RAPORT DE CERCETARE

Cercetare de marketing privind prezența pe etichetă a valorilor

nutriționale asupra comportamentului de cumpărare a
consumatorilor

Anul II, ECTS:

Bucatariu Crina Lavinia
Hiriț Răzvan
Huțuleac Bianca-Florentina
Kocsi Jessica Timea
Moldovan Diana
 Cuprins

Rezumat ............................................................................................................................................ 3
Definirea problemei de cercetare .................................................................................................... 4
1. Obiectivele cercetării ................................................................................................................ 4
2. Ipotezele cercetării ..................................................................................................................... 4
3. LISTA INFORMAȚIILOR DORITE A FI OBȚINUTE............................................................ 4
Modalitatea de abordare a problemei ............................................................................................ 5
Scopul cercetării ............................................................................................................................... 6
Calendarul realizării cercetării ....................................................................................................... 7
Analiza datelor ................................................................................................................................. 8
Analiza univariată .......................................................................................................................... 8
Analiza multivariată ..................................................................................................................... 19
Concluzii ......................................................................................................................................... 22
Recomandări .................................................................................................................................. 23
Anexa 1 - Chestionarul .................................................................................................................. 24

2
 Rezumat
Problema de cercetare care stă la baza acestui studiu este impactul prezentării pe
etichetă a valorilor nutriționale asupra comportamentului de cumpărare al consumatorilor.
Tipologia cercetării realizate este una cantitativă, iar pentru obținerea datelor a fost
folosită metoda tip anchetă prin calculator. Datele au fost culese prin aplicarea unui chestionar
structurat cu 13 întrebări de la un eșantion compus dintr-un număr de 150 de studenți, limita
de vârstă situându-se între 19-24 ani, 85 provenind de la persoane de sex feminin și restul de
65 de la persoane de sex masculin. Dintre aceștia 41% provin din mediul rural, iar 59% din
mediul urban, 26% având loc de muncă. Datele culese au fost analizate cu ajutorul metodelor
statistice utilizând programele Microsoft Office Word și Microsoft Office Excel. Rezultatele
obținute sunt cantitative.
Din analiza datelor a reieșit faptul că mai mult de jumătate dintre respondenți acordă o
importanță redusă valorilor nutriționale, acest aspect nefiind unul crucial în decizia de a
achiziționa produse alimentare. Ordonarea descrescătoare în funcție de numărul
respondenților care au optat pentru ele este următoarea: valoarea energetică, grăsimile,
zaharurile, conținutul de sare, proteinele și fibrele. Motivele care determină consultarea
valorilor nutriționale înscrise pe eticheta produselor alimentare sunt în principal curiozitatea,
urmată de dorința de a avea un stil de viață sănătos. Alte motive sunt: starea de sănătate,
adoptarea unei diete alimentare care impune acordarea unei atenții sporite alimentelor
consumate sau obișnuința.
Referitor la efectul negativ al valorilor nutriționale asupra comportamentului de
cumpărare al consumatorilor, în sensul determinării acestora să renunțe la decizia de
cumpărare, s-a concluzionat faptul că în cele mai multe cazuri, acest efect a fost minim.
Astfel, aproape jumătate dintre respondenți au renunțat de mai puțin de trei ori la decizia de a
cumpăra un produs alimentar din cauze referitoare la valorile nutriționale.
În urma extragerii concluziilor cercetării de piață efectuate, s-a observat că există o serie
de aspecte care ar putea fi îmbunătățite pentru a determina studenții să fie mai informați și să
acorde o importanță mai mare modului în care valorile nutriționale influențează atât stilul de
viață, cât și organismul. În acest sens sunt propuse următoarele recomandări: desfășurarea
unor campanii de informare care să aibă ca temă principală acest subiect atât offline, cât și
online; organizarea de întâlniri între studenți și nutriționiști unde cei dintâi să poată împărtăși
experiențele lor legate de valorile nutriționale ale diferitelor categorii de produse alimentare
cu specialiștii și să primească sfaturi avizate pentru a înțelege cum funcționează organismul și
care sunt nevoile acestuia în ceea ce privește alimentația zilnică. De asemenea, se pot
organiza standuri cu alimente de vânzare la care se oferă și explicații despre efectul pe care îl
au valorile nutriționale ale produsului, astfel încât informația să fie ușor accesibilă și să
provoace schimbări în comportamentul de cumpărare începând chiar din acel moment atât pe
fiecare produs/ tip de produs în parte cât și pe fiecare valoare nutrițională. Toate informațiile
care vor fi comunicate trebuie să fie cât mai clare și motivante. Acestea trebuie să schimbe
percepția din „da e important, dar nu fac nimic” în „trebuie să acționez” întrucât majoritatea
motivelor nu sunt determinate pentru luarea de măsuri. Se poate apela chiar la colaborarea cu
alte organizații studențești din Cluj-Napoca în cadrul cărora să fie organizate seminarii sau
sesiuni de informare.

