TACTICA ASCULTĂRII

MARTORULUI
Noțiunea de ”audiere”
presupune acea activitate de
cercetare judiciară care
constă în obținerea de date
de la cel ascultat, în scopul
stabilirii faptelor care au
importanță probatorie în
cauză.
Audierea martorului are ca
sarcină obținerea de acesta a
declarațiilor complete
veridice, care să reflecte
realitatea obiectivă.
Administrarea probei testimoniale constă în
ascultarea persoanelor chemate să depună
mărturie în proces, aprecierea declarațiilor
(depozițiilor) și valorificarea acestora.
Ascultarea persoanelor în calitate de martor nu
poate fi concepută fără stăpânirea unor
cunoștințe serioase de tactică criminalistică,
dar și de psihologie judiciară.
Ascultarea martorilor reprezintă unul dintre
cele mai însemnate mijloace de obținere a
probelor, precum și o cale de verificare a
și probelor existente.
Obținerea de declarații conforme cu realitatea
celor întâmplate depinde în mare măsură de
pregătirea profesională și abilitatea organului
judiciar.
Audierea martorilor se efectuează după
anumite reguli tactice, elaborate pe baza unei
îndelungate experiențe, iar aplicarea lor trebuie
să se realizeze în limitele legale.
REGLEMENTAREA PROCESUALĂ
PENALĂ
 Orice persoană fizică poate fi chemată în calitate de martor,
indiferent de situația socială, vârstă, sex, religie, cetățenie și pot fi
martori inclusiv persoane cu anumite defecțiuni senzoriale (orbi,
surzi), ceea ce impune utilizarea unor reguli tactice specifice de
ascultare.
Art. 114 alin. 1 CPP
Poate fi audiată în calitate de martor orice persoană fizică care
Persoanele audiate ca are cunoștință despre fapte sau împrejurări de fapt care
martor constituie probă în cauza penală.
Art. 115 CPP (1) Orice persoană poate fi citată şi audiată în calitate de martor,
cu excepţia părţilor şi a subiecţilor procesuali principali.
Capacitatea de a fi martor
(2) Persoanele care se află într-o situaţie ce pune la îndoială, în
mod rezonabil, capacitatea de a fi martor pot fi audiate doar
atunci când organul judiciar constată că persoana este capabilă să
relateze în mod conştient fapte şi împrejurări de fapt conforme
cu realitatea.
(3) Pentru a decide cu privire la capacitatea unei persoane de a fi
martor, organul judiciar dispune, la cerere sau din oficiu, orice
examinare necesară, prin mijloacele prevăzute de lege
Calitatea de martor are întâietate față de calitatea de expert sau
Art. 114 alin. 3 CPP de avocat, de mediator ori de reprezentant al uneia dintre părți
sau al unui subiect procesual principal, cu privire la faptele și
împrejurările de fapt pe care persoana le-a cunoscut înainte de a
dobândi această calitate.
Art. 116 alin. 3 CPP
Nu pot face obiectul declarației martorului acele fapte sau
împrejurări al căror secret sau confidențialitate poate fi opus prin
lege organelor judiciare.

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

Art. 117 CPP (1) Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor
următoarele persoane:
Persoanele care
a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii
au dreptul de a şi surorile suspectului sau inculpatului;
refuza să dea b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al
declaraţii în inculpatului.
(2) După comunicarea drepturilor şi obligaţiilor potrivit art. 120,
calitate de martor organele judiciare comunică persoanelor prevăzute la alin. (1)
dreptul de a nu da declaraţii în calitate de martor.
(3) Dacă persoanele prevăzute la alin. (1) sunt de acord să dea
declaraţii, în privinţa acestora sunt aplicabile dispoziţiile privitoare
la drepturile şi obligaţiile martorilor.
(4) Persoana care îndeplineşte una dintre calităţile prevăzute la
alin. (1) în raport cu unul dintre suspecţi sau inculpaţi este scutită
de obligaţia de a depune mărturie şi împotriva celorlalţi suspecţi
sau inculpaţi, în cazul în care declaraţia sa nu poate fi limitată doar
la aceştia din urmă.
Sunt exceptate de la obligația de a depune ca martor:
părțile și subiecții procesuali principali
persoana incapabilă să relateze în mod conștient fapte sau împrejurări de
fapt conforme cu realitatea
persoanele care au luat cunoștință de anumite fapte și împrejurări în
exercițiul profesiei și sunt obligate să păstreze secretul profesional (medic,
avocat, notar).

