aceste adaosuri se împart pe
mai multe treceri.

- avansul este distanța parcursă de sculă în raport cu semifabricatul pe direcția mișcării de

avans, la o rotație a semifabricatului; se exprimă în mm pe rotație, mm/rot.

Valoarea avansului s , mm/rot, influențează în mai mare măsură durabilitatea sculei decât
adâncimea de așchiere, însă în mai mică măsură decât viteza de așchiere. La strunjirea de
degroșare valoarea avansului este limitată de rigiditatea sistemului tehnologic mașină-
unealtă-sculă-dispozitiv-piesă și de puterea strungului. La strunjiri de finisare și de
semifinisare se folosesc avansuri mici, impuse de condiția asigurării unei anumite rugozități,
specificate în desenul de execuție.

-viteza de așchiere v are o influență mai mare asupra durabilității sculei, decât adâncimea de
așchiere și avansul de aceea stabilirea vitezei de așchiere este secvența critică a determinării
regimurilor de așchiere.

Prin viteză de așchiere se înțelege lungimea "drumului" parcurs de tăișul sculei în materialul
piesei, în unitate de timp; se exprimă în m/min.

Durabilitatea T a sculei așchietoare este durata continuă de lucru a sculei între două reascuțiri
și se exprimă în minute.Dependența durabilitate-viteză a fost stabilită de F. Taylor, sub forma
relației:

v = C/Tm

în care C este o constantă determinată experimental care depinde de cuplul material piesă-
material sculă, de avans și adâncimea de așchiere; m - exponentul durabilității.

Parametrii așchierii t, s, v sunt legați de durabilitatea sculei prin relația lui Taylor, dezvoltată
sub forma:

v = Cv/Tmsxty m/min
Valoarea durabilității sculei care asigură costul minim al operației de așchiere se numește
durabilitate economică Tec. Valorile durabilității economice sunt independente de valorile
avansului și adâncimii de așchiere și sunt redate în normative, elaborate pe baza exerienței
uzinelor și institutelor de cercetări. Valoarea vitezei de așchiere calculată pentru durabilitatea
economică se numește viteză de așchiere economică.

În practică, valorile vitezelor de așchiere se stabilesc după tabele normative ale producătorilor
de scule.

Stabilirea turației. După stabilirea vitezei de achiere este necesară transformarea acesteia în
parametrul derivat: turația piesei, care se calculează cu relația:

n = (1000.v)/Π.D rot/min

în care diametrul D (inițial) al suprafeței de prelucrat este exprimat în mm.

Dacă diametrul inițial D al suprafeței se exprimă în m (în sistemul internațional de unități de

măsură SI unitatea de măsură fundamentală pentru lungime este metrul), atunci turația se
calculează cu formula:

n= v/Π.D rot/min

În continuare, din gama de turații a strungului se alege valoarea turației posibil de reglat pe
mașina-unealtă, adoptând valoarea imediat inferioară celei calculate sau, eventual imediat
superioară.