Sunteți pe pagina 1din 48

13 PREVEDERI DE ALC TUIRE PENTRU

ELEMENTE DE BETON ARMAT


În func ie de raportul între dimensiunile elementelor de rezisten , acestea pot fi
liniare, de suprafa i masive. Prevederile din prezentul capitol se refer la alc tuirea
elementelor liniare (grinzi i stâlpi) i a pl cilor plane obi nuite, pentru cl diri civile i
industriale, conform prevederilor STAS 10107/0-90.

13.1 CRITERII PRIVIND CLASIFICAREA STRUCTURILOR DE BETON


ARMAT SOLICITATE DE AC IUNI SEISMICE
13.1.1 Clasificarea elementelor structurale
Din punctul de vedere al modului de rupere, elementele de rezisten pot fi ductile,
având deforma ii postelastice semnificative înainte de rupere, cu ductilitate redus i
neductile, care se rup casant, cu deforma ii mici.
R spunsul elementelor de rezisten din beton armat, solicitate la intensit ile de
exploatare ale înc rc rilor obi nuite, permanente sau temporare, poate fi considerat în
general elastic (pct. 4.2), iar modul de rupere depinde de solicitarea i alc tuirea
elementelor.
Un factor important în alc tuirea elementelor i structurilor din beton armat îl
constituie apartenen a lor la structuri supuse ac iunii seismice. Ac iunile seismice
(excep ionale), prin intensitatea lor, dezvoltat într-un timp redus, pot determina dep irea
comport rii elastice - elementele au a a-zise incursiuni în domeniul postelastic. Ac iunea
alternant , orizontal , din seism solicit mai puternic anumite zone ale elementelor, unde se
pot forma articula ii plastice. Zonele cele mai solicitate, în care se presupune c pot s apar
dep iri ale comport rii elastice, se numesc zone plastice poten iale. Articula iile plastice
ap rute sub ac iuni seismice se deosebesc de cele formate sub efectul dep irii intensit ilor
de calcul ale înc rc rilor obi nuite, prin faptul c se pot dezvolta succesiv în fibrele
extreme, opuse, ale unei sec iuni transversale; fisurile se deschid i se închid rapid, din
cauza alternan ei momentelor încovoietoare (fig. 13.1a i b).
Pentru ca succesiunile rapide de solicitare maxim din ac iunea seismic s nu produc
degrad ri periculoase ale capacit ii portante a elementelor, se iau m suri specifice
diferitelor tipuri de structuri. Modul de calcul i de alc tuire este diferen iat conform
r spunsului posibil al structurii, inându-se seama de amploarea estimat a incursiunilor în
domeniul postelastic, în condi iile de activitate seismic din ara noastr .
Prin prisma modului în care elementele de rezisten particip la preluarea ac iunilor
seismice în ansamblul unei structuri, se disting trei categorii:
• elemente participante la structuri antiseismice, în zone cu seismicitate ridicat
(situate în zonele seismice de calcul A...E);
• elemente participante la structuri antiseismice, în zone cu seismicitate redus
(situate în zona seismic de calcul F);

333
• elemente neparticipante la preluarea ac iunilor seismice, fie din cauz c se
deplaseaz liber, f r s se deformeze sub efectul componentei orizontale a acestor
ac iuni (de exemplu, grinzile principale prefabricate de acoperi , rezemate articulat pe
stâlpii halelor parter), fie din cauz c deplasarea lateral este împiedicat de elemente
mult mai rigide, cum ar fi diafragme sau contravântuiri.
Elementele din primele dou categorii, destinate s asigure absorb ia i disiparea
energiei induse de cutremure, se împart în trei clase.
Clasa a cuprinde elementele care dezvolt deforma ii post-elastice semnificative,
necesitând asigurarea unei ductilit i corespunz toare; prevederile de alc tuire constructiv
i de calcul sunt diferen iate, în cazurile când este necesar, pentru zonele plastice poten iale
(zone spre care se dirijeaz localizarea deforma iilor postelastice) i restul zonelor din
aceste elemente - zonele curente. Dac pozi iile articula iilor plastice se pot determina cu
suficient exactitate, celelalte zone din structura respectiv pot fi încadrate în clasa b.
Localizarea zonelor plastice poten iale se face pe baza analizei comport rii
postelastice a structurilor [13]. Reglement rile tehnice specifice permit stabilirea estimativ
a pozi iei zonelor plastice poten iale i a lungimii acestor zone, în cazurile când nu se face
un calcul aprofundat al structurii în domeniul postelastic (pct. 13.1.3).
Clasa b cuprinde elementele pentru care se pune condi ia s lucreze în stadiul
elastic sub ac iuni seismice, deoarece trebuie s corespund uneia din urm toarele criterii:
• s fie suficient de rigide, pentru a transmite for ele seismice între diferite elemente
componente ale structurilor; de exemplu, nodurile de cadre, plan eele lucrând ca aibe
orizontale etc.;
• s fie etan e; de exemplu, rezervoare de lichide, recipiente de gaze sub presiune i
altele.
De asemenea, sunt cuprinse i elementele proiectate s lucreze în stadiul elastic, în
urma dirij rii dezvolt rii unui anumit mecanism de plastificare structural.
Aceste elemente se dimensioneaz i se armeaz cu un grad superior de asigurare în
raport cu restul structurii din care fac parte, în func ie de prevederile specifice tipului
respectiv de structur .
Clasa c cuprinde elementele care lucreaz în stadiul elastic sub ac iunea seismic ,
deoarece din aceast ac iune le revin solicit ri reduse; r spunsul elastic la solicitarea
seismic este asigurat de o armare minim constructiv (de exemplu, în cazul diafragmelor
slab solicitate, la cl diri cu pu ine niveluri).
Ductilitatea reprezint capacitatea unui material, a unei sec iuni, a unui element sau a
unei structuri de a dezvolta deforma ii plastice semnificative înainte de rupere.
Ductilitatea are importan deosebit în capacitatea de disipare a energiei induse de
seism. Pentru a asigura supravie uirea structurii chiar i în condi iile unor seisme puternice,
reducerea capacit ii portante din cauza avariilor produse nu trebuie s dep easc anumite
valori admise - de obicei, 15% din rezisten a ini ial . În acest caz, ductilitatea se cuantific
prin energia absorbit i disipat în cursul ciclurilor de înc rc ri alternante produse de
ac iunea seismic . În acela i timp, ductilitatea asigur , prin capacitatea de rotire a
articula iilor plastice, retransmiterea inelastic a eforturilor în structurile static
nedeterminate, dinspre sec iuni sau elemente suprasolicitate, spre zone mai pu in solicitate.
Ductilitatea se poate exprima i prin raportul valorilor unor caracteristici de deformare
în momentul ruperii i valorile acestor caracteristici în momentul atingerii limitei de

334
curgere real sau conven ional a arm turii întinse (indicele de ductilitate). Pentru
sec iunile elementelor supuse la încovoiere cu sau f r for axial , caracteristica de
deformare utilizat este rotirea capabil a sec iunii, indicele de ductilitate sec ional fiind
µ ϕ = φultim / φcurgere [12].
Ductilitatea redus a betonului poate fi îmbun t it în principal printr-o armare
corespunz toare; de exemplu, în cazul betonului comprimat, confinarea cu arm tur
longitudinal i în special cu etrieri m re te de câteva ori deforma ia specific ultim .

13.1.2 Grupe de stâlpi


Rezisten a unei structuri la ac iunile seismice depinde în primul rând de comportarea
elementelor portante verticale, care în consecin necesit m suri mai severe de calcul i de
alc tuire.
Prescrip iile de armare ale stâlpilor sunt diferen iate în func ie de gruparea lor, dat în
tabelul 13.1.
Tabelul 13.1
Gruparea stâlpilor
Grupa Încadrarea stâlpilor în Zona seismic de
Categoria de elemente
stâlpilor clasa: calcul
A a A...E
b ic A...E stâlpi participan i la
B
a ib F structuri antiseismice
c F
C
stâlpi neparticipan i la structuri antiseismice

13.1.3 Pozi iile i lungimile de calcul ale zonelor plastice poten iale
Prevederile de fa se refer la elementele liniare (rigle, stâlpi) care fac parte din cadre
etajate participante la preluarea ac iunilor seismice, în zonele seismice de calcul A...E.
Aceste prevederi se aplic în cazurile curente, când nu se efectueaz un calcul
postelastic aprofundat al structurii la solicit ri seismice pentru stabilirea cu suficient
certitudine a pozi iei zonelor plastice poten iale.
Din acest motiv, pentru asigurarea ductilit ii elementelor, se consider zone plastice
poten iale, având o lungime lp, zonele de la extremit ile tuturor stâlpilor i de la
extremit ile tuturor riglelor cadrelor, de i nu în toate aceste sec iuni se formeaz articula ii
plastice (fig. 13.1c).
Prevederi pentru stâlpi
Lungimea lp a zonei plastice poten iale se alege cea mai mare dintre valorile date de
condi iile:
lp ≥ {Hs / 6; hs; 600 mm} (13.1)
unde:
Hs este în l imea liber a stâlpului la nivelul considerat (fig. 13.1c);
hs - dimensiunea maxim a sec iunii stâlpului.

335
q ldn qnld + S q nld + ( − S)

±S H

a) diagrame de momente încovoietoare din gruparea special , cu ac iune seismic


alternant

zone
întinse

b) alternan a zonelor întinse la extremit ile riglelor i stâlpilor


lp,r ≥ 2hr lp,r lp,r lp,r
lp,s hr
lp,s
hs
ZPP Hs H

ZPP
c) pozi ia zonelor plastice poten iale ZPP

ZPP ZPP
lp
pardoseal lp subsol
rigid rigid

d) pozi ia zonelor plastice poten iale la baza stâlpilor


Fig. 13.1 Pozi ia zonelor plastice poten iale la cadrele structurilor antiseismice

336
Dac la dimensionarea sec iunii stâlpului se admite, conform punctului 6.5.4, o valoare
ξlim = 0,4 < ξ ≤ ξb, atunci lungimea lp, determinat cu rela ia (13.1), se majoreaz cu 25%.
M surarea lungimii lp se face de la marginea inferioar , respectiv superioar a riglelor
care delimiteaz un nivel curent al cadrului (fig. 13.1c).
La baza cadrului, lp se m soar de la nivelul de încastrare al stâlpului, care poate fi
nivelul funda iei, sau nivelul p r ii superioare a peretelui, dac stâlpul reazem pe peretele
din beton armat al unui subsol rigid (fig. 13.1d). Dac la baza unui stâlp, deasupra
funda iei, exist un element constructiv suficient de rigid pentru a împiedica deforma ia
liber a stâlpului, de exemplu o structur de pardoseal rigid , poate s apar o zon
plastic la acest nivel; în acest caz, lp se m soar de la nivelul superior al pardoselii (fig.
13.1d).
Prevederi pentru grinzi
Lungimea zonei plastice poten iale la grinzile cu în l ime constant este:
lp = 2 h r (13.2)
unde hr este în l imea sec iunii riglei.
M surarea lungimii lp se face de regul de la fa a stâlpilor care delimiteaz rigla (fig.
13.1c).

13.2 GROSIMEA STRATULUI DE ACOPERIRE CU BETON A


ARM TURILOR
Stratul de acoperire cu beton trebuie s asigure aderen a corespunz toare a arm turilor
i protec ia acestora împotriva agen ilor fizici i chimici din mediul în care func ioneaz
elementul; acoperirea cu beton se m soar de la marginea elementului din beton, pân la
cea mai apropiat arm tur considerat . Grosimea necesar a stratului de acoperire cu beton
depinde de condi iile de mediu, de dimensiunile elementelor, clasa betonului, condi iile de
control din timpul execu iei, pozi ia elementului structural într-o construc ie etc.
În func ie de agresivitatea mediului, se consider :
medii obi nuite, f r agresivitate chimic , în care construc iile pot fi expuse la
intemperii i la umidit i ridicate;
medii cu agresivitate chimic :
- mediul salin, umed, din zona litoralului M rii Negre;
- medii con inând gaze cu ac iune agresiv asupra betonului (bioxid de sulf,
hidrogen sulfurat, acid clorhidric, amoniac etc.) sau pulberi agresive (s ruri
pulverulente solubile i higroscopice - Na2SO4, CaCl2, NaCl, CaSO4 etc.).
Valorile grosimilor de acoperire cu beton a arm turilor pentru construc iile situate în
medii obi nuite sunt date în STAS 10107/0-90, iar pentru alte tipuri de medii, în
reglement ri specifice [3].
În continuare, se trateaz cazul construc iilor situate în medii obi nuite.
Construc iile sunt compuse din elemente structurale care pot fi expuse în mod diferit la
ac iunea intemperiilor i a umidit ii, atât prin pozi ia lor în ansamblul structurii, cât i prin
gradul de protec ie, asigurat de finisaje.
Se disting patru categorii de expunere, conform tabelului 13.2.