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

CCR a pronunțat DECIZIA nr. 562 din 19
septembrie 2017 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.117
alin.(1) lit.a) și lit.b) din Codul de procedură
penală, în sensul că a admis excepția de
neconstituționalitate şi a constatat că soluția
legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) și
lit.b) din Codul de procedură penală, care
exclude de la dreptul de a refuza să fie
audiate în calitate de martor persoanele care
au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre
soţi, este neconstituțională.
Curtea a constatat că deosebirea de tratament juridic între
soțul/fostul soț al suspectului sau inculpatului, pe de o
parte, respectiv persoanele care au stabilit relaţii
asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în care
convieţuiesc ori nu mai conviețuiesc cu suspectul sau
inculpatul, pe de altă parte, din perspectiva reglementării
dreptului de a refuza să declare în calitate de martori în
procesul penal, este discriminatorie, nefiind justificată în
mod obiectiv și rezonabil, de vreme ce norma procesual
penală criticată nu păstrează un raport rezonabil de
proporționalitate între mijloacele folosite și scopul avut în
vedere. Dreptul la „viața de familie”, în cazul persoanelor
care au relații asemănătoare acelora dintre soți ori au avut
relații asemănătoare acelora dintre soți cu suspectul sau
inculpatul este necesar a fi protejat, în materie penală,
într-un mod similar cuplurilor legal constituite, având în
vedere identitatea de rațiune a reglementării normei
procesual penale criticate în ipotezele menționate.

Art. 114 alin. 2 CPP
Obligațiile martorului
REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ
a) de a se prezenta în faţa
organului judiciar care a citat-o
la locul, ziua şi ora arătate în
citaţie;
b) de a depune jurământ sau
declaraţie solemnă în faţa
instanţei;
c) de a spune adevărul.
Art. 118 CPP Declaraţia de martor dată de o persoană care, în
Dreptul aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau,
martorului de a nu ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori
se acuza
inculpat nu poate fi folosită împotriva sa.
Organele judiciare au obligaţia să menţioneze,
cu ocazia consemnării declaraţiei, calitatea
procesuală anterioară.

Prin Decizia pronunțată în ședința din 2 iunie

2020, Curtea Constituțională, cu majoritate de
voturi, a admis excepția de neconstituționalitate
și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în
art. 118 din Codul de procedură penală, care nu
reglementează dreptul martorului la tăcere și la
neautoincriminare, este neconstituțională.

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

Art. 119 (1) Dispoziţiile art. 107 se aplică în mod
Întrebările privind corespunzător în cazul audierii martorului.
persoana martorului (2) Martorului i se comunică obiectul cauzei şi apoi
este întrebat dacă este membru de familie sau fost
soţ al suspectului, inculpatului, persoanei vătămate
ori al celorlalte părţi din procesul penal, dacă se
află în relaţii de prietenie sau de duşmănie cu
aceste persoane, precum şi dacă a suferit vreo
pagubă în urma săvârşirii infracţiunii.
(3) Martorului nu i se adresează întrebările privind
persoana sa atunci când faţă de acesta s-a dispus o
măsură de protecţie a datelor de identitate.

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

Art. 120 (1) Organul judiciar comunică martorului calitatea în
Comunicarea care este audiat şi faptele sau împrejurările de fapt
drepturilor şi pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor.
obligaţiilor (2) Martorului i se aduc apoi la cunoştinţă următoarele
drepturi şi obligaţii:
martorului a) dreptul de a fi supus măsurilor de protecţie şi de a
beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de
chemarea în faţa organelor judiciare, atunci când sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege;
b) obligaţia de a se prezenta la chemările organelor
judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul
neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat
de aducere împotriva sa;
c) obligaţia de a comunica în scris, în termen de 5 zile,
orice schimbare a adresei la care este citat,
atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii
acestei obligaţii, se poate dispune împotriva sa
sancţiunea prevăzută de art. 283 alin. (1);
d) obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea,
atrăgându-i-se atenţia că legea pedepseşte
infracţiunea de mărturie mincinoasă.