3
 Definirea problemei de cercetare
Problema de cercetare care stă la baza acestui studiu este impactul prezentării pe
etichetă a valorilor nutriționale asupra comportamentului de cumpărare al consumatorilor.
Studiul de piață s-a realizat pe un eșantion de 150 de persoane, 85 de persoane de sex feminin
și 65 de sex masculin, toți respondenții având ocupația de studenți. Am colectat rezultatele cu
ajutorul chestionarului aplicat online, proces care s-a desfășurat în perioada 24.04-14.05.2018.
Site-ul utilizat pentru conceperea și distribuirea chestionarului a fost www.isondaje.ro.
1. Obiectivele cercetării
a. Studierea gradului de conștientizare a importanței valorilor nutriționale
b. Studierea motivelor de informare asupra valorilor nutriționale
c. Studierea gradului de renunțare determinat de valorile nutriționale
d. Identificarea variabilelor demografice
2. Ipotezele cercetării
a) Domiciliul influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărare a unor produse
din cauza valorilor nutriționale
b) Stilul de viața influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărare a unor produse
din cauza valorilor nutriționale
c) Sexul influențează valoare nutrițională de care este interesat individul
d) Venitul influențează frecvența de luare în considerare a valorilor nutriționale
e) Ocupația influențează frecvența de luare în considerare a valorilor nutriționale
f) Legătura dintre motivele datorită cărora se uită pe etichetă și gradul de renunțare la
decizia de cumpărare a anumitor produse alimentare
3. LISTA INFORMAȚIILOR DORITE A FI OBȚINUTE
 O listă cu valorile nutriționale ordonate după importanța acordată fiecăreia
 O listă cu alimentele ale căror valori nutriționale sunt considerate neimportante
 Cât de des ia în considerarea eșantionul valorile nutriționale
 Importanța generală acordată fiecărei valori nutriționale
 Importanța generalizată a valorilor nutriționale afișate pe etichete în funcție de tipul de
produs alimentar
 Importanța acordată valorilor nutriționale în cazul produselor cu conținut redus de
grăsimi sau zahăr sau fără zahăr
 Motivele care determină consultarea valorilor nutriționale și acordarea unei importanțe
sporite acestora
 Frecvența de renunțare la produse sau alegerea unei alte alternative din cauza valorilor
nutriționale prezentate pe etichetă
 Împărțirea eșantionului pe variabile demografice: venit, sex, ocupație, domiciliu, stil
de viață

4
 Modalitatea de abordare a problemei
Tipologia cercetării realizate este una cantitativă, iar pentru obținerea datelor a fost
folosită metoda tip anchetă prin calculator. Astfel, datele au fost culese prin aplicarea unui
chestionar structurat cu 13 întrebări, cu scopul de a obține atât informații de identificare, cât și
informații privind comportamentul actual și trecut de cumpărare al produselor alimentare.
Eșantionul a fost compus dintr-un număr de 150 de studenți, limita de vârstă situându-se
între 19-24 ani. Respondenții au fost informați cu privire la scopul pentru care vor fi utilizate
răspunsurile oferite și au primit în prealabil asigurarea că informațiile furnizate vor fi tratate
în mod confidențial.
Modul de consemnare al răspunsurilor s-a realizat prin accesarea link-ului spre site-ul
www.isondaje.ro, unde mai apoi a avut loc completarea chestionarului prin bifarea
răspunsurilor de către respondenți.
Culegerea informațiilor a fost efectuată de cei 5 membrii, a căror atribuție principală în
această etapă a fost să asigure distribuirea chestionarului în mediul online pe rețelele de
socializare. Chestionarele completate au fost verificate și revizuite pentru creșterea acurateței
și preciziei.
În următoarea etapă, datele culese au fost analizate cu ajutorul metodelor statistice
utilizând programele Microsoft Office Word și Microsoft Office Excel. Rezultate obținute
sunt cantitative.
Întrebările din chestionar au fost variate, incluzând:
 Întrebări închise/structurate, unde pe lângă răspunsurile predefinite alese cu atenție, la
una dintre întrebări a fost introdusă și varianta „Altele” pentru ca respondenții să poată oferi
răspunsul pe care îl doresc
 Întrebări dihotomice
 Întrebări multihotomice, oferind între 2 și 6 variante de răspuns, una dintre ele putând
fi aleasă
 Întrebări cu răspunsuri în scală, metoda aleasă fiind scara Likert

În ceea ce privește prelucrarea datelor, aceasta presupune parcurgerea a trei etape

succesive. Primul pas este codificarea datelor, ele fiind transformate într-o formă care permite
prelucrarea mai ușoară a acestora, respectiv în simboluri. Al doilea pas este transcrierea
datelor, astfel toate datele codate au fost introduse în programul Microsoft Office Excel
pentru a fi transformate în informațiile necesare interpretării rezultatelor. Ultima etapă este
tabelarea datelor, respectiv, s-au sistematizat informațiile cu ajutorul tabelelor și al graficelor,
după care a urmat analiza datelor în conformitate cu scopul și obiectivele cercetării.
Metodele statistice folosite pentru analiza rezultatelor obținute sunt:
 Frecvențele relative
 Analiza legăturii dintre variabilele ordinale (Testul Hi-Pătrat)
 Corelația acestora cu întrebările de identificare
 Analiza unei variabile cantitative

5
 Scopul cercetării
Scopul cercetării de marketing întreprinse a fost explicarea relaței dintre valorile
nutriționale afișate pe etichetele produselor alimentare și comportamentul de cumpărare al
grupului-țintă, respectiv al studenților, dar nu înainte de a vedea dacă această legătură există.
În acest sens, într-o primă etapă a fost întocmit planul de cercetare unde au fost stabilite
informațiile dorite a fi obținute, sursele de informații folosite, populația investigată, metoda de
culegere a datelor (ancheta), instrumentul de cercetare folosit- chestionarul și mijlocul de
contact, respectiv computerul.