337
Tabelul 13.2
Categoriile de expunere în medii neagresive
Cate-
Condi iile de mediu Exemple
goria
- interiorul cl dirilor civile (inclusiv buc t rii i
Spa ii închise, cu umiditatea
grupuri sanitare)
relativ ≤ 75%
I - halele industriale cu umiditate redus
- exteriorul cl dirilor protejate prin tencuire sau
În aer liber
alte finisaje
- grupurile sanitare i buc t riile, în spa iile de
utilizare public
Spa ii închise, cu umiditatea
- halele industriale cu umiditate ridicat
relativ >75%
II - acoperi ul recipientelor de lichide
- subsolurile neînc lzite
- exteriorul cl dirilor neprotejate, neexpuse la
În aer liber
înghe -dezghe în stare umezit
Spa ii închise, cu condens - halele industriale cu degaj ri de aburi
tehnologic
- construc iile expuse la înghe -dezghe în stare
În aer liber umezit : cheiuri, stâlpi pentru estacade, canale
deschise, diguri
III
În contact cu ap sau alte - pere ii i fundul recipientelor de lichide:
lichide, neagresive chimic rezervoare, bazine, castele de ap
- elementele prefabricate
În contact cu p mântul - elementele monolite turnate în cofraje sau pe
beton de egalizare: grinzi, stâlpi, pere i
În contact cu p mântul i - elementele monolite turnate direct în s p tur :
IV eventual cu ap subteran funda ii, ziduri de sprijin
f r agresivitate chimic
În tabelul 13.3 se dau grosimile minime necesare de acoperire cu beton ab a
arm turilor longitudinale de rezisten , în func ie de categoriile de expunere din tabelul
13.2 i de tipul de elemente; pe lâng aceste valori, ab trebuie s respecte i prevederea:
ab ≥ 1,2d, dar nu mai mult de 50 mm (13.3)
în care:
ab reprezint acoperirea cu beton a arm turii;
d - diametrul arm turii longitudinale considerate.
Grosimea stratului de acoperire cu beton a arm turilor longitudinale trebuie s fie de
regul multiplu de 5 mm i se ob ine prin rotunjirea în plus (sau cu cel mult cu 2 mm în
minus) a valorilor determinate pe baza tabelului 13.3 i a rela iei (13.3). Aceast rotunjire
poate fi practic necesar , doar dac este determinant condi ia (13.3).
În unele situa ii, pentru ab se adopt alte valori minime fa de cele date în tabelul 13.3
i anume:
în cazul elementelor realizate din betoane obi nuite de clas Bc10 i Bc15 din
categoriile II, III i IV, respectiv al elementelor realizate din betoane cu agregate
u oare din categoria II, valori majorate cu 5 mm;

338
în cazul elementelor aflate în contact direct cu lichide, dar care au fa a de contact
protejat prin tencuire sau placare cu faian , se iau valorile pentru elementele de
categoria II (în caz contrar, încadrarea este evident categoria III);
în cazul p r ilor subterane ale cl dirilor, care au partea suprateran încadrat în
categoriile I i II, se pot adopta acelea i valori ca pentru partea suprateran (în loc de
valorile pentru categoria III); diferen a de grosime a stratului de acoperire, necesar în
partea subteran , se realizeaz prin tencuire cu mortar de ciment de marca ≥ M100.
Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a arm turilor transversale este dat
în tabelul 13.4.
Tabelul 13.3
Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a arm turilor longitudinale,
pentru elemente din beton de clas ≥ Bc20, în medii f r agresivitate
Categoria elementului, conform tabelului 13.2
I II III IV
Tipul de monolit; monolit; indiferent de
prefabri- prefabri-
element preturnat preturnat modul de
cat uzinat cat uzinat
pe antier pe antier execu ie
ab min , mm
Pl ci plane i curbe;
nervuri dese cu 10 10 15 15 20 -
b < 150 mm
Pere i structurali 15(30) 10 20(30) 15 30 45
Grinzi; stâlpi;
25 20 30 25 35 -
bulbii diafragmelor
Funda ii; fundul
- - - - 35 45
recipientelor de ap
Observa ii:
1. valorile din paranteze se refer la arm turile de rezisten ale pere ilor turna i în cofraj
glisant.
2. la panourile mari prefabricate de fa ad se aplic reglement rile specifice acestor
structuri.
3. la pl ci i pere i, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date în tabelul
13.3 i conform condi iei (13.3), se refer la arm turile de pe primul rând.
Tabelul 13.4
Grosimea minim de acoperire cu beton a arm turilor transversale, mm
Categoria elementului conform tabelului 13.2
I II III IV
Tipul de
arm tur monolit sau
prefabricat
preturnat pe
uzinat
antier
etrierii i barele
transversale ale 15 10 15 20 25
carcaselor sudate

339
13.3 ANCORAREA ARM TURILOR
În zonele de ancorare ale arm turilor în beton, acestea pot fi prev zute cu:
• capete drepte, pentru:
- barele realizate din PC60 sau PC52, sub form de plase sau carcase, legate sau
sudate (fig.13.2a);
- barele realizate din OB37, cu rol de montaj;
• cârlige (ciocuri), pentru:
- barele din OB37, solicitate la întindere (fig. 13.2a);
- barele din PC60, PC52, întinse, f r ca ciocurile s fie obligatorii (fig. 13.2);
- etrierii din bare laminate la cald, netede sau cu profil periodic (fig. 13.7a,b).
cap t liber

la ≥ 7d
PC60 D D ≥ 5d
PC52 cârlig drept la
90°
d
la ≥ 3d

cârlig îndoit la
OB37 D
180° d
la
D ≥ 2,5d pt. d ≤ 20mm
a) m surarea lungimii de ancorare la cap tul D ≥ 5,0d pt. d > 20mm
barelor b) dimensiunile cârligelor
Fig. 13.2 Ancorarea arm turilor longitudinale din bare laminate la cald
În alte cazuri, ancorarea se poate realiza prin:
bare sudate perpendicular pe arm turile care trebuie ancorate, pentru:
- plase sudate din STNB (fig. 13.6) sau carcase sudate (fig. 13.7c);
- bare realizate din PC52, PC60, dac lungimea de ancorare nu se poate realiza altfel
(fig.13.4);
îndoirea barelor, în nodurile cadrelor antiseismice (fig. 13.3);
bucle cu diametrul m rit, în situa iile când efortul de întindere din arm turi se
transmite în cea mai mare parte la extremit ile elementelor: este cazul arm turilor
tiran ilor, a grinzilor pere i (fig. 13.5);
ancoraje speciale realizate cu piese metalice, frete etc.
Având în vedere cele de mai sus, barele f r cârlige la capete se utilizeaz pentru:
arm turile longitudinale de rezisten din PC60 i PC52;
arm turile care pot fi comprimate într-o grupare oarecare de înc rc ri, pentru a
realiza transmiterea coaxial a efortului de compresiune între arm tur i beton (fig.
13.16d);
arm turile longitudinale de montaj, indiferent de tipul o elului;
arm turile longitudinale sau transversale din STNB.
În cazul etrierilor din bare laminate la cald, cârligele sunt obligatorii.

340
13.3.1 Ancorarea arm turilor longitudinale
Pentru ca efortul de întindere sau de compresiune s se transmit de la arm tur la
beton, este necesar ancorarea barelor dincolo de sec iunea în care sunt solicitate maximal.
Lungimea de înglobare în beton a unei arm turi, m surat de la ultima sec iune în care bara
este necesar din calcul, se nume te lungime de ancorare.
Aceast lungime depinde de tipul de o el, prin suprafa a arm turii (neted sau
profilat ) i de mijloacele de ancorare cu care este prev zut bara în zona de cap t a ei
(cârlige, bare transversale sudate etc.). For a total se transmite de la arm tur la beton prin
aderen i prin mijloacele de conlucrare.
De multe ori, din considerente de alc tuire, barele se prelungesc în elementele din
beton armat mai mult decât lungimea de ancorare teoretic , necesar din calcul.

13.3.1.1 Ancorarea arm turilor din bare laminate la cald


Lungimea de ancorare depinde de condi iile de realizare a aderen ei, modul de
solicitare, tipul arm turilor, calitatea betonului etc.
Se consider ca lucrând în condi ii severe de solicitare:
• arm turile din zonele plastice poten iale ale elementelor care fac parte din structuri
antiseismice, în zonele seismice de calcul A...F;
• arm turile elementelor supuse la for e concentrate mari, aplicate la o distan ≤ 40d (d
fiind diametrul arm turii) fa de marginea interioar a reazemelor, inându-se seama
astfel de solicitarea predominant la t iere a acestor arm turi;
• arm turile elementelor solicitate la oboseal .
Se consider ca lucrând în condi ii defavorabile de aderen :
• arm turile situate în partea superioar a elementelor cu în l imea h ≥ 300 mm, având
pozi ia orizontal în timpul turn rii betonului (sau cu înclinarea pân la 45° fa de
orizontal );
• arm turile orizontale din elementele structurale verticale (diafragme, pere ii
rezervoarelor etc.), cu h mare i grosimea ≤ 300 mm;
• arm turile pentru care se presupune c tehnologia de execu ie sau alte cauze nu permit
realizarea unei aderen e bune (de exemplu, la structurile executate în cofraje glisante).
Condi iile severe de solicitare se pot cumula cu condi ii defavorabile de aderen ; dac
nu intervine nici una din situa iile enumerate mai sus, aderen a se consider bun , iar
condi iile de solicitare, normale.
Pentru arm turile longitudinale de rezisten din bare laminate la cald, lungimea
necesar de ancorare la, dincolo de sec iunea în care sunt solicitate maximal, se calculeaz
cu rela ia:
la = λa d (13.4)
în care d este diametrul arm turii care se ancoreaz , iar λa rezult din rela ia:
Ra
λa = nanc + λa0 (13.5)
Rt

Coeficien ii nanc i λa0 sunt da i în tabelul 13.5, în func ie de condi iile de aderen i
de solicitare.

341
Pentru cazurile curente, se admite ca λa pentru arm turile întinse s se determine
direct, conform tabelului 13.6.
Tabelul 13.5
Coeficien ii nanc i λa0 pentru calculul la
condi ii defavorabile de
Condi ii de aderen bun ,
aderen sau condi ii severe
aderen i condi ii de solicitare normale
de solicitare λa0
de solicitare
nanc
Tipul de o el PC60, PC52 OB37 PC60, PC52 OB37
Arm turi
0,05 0,08 0,07 0,12 12
întinse
Arm turi
0,03 0,05 0,04 0,07 10
comprimate
Observa ie: valorile din tabelul 13.5 se majoreaz cu 20% în cazul cumul rii condi iilor
severe de solicitare cu condi ii defavorabile de aderen .
Tabelul 13.6
Coeficientul λa pentru arm turi întinse
condi ii de aderen condi ii de aderen
aderen bun ,
defavorabile sau defavorabile i
O el Beton condi ii normale de
condi ii severe de condi ii severe de
solicitare
solicitare solicitare
Bc10*
35 45 55
PC60, Bc15
PC52 Bc20
30 40 50
Bc25
Bc10
40 50 60
Bc15
OB37
Bc20
35 45 55
Bc25
Observa ie. *Barele din o el PC60 nu se folosesc pentru armarea betonului de clas Bc10.
Valoarea coeficientului λa, determinat cu rela ia (13.5) sau din tabelul 13.6, se
majoreaz cu 50% în cazul elementelor din beton u or, armate cu bare din o el OB37,
dimensionate prin calcul.
În figura 13.2 sunt indicate dimensiunile cârligelor de la cap tul arm turilor din bare
laminate la cald, respectiv modul cum se iau în considerare la realizarea lungimii de
ancorare. Lungimea desf urat a cârligelor îndoite la 90°, în cazul barelor din o el PC60
sau PC52, se include în lungimea necesar de ancorare, calculat cu rela ia (13.4); pentru
barele din o el OB37, lungimea de ancorare se m soar pân la sec iunea în care începe
curbura cârligelor îndoite la 180°, f r a se lua în calcul lungimea desf urat a acestora.
În unele situa ii, barele nu sunt solicitate la valoarea maxim Ra; de acest aspect se
poate ine seama introducând în rela ia (13.5) valoarea real a efortului unitar în arm tur ,
în sec iunea fa de care se m soar lungimea de ancoraj, cu condi ia ca σa ≥ 0,5Ra.