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

 (1) În cursul urmăririi penale şi judecăţii, după
Art. 121 CPP îndeplinirea dispoziţiilor art. 119 şi 120, organul de
urmărire penală şi preşedintele completului solicită
Jurământul şi martorului depunerea jurământului sau a declaraţiei
declaraţia solemnă a solemne.
martorului (2) Organul de urmărire penală şi preşedintele
completului îl întreabă pe martor dacă doreşte să
depună jurământ religios sau declaraţie solemnă.
(3) Textul jurământului este următorul: Jur că voi spune
adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa
să-mi ajute Dumnezeu!. Referirea la divinitate din
formula jurământului se schimba în funcţie de credinţa
religioasă a martorului.
(4) În timpul depunerii jurământului, cu excepţiile
impuse de credinţa religioasă, martorul ţine mâna
dreaptă pe cruce sau pe Biblie.
(5) În cazul în care martorul alege să facă o declaraţie
solemnă, textul acesteia este următorul: Mă oblig că voi
spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(5) se aplică în mod
corespunzător în procedura audierii anticipate, în faţa
judecătorului de drepturi şi libertăţi.

REGLEMENTAREA PROCESUALĂ PENALĂ

În ședința din data de 19 octombrie 2021, Curtea
Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior
promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis
excepția de neconstituționalitate și a constatat că
dispozițiile art. 88 alin. (2) lit. b) din Codul de
procedură penală sunt constituționale în măsura în
care nu se referă la persoanele care s-au prevalat de
dreptul de a refuza să dea declarații în calitate de
martor, în temeiul art. 117 alin.(1) lit.a) și b) din
Codul de procedură penală.
Excepția de neconstituționalitate se referă la interdicția unui
avocat, martor citat în cauză, de a reprezenta, în procesul
penal, o parte sau subiectul procesual activ din dosarul
respectiv în măsura în care nu se referă la persoanele care
s-au prevalat de dreptul de a refuza să dea declarații în
calitate de martor.
Art. 88 din Codul de procedură penală prevede că avocatul asistă sau
reprezintă, în procesul penal, părțile ori subiecții procesuali principali, în
condițiile legii dar nu poate fi avocat al unei părți sau al unui
subiect procesual principal:
a)soțul ori ruda până la gradul al IV-lea cu procurorul sau cu
judecătorul;
b)martorul citat în cauză;
c)cel care a participat în aceeași cauză în calitate de judecător sau de
procuror;
d)o altă parte sau un alt subiect procesual.
Avocatul ales sau desemnat din oficiu este obligat să asigure asistența
juridică a părților ori a subiecților procesuali principali. Pentru
nerespectarea acestei obligații, organul de urmărire penală sau instanța
de judecată poate sesiza conducerea baroului de avocați spre a se lua
măsuri disciplinare. Părțile sau subiecții principali cu interese contrare nu
pot fi asistați sau reprezentați de același avocat.
Psihologia ”Sub aspect psihologic, mărturia constă în
martorilor observarea și memorarea involuntară a a unui act
și apoi reproducerea acestuia, scriptic sau oral în
fața instanței”.
Cercetările de psihologie judiciară au scos în
evidență fragilitatea mărturiei, prin
imposibilitatea ființei umane de a reda
evenimentul la care a asistat, și de un scepticism
justificat în evaluarea forței probante a
depoziției.
 Proba cu martori ocupă un loc central în sistemul probelor, fără însă a i
se atribui o valoare superioară celorlalte mijloace de probă
Este o probă simplu de administrat și de evaluat
Declarațiile martorilor au un caracter relativ, ideea relativității mărturiei
referindu-se la martorul de bună credință care a perceput faptele ex
propriis sensibus și care dorește să declare sincer aspectele pe care le
cunoaște.
Cauzele care determină relativitatea declarațiilor unui martor se referă
la:
Valoarea probantă - imperfecțiunea organelor de simț ale omului determinată de o serie de
a declarațiilor factori obiectivi sau sibuectivi care influențează percepția, dar și procesul
de memorare sau redare a celor percepute
martorilor
- procese psihice distorsionate, care au un rol predominant, respectiv
subiectivismul, selectivitatea psihică
- convingerea generală, care presupune că declarația martorului trebuie