Sursele de informații folosite au fost cele secundare, incluzând diferite site-uri unde sunt
prezentate informații mai detaliate despre valorile nutriționale, unul dintre ele fiind
http://www.doctor.info.ro/ . Aici au fost identificate informații care ne-au ajutat să înțelegem
mai ușor aspectul cercetat, să avem o altă viziune asupra acestuia și să identificăm elementele
esențiale care ar trebui introduse în chestionar. O altă sursă secundară care a furnizat
informații cu privire la detaliile tehnice și academice de realizare a raportului de cercetare a
fost suportul de curs al materiei "Cercetări de marketing".

În ceea ce privește populația investigată, noi am ales să ne focalizăm pe o anumită

categorie de persoane, respectiv studenții, acest lucru însemnând că grupa de vârstă este
situată între 19 și 24 ani. În acest mod am dorit să aflăm care este atitudinea tinerilor în ceea
ce privește valorile nutriționale ale produselor alimentare, dar și care este comportamentul lor
în situația de cumpărare.

Au fost utilizate metodele non-probabilistice de eșantionare deoarece acestea nu permit

cunoașterea probabilității de selecție a elementelor și se bazează pe o alegere rațională, astfel
încât eșantionul rezultat să fie similar cu populația din care a fost extras, în cazul nostru fiind
studenții. Cel mai mare dezavantaj este faptul că eroarea de eșantionare nu poate fi
determinată, de aceea rezultatele obținute nu sunt reprezentative la nivelul populației.

Dintre toate metodele non-probabilistice de constituire a eșantionului noi am utilizat

eșantionarea prin conveniență, alegând persoanele care prezintă diponibilitatea într-un mod
covenabil de a fi introduse în eșantion. Avantajele folosirii acestei metode sunt rapiditatea și
convenabilitatea, iar principalul dezavantaj este faptul că există o probabilitate ridicată ca
eșantionul ales să fie afectat de erori de alegere deoarece în multe cazuri respondenții se auto
selectează.

Metoda de culegere a datelor folosită este ancheta, ceea ce presupune obţinerea datelor
prin aplicarea unor chestionare structurate unui număr limitat de oameni, respectiv
eșantionului ales. Având în vedere faptul că respondenții au putut completa chestionarul doar
în mediul online, tipul de anchetă utilizată este cea prin calculator. Avantajele majore sunt
considerate a fi: ușurarea prelucrării datelor deoarece întrebările sunt închise, culegerea și
prelucrarea rapidă a datelor și perioada scurtă de timp în care poate fi realizată. Există și o

6
serie de dezavantaje dintre care pot fi menționate: rata de răspuns redusă, controlul redus și
faptul că toate întrebările sunt închise.

După stabilirea acestor aspecte, a urmat elaborarea întrebărilor din cadrul

chestionarului. Fiecare persoană a venit cu idei și variante de întrebări, însă în urma
consultării și a dezbaterilor, în final chestionarul elaborat conține 13 întrebări standardizate
având răspunsuri predefinite. Astfel, cercetarea realizată poate fi caracterizată ca aparținând
tipului cantitativ.

În cadrul chestionarului se regăsesc mai multe tipuri de întrebări în funcție de

informațiile dorite a fi obținute de la respondenți. Astfel, din totalul celor 13 întrebări 6 sunt
dihotomice, având două alternative de răspuns, alte 5 întrebări sunt multihotomice furnizând
mai multe variante de răspuns dintre care respondenții pot alege una singură. Întrebările 3 și 6
au răspunsuri în scală, scala utilizată fiind cea Likert deoarece se urmărește analizarea
atitudinii respondenților în ceea ce privește valorile nutriționale. Instrumentele de măsurare
folosite sunt cele nominale, ordinale și de tip interval, ele diferențiindu-se în funcție de tipul
variabilei folosite.

Chestionarul a fost creat în mediul online folosind site-ul www.isondaje.ro. Pentru a

putea accesa partea site-ului care oferă posibilitatea creării chestionarului a trebuit în prealabil
să fie creat un cont. Apoi, pe parcursul a 3 săptămâni au fost colectate datele prin distribuirea
link-ului aferent chestionarului prin diverse postări sau mesaje pe rețeaua de socializare
Facebook. În cadrul acestei etape activitatea de distribuire a chestionarelor în mediul online a
fost efectuată de cei cinci membrii ai echipei, fiecare implicându-se în cât mai mare măsură.

La finalul celor 3 săptămâni, după colectarea celor 150 de răspunsuri complete,

chestionarul a fost închis, el nemaiputând fi accesat de către alte persoane în afară de membrii
echipei. În cadrul site-ului utilizat sunt prezentate răspunsurile oferite de către fiecare
respondent în parte, dar și o sinteză a rezultatelor finale, acesta fiind punctul de pornire al
următoarei etape, respectiv analiza datelor.