342
În cazul arm turilor din zonele plastice poten iale, incursiunea în domeniul postelastic
presupune cre terea eforturilor maxime, conform ramurii de consolidare a diagramei de
calcul σa - εa (fig. 5.6); în acest caz, în rela ia (13.5) se introduce valoarea majorat 1,25Ra
conform Codului de proiectare pentru structuri în cadre de beton armat, NP007-97 [12].
În nodurile intermediare ale cadrelor participante la structuri antiseismice, ancorarea
arm turilor longitudinale ale riglelor se realizeaz prin îndoirea barelor în interiorul nodului
(fig.13.3a) [12]; acest mod de armare decurge din necesitatea de a evita ancorarea în zona
plastic poten ial din deschiderea urm toare. Din acela i motiv, în nodurile marginale,
arm turile de la partea superioar i cele de la partea inferioar trebuie s fie independente.
Arm turile longitudinale din grinzi, care se ancoreaz în noduri, se prelungesc de la
planul median al nodului cu lungimea de ancorare la (fig. 13.3).
Dac lungimea de ancorare nu se poate realiza din cauza dimensiunilor insuficiente ale
nodurilor cadrelor, ancorarea barelor laminate la cald cu profil periodic poate fi
îmbun t it prin sudarea unor bare transversale (fig. 13.4).

≥ 40mm ≥ 40mm
la
≥ 40mm
la,sup ds

≥ 12di
≥ 12d d
la,inf la,inf
di

≥ 12ds

≥ 12di

, - bare inferioare ancorate în nod


- bare superioare ancorate în nod
- bare superioare continue prin nod
a) fasonarea arm turilor grinzilor, în nodurile b) fasonarea arm turilor stâlpilor, în
intermediare i de cap t nodurile superioare

Fig. 13.3 Ancorarea arm turilor în nodurile cadrelor din zone seismice
Pentru structurile din zonele seismice de calcul A...E, toate barele longitudinale se
ancoreaz respectând prescrip iile pentru barele întinse, chiar dac din gruparea special ele
rezult solicitate numai la compresiune.
În cazul stâlpilor de la ultimul nivel, ancorarea se poate realiza ca în figura 13.3b;
ancorarea arm turilor de la nivelurile curente se realizeaz prin capete drepte (fig. 13.16).

13.3.1.2 Ancorarea plaselor sudate din sârm tras neted


Ancorarea plaselor sudate se ob ine numai prin efectul de împ nare în beton, realizat
de arm turile transversale, perpendiculare pe direc ia de transmitere a eforturilor.

343
30° 15° dl
≥ dt dl dt ≥ dl,max

dt
R
≥ 12dl
R ≥ 10dl
≥ dt
dt
Fig. 13.4 Îmbun t irea ancor rii barelor longitudinale prin sudarea unor bare
transversale
grind perete
stâlp

- sec iune orizontal - arm turi orizontale


Fig.13.5 Ancorarea prin bucle a barelor
Se consider c fiecare nod al plasei (fig. 13.6) poate transmite de la arm tur la beton
o for Fi, conform rela iei:
Fi = 15 dt ll Rt (13.6)
în care:
dt este diametrul arm turii transversale;
ll - distan a între axele arm turilor care se ancoreaz , dar nu mai mult de 30dt.
For a preluat de o bar transversal , care intersecteaz barele longitudinale pe o
l ime de 1 m, este egal cu:
Ft = nl Fi
unde nl este num rul barelor longitudinale, pentru o l ime de 1 m, adic 1000 / ll.
For a de întindere care trebuie s se transmit la cap tul lungimii de ancorare a barelor
longitudinale este:
F = Aa Ra = Na (13.7)
2
în care Aa este aria arm turii de rezisten longitudinal , pe o l ime de 1 m (mm /m).
Num rul barelor transversale necesare nt rezult din ecua ia:
F = n t Ft
F AR
nt = = a a (13.8)
Ft nl Fi
Lungimea de ancorare necesar pentru o plas sudat se stabile te cu rela ia:

344
la = nt lt (13.9)
unde lt este distan a dintre axele barelor transversale.
dt - diametrul arm turii transversale

ll
Fi ll

lt lt dl - diametrul arm turii


la longitudinale

Na = AaRa

Fig. 13.6 Ancorarea plaselor sudate din sârm tras neted

13.3.2 Ancorarea arm turilor transversale


Etrierii sau agrafele din bare laminate la cald (OB37, PC52 i PC60) se ancoreaz prin
cârlige îndoite la 135° sau la 180° în cazul etrierilor din OB37, respectiv la 135° în cazul
etrierilor din PC52 sau PC60. Dimensiunile cârligelor sunt prezentate în figura 13.7a i b.
Por iunile curbe ale cârligelor trebuie s fie continuate prin por iuni rectilinii, având
lungimea ≥ 5d (d este diametrul etrierului) i cel pu in 50 mm.
La stâlpii f când parte din grupa A, lungimea minim a por iunii drepte a cârligelor
trebuie s fie ≥ 10d.
Barele transversale ale carcaselor sudate se ancoreaz prin sudarea lor pe barele
longitudinale (fig. 13.7c). Pe por iunea de ancorare, barele transversale trebuie s fie sudate
pe:
dou bare longitudinale, având diametrul cel pu in egal cu diametrul barei
transversale;
o bar longitudinal , având diametrul cel pu in egal cu 1,4d.

13.4 ÎNN DIREA ARM TURILOR


În elementele structurale este nevoie de multe ori de înn direa barelor, din cauza
tehnologiei de execu ie, a lungimii limitate de livrare a barelor, a diametrelor diferite
necesare pe lungimea elementelor.
Înn direa arm turilor se face prin:
• suprapunerea f r sudur a barelor, transmiterea efortului de la o bar la alta
realizându-se prin intermediul betonului, datorit aderen ei; se pot înn di în acest mod

345
bare având capete drepte (fig. 13.8 i 13.10) sau arm turi având capetele îndoite cu raz
mare de curbur (fig. 13.3a, nodul intermediar);
• sudarea barelor (fig. 13.11, 13.12);
• alte sisteme de înn dire (dispozitive mecanice, man oane metalo-termice, bucle
suprapuse la îmbin rile elementelor prefabricate), omologate sau conform unor
reglement ri tehnice specifice.

≥ 1,4d
135° ≥ 5d (10d) ≥d
≥ 50mm

≥ 5d (10d)
d ≥ 50mm
D ≥ 10d
D ≥ 2,5d
d

etrier agraf etrier

a) OB37 b) PC52, PC60 sau OB37 c) carcase sudate


Observa ie: valorile din paranteze se refer la etrierii stâlpilor din grupa A
Fig. 13.7 Ancorarea arm turilor transversale
Pozi ia înn dirilor
Ca regul general , este de preferat ca înn direa arm turilor s se realizeze în zonele în
care ele sunt cel mai pu in solicitate. În unele situa ii, din necesit i tehnologice, înn direa
barelor se poate face în zone în care sunt cel mai solicitate: de exemplu, în cazul stâlpilor
este permis ca înn direa s se fac la baza stâlpilor, deasupra nivelului fiec rui plan eu.
Dac stâlpii sunt participan i la structuri antiseismice (grupele A i B), la nivelul de
baz , situat deasupra funda iilor sau a pere ilor structurali ai subsolului, se evit înn direa
arm turilor, sau înn direa se face prin sudur pentru toate barele având diametrul ≥ 16mm.
Dac cl direa are un subsol de tip cutie rigid (fig. 13.16e), cu pere i din beton armat,
barele se duc continue pe cele dou nivele de la baz (subsol i parter). În cazul cl dirilor
f r subsol, barele se duc continue pe în l imea primului nivel, începând din funda ie, f r
ca înn direa s se realizeze prin must i l sate din funda ie (fig. 13.16e).
Alegerea sistemului de înn dire
Pentru alegerea tipului de îmbinare a arm turilor se va ine seama de urm toarele:
- este obligatorie înn direa prin sudur , pentru:
• barele cu d ≥ 32 mm sau, conform [12], barele cu d ≥ 25 mm;
• barele cu d ≥ 16 mm, situate în zonele plastice poten iale ale elementelor din
structuri antiseismice; la elementele verticale ale cl dirilor etajate (stâlpi,
diafragme), aceast prevedere se aplic numai pentru nivelul de baz ;

346
• barele longitudinale ale elementelor solicitate la întindere centric sau excentric
cu mic excentricitate (tiran i, t lpile întinse ale fermelor etc.), cu excep ia anumitor
situa ii precizate în STAS 10107/0-90;
- se recomand înn direa prin sudur , pentru:
• barele cu d ≥ 25 mm;
- nu se permite înn direa prin sudur , pentru:
• barele cu d ≤ 10 mm;
• barele din sârm tras (STNB), cu excep ia sudurilor prin puncte de la nodurile
plaselor sudate executate în uzine.

13.4.1 Înn diri prin suprapunere


13.4.1.1 Înn direa barelor laminate la cald
Lungimea de suprapunere necesar pentru realizarea înn dirii arm turilor de rezisten
se determin cu rela ia:
ls = ks la (13.10)
în care la este lungimea de ancorare, conform rela iei (13.4).
Coeficientul ks are valorile date în func ie de raportul ri între aria arm turilor înn dite
prin suprapunere în sec iunea curent i i aria tuturor arm turilor din aceea i sec iune:
ks = 1 + 0,50 ri , pentru înn diri în zone întinse;
ks = 1 + 0,25 ri , pentru înn diri în zone comprimate.
Decalarea sec iunilor de înn dire trebuie s se fac la o lungime ≥ ls (fig.13.8a), în
cazul pl cilor plane sau curbe. Num rul maxim de bare înn dite într-o sec iune este 1/4 din
aria total de arm tur , în cazul barelor netede OB37, respectiv 1/2 din aria de arm tur , în
cazul barelor profilate PC52 i PC60.

stâlpi ≥ 25mm grinzi


ls ≥ 1,5la
≥ 1,2d

100…
150mm b ≥ 25mm h
≥ 1,2d

ls ls h
arm turi cu profil b
periodic, d ≤ 20mm bare distan ate
≥ 1,25ls
bare petrecute i legate
a) decalarea sec iunilor de înn dire a b) spa ierea barelor înn dite
arm turilor inelare din pere ii
rezervoarelor sau silozurilor
Fig. 13.8 Înn direa prin suprapunere a arm turilor din bare laminate la cald

347
În cazul stâlpilor, în general toate barele se înn desc în aceea i sec iune (fig. 13.16).
Pentru elementele încovoiate sau comprimate/întinse excentric, cu axa neutr în
sec iune, dac pe lungimea de înn dire efortul în arm tura întins scade, astfel ca la unul
din capete s devin σa ≤ 0,25Ra, se admite s se ia ks = 1 (cu excep ia riglelor i stâlpilor
cadrelor antiseismice). Raportul σ a / Ra se poate aproxima prin raportul momentelor
încovoietoare din sec iunile respective, Mi / Mj (fig. 13.9).

i j

ls = la

σai = Ra σaj ≤ 0,25Ra

Mj
Mi
Fig. 13.9 Înn direa barelor cu solicit ri reduse la unul din capete
Dac barele r mân solicitate la compresiune în oricare grupare de ac iuni, lungimea de
înn dire prin suprapunere trebuie s fie:
ls ≥ 30 d, pentru elementele din betoane de clas < Bc25;
ls ≥ 20 d, pentru elementele din betoane de clas ≥ Bc25.
Între barele care se înn desc trebuie s fie un spa iu de 1,2d i cel pu in 25 mm,
deoarece transmiterea efortului se face prin aderen . Dac dimensiunile elementului nu
permit respectarea acestei prevederi, înn direa se poate realiza prin petrecerea barelor f r
spa iu i legarea lor cu sârm (fig. 13.8b).

13.4.1.2 Înn direa plaselor sudate


Lungimea de suprapunere a plaselor sudate difer în func ie de realizarea înn dirii
(dup direc ia barelor de rezisten sau dup direc ia barelor de reparti ie) i în func ie de
gradul de solicitare a barelor. Lungimea de suprapunere se m soar între barele marginale
ale plaselor, perpendiculare pe direc ia de înn dire. În figura 13.10 sunt date lungimile de
suprapunere ale plaselor sudate din bare de o el STNB [16].
Dac înn direa se face în zone în care solicitarea din arm turi este σa ≤ 0,5Ra, se
permite reducerea lungimii de suprapunere (fig. 13.10a).