să fie o reproducere absolut fidelă a faptelor la care a asistat.
- particularitățile psihologiei organului judiciar, care este esențială atât
la luarea declarațiilor cât și în evaluarea lor.
Importanța și complexitatea administrării probei cu martori impune o bogată
cultură juridică a organului judiciar chemat să stabilească adevărul,
stăpânirea celor mai adecvate reguli tactice criminalistice de ascultare .
Se rezolvă două probleme esențiale:
- Stabilirea sincerității martorului, a bunei sale credințe
-determinarea veridicității mărturiei, a măsurii în care depozițiile corespund
realității obiective
REGULI ȘI PROCEDEE TACTICE
CRIMINALISTICE APLICATE ÎN
ASCULTAREA MARTORILOR
Audierea martorilor Conduita tactică în etapa identificării
parcurge 3 martorului:
etape: Această etapă constă în întrebarea martorului
Identificarea despre nume, prenume, poreclă, data și locul
martorilor nașterii, CNP, numele și prenumele părinților,
Relatarea liberă cetățenia, starea civilă, situația militară, studiile,
Formularea de profesia ori ocupația, locul de muncă, domiciliul
întrebări și primirea și adresa unde locuiește efectiv, adresa unde
răspunsurilor dorește să-i fie comunicate actele de procedură,
antecedentele penale sau dacă împotriva sa se
desfășoară un alt proces penal, dacă solicită un
interpret în cazul în care nu vorbește sau nu
cunoaște limba română ori nu se poate
exprima, precum și cu privire la orice alte date
pentru stabilirea situației sale personale.
REGULI ȘI PROCEDEE TACTICE
CRIMINALISTICE APLICATE ÎN
ASCULTAREA MARTORILOR
Identificarea Conduita tactică în etapa identificării
martorilor martorului:
- martorului i se comunică obiectul
cauzei și apoi este întrebat dacă este
membru de familie sau fost soț al
suspectului, inculpatului, persoanei
vătămate ori al celorlalte părți din
procesul penal, dacă se află în relații de
prietenie sau de dușmănie cu aceste
persoane, precum și dacă a suferit vreo
pagubă în urma săvârșirii infracțiunii.
ART. 120 CPP
Comunicarea (1) Organul judiciar comunică martorului calitatea în care
drepturilor şi este audiat şi faptele sau împrejurările de fapt pentru
obligaţiilor dovedirea cărora a fost propus ca martor.
(2) Martorului i se aduc apoi la cunoştinţă următoarele
drepturi şi obligaţii:
a) dreptul de a fi supus măsurilor de protecţie şi de a
beneficia de restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea în
faţa organelor judiciare, atunci când sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute de lege;
b) obligaţia de a se prezenta la chemările organelor
judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii
acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere
împotriva sa;
c) obligaţia de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice
schimbare a adresei la care este citat, atrăgându-i-se atenţia
că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate dispune
împotriva sa sancţiunea prevăzută de art. 283 alin. (1);
d) obligaţia de a da declaraţii conforme cu realitatea,
atrăgându-i-se atenţia că legea pedepseşte infracţiunea de
mărturie mincinoasă.
ART. 121 CPP
(1) În cursul urmăririi penale şi judecăţii, după îndeplinirea
dispoziţiilor art. 119 şi 120, organul de urmărire penală şi
Jurământul şi preşedintele completului solicită martorului depunerea
declaraţia
solemnă a jurământului sau a declaraţiei solemne.
martorului (2) Organul de urmărire penală şi preşedintele completului îl
întreabă pe martor dacă doreşte să depună jurământ religios
sau declaraţie solemnă.
(3) Textul jurământului este următorul: Jur că voi spune
adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi
ajute Dumnezeu!. Referirea la divinitate din formula
jurământului se schimba în funcţie de credinţa religioasă a
martorului.
(4) În timpul depunerii jurământului, cu excepţiile impuse de
credinţa religioasă, martorul ţine mâna dreaptă pe cruce sau
pe Biblie.
(5) În cazul în care martorul alege să facă o declaraţie
solemnă, textul acesteia este următorul: Mă oblig că voi
spune adevărul şi nu voi ascunde nimic din ceea ce ştiu.
(6) Dispoziţiile alin. (1)-(5) se aplică în mod corespunzător în
procedura audierii anticipate, în faţa judecătorului de drepturi
şi libertăţi.
CONDUITA TACTICĂ ÎN ETAPA IDENTIFICĂRII MARTORULUI