Calendarul realizării cercetării

 Realizarea chestionarului în word 23.04.2018
 Realizarea chestionarului pe isondaje.ro și publicarea acestuia 24.04.2018
 Aplicarea chestionarului 24.04-14.05.2018
 Închiderea chestionarului 15.05.2018
 Analiza datelor și redactarea raportului 15.05-02.06.2018

7
 Analiza datelor

Analiza univariată
A. Studierea gradului de conștientizare a importanței valorilor nutriționare

1. Importanța valorilor nutriționale structurată pe diferite categorii de produse

a. Produse făinoase: mai mult de jumătate din studenții chestionați sunt de acord cu
faptul că valorile nutriționale au o importanță foarte mare – 20% fiind în acord total și 37%
acord, aproape o treime sunt indiferenți la prezentarea acestor informații și doar 12 %
consideră neimportantă prezentarea lor pe etichetă în acest caz.

Produse făinoase 6% 6%
20%

Acord total
31%
Acord
37%
Indiferență
Dezacord
Dezacord total

Fig 1

b. Produse lactate: în cazul acestor produse 75% din studenții chestionați admit
importanța prezentării pe etichetă a valorilor nutriționale (49% acord și 26% acord total), în
timp ce 17% sunt indiferenți și doar 8% consideră neimportant acest aspect.

Lactate
5%3%
26%
17% Acord total
Acord
Indiferență
49% Dezacord
Dezacord total

Fig 2

8
 c. Carne și preparate din pește: mai mult de trei sferturi din studenții chestionați au
recunoscut importanța mare a valorilor nutriționale prezentate pe etichetă – 31% acord total,
47% acord, celorlalți 14% fiindu-le indiferent și considerând neimportant – 5% dezacord, 3%
dezacord total.

5% 3%
Carne și preparate din pește
14% 31%

Acord total
Acord
47%
Indiferență
Dezacord
Dezacord total

Fig 3

d. Ouă: 22% au manifestat acord total în legătură cu importanța valorilor nutriționale

prezentate pe etichetă, la care se adaugă 36% care sunt de acord, 30% fiind indiferenți, iar
restul de 6% sunt în dezacord, respectiv dezacord total.

6%
Ouă 6% 22%

Acord total
Acord 30%
Indiferență
Dezacord
36%
Dezacord total

Fig 3

9
 e. Fructe uscate și semințe: 21% dintre respondenți sunt total de acord că valorile
nutriționale sunt importante, 42% sunt de acord, iar pentru 24% din eșantion acest aspect este
indiferent, 8% sunt în dezacord și 5% sunt în dezacord total.

8% 5%
Fructe uscate și semințe 21%
24%
Acord total
Acord 42%
Indiferență
Dezacord

Fig 4

f. Produse zaharoase: aproape 80% din persoanele chestionate consideră importantă

prezentarea valorilor nutriționale pe eticheta acestui tip de produse, 15% fiind indiferenți și
6% manifestatându-și dezacordul.

2%
4%
Produse zaharoase 15%
40%
Acord total
Acord
Indiferență 39%
Dezacord
Dezacord total

Fig 5

g. Grăsimi (unt, smântână, margarină, etc.): 43% sunt totat de acord și 36% sunt de acord
că valorile nutriționale de pe eticheta acestor produse sunt foarte importante, pentru 13% este
indiferent, în timp ce doar 8% consideră neimportant fiind în dezacord, dar nici o persoană nu
a fost total dezacord.

Grăsimi
8%
13%
43%
Acord total
Acord
36%
Indiferență
Dezacord

Fig 6

10
 h. Băuturi naturale: în cazul acestor produse părerile sunt împărțite, 16% sunt de acord în
totalitate cu importanța prezentării valorilor nutriționale pe etichetă, 21% sunt de acord, alți
21% nu o consideră importantă, iar 11% sunt în total dezacord, iar celor 31% le este
indiferent.

Băuturi naturale 11% 16%

21%
21%
Acord total
Acord 31%
Indiferență
Dezacord
Dezacord total
Fig 7

i. Băuturi carbogazoase: 34%, respectiv 35% sunt de acord și în acord total cu faptul că
prezentarea valorilor nutriționale are o importanță mare, în cazul a 19% din persoane le este
indiferent, 7% sunt în dezacord, iar 5% sunt în dezacord total.

7%5%
Băuturi carbogazoase 35% Acord total
19%
Acord
34% Indiferență
Dezacord
Dezacord total

Fig 8

j. Produse semipreparate: mai mult de 70% sunt de acord că este foarte important ca
informațiile nutriționale să fie trecute pe eticheta acestor produse 37% fiind în acord total, iar
34% strict acord, însă nici 10% din acest eșantion nu consideră acest aspect ca fiind important
6% alegând dezacord, iar 3% dezacord total și pentru 20% din eșantion este indiferent.

3%
6%
Produse semipreparate

20% 37%

Acord total
Acord
34%
Indiferență
Dezacord
Dezacord total
Fig 9

11
 2. Importanța acordată fiecărei valori nutriționale de către persoanele chestionate
a. Valoarea energetică: pentru majoritatea eșantionului este importantă valoarea
energetică înscrisă pe etichetă – 39% considerând foarte importantă, 44% importantă; iar
pentru 12% aceasta are o importanță medie și pentru 3% este neimportantă, respectiv 2%
foarte neimportantă.
3% 2%
Valoarea energetică
12%
39% Foarte importantă
Importantă
Medie
44% Neimportantă
Foarte neimportantă

Fig 10

b. Grăsimi: 37% dintre respondenți consideră foarte importantă această valoare

nutrițională, 40% importantă, pentru 16% are o importanță medie, pentru 5% este
neimportantă și pentru restul de 2% este foarte neimportantă.