13.4.2 Înn diri prin sudur


Înn direa arm turilor prin sudur se face cu procedeele de sudare obi nuite, conform
reglement rilor specifice din Instruc iunile tehnice pentru sudarea arm turilor din o el-

348
beton (C28-83), care indic i dimensiunile minime ale cordoanelor de sudur . Calculul
sudurilor se face în acela i mod ca pentru îmbin rile sudate ale construc iilor metalice.
Pentru a asigura transmiterea centric a efortului de la o bar la alta, cordoanele de
sudur se dispun pe cât posibil simetric fa de arm tura care se înn de te. Cordoanele de
sudur asimetrice provoac o stare de solicitare local suplimentar , de aceea nu sunt
indicate decât dac alc tuirea i armarea transversal (etrierii) permit preluarea acestor
solicit ri.
Înn dirile prin sudare mai des utilizate sunt prezentate în continuare [2].
Sudurile manuale prin topire cu arc electric (fig. 13.11) se pot executa prin
suprapunerea barelor sau cu eclise.

• în zonele comprimate: ls ≥ 30d pentru Bc < 25; ls ≥ 20d pentru Bc ≥ 25


• în zonele întinse, conform schi elor de mai jos:
0,5Ra < σ a ≤ Ra σa ≤ 0,5Ra
ls ≥ 2 ochiuri + 50mm; ≥ 50d ls ≥ 40d
ls ls
d 50mm 2 ochiuri d 50mm 1 ochi

a) înn direa pe direc ia arm turilor de rezisten


ls ls ≥ 100mm pentru d > 4mm
ls ≥ 50mm pentru d ≤ 4mm
d

b) înn direa pe direc ia arm turii de reparti ie


Fig. 13.10 Înn direa plaselor sudate din sârme trase netede
Dac înn direa se face prin suprapunere, cap tul barelor se va îndoi, astfel ca pozi ia
cordoanelor de sudur s fie simetric fa de axa barelor (fig. 13.11a).
În cazul ecliselor confec ionate din bare rotunde (fig. 13.11b), aria celor dou eclise
trebuie s fie mai mare cu 20% decât aria barei înn dite, adic for a capabil a ecliselor
trebuie s fie cu 20% mai mare decât a barelor.
Dac accesul electrodului este posibil numai dintr-o parte, înn direa se poate face
printr-o eclis din o el cornier (fig. 13.11c); lungimea de sudur se dubleaz în acest caz.
Lungimile necesare ale sudurilor i ale ecliselor rezult din figura 13.11.
Dac dispunerea cordoanelor este nesimetric , lungimile minime se dubleaz fa de
cele din figura 13.11a i b.

349
Se pot suda cu acest procedeu bare având acela i diametru sau bare la care diferen a
diametrelor satisface condi iile prescrise.
La dispunerea arm turilor în elemente trebuie s se in seama de prezen a ecliselor,
pentru respectarea spa iilor libere necesare unei beton ri corespunz toare.

10mm Ls 10mm

OB37 PC52, PC60


a) sudur prin suprapunere
Ls ≥ 4d Ls ≥ 5d
1…2mm

10mm Ls 10mm OB37 PC52, PC60


b) sudur cu eclise din bare rotunde Ls ≥ 4d Ls ≥ 5d

1…2mm OB37
Ls ≥ 8d
10mm Ls 10mm
PC52, PC60
c) sudur cu eclis din o el cornier Ls ≥ 10d
Fig. 13.11 Înn diri sudate cu arc electric
Sec iunea 1 - 1
≅ 20° 1
30 - 45° Lc/2
d
1 1
Lc/2
Lc/2 Lc/2
d
Lc = 2,5d cochilie metalic Lc = 2,5d
1 d ≥ 25mm d
bar orizontal bar vertical
Fig. 13.12 Sudarea arm turilor cap la cap în cochilie
Sudurile manuale cap la cap sunt realizate în baie de zgur , într-o cochilie metalic .
Acest tip de sudur se poate folosi în cazul barelor cu d ≥ 25 mm. Solu ia este indicat
pentru înn direa barelor de diametre diferite, a barelor solicitate la oboseal sau în situa iile
când electrodul nu are acces decât dintr-o parte.

350
Formele de prelucrare ale capetelor barelor orizontale i verticale sudate cap la cap i
lungimea minim a cochiliilor sunt date în figura 13.12.

13.5 PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE REZISTEN DIN


BETON ARMAT
Înainte de dimensionarea propriu-zis , efectuat prin calculul sec iunilor necesare de
beton i de arm tur , se apreciaz , conform unor prevederi cu caracter constructiv,
dimensiunile elementelor structurale. Acest lucru este necesar pentru determinarea greut ii
proprii a structurilor i a rigidit ii elementelor, în scopul efectu rii calculului static. Pe de
alt parte, limit rile constructive impuse pot garanta, în general, o stare de deforma ie
corespunz toare. Dimensiunile minime impuse de normele specifice diferitelor tipuri de
structuri trebuie în general respectate, chiar dac din calcul ar rezulta dimensiuni mai mici
din punctul de vedere al capacit ii portante.

13.5.1 Predimensionarea stâlpilor


În figura 13.13 sunt prezentate câteva forme utilizate pentru sec iunile transversale ale
stâlpilor.

b b hy hy hy hy

h h hx
hx hx hx

di

d d de
Fig. 13.13 Forme uzuale pentru sec iunea stâlpilor
Dimensiunile minime ale sec iunii transversale sunt: 250 mm pentru stâlpii monoli i
(D ≥ 250 mm în cazul stâlpilor circulari), respectiv 200 mm pentru cei prefabrica i, cu
solicit ri reduse.
În cazul structurilor etajate, stâlpii pot avea sec iuni diferite pe în l imea structurii; se
recomand ca retragerile (reducerea sec iunii) s se fac concomitent numai pe o direc ie i
la cel pu in 2-3 niveluri s se p streze sec iunea constant ; de regul , stâlpii din fa ade se
execut cu l imea constant pe toat în l imea, cu retrageri numai spre interiorul cl dirii.
Dimensiunile laturilor sec iunilor de form dreptunghiular , sau de alte forme
ortogonale (L, T, I), se aleg de regul multiplu de 50 mm.
Raportul dintre laturile sec iunii se alege astfel, încât h/b ≤ 2,5; în cazul sec iunilor
compuse T, I, L etc., limitarea se refer la raportul între dimensiunile maxime pe cele dou
direc ii hx / hy ≤ 2,5 (fig. 13.13).
În l imea sec iunii transversale a stâlpilor h (cm) se poate alege orientativ în func ie de
solicit rile M (kNm) i N (kN), conform rela iei:

351
N
h ≅ 8 3 M + 0,4 3
M
Pentru stâlpii cadrelor antiseismice se poate utiliza rela ia:
N
h=
0,3bRc*
Evaluarea for ei axiale din stâlp se poate face în func ie de suprafa a de plan eu
aferent stâlpului i num rul de niveluri.

13.5.2 Predimensionarea grinzilor


În figura 13.14 sunt prezentate câteva forme uzuale pentru sec iunile transversale ale
grinzilor monolite sau prefabricate.
În cazul grinzilor prefabricate executate în tipare fixe, pentru u urarea decofr rii sunt
necesare evaz ri ale fe elor laterale, cu o pant de circa 1%; dac se utilizeaz tipare
rabatabile, evaz rile nu sunt necesare.
În lungul deschiderii, grinzile pot avea în l imea constant sau variabil , de asemenea
pot avea vute etc.
Dimensiunea minim a în l imii sec iunii transversale h, în func ie de deschiderea l a
grinzilor, dimensiunile optime pentru în l ime i rapoartele h/b recomandate sunt date în
tabelul 13.7.
Tabelul 13.7
Dimensiuni pentru grinzi
Dimensiunea Prescrip ii i recomand ri în func ie de tipul grinzilor
l l
- grinzi principale; - rigle de cadre antiseismice
15 12
l
În l imea minim , hmin - grinzi secundare i nervuri dese simplu rezemate
20
l
- nervuri dese încastrate elastic
25
l
- grinzi principale
8...12
În l imea optim , hopt
l
- grinzi secundare
12...15
h
= 1,5...3 - sec iuni dreptunghiulare
b
h
L imea inimii grinzilor, b = 2...3 sec iuni T
b
h 1
≤ 2 - pentru cazurile în care M tors M in cov ≥
b 3
Pentru grinzile monolite în l imea se adopt , de regul , multiplu de:

352
50 mm, dac h ≤ 800 mm;
100 mm, dac h > 800 mm.
L imea grinzii b se adopt multiplu de 50 mm. De obicei, pentru grinzile monolite cu
b ≤ 200 mm, se poate alege: b = 120; 150; 180; 200 mm.

13.5.3 Predimensionarea pl cilor


Grosimea pl cilor, în func ie de tipul de plan eu din care fac parte, se alege cel pu in
cea prev zut în tabelul 13.8. Dac grosimea necesar a stratului de acoperire cu beton a
arm turii, conform punctului 13.2, este mai mare de 10 mm, diferen a se adaug i la
grosimea minim admis a pl cii.
De regul , grosimea pl cilor trebuie s fie multiplu de 10 mm.
Tabelul 13.8
Grosimi minime pentru pl cile plan eelor, hp min

Tipul plan eului hp min


Plan ee cu grinzi i:
pl ci armate pe o direc ie:
lmin
• simplu rezemate - 60 mm, pentru pl cile monolite;
30
- 30 mm, pentru pl cile prefabricate;

• încastrate elastic lmin


35 Se recomand :
pl ci armate pe dou - 70 mm, pentru pl cile plan eelor inter-
direc ii: mediare ale cl dirilor civile;
lmin
• simplu rezemate - 80 mm, pentru pl cile plan eelor inter-
40 mediare ale cl dirilor industriale;
lmin - 100 mm, pentru plan eele carosabile
• încastrate elastic
45
Plan ee monolite cu nervuri lmin - 30 mm, pentru plan ee cu corpuri de
dese 12 umplutur ;
- 50 mm, pentru plan ee f r blocuri de
umplutur
Plan ee f r grinzi:
plan ee ciuperc
lmax
• cu capitel drept - 100 mm, pentru plan eele de acoperi ;
32 - 130 mm, pentru plan eele curente
• cu capitel frânt sau lmax
capitel cu dal 35
lmax - 130 mm
plan ee tip dal
30

353
bp fe e evazate fe e neevazate

hp
h
α

b b tg α ≈ 1/100 c) elemente prefabricate de


a) grinzi monolite b) grinzi prefabricate suprafa (plan eu)

vut
d) h = const. e) h = variabil
Fig. 13.14 Forme uzuale de grinzi

13.6 PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU STÂLPI


Alegerea dimensiunilor sec iunii transversale se face conform punctului 13.5.1.
Prevederile de alc tuire in seama de clasificarea stâlpilor în grupele A, B i C,
conform punctului 13.1.2, tabelul 13.1 i se refer la cazurile în care for ele axiale relative
satisfac condi ia:
N
n= ≥ 0,05
bhRc

13.6.1 Arm turile longitudinale


În figura 13.15 sunt prezentate câteva moduri de dispunere a arm turilor în sec iunile
transversale ale stâlpilor.
Diametre utilizate i distan e între arm turi
Limitarea diametrelor utilizate pentru arm turile longitudinale se face conform datelor
din tabelul 13.9.
Tabelul 13.9
Diametre minime i maxime pentru arm turile longitudinale ale stâlpilor
Diametre minime, mm Diametre maxime, mm
Tipuri de stâlpi Tipul de o el
PC60, PC52 OB37 PC60, PC52, OB37
Stâlpi structurali 12 14
28 - beton obi nuit
Stâlpi turna i în zid rie, la
10 12 22 - beton cu agregate
structurile cu ziduri portante
u oare
Stâlpi nestructurali 10
Distan a liber între arm turi trebuie s fie ≥ 50 mm; distan a interax nu trebuie s
dep easc 250 mm (fig. 13.15).