Organul judiciar este obligat să se conducă după anumite reguli

tactice, necesare creării unui climat psihologic adecvat obținerii
de declarații complete și sincere:
- Primirea martorului într-o manieră corectă, civilizată, care trebuie
să fie prezentă încă din momentul așteptării până în momentul
audierii propriu-zise
- Crearea unui cadru de ascultare sobru, caracterizat prin seriozitate
- Comportarea organului judiciar într-un mod calm, încurajator,
pentru a fi redusă încordarea, neliniștea firească a martorului,
prin evitarea atitudinilor de răceală, de sfidare, de aroganță, care
pot conduce la inhibarea martorului
 CONDUITA TACTICĂ ÎN ETAPA RELATĂRII LIBERE
- în această etapă i se comunică martorului calitatea în care este
audiat, faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedira cărora este
propus ca martor și i se aduc apoi la cunoștință drepturile și
obligațiile.
- relatarea liberă prezintă un avantaj față de declarațiile obținute prin
adresarea întrebărilor, datorită spontaneitățiisale, faptele fiind
prezentate așa cum au fost percepute și memorate de către martor
- martorul trebuie lăsat să expună ceea ce a perceput
- conduita organelor judiciare trebuie să respecte următoarele reguli:
ascultarea martorului cu răbdare și calm, fără a fi întrerupt; evitarea
oricărui gest , reacție sau expresie, mai ales ironică; ajutarea cu tact a
martorului, dacă nivelul intelectual îl împiedică să facă o relatare
liberă coerentă; dacă martorul se pierde în amănunte sau se abate în
mod deliberat de la subiectul relatării, organu judiciar trebuie să
intervină ferm și civilizat pentru reorientarea relatării către obiectul
mărturiei; organul judiciar își va nota aspectele semnificative și
eventualele contraziceri sau neclarități din expunere.
CONDUITA TACTICĂ ÎN ETAPA ADRESĂRII DE ÎNTREBĂRI
- aceasta etapă nu are caracter obligatoriu, în situația în care
martorii fac declarații complete și clare, încă din faza relatării
libere, fără a mai fi nevoie de întrebări.
- martorului nu i se pot adresa întrebări privind opțiunile
politice, ideologice sau religioase ori alte circumstanțe
personale și de familie, cu excepția cazului în care acestea sunt
strict necesare pentru aflarea adevărului în cauză sau pentru
verificarea credibilității martorului.
- întrebările sunt necesare întrucât depoziția martorului poate
conține denaturări de natură obiectivă sau subiectivă:
denaturare prin adăugare (atunci când relatează mai mult decât
ceea ce a perceput), denaturare prin omisiune (relatarea are
caracter incomplet ca efect al uitării), denaturare prin
substituire (obiectele sau persoanele percepute sunt înlocuite
cu altele ca urmare a asemănării dintre ele)
1. Întrebări de completare Care conțin detalii suficiente pentru stabilirea
împrejurărilor de fapt

2. Întrebări de precizare
Necesare pentru determinarea cu exactitate a
circumstanțelor de loc, timp și mod de desfășurare
a unui eveniment, precum și stabilirea surselor din
care martorul a obținut date despre faptă
3. Întrebări ajutătoare
Necesare reactivării memoriei și înlăturării
denaturărilor

4. Întrebări de control Necesare verificării afirmațiilor, pe baza unor date

certe, în ipoteza sesizării de denaturări, dar și în
ipoteza suspiciunii cu privire la buna credință a
martorului