0,02; 2% Grăsimi
0,05; 5%
0,16; 16% 0,37; 37% Foarte important
Important
Medie
0,4; 40%
Neimportant
Foarte neimportant

Fig 11

c. Glucide/Zaharuri: în timp ce pentru 5% este neimportant, iar pentru 3% sunt foarte

neimportante, cantitatea de glucide prezentată pe etichetele produselor este importantă pentru
39%, are o importanță medie pentru 24% din eșantion și o foarte mare importanță pentru 29%.

5% 3%
29% Glucide/Zaharuri
24%

39%

Foarte important Important Medie Neimportant Foarte neimportant

Fig 12

12
 d. Proteine: 26% consideră că sunt foarte importante, 40% consideră că sunt doar
importante, 24% se află într-o stare de mijloc, iar pentru 7%, respectiv 3% sunt neimportante
și foarte neimportante.

7% 3%
26% Proteine
Foarte important
24%
Important

40% Medie
Neimportant

Fig 14

e. Fibre: 24% consideră conținutul de fibre ca fiind foarte important, 28% îl percep ca
important, 35% se află la mijloc, în timp ce 9% consideră neimportantă această valoare
nutrițională, iar 4% chiar foarte neimportantă.
9% 4%
24% Fibre
Foarte important
Important
35% Medie
28% Neimportant
Foarte neimportant

Fig 13

f. Conținutul de sare: pentru 7% dintre respondenți, respectiv pentru 17% conținutul de

sare prezentat pe eticheta produselor alimentare este neimportant, respectiv foarte
neimportant, 28% consideră că are o importanță medie, iar restul de 28%, respectiv 20% îl
consideră important, respectiv foarte important.

7%
20% Conținut de sare
17%
Foarte important
Important
Medie
28%
28% Neimportant
Foarte neimportant

Fig 14

13
 3. Frecvența cu care eșantionul se uită la valorile nutriționale
Mai mult de jumătate dintre persoanele chestionate, în procent de 52% se uită foarte
rar,iar 7% niciodată, în comparație cu cei 31% care iau în considerare valorile nutriționale în
procent de 27% foarte des și cei 14% întotdeauna.

Când cumpărați produse alimentare vă uitați la valorile nutriționale de pe

etichetă:
Intotdeauna
7%
Foarte des (mai mult de jumatate 14%
datile cand fac cumparaturi)
Foarte rar (mai putin de jumatate 27%
52%
datile cand fac cumparaturi)
Niciodata

Fig 15

4. Frecvența cu care chestionații se uită la valorile nutriționale de pe eticheta

produselor cu conținut redus de zahăr, fără zahăr sau light

Putem observa că 41% din resondenții chestionați renunță să se mai uite la valorile
nutriționale dacă acele produse sunt cunoscute ca având conținut redus de zahăr sau sunt fără
zahăr, iar 59% analizează eticheta indiferent de situație.

Vă uitați la valorile nutriționale atunci când

cumpărați produse cu conținut redus de
zahăr, fără zahăr sau light?
0,8
0,6
0,4 59%
41%
0,2
0
DA NU

Fig 16

14
 5. Frecvența de studiere a valorilor nutriționale de pe etichetă în cazul produselor cu
conținut redus de grăsimi
57% din eșantion se uită la valorile nutriționale chiar dacă este cunoscut că acel produs are
conținut redus de grăsimi, iar 43% nu se uită.

Atunci când cumpărați produse cu conținut redus de grăsimi vă

uitați pe etichetă la valorile nutriționale?
0,6

0,5

0,4

0,3 57%
0,2 43%

0,1

0
DA NU

Fig 17

B. Studierea motivelor de informare asupra valorilor nutriționale

1. Principala valoare nutrițională căutată pe etichetă

Se poate observa că aproximativ o treime din eșantion, în procent de 35% sunt interesați
de valoarea energetică, 26% de grăsimi, 15% de zaharuri, 10% de sare, 9% de proteine,
respectiv 5% de fibre.

Care sunt motivele pentru care vă uitați?

40
35
30
25
20
35
15
26
10
15
5 9 10
5
0
sunt interesat/ă sunt interesat/ă sunt interesat/ă sunt interesat/ă sunt interesat/ă sunt interesat/ă
de valoarea de grăsimi de zaharuri de proteine de conținutul de de fibre
energetică sare

Fig 18

15
 2. Principalul motiv pentru care studenții chestionați se uită la valorile
nutriționale de pe eticheta produselor alimentare

10% studiază valorile nutriționale deoarece țin o dietă care presupune acest lucru, 31% din
dorința de a avea un stil de viață sănătos, pentru 11% acest lucru este impus de către starea de
sănătate, 7% o fac din obișnuință, iar 33% nu o fac doar de curiozitate.

Atunci când cumpărați produse alimentare, vă uitați de

obicei la valorile nutriționale de pe etichetă deoarece:
35% 33%
31%
30%

25%

20%

15%
11% 10%
10% 7%
5%
0%
0%
Starea mea de Doresc să am Sunt Am făcut un Sunt la dietă Altele
sănătate un stil de viață curios/oasă obicei din acest
impune acest sănătos lucru
lucru

Fig 19

C. Studierea gradului de renunțar determinat de valorile nutriționale

Din totalul de respondenți, 47% susțin că au renunțat la un produs din cauza valorilor
nutriționale de mai puțin de 3 ori, 26% spun că acest lucru s-a întâmplat între 4 și 10 ori, iar
27% de mai mult de 10 ori.

