Evoluția tehnologiei în educație

De la începutul secolului XXI tehnologia a devenit parte din viața de zi cu zi. Noile
tehnologii au trebuit să înfrunte reticența profesorilor în primă fază dar eficiența predării au
făcut ca ele să se impună rapid. În primă fază în predare s-au introdus secvențe cu conținut
media de pe internet. Elevii erau interesați să aprofundeze temele predate prin utilizare
internetului. Datorită ritmului alert în care tehnologiile afectează activitățile de zi cu zi elevii
trebuie pregătiți pentru viitor. Este important ca această schimbare produsă de tehnologizare
să fie considerată din perspective pedagogice pentru ca profesorii să îmbrățișeze schimbarea
și să pregătească mai bine generațiile viitorului.

1 Evoluția tehnologiei și mediul de învățare.

Simplul fapt că tehnologia ne însoțește peste tot este un motiv suficient de bun pentru
a schimba modul în care tinerii asimilează informația. Copiii reprezintă viitorul unei societăți,
motiv pentru care este important pentru ei să dobândească abilitățile necesare pentru a trăi
decent în societate. Deoarece tehnologia poate fi o sursă de distragere a atenției, programele
puse în aplicare în școli ar trebui să urmărească să ofere elevului o experiență de învățare
interactivă, bogată și variată, care îi ajută să devină mai disciplinați și mai informați. Funcția
educațională a noilor tehnologii este dublă: pe de o parte, ele facilitează și ajută educația dacă
sunt integrate cu atenție în practicile educaționale; pe de altă parte, generează nevoia de noi
competențe care urmează să fie dezvoltate de instituțiile de învățământ. În același timp,
integrarea noilor tehnologii în educație duce la o recalibrare sau adaptare a metodologiilor
tradiționale de predare prin recontextualizare, modernizare și inovare. Tehnologia „conduce”
metodologia didactică de-a lungul pieselor noi. Noul nu exclude vechiul, ci îl invocă, îl
convoacă, îl contestă. Tehnologia nu are limite. Dezvoltarea ei este continuă. Folosirea
tehnologiei în școli, în domeniul educației, le oferă elevilor posibilități nelimitate de învățare
și evoluție. Limitările date de resurse și acces redus la informație dispar o dată cu pătrunderea
tehnologiei în domeniul educației. În plus, profesorii pot veni cu diverse metode noi de a
atrage elevii și de a-i ține captivați. Unele școli nu beneficiază de resursele materiale și
educaționale necesare pentru a reuși să le ofere elevilor experiențe valoroase de învățare. Dar
tehnologia suplinește aceste lipsuri prin accesul nelimitat la informație, acces care se poate
face cu costuri reduse.
Posibilităţile de redare a informaţiei în instruirea asistată de calculator sunt mult mai
numeroase, comparativ cu instruirea tradiţională. Reprezentările grafice, au fost folosite încă
de la începutul existenţei umane pentru a transmite anumite mesaje, elocvente în acest sens
fiind desenele rupestre. În etapa actuală pot fi folosite imagini în miniatură (clipart), fotografii
digitale, diagrame şi chiar imagini 3D pentru a ilustra date şi tendinţe, pentru a descrie
concepte, pentru a face corespondenţa cu descrierile sau doar pentru decorare. Înlocuirea unor
explicaţii cu o reprezentare grafică elocventă poate structura mai bine informaţia şi are un
impact mai mare pentru utilizator. 1. Email-ul, forumurile de discuţii, chat-urile atenuează
sentimentul de izolare al cursanţilor implicaţi în învăţământul la distanţă, sentiment cauzat de
eliminarea interacţiunii clasice. Discuţiile, rezolvarea problemelor, interacţiunea cu colegii şi
cu instructorii sunt doar câteva din activităţile care vor oferi cursantului o posibilitate de
interacţiune socială canalizată spre învăţare. Utilizarea TIC în educație. - Pe fondul
schimbărilor majore in domeniul tehnologic din ultimii ani si a progresului extraordinar in
domeniul comunicațiilor, utilizarea accentuată a tehnologiilor moderne si implicit a elearning-
ului în activitatea didactică ar putea deveni una dintre realizările importante ale secolului
nostru. Utilizarea tehnologiilor informaționale moderne atribuie noi dimensiuni procesului de
predare - învățare-evaluare.
2. Evoluția tehnologiei și elevii digitali.