TIPURI DE ÎNTREBĂRI – PTR. ÎNLĂTURAREA DENATURĂRILOR

 ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
Ascultarea (1) Audierea martorului minor în vârstă de până la 14 ani
are loc în prezența unuia dintre părinți, a tutorelui sau a
martorilor persoanei ori a reprezentantului instituției căreia îi este
minori încredințat minorul spre creștere și educare.
(2) Dacă persoanele arătate la alin. (1) nu pot fi prezente
▪ (art. 124 sau au calitatea de suspect, inculpat, persoană vătămată,
CPP) parte civilă, parte responsabilă civilmente ori martor în
cauză ori există suspiciunea rezonabilă că pot influența
declarația minorului, audierea acestuia are loc în prezența
unui reprezentant al autorității tutelare sau a unei rude cu
capacitate deplină de exercițiu, stabilite de organul judiciar.
(3) Dacă se consideră necesar, la cerere sau din oficiu,
organul de urmărire penală sau instanța dispune ca la
audierea martorului minor să asiste un psiholog.
(4) Audierea martorului minor trebuie să evite producerea
oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia.
(5) Martorului minor care la data audierii nu a împlinit
vârsta de 14 ani nu i se comunică obligațiile prevăzute la
art. 120 alin. (2) lit. d), și nu depune jurământ, dar i se atrage
atenția să spună adevărul.
 ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
Ascultarea Ascultarea minorului parcurge aceleași etape ca și în cazul
majorului, dar se particularizează în raport cu vârsta ,
martorilor dezvoltarea sa fizică și psihică, precum și cu mediul din
minori care provine.
Perioada de la 1-3 ani nu prezintă interes pentru ancheta
▪ (art. 124 judiciară
CPP) Perioada de la 3-6 ani se caracterizează prin instabilitate și
percepție inegală a spațiului și timpului
Perioada de la 6 la 10 ani este definită prin creșterea
funcțiilor cognitive, dezvoltarea memoriei și a capacității
de redare, precum și apariția primelor trăsături de
caracter. Minorul începe să facă distincție între adevăr și
minciună.
Perioada de la 10 la 14 ani este caracterizată printr-o
conduită contradictorie, determinată de parcurgerea
pubertății: memoria se dezvoltă, minorul are aptitudini
pentru interpretarea fenomenelor, dar în același timp este
dispus să exagereze, putând fi ușpr influențabil.
Perioada de la 14 la 18 ani îl apropie de major, dar trebuie
să se țină seama de lipsa sa de experiență.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
Ascultarea Organul judiciar trebuie să aibă în vedere că
martorilor atitudinea și comportamentul minorului sunt
minori influențate de părinți, rude și alte persoane
interesate, precum și de dorința de a-și da
importanță ori incapacitatea de a discerne
adevărul (mai ales până la 10-12 ani)
Minorul poate fi audiat la sediul organului
judiciar sau într-un loc familiar (școală,
cămin, domiciliu)
Înainte de ascultare, persoana care îl asistă
pe minor va fi încunoștințată asupra
obiectului audierii, dar nu înaintea audierii
propriu-zise, mai ales dacă este părinte, rudă
apropiată, tutore, pentru a preveni o
eventuală influențare a minorului.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
Ascultarea Audierea minorului începe cu identificarea
martorilor minorului, care va avea un caracter cât mai puțin
minori oficial
Anchetatorul trebuie să fie blând, încrezător,
prietenos, trebuie să manifeste răbdare și tact,
să i se adreseze într-un limbaj accesibil și să
formuleze cu multă grijă întrebările, ținând
seama de pericolul sugestionării minorului.
Apropierea minorului se face prin discuții
prealabile, câteodată destul de lungi, pe teme
care sunt familiare, potrivit vârstei sale.
Astfel, se crează posibilitatea cunoașterii
nivelului intelectual și de cunoștințe, a modului
de exprimare, a temperamentului și pot fi
depistate unele deficiențe psihice sau de
dezvoltare intelectuală.
Consemnarea declarațiilor trebuie să se facă la
nivelul de înțelegere al minorilor
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
După stabilirea contactului psihologic cu
Ascultarea minorul, se trece la ascultarea persoanei, care
martorilor presupune etapa relatării libere și etapa
minori adresării de întrebări și primirii de răspunsuri.
În faza relatării libere, minorul va fi ascultat cu
multă răbdare, fără a fi bruscat, speriat sau
întrerupt, cu condiția să nu se abată cu totul de
la subiect. Relatarea liberă a minorului poate să
nu prezinte date de calitate, datorită
influențelor jucate de factorii subiectivi, specifici
vârstei, asupra percepției, memorării și redării,
la care se pot adăuga teama, neîncrederea,
influența persoanelor din care provine.
În faza adresării de întrebări, acestea trebuie să