Ați fost determinat să alegeți alt produs sau să renunțați la

decizia de cumpărare din cauza valorilor nutriționale înscrise
pe etichetă?
50%
40%
30%
47%
20%
26% 27%
10%
0%
De mai puțin de 3 ori ÎIntre 4 și 10 ori De mai mult de 10 ori

Fig 20

16
 D. Profilul demografic
1. Sexul
Eșantionul este format din 65 de persoane de sex masculin și 85 de sex feminin, având
ca procentaje 57% , respectiv 43%.

Sexul
Feminin
Masculin 43%

57%

Fig 21

2. Stilul de viață
62% din componenții eșantionului au un stil de viață preponderent activ, iar 38% au
unul preponderent sedentar.

Stilul dumneavoastră
de viață este preponderent
38%
Activ

Sedentar 62%

Fig 22

3. Ocupația
Din totalul respondenților, 74% sunt studenți, iar 26% sunt studenți care au loc de
muncă.

Ocupația 26%

Student
Student cu loc de muncă
74%

Fig 23

17
 4.Venitul
25% dintre studenții chestionați au un venit lunar mai mic de 500 de lei, 29% au între
500 și 1000 lei pe lună, respectiv între 1001 și 1500 lei pe lună, 10% dispun de un venit care
variază între 1501 și 2000 de lei și restul de 7% au un venit care depășește suma de 2000 lei
pe lună.

7%
Venitul lunar
10% 25% Sub 500 lei
500 - 1000 lei
29% 1001 - 1500 le
29% 1501 - 2000 lei
Peste 2000 lei

Fig 24

4. Domiciliul
Respondenții au domiciliul în mediul urban în procent de 59% și în mediul rural
locuiesc 41% dintre ei.

Domiciliu Rural 41%

Urban
Rural
Urban 59%

0% 20% 40% 60% 80%

Fig 25

18
Analiza multivariată
a. Domiciliul influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărare a produselor din
cauza valorilor nutriționale
H0 – Domiciliul nu influențează gradul de renunțare

Grad de renunțare\ Domiciliu Rural Urban Total

De mai puțin de 3 ori 48.78% 45.76% 47.00%
Între 3 și 10 ori 36.59% 18.64% 26.00%
De mai mult de 10 ori 14.63% 35.59% 27.00%
Total 100.00% 100.00% 100.00%

Deoarece probabilitatea de acceptare a ipotezei când aceasta este adevărată a rezultat

0.0305 înseamnă că ipoteza nulă (H0) se respinge. Astfel dovedim că la nivelul eșantionului
studiat domiciliul influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărarea a produselor
alimentare din cauza valorilor nutriționale de pe eticheta acestora. Aproximativ jumătate din
eșantion au renunțat de mai puțin de 3 ori la un produs din cauza valorilor nutriționale pe care
le avea, diferența structurală regăsindu-se în distribuția față de gradul de renunțare între 3 și
10 ori unde majoritatea sunt din mediul rural si peste 10 ori unde majoritatea provin din
mediul urban.

b. Stilul de viață influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărare a unor produse

din cauza valorilor nutriționale
H0 – Stilul de viață nu are influență asupra gradului de renunțare

Grad de renunțare\ Stil de viață Activ Sedentar Total

De mai puțin de 3 ori 50.00% 42.11% 47.00%
Între 3 și 10 ori 20.97% 34.21% 26.00%
De mai mult de 10 ori 29.03% 23.68% 27.00%
Total 100.00% 100.00% 100.00%

H0 se acceptă ca rezultat al analizei valorii probabilității de acceptare a ipotezei 0,3411,

astfel că se demonstrează că atât persoanele active, cât și cele sedentare au un comportament
asemănător când vine vorba de renunțarea la anumite produse din cauza valorilor nutriționale
pe care le prezintă.

19
 c. Sexul influențează de care valoare nutrițională este interesat individul
H0 – Sexul nu influențează valoarea nutrițională de interes

Valoare nutrițională\ Sex Feminin Masculin Total

Valoarea energetică 34.78% 35.48% 35.00%
Grăsimi 31.88% 12.90% 26.00%
Zaharuri 18.84% 6.45% 15.00%
Proteine 4.35% 19.35% 9.00%
Sare 7.25% 16.13% 10.00%
Fibre 2.90% 9.68% 5.00%
Total 100.00% 100.00% 100.00%

Se respinge ipoteza nulă ca rezultat al valorii probabilității de acceptare a ipotezei de

0,0146, ceea ce înseamnă că sexul influențează care este valoarea nutrițională de care este
interesat individul. O treime din ambele sexe se uită mai ales la valoarea energetică a
produselor. O altă treime din femei este interesată de grăsimi, iar o altă parte de 18, 84% se
concentrează asupra zaharurilor, fiind mai puțin interesate de proteine, conținutul de sare sau
fibre. Pe de altă parte, bărbații se concentrează mai mult pe proteine, sare, grăsimi și mai puțin
pe zaharuri și fibre.

