2.5.
Legea lui Hess
n Dacã o reacþie poate fi
consideratã ca rezultatul
altor trei reacþii, entalpia sa
este suma entalpiilor celor
trei reacþii.
20
http://www.all.ro/chimie-c3-manual-pentru-clasa-a-xii-a.html
Legea însumãrii energetice a cãldurilor de reacþie
Schimburile energetice care însoþesc fenomenele fizice ºi chimice
au loc cu respectarea legii conservãrii energiei.
Examinând reacþia de ardere a grafitului, se constatã cã pentru
un mol de substanþã se degajã o cantitate de cãldurã de 393,5 kJ.
1. C (s) + O2 (g) → CO 2 (g) ΔfH01 = – 393,5 kJ/mol
Un mol de grafit poate fi oxidat incomplet pânã la CO:
2. C (s) + 1/2 O2 (g) → CO (g) ΔfH02 = – 110,5 kJ/mol
Monoxidul de carbon format se poate oxida la CO 2:
3. CO (g) + 1/2 O2 (g) → CO2 (g) ΔrH03 = – 283,0 kJ/mol
Cele trei reacþii pot fi reprezentate grafic sub forma:
Prin însumarea ecuaþiilor reacþiilor 2 ºi 3, precum ºi din examinarea
schemei se constatã cã entalpia necesarã obþinerii CO 2 în reacþia 1
se poate determina prin însumarea entalpiilor reacþiilor 2 ºi 3.
ΔfH10 = ΔfH20 + Δ rH30.
În anul 1840, fizicianul rus Hermann Heinrich Hess a enunþat
legea care îi poartã numele.
Cãldura absorbitã sau degajatã într-o reacþie chimicã este constantã
ºi depinde numai de stãrile iniþialã ºi finalã ale sistemului, indiferent
de calea urmatã de reactanþi pentru a ajunge la produºi de reacþie.
Legea lui Hess poate fi, deci, consideratã o consecinþã a legii
conservãrii energiei ºi are avantajul de a permite calcularea cãldurilor
de formare ale unor substanþe care nu pot fi obþinute prin sintezã directã.
n Analogie între entalpie, ca funcþie de stare, ºi diferenþa de altitudine pe un
munte. Indiferent de drumul urmat între douã puncte A ºi B, variaþia de altitudine
rezultatã este aceeaºi; dacã un sistem trece de la starea A la starea B, variaþia de
entalpie este aceeaºi, indiferent de stãrile intermediare prin care a trecut.