Personalitatea umană este rezultatul unui îndelungat proces de modelare şi se prezintă

ca o sinteză a achiziţiilor pe care le face individul (componenta socială) şi a posibilităţilor sale
personale (componenta psihologică). În general, oamenii acţionează în funcţie de imaginea pe
care şi au format o despre realitate, descifrează situaţii şi contexte cu ajutorul unui aparat
valorizator, pe care şi-l perfecţionează cu fiecare nouă experienţă socială. Se consideră că
fiecare generație își are propriile valori, obiective, atitudini, provocări și modele, iar
caracteristicile unei generații se definesc prin expunerea la experiențe și influențe comune.
Tinerii din ziua de azi îşi petrec mult timp într-o lume virtuală, jucându-se, scriind sau
citind bloguri, vizitând și creând. Toate aceste activități nu aveau loc cu o generație în urmă.
Generația Z interacţionează cu tehnologia utilizând una sau mai multe identități virtuale,
pentru a publica informații, fotografii, pentru a socializa sau pentru a-şi expune puncte de
vedere. Utilizarea intensivă a tehnologiei influențează orizontul cultural, organismul, modul
în care gândesc sau socializează, în ultimă instanță, modul de a fi. Aptitudinile lor legate de
tehnologie sunt foarte mari, ei crescând cu inovațiile care au loc în timp real. Sunt deștepți și
independenţi și îşi doresc să facă lucruri pe cont propriu. Nu ştim încă dacă vor reuşi, dar dacă
nu, cu siguranţă pregătesc terenul pentru generaţia Alpha, generaţia următoare. Sunt mai
maturi decât generaţiile precedente, mai stăpâni pe ei. Este necesar ca procesele educaționale
să se adapteze pentru a profita de efectele benefice ale noilor tehnologii, dar şi pentru a
compensa efectele negative asociate acestora. Este important să dezvoltăm programe care să
stimuleze emisfera dreaptă a creierului educabililor și să le dezvolte tinerilor inteligența
emoțională (EQ), cu toate componentele pe care le implică: încrederea în sine, autocontrolul,
motivaţia, empatia și aptitudinile sociale. Căci o dezvoltare echilibrată a noilor generaţii poate
reprezenta una dintre cele mai importante provocări ale acestui mileniu. Sprijinirea cadrelor
didactice în vederea integrării tehnologiilor digitale în educație a devenit o prioritate esențială
în a treia generație a politicilor „eLearning” împreună cu îmbunătățirea infrastructurii (medii
de învățare virtuale, platforme, aplicații / instrumente, manuale digitale, dispozitive mobile).
În concluzie, utilizarea noilor tehnologii poate deschide oportunități în procesul de
predare - învățare-evaluare, dar creează, de asemenea, provocări pentru dezvoltarea
profesională și formarea profesorilor. Cu toate acestea, în această revoluție tehnologică, nu
trebuie ignorat un aspect: educația trebuie să fie centrată pe învățarea elevilor nu pe
tehnologie.

Bibliografie

Benea R. (2005). Strategii de integrare a noilor tehnologii în școală. Conferința Națională de

învățământ virtual, ediția III-a. pp. 513-517.
Istrate, O. (2010). Efecte și rezultate ale utilizării TIC în educa ție. Conferința Națională de
învățământ virtual, ediția a VIII-a. pp 56-67.
Gardner, H. and Davis K - The App Generation: How Today's Youth Navigate Identity,
Intimacy, and Imagination in a Digital World, Yale University Press, 2013.
Ficher, N. - Les concepts fondamentaux de la psychologiesociale, Dunod, Paris, 1987.
Palfrey, J. and Gasser, Urs – Born Digital: Understanding The First Generation of Digital
Natives, Basic Books, 2008.