d. Venitul influențează frecvența de luare în considerare a valorilor nutriționale

H0 – Venitul nu influențează frecvența de luare în considerarea a valorilor nutriționale

Frecvența de luare
500 – 1001 – 1501 –
în considerare\ < 500 lei >2000 lei Total
1000 lei 1500 lei 2000 lei
Venit
Întotdeauna 12.00% 6.90% 17.24% 30.00% 14.29% 14.00%
Foarte des 20.00% 17.24% 37.93% 30.00% 42.86% 27.00%
Foarte rar 60.00% 68.97% 37.93% 40.00% 28.57% 52.00%
Niciodată 8.00% 6.90% 6.90% 0.00% 14.29% 7.00%
Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%

Deoarece valoarea probabilității de acceptare a ipotezei este de 0, 5111, mai mare decât
valoarea de prag 0,05, rezultă acceptarea ipotezei nule, astfel că venitul își exercită influența
asupra frecvenței de luare în considerare a valorilor nutriționale. Venitul eșantionului nu
influențează frecvența cu care se uită pe eticheta produselor pentru a observa valorile
nutriționale, deși din tabel putem observa o tendință de scădere în cuantumul grupului de venit
a celor care au răspuns că aleg foarte rar o dată cu creșterea veniturilor.

20
 e. Ocupația influențează frecvența de luare în considerare a valorilor nutriționale
H0 – Ocupația nu influențează frecvența de luare în considerare a valorilor nutriționale

Frecvența de luare în Student/ă cu loc de

Student/ă Total
considerare\ Ocupație muncă
Întotdeauna 12.16% 19.23% 14.00%
Foarte des 22.97% 38.46% 27.00%
Foarte rar 55.41% 42.31% 52.00%
Niciodată 9.46% 0.00% 7.00%
Total 100.00% 100.00% 100.00%

H0 se acceptă ca urmare a unei valori a probabilității de acceptare a ipotezei mai mare

de 0,05, într-un cuantum de 0,2993, ceea ce demonstrează că ocupația nu influențează
frecvența cu care eșantionul chestionat se uită la valorile nutriționale.

f. Legătura dintre motivele datorită cărora se uită pe etichetă și gradul de renunțare la

decizia de cumpărare a produselor

H0 – Motivele pentru care se uită pe eticheta produsului la valorile nutriționale nu

influențează gradul de renunțare la decizia de cumpărare a produselor

Starea Dorința de a
Grad de renunțare\ de avea un stil de Curiozitate Obicei Dieta Total
Domiciliu sănătate viața sănătos
De mai puțin de 3 ori 9.09% 41.03% 75.76% 57.14% 10.00% 47 %
Între 3 și 10 ori 18.18% 30.77% 12.12% 28.57% 60.00% 26%
De mai mult de 10
ori 72.73% 28.21% 12.12% 14.29% 30.00% 27%
Total 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% 100%

Ipoteza nulă se respinge deoarece valoarea probabilității de acceptare a ipotezei este de

0,001, astfel că motivele pentru care eșantionul consultă eticheta produselor pentru a vedea
valorile nutriționale influențează gradul de renunțarea la cumpărarea unora. Mai mult de
jumătate din cei care au răspuns că din cauza stării de sănătate iau în considerare valorile
nutriționale au recunoscut că au renunțat de mai mult de 10 ori, iar la polul opus se află cei
care se uită din curiozitate a căror decizie e rar influențată, 75, 76% renunțând de mai puțin de
3 ori la un produs din motiul valorilor nutriționale pe care le prezintă. 60% din cei care au
răspuns că motivul principal este dieta au afirmat că au renunțat între 3 și 10 ori la decizia de
cumpărare, dar doar 30% de mai mult de 10 ori.

21
 Concluzii
În urma aplicării chestionarului și a realizării cercetării de marketing pot fi extrase o
serie de concluzii care evidențiază diverse aspecte ale impactului prezentării valorilor
nutriționale pe eticheta produselor alimentare asupra eșantionului format din cei 150 de
respondenți. În continuare acestea sunt prezentate în mod succint.

 Mai mult de jumătate dintre respondenți acordă o importanță redusă valorilor

nutriționale.
 Valoarea energetică, glucidele/zaharurile, proteinele și grăsimile sunt valorile
nutriționale considerate cele mai importante, în timp ce fibrele și conținutul de sare au o
importanță medie.
 există o tendință generală de a fi de acord cu faptul că este foarte important ca valorile
nutriționale să fie trecute pe etichetele produselor alimentare, aceasta fiind în special valabilă
pentru următoarele categorii de produse alimentare: lactate, produse făinoase, carne și
preparate din pește, ouă, fructe uscate și semințe, produse zaharoase, grăsimi, băuturi
carbogazoase și produse semipreparate, indiferența predominând doar în cazul băuturilor
naturale.
 Motivele care determină consultarea valorilor nutriționale înscrise pe eticheta
produselor alimentare sunt variate și diverse. Curiozitatea este pe primul loc, urmată de
dorința de a avea un stil de viață sănătos. Alte motive sunt: starea de sănătate, adoptarea unei
diete alimentare care impune acordarea unei atenții sporite alimentelor consumate sau
obișnuința.
 Aproape jumătate dintre respondenți au renunțat de mai puțin de trei ori la decizia de
cumpărare un produs alimentar din cauze referitoare la valorile nutriționale.
 Se poate afirma că atât pesoanele cu o viață mai activă, cât și cele cu o viață mai puțin
activă acordă la fel de multă importanță valorilor nutriționale, nefiind necesară o abordare
diferențiată.
 Valoarea energetică este cea mai importantă valoare nutrițională atât pentru femei, cât
și pentru bărbați.
 Am observat că persoanele ce se uită la valorile nutriționale de pe etichetă din cauza
stării de sănătate renunță mai des la decizia de a cumpăra anumite produse alimentare,
deoarece acestea s-au informat mai bine și înțeleg importanța și efectele acestora. Deși unele
persoane chestionate țin dietă sau au dorința de a avea un stil de viață sănătos, doar mai puțin
de o treime renunță la produse din cauza valorilor nutriționale în mod constant.