354
distan a interax
≤ 250mm
etrier
agraf distan a
liber
≥ 50mm
a) b)
≤ 250mm etrieri
neperimetrali

≤ 250mm

c) etrier perimetral d)
Fig. 13.15 Moduri de armare ale stâlpilor
Se admite armarea cu numai patru bare dispuse la col urile sec iunii:
• la stâlpii din grupa A, având laturile sec iunii ≤ 350 mm;
• la stâlpii din grupele B i C, având laturile sec iunii ≤ 400 mm.
În cazul sec iunilor circulare, num rul minim al barelor longitudinale de rezisten este
de ase.
Dac stâlpii au forme ortogonale compuse, num rul minim de bare rezult din condi ia
de a avea arm turi longitudinale în toate col urile etrierilor (fig. 13.15d).
Procente de armare longitudinal
Procentul total de armare longitudinal p se determin cu rela ia
Aa (total )
p= 100 (%) (13.11)
bh
i se refer la arm tura total de rezisten Aa, dispus în sec iune pe dou laturi
(compresiune excentric dreapt ) sau pe contur (compresiune excentric oblic ).
Se respect urm toarele limite:
• procentul total maxim, de regul ≤ 2,5 %;
• procentul total minim, conform tabelului 13.10;
• procentul minim de armare pe fiecare latur a sec iunii: 0,2 %;
În situa iile în care din motive de asigurare a rigidit ii necesare la deplas ri laterale,
sau din alte motive, sec iunea de beton a stâlpilor se majoreaz fa de cea dedus din
calcul, astfel încât arm tura longitudinal rezult dimensionat constructiv, procentele
totale de armare pot fi reduse cu 20 % fa de cele din tabelul 13.10, cu condi ia ca
procentul de armare pe fiecare latur s nu scad sub valorile:

355
• 0,15 % la stâlpii din grupa A;
• 0,10 % la stâlpii din grupele B i C.
Tabelul 13.10
Procente totale minime pmin pentru arm turile longitudinale ale stâlpilor
Grupa de stâlp
Pozi ia A B C
stâlpului Tipul de o el
în structur PC60 PC52 OB37 PC60, PC52 OB37 PC60, PC52 OB37
pmin , %
interior 0,5 0,6 0,8 0,5 0,6
marginal 0,6 0,7 0,9 0,6 0,7 0,4 0,5
de col 0,7 0,8 1,0 0,7 0,8
Observa ie: La construc iile cu un singur nivel, cu grinzile de acoperi rezemate articulat pe
stâlpi, pentru to i stâlpii, indiferent de pozi ia lor în structur , se adopt procentele minime
corespunz toare stâlpilor interiori.
Înn direa arm turilor
Înn direa arm turilor pe în l imea structurii se realizeaz conform prevederilor
punctului 13.4. Barele de la nivelul inferior se deviaz pe în l imea riglelor, pentru a putea
fi al turate arm turilor de la nivelul superior (fig. 13.16a). Dac sec iunile a dou niveluri
succesive sunt diferite, panta maxim admis pentru devierea arm turilor longitudinale pe
în l imea riglelor este 1/6 (fig. 13.16b). Dac aceast pant nu se poate asigura, înn direa se
realizeaz prin bare intermediare suplimentare, care str bat nodul (fig. 13.16c).
Sub ciocurile barelor comprimate apar solicit ri excentrice fa de axele barelor, ceea
ce poate conduce la flambarea local a barelor i la desprinderea stratului de beton, dac
etrierii sunt monta i necorespunz tor (fig.13.16d) [56].
Se recomand ca barele longitudinale, realizate din o el profilat, s se termine drept,
f r ciocuri, iar etrierii s se dispun corect. În cazul în care se utilizeaz o el neted (OB37),
barele trebuie s se termine cu ciocuri, deoarece exist posibilitatea ca, sub unele
combina ii de înc rc ri, barele s fie întinse. În aceast situa ie, etrierii trebuie monta i
începând chiar din dreptul ciocurilor.

13.6.2 Arm turile transversale


În cazul stâlpilor, etrierii se dispun pentru a împiedica flambajul barelor longitudinale
pe por iunea dintre doi etrieri succesivi, pentru realizarea confin rii zonei comprimate a
sec iunii de beton i preluarea eforturilor transversale din zonele de înn dire a barelor
longitudinale.
Rolul de rezisten al arm turilor transversale este destul de redus, nivelul de solicitare
la t iere în stâlpi fiind în general sc zut (cu excep ia stâlpilor scur i).
Armarea transversal este realizat sub form de etrieri închi i perimetrali i
neperimetrali; se pot dispune i agrafe, ale c ror cârlige se leag de etrieri în vecin tatea
barelor longitudinale i nu de acestea, pentru a m ri eficien a etrierilor (fig. 13.15 i 13.18)
[36].

356
Pe în l imea stâlpilor, din punctul de vedere al distan ei dintre etrieri se disting dou
tipuri de zone de armare transversal :
• zone curente, cu arm tura transversal dispus la distan a ae, respectând condi iile:
ae ≤ {15d; 200 mm (grupa A); 300 mm (grupele B i C)} (13.12)
în care d este diametrul minim al arm turilor longitudinale.
• zone cu arm tura transversal dispus la distan a redus , aer:
aer ≤ { 8d; h/5}, cu condi ia aer ≥ 100 mm (13.13)
în care d are semnifica ia de mai sus, iar h este dimensiunea laturii mari a sec iunii
stâlpului.

ls = 1,5la ← toate barele întrerupte în aceea i sec iune tgα >1/6

tgα ≤1/6

ls ≥50 mm ls ls

grind ≥ la
α

≥50 mm

bare deviate pentru înn dire bare suplimentare


a) b) c)

e N e=0 bare continue din


N bare continue pe
funda ie
2 nivele
parter

PC parter

subsol
perete
ls rigid
etrier
N N
lips
d) e)
Fig. 13.16 Înn direa barelor longitudinale ale stâlpilor

357
Arm tura transversal se dispune la distan a redus , aer :
a) în cazul stâlpilor din grupa A:
• pe lungimea lp a zonelor plastice poten iale, determinat conform punctului 13.1.3,
(fig. 13.19a):
de la extremit ile inferioare ale stâlpilor cadrelor, la fiecare nivel, în toate
cazurile (fig. 13.1c, d);
de la extremit ile superioare ale stâlpilor care fac parte din cadre ale
N
structurilor etajate curente, ale fiec rui nivel, dac ≥ 0,3 ;
bh0 Rc
de la extremit ile superioare ale stâlpilor care fac parte din cadre ale
structurilor de rezisten , a c ror alc tuire face posibil dezvoltarea unor
deforma ii plastice mari i în aceste zone; de exemplu, în cazul cadrelor cu
umplutur din zid rie masiv , la care desprinderea local a zid riei de stâlpi, sub
ac iuni seismice puternice, poate transforma zona respectiv în stâlp scurt, sau în
cazul structurilor în cadre, unde pere ii structurali pot fi întrerup i din
considerente func ionale - figura 13.17;
• pe toat în l imea stâlpilor având raportul Hs /h ≤ 3 (stâlpi scur i), unde Hs este
în l imea liber a stâlpului, iar h latura cea mai mare a sec iunii transversale;
b) pe lungimile de înn dire prin suprapunere a arm turilor longitudinale, la toate
grupele de stâlpi;
c) în cazul înn dirii la baza stâlpilor din grupele A i B, începând de la fa a superioar
a funda iilor, pe distan a considerat pân la cap tul por iunii de lungime lp, m surat de
la partea superioar a pardoselii (fig. 13.19b);
d) pe distan a cea mai mare dintre ls i lp, dac zonele de înn dire sunt situate la aceea i
extremitate a stâlpilor nivelurilor curente cu zonele plastice poten iale (fig.13.19a).

desprindere
seism

gol

zid rie stâlp scurt


perete
masiv
aer

Fig. 13.17 Zone cu comportare de stâlpi scur i


Etrierii stâlpilor din grupa A se termin cu cârlige alc tuite conform punctului 13.3.2,
figura 13.7a i b; por iunile drepte ale cârligelor trebuie s fie de cel pu in 10d.
Diametrele minime ale etrierilor se aleg:
de ≥ {1/4d; 6 mm; 8 mm (etr. perimetrali la stâlpii din grupa A)} (13.14)
unde d este diametrul maxim al arm turii longitudinale.

358
În afara etrierilor perimetrali obligatorii, în sec iunea transversal sunt necesari i
etrieri neperimetrali sau agrafe, inând seama de urm toarele:
• la stâlpii din grupa A:
- fiecare bar longitudinal , de regul , trebuie s fie legat de un col de etrier sau de
agraf , dac legarea din dou în dou bare ar conduce la o distan > 200 mm între
dou ramuri succesive de etrieri (fig. 13.18a);
- se admite ca fiecare a dou bar longitudinal s fie legat de un col de etrier sau
de agraf , dac distan a între dou ramuri consecutive ale acestora este ≤ 200 mm
(fig. 13.18b);
• la stâlpii din grupele B i C, se prev d etrieri neperimetrali în cazurile:
- când au peste 3 bare longitudinale pe latur , dac m rimea laturii mari a sec iunii
este > 400 mm;
- când au peste 4 bare longitudinale pe latur , dac m rimea laturii mari a sec iunii
este ≤ 400 mm.
• la stâlpii din zonele seismice F, în afara zonelor plastice poten iale, se admite s se
prevad numai etrieri perimetrali, pe laturile cu 3 bare longitudinale, dac dimensiunea
acestor laturi este ≤ 400 mm.

≤ 200mm
b > 200 mm
b ≤ 200mm

≤ 200mm

h
a) b) h
Fig. 13.18 Dispunerea etrierilor neperimetrali în sec iunile stâlpilor
Procente de armare transversal
Procentul de armare transversal pe direc ia unei laturi b a sec iunii stâlpului se
determin cu rela ia:
ne Ae
pe = 100 (%) (13.15)
aeb
în care:
Ae este aria sec iunii unei ramuri de etrier (sau agraf );
ne- num rul de ramuri de etrieri (sau agrafe), intersectate de un plan paralel cu latura b;
ae - distan a dintre etrieri pe în l imea stâlpului.
De exemplu, în figura 13.18a, pe dup latura b se calculeaz pentru cinci bare (doi
etrieri i o agraf ), iar dup latura h, pentru 4 bare (doi etrieri).
Condi iile necesare de armare cu etrieri, pe direc ia fiec rei laturi, sunt trecute în
tabelul 13.11.

359
rigla sup.

lp zon plastic poten ial


aer
h

Hs ae zon
curent

aer lp
ls aer
lp
pardoseal rigid
rigla inf.

a) stâlp curent b) stâlp la nivelul de baz


Fig. 13.19 M suri de confinare prin îndesirea etrierilor
în zonele plastice poten iale ale stâlpilor
Tabelul 13.11
Procente minime de armare transversal a stâlpilor pe min
Grupa stâlpilor Tipul zonei pe în l imea stâlpului: pe min, %
- zone plastice poten iale:
R
dac ξ ≤ 0,4 10 c (0,4 + n)
Ra
A R
dac ξ < 0,4 ≤ ξb 10 c (0,4 + n) + 0,5 (ξ −0,4)
R a
- zone curente (în afara zonelor
0,15
plastice poten iale)
B,C 0,1
N x
În tabelul 13.11, n = este valoarea relativ a for ei axiale, iar ξ = i ξb
bhRc h0
reprezint valoarea relativ efectiv a pozi iei axei neutre, respectiv valoarea ei maxim
(pct. 6.5.4.2, tab. 6.1).
Stâlpii freta i se armeaz pe direc ia transversal cu frete, având pasul s:
s ≤ {1/5 ds; 80 mm }, cu condi ia smin = 50 mm (13.16)

360
în care ds este diametrul sâmburelui de beton fretat.
Diametrul fretei va fi cel pu in de 6 mm.
Procentul de armare longitudinal , raportat la aria sâmburelui de beton fretat trebuie s
fie:
Aa ( total )
p= 100 ≥ 0,5% (13.17)
πd s2
4

13.7 PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU GRINZI


Dimensiunile sec iunilor transversale ale grinzilor se aleg conform punctului 13.5.2.
Grinzile se armeaz cu carcase spa iale, în care barele sunt legate cu sârm , sau sunt
sudate.

13.7.1 Arm turile longitudinale de rezisten


Diametre utilizate i distan e între arm turi
Diametrul minim este de 10 mm; diametrul maxim admis este, de regul , 25 mm. La
grinzile din beton u or, barele cu diametrul >12 mm trebuie s fie din o el cu profil
periodic.
Distan ele libere între arm turi trebuie s respecte condi iile din figura 13.20a. Pentru
a permite introducerea pervibratorului, unul din spa iile dintre barele de la partea superioar
a grinzii, de preferin situat în axul grinzii, trebuie s fie de cel pu in 50 mm. Distan a
interax pentru barele din zona întins va fi de maxim 200 mm.