fie cât mai clare, formulate într-un limbaj
accesibil minorului, concise, lipsite de elemente
de sugestie, pentru a înțelege exact ceea ce i se
cere, fără gesturi de aprobare, dezaprobare,
iritare.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
După vârsta de 65 ani intervine procesul îmbătrânirii,
Ascultarea care se accentuează după 70-75 ani, constatându-se
persoanelor în scăderea recepției senzoriale (vizuală și auditivă) și
vârstă apariția sindromului de personalizare, însoțit de stări
de isterie, frustare, egoism, irascibilitate, dorință de
răzbunare.
Ascultarea necesită adaptarea regulilor tactice de
anchetă ori de judecată la particularitățile
psihologice ale martorului
În debutul ascultării acestor categorii de martori
vârstnici, organele judiciare trebuie să fie foarte
atente la modul în care stabilesc contactul psihologic
cu persoana în vârstă, printr-o atitudine sobră,
politicoasă și respectuoasă.
Amneziile, erorile sau distorsiunile prin imaginație,
încercările de acoperire a lacunelor de memorie prin
fabulație nu trebuie să provoace iritarea
anchetatorului. Declarațiile vor fi verificate și
interpretate în mod critic, mai ales în ipoteza
existenței unor interese în cauză.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI Se raportează la nivelul dezvoltării psihice și al pregătirii intelectuale, o parte dintre
acești handicapați, cu toate dificultățile de percepție auditivă și de exprimare, putând
Ascultarea
comunica fără ajutorul unor interpreți, datorită pregătirii efectuate în școlile de
surdo-muților specialitate.
Relatarea liberă este anevoioasă, întrebările trebuie să fie precise și clar exprimate și
vor viza aspectele pe care martorul le-a perceput vizual, deși el poate să înțeleagă
conținutul unei discuții după mișcarea buzelor.
Ascultarea trebuie să se facă cu mult calm și răbdare, mai ales că această categorie de
persoane este deseori suspicioasă și irascibilă
Organele judiciare trebuie să fie atente dacă starea de nervozitate este firească sau
dacă nu reprezintă o încercare de simulare a surdo-mutului ori o reacție la un
comportament inadecvat stării de handicapat.
Dacă martorii aflați în una din aceste situații știu să scrie și să citească, atât întrebările
cât și răspunsurile sunt formulate în scris. Dacă martorii din aceste situații nu știu
carte, se folosește in interpret în limbajul surdo-mut, care va semna procesul-verbal
alături de martor.
Interpretul poate fi desemnat de organele judiciare sau ales de părți, dintre
interpreții autorizați, potrivit legii.
În mod excepțional, în situația în care se impune luarea urgentă a unei măsuri
procesuale sau dacă nu se poate asigura un interpret autorizat,audierea poate avea
loc în prezența oricărei persoane care poate comunica cu cel ascultat, organul judiciar
având însă obligația de a relua audierea prin interpret imediat ce aceasta este
posibilă.
Dacă persoana audiată este surdă, mută, surdo-mută, audierea se face cu
participarea unei persoane care are capacitatea de a comunica prin limbajul special.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI
Acești martori au un simț tactil foarte dezvoltat
Ascultarea și o acuitate auditivă foarte mare, care le
nevăzătorilor permite să perceapă mult mai bine sunetele, să
recunoască persoanele după voce și să-și dea
seama de ceea ce se întâmplă în jurul lor, după
zgomotele produse.
Nevăzătorul poate recepționa unele aspecte sau
episoade dintr-o faptă chiar mai bine decât un
văzător
Există situații când nu trebuie exclusă
posibilitatea întrebării nevăzătorilor, despre ce
au văzut, în ipoteza în care deficiența senzorială
vizuală a intervenit după producerea
evenimentelor în legătură cu care sunt ascultați.
Declarațiile martorilor care suferă de defecte
fizice ce influențează asupra percepției și
reproducerii trebuie verificate cu foarte multă
atenție, pentru ca aceste declarații să nu poată
induce în eroare pe anchetator.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI Audierea acestor martori se realizează cu ajutorul unui
Ascultarea interpret.
persoanelor care O persoană care nu cunoaște limba română poate fi
nu cunosc limba întrebată despre faptele la care a fost martor ocular,
română despre faptele pe care le-a auzit și a avut posibilitatea să le
înțeleagă.
Trebuie avut în vedere nivelul de dezvoltare psihică și
intelectuală, profesia, naționalitatea, țara de origine a
martorului, iar ascultarea se va desfășura într-o atmosferă
de calm și sobrietate.
În cazul cetățenilor străini trebuie privită cu înțelegere o
anumită stare de nervozitate sau neliniște, alteori de