22
 Recomandări
 În vederea impulsionării studenților spre a acorda o importanță sporită valorilor
nutriționale se recomandă desfășurarea unor campanii de informare care să aibă ca temă
principală acest subiect.
 Organizarea de întâlniri între studenți și nutriționiști unde cei dintâi să poată împărtăși
experiențele lor legate de valorile nutriționale ale diferitelor categorii de produse alimentare.
 Recomandăm ca încă din ciclul gimnazial să se facă campanii pe tema importanței
valorilor nutriționale fie în incinta școlii prin diverse activități sau măcar împărțind flayere
informative.
 Toate informațiile care vor fi comunicate trebuie să fie cât mai clare și motivante.
Acestea trebuie să schimbe percepția studenților în „trebuie să acționez în acest sens” din „da
e important, dar totuși nu trebuie să fac nimic în privința aceasta” întrucât majoritatea
motivelor nu sunt determinate pentru a lua măsuri.
 Colaborarea cu organizații studențești din Cluj-Napoca în cadrul cărora să fie
organizate seminarii sau sesiuni de informare nutrițională.

23
 Anexa 1 - Chestionarul

Salut!

Suntem o echipă de studenţi din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea

Afacerilor specializarea Economia comerțului, turismului și serviciilor, anul 2.

Realizăm o cercetare de marketing referitoare la influența valorilor nutriționale de pe etichetă

asupra deciziei de cumpărare a produselor alimentare. Vă rugăm să răspundeți la toate
întrebările de mai jos.Toate răspunsurile vor fi folosite în scop didactic, exclusiv pentru
întocmirea proiectului din cadrul disciplinei „Cercetări de marketing”.

1. Când cumpărați produse alimentare vă uitați la valorile nutriționale de pe

etichetă:

□ Întotdeauna
□ Foarte des (mai mult de jumătate din dățile când faceți cumpărături)
□ Foarte rar (mai puțin de jumătate din dățile când faceți cumpărături)
□ Niciodată
2.Care sunt motivele pentru care vă uitați?

□ Sunt interesat/ă de valoarea energetică

□ Sunt interesat/ă de grăsimi
□ Sunt interesat/ă de zaharuri
□ Sunt interesat/ă de proteine
□ sunt interesat/ă de conținutul de sare
□sunt interesat/ă de fibre

24
3.Pentru următoarele categorii de produse, valorile nutriționale de pe etichetă au o
importanță foarte mare:

Acord totalAcordIndiferențăDezacordDezacord total

Produse făinoase
Lactate
Carne și preparate din pește
Ouă
Fructe uscate și semințe
Produse zahăroase
Grăsimi (unt, margarină, etc. )
Băuturi naturale
Băuturi carbogazoase
Produse semipreparate

4.Vă uitați la valorile nutriționale atunci când cumpărați produse cu conținut redus de
zahăr, fără zahăr sau light?

□ Da
□ Nu
5.Atunci când cumpărați produse cu conținut redus de grăsimi vă uitați pe etichetă la
valorile nutriționale?

□ Da
□ Nu

25
6.Cât de importante sunt următoarele valori nutriționale pentru dumneavoastră ?

Foarte importantImportantMedieNeimportantFoarte neimportant

Valoare energetică
Grăsimi
Glucide / Zaharuri
Proteine
Fibre
Conținut de sare

7.Atunci când cumpărați produse alimentare, vă uitați de obicei la valorile nutriționale

de pe etichetă deoarece :

□ starea mea de sănătate impune acest lucru

□ doresc să am un stil de viață sănătos
□ sunt curios/oasă
□ am făcut un obicei din acest lucru
□ sunt la dietă
Altele _____________________________

8.Ați fost determinat să alegeți alt produs sau să renunțați la decizia de cumpărare din
cauza valorilor nutriționale înscrise pe etichetă?

□ De mai puțin de 3 ori

□ Între 4 și 10 ori
□ De mai mult de 10 ori

26
9.Stilul dumneavoastră de viață este preponderent :

□ Activ
□ Sedentar

10.Ocupația dumneavoastră este:

□ Student/ă
□ Student/ă cu loc de muncă
11.Venitul dumnevoastră lunar este:

□ Sub 500 lei

□ 500 – 1.000 lei
□ 1.001 – 1.500 lei
□ 1.501 – 2.000 lei
□ peste 2.000 lei
12.Domiciliul stabil este în mediul:

□ Rural
□ Urban
13.Sexul dumneavoastră este:

□ Feminin
□ Masculin

Vă mulțumim pentru timpul acordat!

27