↓ sensul de turnare
d1 ≥ 50mm

arm tur de
montaj ≤ 400
≥ 30mm
≥ d1 > 700
incorect
≥ 25mm ≤ 400
≥d

≥ 25mm; ≥ d
d ≤ 200mm
a) b) c)
Fig. 13.20 Distan e între barele longitudinale ale grinzilor
Se recomand ca arm turile s se aleag astfel, încât s fie dispuse pe cel mult dou
rânduri, atât în partea inferioar , cât i în partea superioar a grinzilor. Dac sunt necesare

361
arm turi i pe rândul al treilea, acestea se dispun la distan e interax duble fa de cele
admise pentru barele de pe primele dou rânduri. Arm turile se plaseaz pe aceea i
vertical ; nu este permis intercalarea lor, deoarece împiedic p trunderea betonului (fig.
13.20b).
Procente de armare longitudinal
Procentele de armare minime pentru zonele întinse sunt date în tabelul 13.12.
În cazul grinzilor obi nuite, pmax rezult din condi ia ξ ≤ ξb, iar în cazul zonelor
plastice poten iale ale riglelor de cadre, din condi ia ξ ≤ ξlim = 0,25 (pct. 6.6.2); pentru
sec iunile dublu armate, ξ se determin pentru diferen a p − p′ .
Procentele medii de armare, raportate la sec iunea util a inimii (bh0), trebuie s se
încadreze, de regul , în urm toarele limite economice: 0,8...1,8% la grinzile monolite i
1,0...2,0%, la grinzile prefabricate. Obi nuit, nu se recomand utilizarea unor procente de
armare care dep esc 1,2…1,5%.
Tabelul 13.12
Procente minime pentru arm turile longitudinale în zonele întinse ale grinzilor pmin
Tipul de grind pmin, %
Grinzi obi nuite (care nu sunt rigle de cadru) i pl ci, la
0,05 ≤ pmin =1,15 p ≤ 0,10
care procentul de armare rezultat din calcul este p ≤ 0,10%
Rigle de cadru participante la structuri antiseismice :
• în zonele seismice de calcul A...E,
pentru arm turile întinse de pe reazeme 0,45
pentru celelalte arm turi întinse 0,15
• în zona seismic de calcul F 0,10
Rigle de cadru neparticipante la structuri antiseismice 0,10
În sec iunile de reazem ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice,
raportul între cantitatea de arm tur de la partea inferioar i cea de la partea superioar
trebuie s fie cel pu in 0,4 la construc ii aflate în zonele seismice de calcul A, B i C i cel
pu in 0,3 în zonele D i E (fig.13.28b). Ancorarea i înn direa acestor arm turi se asigur ca
pentru bare solicitate la întindere (fig. 13.3a), chiar dac din gruparea special , ele rezult
solicitate numai la compresiune.
Stabilirea sec iunilor de la care arm turile longitudinale pot fi întrerupte sau
înclinate
Pentru întreruperea sau înclinarea barelor necesare din calculul la moment încovoietor
în sec iuni normale, se utilizeaz diagrama ob inut prin dilatarea (prelungirea) cu lungimea
h/2 a diagramei înf ur toare a momentelor încovoietoare maxime (fig. 13.21). Aceast
prevedere asigur i preluarea momentelor încovoietoare în sec iuni înclinate.
Pentru o bar se definesc urm toarele sec iuni, m surate în raport cu diagrama dilatat
(fig. 13.22):
sec iunea I, în care o bar (sau un grup de bare) este integral necesar din
dimensionarea la moment încovoietor - bara este utilizat la maxim în raport cu
diagrama de momente încovoietoare dilatat ;

362
sec iunea II, în care bara nu mai este necesar din calcul, momentul fiind preluat în
întregime de celelalte bare din sec iune; distan a dintre cele dou sec iuni se noteaz lI,II.
O bar longitudinal dreapt poate fi întrerupt dincolo de sec iunea I, la distan a l,
dac sunt îndeplinite condi iile (fig.13.22a):
l ≥ lI,II (13.18)
l ≥ la (13.19)
unde la este lungimea de ancorare, conform punctului 13.3.1, rela ia 13.4.
Se admite c pe lungimea l efortul în bar scade de la valoarea maxim la zero.
h2 h2
Md

h2 h2
M

h2 h2

Md
h2 h2
M - diagrama înf ur toare a momentelor încovoietoare maxime
Md - diagrama dilatat cu h/2
Fig. 13.21 Dilatarea diagramei de momente încovoietoare

direc ia de cre tere M l1 li / 2 l2 l2

I II li
I II B
li/2
lI, II A
li
la l1 ≥ 0
lI, II
l
l ≥ la l1 + li / 2 ≥ lI, II
l ≥ lI, II l1 + li + l2 ≥ la li /2 + l2 ≥ la
a) bare întrerupte sau ridicate în raport cu diagrama de b) bar necesar i la
momente încovoietoare preluarea for ei t ietoare
Fig. 13.22 Condi ii privind stabilirea punctelor de întrerupere sau înclinare a
arm turilor longitudinale în grinzi

363
Dac bara are o por iune ridicat , din punctul de vedere al prelu rii momentului
încovoietor înclinarea poate s înceap în sec iunea I; se consider c efortul descre te pân
la valoarea zero pe lungimea li a p r ii înclinate, a c rei extremitate trebuie, în consecin ,
s treac dincolo de sec iunea II (fig. 13.22a). Distan a lI,II se m soar în proiec ie pe axa
grinzii.
Condi iile pentru lungimea necesar a barei dup sec iunea I, sunt:
l1 ≥ 0 (13.20)
li
l1 + ≥ lI,II (13.21)
2
l1 + l i + l2 ≥ la (13.22)
în care:
l1 este distan a de la sec iunea I pân la punctul de ridicare a barei;
l2 - lungimea por iunii drepte cu care se termin por iunea înclinat , cel pu in 10d în
zone comprimate i 20d în zone care pot fi i întinse (fig.13.23a).
Dac bara înclinat este necesar i din calculul la for t ietoare, trebuie respectat în
plus condi ia (fig. 13.22b):
li
+ l2 ≥ la (13.23)
2

l2 ≥ 10d în zone comprimate


NU se folosesc bare flotante !
l2 ≥ 20d în zone care pot fi i întinse
l2 b)

Aa min Aa/3 duse


R ≥ 10d drept
R
45°
a) c)
Fig. 13.23 Alc tuirea barelor cu por iuni înclinate
Determinarea sec iunilor de tipul I pentru fiecare bar longitudinal care se întrerupe
sau se ridic , este necesar pentru “îmbr carea” diagramei înf ur toare a momentelor
încovoietoare, dilatat cu h/2. Aceasta înseamn satisfacerea condi iei Mcapabil ≥ M, pentru
fiecare sec iune vertical de-a lungul grinzii.
În figura 13.24 se exemplific modul de determinare a sec iunilor de întrerupere a
barelor, în câmp i pe reazeme, pentru cazul unei grinzi obi nuite, armat cu bare
longitudinale drepte din o el profilat.
Se procedeaz dup cum urmeaz :
• Se calculeaz momentul capabil maxim Mcap max, pentru toate barele de arm tur
longitudinal , rezultate din calculul la moment încovoietor, în sec iunea de câmp (barele
având m rcile ③ ④ i ⑤) i de reazem (barele ① i ②).

364
montaj 2φ A B +

+ h

A B
+ + I
I
II Mcap
h/2 Mcap +
Mcap
Mcap
Mcap Mcap + +

Mcap
h/2 II lI, II I
h/2 2φ22
h/2 h/2 l 3φ20
II I
II I I II
l lI, II lI, II
l
l
2φ18
II I 2φ18 I II condi ie obligatorie
II l ≥ max (la ;lI, II)
I 2φ20 I
l l II

montaj 2φ 3φ20
2φ22

A-A B-B
2φ20 2φ20
2φ18
2φ18

Fig. 13.24 Stabilirea punctelor de întrerupere ale barelor în câmpul i pe reazemul


unei grinzi continue, armat cu bare drepte

365
• Se grupeaz barele, în func ie de pozi ia lor în sec iunea transversal , inând seama
de urm toarele:
pentru arm turile de la partea inferioar (din câmp), barele de marca ③, plasate în
col urile etrierilor ( i care trebuie s reprezinte cel pu in o treime din arm tura total
necesar din câmp), se duc continuu pân la reazemele adiacente; celelalte bare, cu
marca ④ i ⑤, constituie urm toarele grupe de bare, care pot fi întrerupte în deschidere,
dou câte dou ;
pentru arm turile de la partea superioar (de pe reazem), se procedeaz la fel, cele
cinci bare împ r indu-se în dou grupe; barele de marca ①, din col urile etrierilor, se
prelungesc pe toat lungimea diagramei de momente încovoietoare negative, cu
respectarea condi iilor (13.18) i (13.19).
Grupurile de arm turi, în ordinea întreruperii lor, sunt: ②, ① pe reazem, i ⑤, ④, ③ în
câmp.
• Se calculeaz momentul capabil pentru toate grupele de bare i se traseaz linii
orizontale în dreptul fiec rui moment capabil, începând, fa de axa grinzii, cu barele care
vor fi întrerupte ultimele. La intersec ia liniilor cu diagrama de momente dilatat cu h/2 se
afl sec iunea I pentru grupul de bare considerat. Sec iunea II, de la care grupul de bare nu
mai este necesar din calcul, este sec iunea pentru care momentul capabil al barelor r mase
intersecteaz diagrama de momente încovoietoare dilatat .
Simplificat, se poate admite c momentul capabil pentru o bar sau un grup de bare
este propor ional cu aria sec iunii transversale a barei sau a grupului de bare, adic :
Aa ,grup
Mcap, grup = Mcap, tot (13.24)
Aa ,tot

• De la sec iunea I, barele trebuie prelungite cu distan a l ≥ lI,II, cu condi ia l ≥ la;


sec iunea II pentru grupul de bare întrerupt este în acela i timp sec iunea I pentru urm torul
grup de bare. De exemplu, sec iunea I① (pentru barele ① de pe reazem) se afl la intersec ia
liniei orizontale din dreptul valorii Mcap① cu diagrama de momente deplasat cu h/2, iar
sec iunea II①, la distan a l = lI,II > la; sec iunea I② (pentru barele ②), se afl la distan a h/2
de la fa a reazemului, iar sec iunea II② coincide cu sec iunea I①; de la sec iunea I②, barele
② se prelungesc cu l = la > lI,II.
Sisteme de armare ale grinzilor
Arm turile longitudinale ale grinzilor, în cazul barelor legate cu sârm în carcase, pot
fi drepte, sau cu por iuni drepte i por iuni înclinate.
Tendin a actual este de a arma grinzile cu bare longitudinale drepte i cu etrieri,
pentru reducerea consumului de manoper necesar fason rii i mont rii arm turilor, ca de
exemplu în cazul grinzilor continue obi nuite (fig. 13.24) sau în cazul riglelor cadrelor
antiseismice (fig. 13.28 i 13.3).
Dac se utilizeaz i bare cu por iuni înclinate, specifice grinzilor înc rcate
gravita ional, se respect urm toarele:
• unghiul de înclinare este, de regul , 45°, iar racordarea por iunilor drepte cu cele
înclinate se face cu o raz de curbur ≥ 10d; nu se admit arm turi înclinate sub form de
bare flotante (fig. 13.23b);

366
• barele înclinate se termin cu por iuni drepte având lungimea l2, conform figurilor
13.22 i 13.23a;
• cel pu in o treime din arm turile din câmpul grinzilor i cel pu in barele longitudinale
din col urile etrierilor se men in drepte pân la reazeme i se ancoreaz dincolo de
reazeme ca bare solicitate la întindere (fig. 13.23c i 13.24); barele înclinate nu se
plaseaz lâng fe ele laterale ale grinzilor, pentru a evita fisurarea prin despicarea
stratului de acoperire cu beton, datorit presiunii mari care ac ioneaz asupra betonului
în por iunile curbe ale arm turilor;
• barele înclinate pot fi ridicate într-o singur sec iune sau în mai multe sec iuni, dup
cum rezult necesar din calculul la for t ietoare. Prima sec iune de înclinare se
prevede la o distan de cel mult 50 mm de la marginea reazemului; se recomand ca
distan a între prima i a dou sec iune de înclinare s nu fie mai mare decât h (în l imea
grinzii), iar în cazul în care sunt necesare mai mult de dou sec iuni de înclinare,
distan ele dintre aceste sec iuni s fie cel mult 1,5h (fig. 13.25).
Pentru riglele cadrelor structurilor antiseismice, se recomand evitarea utiliz rii
arm turilor înclinate.

≤ 50mm M ≤ h ≤ 50 ≤ 50 ≤ h

ae, reazem ae, câmp


4φ22
montaj 2φ12 1φ18

2φ20 Aai, 1
3φ20 Aai, 2

Fig. 13.25 Armarea grinzilor obi nuite cu bare independente legate cu sârm
În figura 13.25 este prezentat o variant de armare a unei por iuni dintr-o grind
continu obi nuit , cu bare longitudinale drepte i înclinate.
Pentru zonele de reazem, în figura 13.26 sunt ar tate dou posibilit i de armare,
diferite din punctul de vedere al lungimii por iunilor drepte. Arm tura înclinat ① din
figura 13.26 a, preia în stânga i în dreapta reazemului numai for t ietoare. Arm tura
înclinat ②, din figura 13.26b, particip i la preluarea momentelor încovoietoare negative
în dreapta reazemului, dac por iunea dreapt cu care se prelunge te bara de la marginea
reazemului este cel pu in (0,5h + l), unde l trebuie s respecte condi iile (13.18) i (13.19).
Bara echivalent ③, din câmpul al doilea, preia moment încovoietor în stânga reazemului i
for t ietoare în dreapta reazemului. Obi nuit, pentru preluarea momentului pe reazem,
barele ② i ③ sunt considerate ca un c l re , având diametrul barei de sec iune mai mic .