superioritate, dar aceste stări se pot înlătura prin discuțiile
prealabile.
D.p.d.v. tactic, trebuie să se țină seama de zona de
proveniență, de tipul de educație primit, de
particularitățile sistemului judiciar din țara lor
Interpretul care asistă la audiere are același obligații ca și
martorul, astfel că trebuie să păstreze secretul datelor de
care a luat cunoștință, să traducă fidel , corect, întreaga
declarație și răspunsurile la întrebări, în caz contrar
săvârșind infracțiunea de mărturie mincinoasă.
ASCULTAREA ALTOR CATEGORII DE
MARTORI Ascultarea handicapaților care prezintă diferite afecțiuni
Ascultarea psiho-patologice are loc doar dacă este considerată
handicapaților absolut necesară, fiind pregătită și efectuată cu multă
psihic precauție, cu ajutorul unui medic specialist.
Ascultarea se face într-un cadru lipsit de factori stresanți,
prin deplasarea organului judiciar la domiciliul martorului
sau la locul de internare al acestuia.
Realizarea contactului psihologic și câștigarea încrederii
martorului sunt esențiale pentru obținerea rezultatului
scontat prin audiere.
Regulile tactice sunt cele aplicabile copiilor și bătrânilor,
iar afirmațiile acestora trebuie să fie serios verificate și
interpretate într-un mod critic.
Dacă în timpul audierii , persoana audiată acuză oboseala
excesivă sau simptomele unei boli care îi afectează
capacitatea fizică ori psihică de a participa la ascultare,
organul judiciar dispune întreruperea audierii și ia măsuri
pentru ca persoana să fie consulttaă de un medic.
Audierea handicapaților va fi pregătită și efectuată cu
multă precauție, solicitându-se întotdeauna ajutorul unui
medic psihiatru.
CONSEMNAREA DECLARAȚIILOR
MARTORILOR
-depozițiile martorilor se consemnează
în scris, acesta reprezentând
principalul mijloc de fixare a
rezultatelor audierii
- în fiecare declarație se consemnează
ora începerii și ora încheierii audierii
martorului
- Completarea formularului declarației
începe după ce persoana audiată a
redat liber faptele și împrejurările
percepute, timp în care organul
judiciar va nota aspectele importante,
unele amănunte semnificative,
neclaritățile, eventualele contraziceri
pe care le va clarifica ulterior.
-pe parcursul acestor însemnări, nu trebuie să
se neglijeze observarea cu atenție a
martorului. După fixarea declarațiilor ,
făcută în etapa expunerii libere, se vor
consemna întrebările și răspunsurile date
de martor.
- Consemnarea depoziției martorului se va face
într-o formă cât mai fidelă și precisă, cât
mai apropiată de modul de exprimare a
martorului, fiind interzisă modificarea sau
înlocuirea cuvintelor acestuia. Dacă este de
acord cu conținutul declarației scrise,
martorul o semnează.
- Dacă martorul are de făcut completări,
rectificări ori precizări, acestea sunt indicate
în finalul declarației , fiind urmate de
semnătura martorului.
Când martorul nu poate sau refuză să
semneze, organul judiciar consemnează
acets lucru în declarația scrisă.
Declarația scrisă este
semnată și de organul de
cercetare penală, care a
procedat la audierea
martorului, de judecătorul de
drepturi și libertăți ori de
președintele completului de
judecată și de grefier,
precum și de interpret când
declarația a fost luată
printr-un interpret. Locurile
libere se barează.
Conform art. 123 alin. 2 CPP,
în cursul urmăririi penale,
audierea martorului se
înregistrează prin mijloace
tehnice audio sau audiovideo,
dacă organul de cercetare
penală consideră necesar sau
dacă martorul solicită expres
aceasta și înregistrarea este
posibilă.
 În practică, există tendința de reformulare a expresiilor martorului, de
sintetizare a relatărilor, aspect de natură să altereze obiectivitatea
declarației sau să se dea un alt înțeles afirmațiilor.
FIXAREA DECLARAȚIILOR PRIN MIJLOACE TEHNICE CRIMINALISTICE
Fixarea declarațiilor prin mijloace audio sau audiovideo prezintă
avantaje, în sensul că:
❑ Asigură o deplină obiectivitate și fidelitate în înregistrarea declarațiilor,
a întrebărilor și a răspunsurilor
❑ Sunt indispensabile în ascultarea impusă de unele împrejurări limită, în
special a victimelor aflate în stare gravă
❑ Conferă posibilitatea anchetatorului să analizeze cu atenție afirmațiile
celui ascultat, să-i surprindă cu exactitate expresiile, reacțiile, ezitările
❑ Asigură corectitudinea și continuitatea ascultării, organul judiciar
nefiind obligat să ia note , să-l întrerupă pe cel audiat , să transcrie
întrebările și răspunsurile
La începutul ascultării, martorului i se aduce la cunoștință faptul că
declarația sa va fi înregistrată. Pauzele făcute în timpul audierii sunt
menționate înainte și după reluarea înregistrării.