367
h/2 + l h/2 + l l ≥ lI, II
≤ 50 ≤ 50mm ≤ 50mm l ≥ la
≤ 50

Aa Aa stânga Aa dreapta

Aai dreapta
Aai
Aai stânga

a) arm tura înclinat numai pentru b) arm tura înclinat pentru for t ietoare i
for a t ietoare prelungit pentru momentul încovoietor
Fig. 13.26 Modalit i de armare cu bare ridicate ale grinzilor obi nuite
Pentru armarea grinzilor se pot utiliza i carcase plane sudate, alc tuite din bare
longitudinale drepte i bare transversale, cu rol de etrieri. Dac l imea grinzii nu dep e te
150 mm, se poate folosi o singur carcas (fig.13.29c); dac l imea este mai mare, se
utilizeaz carcase duble sau triple (fig. 13.27).
ae1
A B C2 + C3
carcasa C1

A B
C2,3 → ae2, 3
C1 → ae1
C2 + C3
carcasa C1

≥ 35mm
2 carcase C1 2 carcase C2
carcasa C3

d ≥d; ≥25mm
A-A B-B
Fig. 13.27 Armarea grinzilor cu carcase sudate

368
Pentru riglele cadrelor f când parte din structuri antiseismice, cel mai frecvent se
utilizeaz armarea cu bare drepte i etrieri (fig. 13.28). Ancorarea barelor longitudinale pe
reazeme se face conform punctului 13.3, figura 13.3a.

grup ri speciale (cu seism) Aa sup ZONA


grup ri fundamentale SEISMIC

A a inf ≥ 0,4 pentru A…C


M A a sup ≥ 0,3 pentru D; E

Aa inf
A-A
a) diagrama înf ur toare a momentelor b) condi ii pentru arm turile
încovoietoare maxime longitudinale în sec iunile de reazem
A zon plastic poten ial
lp = 2h lp = 2h

A
aer ae aer

4φ22 4φ20
2φ montaj

3φ18

c) dispunerea arm turilor longitudinale i îndesirea etrierilor


Fig. 13.28 Armarea riglelor cadrelor antiseismice

13.7.2 Arm turile longitudinale de montaj


Arm turile longitudinale de montaj se dispun:
• la fiecare col de etrier, în zonele în care nu sunt necesare din calcul arm turi
comprimate de rezisten ; de exemplu, în zona de câmp, la partea superioar a grinzii;
• pe fe ele laterale ale grinzilor cu h >700 mm, la distan e de cel mult 400 mm; aceste
bare se leag între ele în sens transversal cu agrafe, dispuse din doi în doi etrieri (fig.
13.20c, 13.29b).
Diametrele minime pentru arm turile de montaj se dau în tabelul 13.13. De regul , se
aleg diametre mai mari decât ale etrierilor sau, în cazul carcaselor sudate, decât ale barelor
transversale.

369
Tabelul 13.13
Diametre minime ale arm turilor longitudinale de montaj, dmin
Pozi ia dmin, mm
arm turilor în sec iunea Carcase legate cu sârm , din o el de tip:
transversal a grinzii Carcase sudate
PC60, PC52 OB37
în partea superioar 8 10 (8) 6 (5)
pe fe ele laterale 6 8 5
Observa ie: valorile din paranteze sunt date pentru grinzile prefabricate.

13.7.3 Arm turile transversale


Etrierii, în cazul carcaselor legate cu sârm , pot fi deschi i sau închi i (fig. 13.29a).

ne = 2 ne = 4
carcas
sudat
etrier deschis
b > 400mm b < 150mm
agraf
ne = 2
bar ne = 1
transversal
etrier închis
b ≤ 400mm
a) etrieri simpli (cu dou ramuri) b) etrieri dubli c) carcas sudat
(cu patru ramuri)

Fig.13.29 Forma etrierilor i a barelor transversale în grinzi


Etrierii deschi i pot fi dispu i în zonele în care solicitarea la t iere este nesemnificativ
i în care la partea superioar a grinzii sunt dispuse constructiv arm turi de montaj.
Etrierii închi i se prev d:
• pe toat lungimea grinzilor independente f r plac la partea superioar ;
• în zonele în care exist arm turi de rezisten i la partea superioar a grinzilor care
fac parte din plan ee, sau au plac la talpa superioar (sec iuni T).
Etrierii cu minimum patru ramuri (fig. 13.29b), se prev d în cazul grinzilor care au
l imea b > 400 mm, sau dac sunt necesari din calculul la for t ietoare.
Diametrele minime ale etrierilor sunt:
în cazul carcaselor legate cu sârm (PC52, PC60, OB37), cel pu in 1/4 din diametrul
maxim al arm turilor longitudinale, respectiv cel pu in:
6 mm pentru grinzi cu h ≤ 800 mm;
8 mm pentru grinzi cu h >800 mm.

370
în cazul barelor transversale ale carcaselor sudate (STNB): 4 mm.
Diametrul maxim se limiteaz de regul la 12 mm.
Distan ele maxime admise între etrieri, sau între barele transversale ale carcaselor
sudate, ae sunt:
• pe por iunile în care exist arm tur comprimat rezultat din calcul (d fiind cel mai
mic diametru), pentru evitarea flamb rii acestor bare pe distan a dintre doi etrieri:
ae ≤ 15 d, în cazul grinzilor din beton obi nuit, greu;
ae ≤ 10 d, în cazul grinzilor din beton u or.
• în zonele plastice poten iale ale riglelor cadrelor participante la structuri antiseismice,
pe lungimea lp, determinat conform punctului 13.1.3, în scopul confin rii betonului
comprimat (fig.13.28c):
ae ≤ 200 mm; ae ≤ h/4
Pentru zonele seismice de calcul A...E, procentul de armare transversal în zonele
plastice poten iale ale riglelor trebuie s fie:
pe ≥ 0,2%.
• în restul cazurilor:
3
ae ≤ 300 mm; ae ≤ h ; se recomand : pe ≥ 0,1%.
4

13.7.4 Armarea grinzilor solicitate la încovoiere cu torsiune


Arm turile longitudinale suplimentare, necesare din calcul pentru preluarea
momentelor de torsiune, se distribuie pe perimetrul sec iunii, cât mai uniform (fig. 13.30).
Arm turile longitudinale dispuse din calculul în sec iuni normale se modific în consecin .
Toate arm turile longitudinale se ancoreaz i se înn desc conform prevederilor pentru
barele solicitate la întindere.

la la

agraf

be be ≥ l a be < l a
b

Fig. 13.30 Armarea grinzilor solicitate la încovoiere cu torsiune

371
Arm turile transversale necesare pentru preluarea momentelor de torsiune se
realizeaz prin suplimentarea num rului etrierilor perimetrali dispu i pentru preluarea for ei
t ietoare, diametrul etrierilor alegându-se de regul acela i cu cel al etrierilor de t iere.
To i etrierii perimetrali se prev d cu ramurile orizontale superioare suprapuse pe toat
l imea grinzii, dar cel pu in pe o lungime egal cu la, lungimea de ancorare calculat
conform punctului 13.3.
Modul de dispunere a arm turilor longitudinale i transversale, rezultate din calculul la
încovoiere i la torsiune este prezentat în figura 8.6.

13.7.5 Armarea consolelor scurte


Se recomand ca armarea s se realizeze numai cu bare longitudinale i etrieri
orizontali. Ancorarea arm turilor longitudinale pentru preluarea momentelor încovoietoare
se realizeaz la capete cu lungimea la, conform rela iei (13.4), ca în figura 13.31. Distan a
maxim între etrieri este de 150 mm.
arm tur pentru preluarea
momentului încovoietor

etrieri orizontali
≥ la

ae ≥ la
≥ la

Fig. 13.31 Armarea consolelor scurte

13.8 PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU PL CI


Prevederile prezentate în continuare se refer la pl cile plan eelor din cl dirile civile
sau industriale, cu rezem ri continue pe pere i sau grinzi; pentru alte tipuri de plan ee, de
exemplu, plan ee ciuperci sau plan ee dal cu rezemare numai pe stâlpi, prescrip iile de
proiectare referitoare la pl ci sunt date în normele specifice structurilor din care fac parte.
Grosimea pl cilor se alege conform punctului 13.5.3.
Pl cile se armeaz cu bare dispuse în general pe dou direc ii perpendiculare, formând
plase. Acestea pot fi:
• plase legate cu sârm , alc tuite din bare montate individual, din o el PC60, PC52 sau
OB37;

372
• plase sudate, în general din o el STNB.
Plasele legate cu sârm se folosesc în cazul elementelor executate monolit; plasele
sudate se pot utiliza atât pentru pl cile prefabricate, cât i pentru pl cile monolite.
Barele netede de tip OB37 sunt utilizate când arm tura de rezisten rezult din
condi ii constructive (diametre minime, num r minim de bare, procente minime de armare).
Procentele de armare minime sunt cele date în tabelul 13.12.
Procentul mediu de armare trebuie s se încadreze în urm toarele limite economice:
sub 0,8 % la pl cile armate pe o direc ie i sub 0,5% la cele armate pe dou direc ii, valorile
optime fiind date în tabelul 13.14.
Tabelul 13.14
Procente optime de armare pentru pl ci, %
Pl ci armate cu
Pl ci armate cu bare legate, din o el de tip:
Modul de plase sudate
armare procente optime de armare, %
PC60 PC52 OB37 STNB
Pe o direc ie 0,25…0,50 0,30…0,60 0,40…0,80 0,25…0,50
Pe dou direc ii 0,20…0,40 0,25…0,50 0,30…0,50 0,20…0,40

Diametrele minime care pot fi utilizate în plasele legate cu sârm sunt:


• pentru arm turile de rezisten :
6 mm, dac barele sunt din o el PC60 sau PC52;
6 mm, pentru barele drepte de la partea inferioar a pl cii; 8 mm, pentru barele din
partea superioar i pentru barele înclinate, dac arm turile sunt realizate din o el
OB37.
• pentru arm turile de reparti ie, 6 mm, indiferent de tipul de o el.
Se poate accepta ca diametrul maxim al arm turii de rezisten s se determine cu
rela ia:
dmax = 0,1hp + 2, exprimat în mm
Diametrele minime utilizate în plasele sudate din o el STNB sunt:
• pentru arm turile de rezisten , 5 mm (pl ci monolite) sau 4 mm (pl ci prefabricate);
• pentru arm turile de reparti ie, 4 mm (pl ci monolite) sau 3 mm (pl ci prefabricate).
Distan ele maxime admise între arm turile de rezisten sunt date de num rul minim
de bare necesar în zonele întinse, în func ie de grosimea hp a pl cii:
5 bare pe metru, dac hp ≤ 300 mm;
4 bare pe metru, dac 300mm < hp ≤ 400 mm;
3 bare pe metru, dac hp > 400 mm.
Distan a minim între arm turile realizate din bare laminate la cald este de 80 mm.
Dac între dou bare nu este respectat distan a minim prescris , se ia în considerare
în calcul numai aria sec iunii unei bare.
Sisteme de armare ale pl cilor
Armarea se face astfel încât, în orice sec iune în lungul pl cii, capacitatea de rezisten
s fie mai mare sau cel mult egal cu momentul încovoietor din sec iunea respectiv ,

373
determinat pe baza diagramei înf ur toare a momentelor maxime. Arm turile se ancoreaz
dincolo de sec iunea în care sunt necesare în întregime din calcul, conform prevederilor
punctului 13.3.1, dac nu exist alte recomand ri.
Arm turile se dispun în general ordonat de-a lungul pl cii, respectând acela i pas, deci
aceea i distan între bare.
Armarea pl cilor cu plase legate cu sârm
Se recomand s se utilizeze pe cât posibil cel mult dou diametre pentru arm turile de
rezisten ale unei pl ci. Pentru alegerea distan ei între bare i a diametrului barelor se
utilizeaz anexa 24.
În figura 13.32 sunt prezentate câteva posibilit i de armare pentru pl cile obi nuite
monolite, cu plase legate cu sârm , din bare PC60, PC52 sau OB37.
În general, nu se utilizeaz bare înclinate decât la pl cile continue cu deschideri peste
2,0 m. Pentru deschideri mai mici i solicit ri reduse, se poate folosi armarea cu plase
independente în câmp i pe reazem, ca în figura 13.32b.
Barele plasate peste reazem (c l re ii) se pot termina cu picioru e de rezemare, pentru
asigurarea pozi iei lor în timpul beton rii pl cii.
Dac este îndeplinit condi ia Q ≤ 0,75, sec iunile de înclinare ale arm turilor se
prev d la distan e suficient de mari de la marginea reazemelor, pentru ca aceste bare s
poat fi utilizate i la preluarea momentelor încovoietoare negative. De regul , în cazul
reazemelor intermediare, aceast distan este de 0,2l0, unde l0 este lumina, adic distan a
între marginile reazemelor aferente deschiderii (fig. 13.32). Dac reazemul marginal face
corp comun cu placa (centur , grind , perete din beton armat), ridicarea barei se face la
aceea i distan 0,2l0.
În figura 13.32a i c sunt prezentate dou procedee de armare cu bare longitudinale
drepte i înclinate i cu c l re i dispu i pe reazeme.
Dac arm turile au diametre ≤ 10 mm, barele pot fi livrate în colaci, având deci
lungimi mari; în acest caz, arm turile drepte i înclinate se pot realiza continuu, pe toat
lungimea plan eului, de exemplu ca arm turile ③ i ④ din figura 13.32a. Fasonarea
arm turilor se face direct pe cofrajul pl cii.
Acest mod de armare se poate aplica pl cilor continue, cu mai mult de trei deschideri
egale (sau care nu difer cu mai mult de 10%), calculate cu metoda echilibrului limit ,
deoarece rezult din calcul aceea i arie de arm tur pentru multe sec iuni succesive.
Dac ariile de arm tur necesare din calcul sunt diferite de la o sec iune la alta, este
preferabil ca arm turile s fie individuale pentru fiecare deschidere (fig. 13.32b,c).
Num rul minim de bare care se prelungesc drept peste reazeme (f r s fie luate în
considerare în calcul ca arm turi comprimate) este în general de 3 bare pe metru.
Arm turile de la partea superioar a pl cii (c l re ii), se continu de o parte i de alta a
reazemelor, pe toat lungimea diagramei de momente negative. În cazurile curente, aceast
distan se poate lua egal cu 0,25l0, unde l0 este lumina pentru deschiderea adiacent cea
mai mare. Por iunea dreapt din zona de reazem a arm turilor înclinate se prelunge te în
deschiderea urm toare tot cu 0,25l0 de la fa a reazemului (fig. 13.32).
Dac înc rc rile sunt mari (de exemplu la radierele funda iilor), în cazurile speciale
când Q > 0,75, sec iunile de înclinare se prev d începând din imediata vecin tate a
reazemelor, pentru a permite preluarea for elor t ietoare.

374
grind , centur sau arm tur de reparti ie min. 4φ6/m
perete b.a. l0 /4 l0 /4

l0 /5 l0 /5 l0 /5
l0 l0 l0
φ10/25 φ8/25
φ10/25cm φ8/25
φ8/25
a) armarea unei pl ci cu dechideri egale (Mreazem ≈ Mcâmp)
arm. reparti ie
l0 /5 l0 /4 l0 /4

l ≤ 2m
Aa reazem
Aa câmp

b) armarea cu bare independente drepte


l0 /4 l0 /4

l0 /5 c l re i, dup necesit i Aa reazem

Aa câmp

c) armarea pentru cazul în care Mreazem >> Mcâmp

arm tur de rezisten în câmp, sus

arm tur constructiv , jos


d) armarea câmpului cu moment încovoietor negativ
Fig. 13.32 Procedee de armare ale pl cilor

375
La pl cile cu înc rc ri temporare mari în raport cu cele permanente, sau la pl cile
continue care au o deschidere mult mai mic decât cele învecinate, pot s apar momente
negative extinse par ial, sau pe toat zona de câmp. În acest caz, lungimea necesar de
prelungire a arm turilor rezult mai mare decât 0,25l0, ajungându-se eventual la o armare
continu în partea superioar a pl cii (fig. 13.32d). Se admite ca acest mod de armare s se
fac numai în zonele în care momentele negative dep esc ca valoare capacitatea portant a
sec iunii de beton simplu.
a. Pl ci armate pe o direc ie (pentru care l0y /l0x >2,0)
În cazul pl cilor armate pe o direc ie, perpendicular pe direc ia arm turilor de
rezisten din câmp i de pe reazem se dispun arm turi constructive, de reparti ie.
Arm turile de reparti ie se dispun la partea inferioar a pl cilor, pe toat deschiderea, iar la
partea superioar , pe lungimea barelor pentru momentele negative (fig. 13.32a i 13.33a).
Sec iunea pe metru a acestor bare trebuie s fie cel pu in cel pu in 4φ6, respectiv 0,15Aa, în
cazul pl cilor obi nuite (Aa este aria arm turii de rezisten dispus dup direc ia scurt , pe
metru liniar), sau 0,25Aa, în cazul pl cilor cu înc rc ri concentrate mari.
Pentru preluarea momentelor încovoietoare locale de încastrare pe reazemele cu
continuitate de pe direc ia laturii mari (y), respectiv a tendin ei de forfecare între plac i
grind , se prev d c l re i; aceste bare suplimentare trebuie s respecte condi iile de armare
minim , date pentru barele de rezisten de pe direc ia scurt . De regul , aceste bare sunt
5φ6/m (PC60, PC52), sau 5φ8/m (bare din OB37). C l re ii se prelungesc de o parte i de
alta a reazemului cu lungimea 0,25l0x (fig. 13.33a).
b. Pl ci armate pe dou direc ii (pentru care l0y /l0x ≤ 2,0)
Pentru pl cile armate cruci , arm turile de rezisten se dispun respectând prescrip iile
curente, pentru fiecare direc ie în parte.
Arm tura de rezisten paralel cu direc ia scurt se dispune pe rândul întâi - barele
Aax, respectiv barele ③ i ④ din figura 13.33b i c, iar barele Aay, respectiv ① i ② paralele
cu latura mai mare, se dispun pe rândul al doilea. Acest mod de a ezare este ra ional,
deoarece, în cazurile obi nuite, aria de arm tur pe direc ia mai scurt rezult mai mare
decât cea de pe direc ia lung .
La calculul ariilor de arm tur se tine seama de a ezarea pe dou rânduri, prin
m rimea în l imii utile a pl cii: h0x > h0y , dac y > x (fig. 13.33c).
În zonele neha urate din figura 13.33b, arm turile de rezisten dup direc iile x i y se
încruci eaz atât la partea inferioar a pl cii, în câmp, cât i la partea superioar , pe
reazeme; de aceea, arm tura de reparti ie este necesar , în acest caz, numai în zonele
ha urate, la partea superioar . Aceste arm turi trebuie s respecte condi iile pentru
arm turile de reparti ie ale pl cilor armate pe o direc ie.
În figura 13.34 se arat modul de armare a unei centuri, prin intermediul c reia placa
reazem pe peretele de zid rie, în cl diri situate în zone seismice.
Armarea pl cilor cu plase sudate
Plasele sudate pot fi uzinate, de mare serie, sau produse în atelierele de arm turi ale
fabricilor de prefabricate. Plasele de serie mare sunt realizate din o el STNB, într-o gam de
dimensiuni destul de redus . Plasele realizate în fabricile de prefabricate pot fi ob inute i
prin sudarea prin puncte a arm turilor din o el PC60, PC52 sau OB37.

376
arm turi de rezisten Aa
reparti ie sus
GP Aax
arm turi
reparti ie
GS
Aay
l0x lx
l0x/4

l0x/4
l0x/4 l0y
GP - grinda principal l0x/4 ly l0x/4
l0x < l0y
GS - grinda secundar
a) plac armat pe o direc ie b) plac armat pe dou direc ie

A A
l0x

B
B-B

A-A l0y

Aay

h0x h0y
hp
l0x < l0y Aax
c) plac simplu rezemat , armat pe dou direc ii

Fig. 13.33 Dispunerea arm turilor de rezisten i de reparti ie în pl ci

377
Pentru armarea pl cilor la care arm turile de rezisten sunt necesare din calcul, pe o
direc ie sau pe dou direc ii, se utilizeaz de regul plase plane. Caracteristicile plaselor
uzinate, livrate sub form de panouri plane sunt date în anexele 27 i 28.
Ancorarea i înn direa plaselor se face conform punctelor 13.3.1.2 i 13.4.1.2.

≥ 200mm hp
≥ 2,5hp 4φ(10-12-14)

etrieri min. φ6-8/150 /2 00mm


Fig. 13.34 Armarea centurilor
Plasele sudate în rulouri, cu barele longitudinale având diametrul maxim de 5 mm, se
folosesc în mod obi nuit la armarea constructiv a apelor, suprabeton rilor etc.
Este interzis utilizarea arm turilor din plase sudate STNB în medii agresive.
Armarea pl cilor monolite sau prefabricate se face conform regulilor enun ate pentru
plasele legate, adic aria barelor din plasele sudate trebuie s asigure preluarea solicit rilor
de moment încovoietor pozitiv sau negativ, în toate sec iunile.
În func ie de raportul laturilor pl cii, plasele se aleg în conformitate cu raportul
momentelor încovoietoare:
• pentru pl cile armate pe o direc ie, se aleg în general plase cu ochiuri
dreptunghiulare, barele de diametru mai mare (arm turile de rezisten ) fiind
a ezate la distan e mai mici; aceste bare trebuie s fie dispuse pe direc ia scurt a
pl cii;
• pentru pl cile armate pe dou direc ii, se pot alege plase cu ochiuri p trate, cu bare
având diametre diferite, sau cu bare de acela i diametru pe ambele direc ii, dac
0,7 ≤ ly/lx ≤ 1,4.
Plasele sudate nu se ridic pe reazeme ca barele plaselor legate.
În figura 13.35 se arat câteva exemple de armare pentru pl cile continue, monolite, cu
plase sudate.
Plasele sudate dispuse în câmpuri pot fi de dimensiunea unui ochi de plac (fig.
13.35a), sau pot fi realizate prin înn direa plaselor de dimensiuni mai reduse. Pe reazeme,
plasele sunt a ezate astfel, încât lungimea plasei s asigure acoperirea diagramei de
momente negative. Dac nu se face un calcul în acest sens, plasele de la partea superioar a
pl cii trebuie s se extind pe o lungime egal cu cel pu in 0,25l0, m surat de la marginea
reazemului.
Dac aria de arm tur nu poate fi asigurat de o singur plas , se pot folosi solu ii de
armare cu dou plase suprapuse, în modurile exemplificate în figura 13.35a, pe reazem, sau
în figura 13.35b, în câmp i pe reazem. Plasele suprapuse pot avea dimensiuni diferite, ca în
figura 13.35a, sau pot avea aceea i dimensiune, plasele decalându-se ca în figura 13.35b.

378
ll
P2

0,25l0 P3
P2 ll sec . A
0,15l0 P1 0,15l0
A

l0
P3 P2

P1
ls

a1) armarea în câmp - plas dintr-o a2) armarea pe reazem - plase de


bucat m rimi diferite, suprapuse
0,25l0 0,25l0
0,15l0 P1 P2 0,15l0 0,15l0 P2

lt
P1

P2

P1 ls
P1
P2

b1) armarea în câmp - plase suprapuse de b2) armarea pe reazem - plase de


aceea i m rime, decalate aceea i m rime, decalate

Fig. 13.35 Armarea pl cilor monolite cu plase sudate

379
Datorit pozi ion rii plaselor, arm turile de rezisten sunt în acela i plan dup
suprapunere, ele fiind desenate în planuri diferite pentru claritatea figurii.
Se recomand s se foloseasc cel mult dou plase suprapuse în sec iuni curente,
respectiv trei plase în sec iunile de înn dire. Distan a minim (lumina) între barele de
rezisten din aceea i plas sau din plase diferite este de 25 mm în partea inferioar a pl cii
i de 30 mm, pentru plasele de la partea superioar a pl cii. La pl cile prefabricate, distan a
poate fi redus la 15 mm.
În cazul pl cilor prefabricate (panouri, semipanouri etc.), se prev d i arm turi
suplimentare locale, pentru preluarea solicit rilor din fazele de transport i montaj, în
func ie de punctele de suspendare.
Alte detalii privind armarea sunt date în “Instruc iunile tehnice pentru proiectarea i
folosirea arm rii cu plase sudate a elementelor de beton”, indicativ P.59-80.

380