Mărimi fizice fundamentale (de bază) în Sistemul Internațional (SI)
Nr. Mărimea fizică Simbol Definiție Unitate de măsură Simbol Instrument
crt. fundamentală în SI măr. fizică mărime fizică fundamentală în SI u.m. de măsură Măsoară întinderea unui corp pe o rigla, ruleta, 1. Lungime L/ l direcție spațială. metrul m metrul balanța, 2. Masă m Reprezintă măsura inerției unui corp. kilogramul kg cântarul Măsoară progresul fenomenelor/ cronometrul, 3. Timp t evenimentelor din trecut, în prezent și secunda s în viitor (măsoară durata even./ fen.). ceasul, clepsidra Măsoară sarcina care trece prin Intensitatea curentului 4. I secțiunea transversală a amper A ampermetrul electric conductorului în unitatea de timp. Măsoară starea de încălzire a 5. Temperatura T corpurilor. kelvin K termometrul Măsoară numărului de particule 6. Cantitatea de substanță (n) dintr-o substanță (atomi, molecule, molul mol - ioni, electroni). Măsoară fluxul luminos Φ emis în unghiul solid Ω. (O sursă de lumină emite flux luminos în diferite direcții (în unghi 7. Intensitatea luminoasă I (Iv) solid Ω, cu unitatea de măsură candela cd luxmetrul steradian – sr) și la diferite intensități. Intensitatea radiantă vizibilă într-o anumită direcție s.n. intensitate luminoasă.) Mărimi fizice derivate în Sistemul Internațional (SI) Simbol Nr. Mărimea Definiție mărime Formula de Unitate de Simbol Instrument măr. crt. fizică în SI fizică calcul măsură în SI u.m. de măsură fizică hârtie Măsoară întinderea unui 2 1. Arie A corp în plan. A=L•l metrul pătrat m milimetrică, planimetrul vase gradate, Măsoară întinderea unui 2. Volum V corp în spațiu. V = L • l •h metrul cub m3 cilindrul gradat (mensură) Mărimea fizică egală cu Distanța lungimea drumului Δx (d) = xf - xi rigla, ruleta, 3. Δx/ d metrul m parcursă parcurs de un mobil în (Δx (d) = x2 – x1) metrul mișcare. Mărimea fizică ce măsoară intervalul de Durata timp în care s-a produs Δt = tf - ti cronometrul, 4. (Intervalul de Δt un fenomen/ eveniment. secunda s (Mărimea fizică ce (Δt = t2 – t1) ceasul, clepsidra timp) măsoară scurgerea timpului.) Mărimea fizică egală cu raportul dintre distanța parcursă și intervalul de vm = d/Δt metrul pe 5. Viteza medie vm timp corespunzător m/ s vitezometrul (vm = Δx/Δt) secunda distanței (durata mișcării). Mărimea fizică egală cu raportul dintre variația vitezei unui mobil și metrul pe Accelerația durata în care s-a produs 4. am această variație. am = secunda la m/ s2 accelerometrul medie pătrat densimetrul Mărimea fizică ce (aerometrul sau măsoară masa unității kilogram pe hidrometrul) – 5. Densitatea ρ/ d de volum din acea ρ (d) = m/ V kg/ m3 metru cub este folosit doar substanță. pentru lichide; picnometrul F=m•a– Legea a II-a Măsoară interacțiunea dinamicii sau N 6. Forța F newton dinamometrul corpurilor. Principiul (1N = 1kg • 1m/s2) fundamental al mecanicii Este acceleraţia unui metrul pe Accelerația corp ce cade în câmpul g= 9,81 m/ s2 7. g gravitaţional al secunda la m/ s2 gravitațională (g= 9,81 N/kg) Pământului. pătrat Măsoară interacțiunea 7. Greutatea G corp – Pământ. G=m•g newton N dinamometrul Mărimea fizică egală cu diferența între lungimea ΔL = Lf - Li rigla, ruleta, 8. Alungirea ΔL/ Δl finală (lf) și lungimea metrul m (Δl = lf - li) metrul inițială (li). Mărimea fizică ce caracterizează proprietățile plastice ale Constanta unui corp (elasticitatea k= newtoni pe 9. k corpului) și depinde de N/ m elastică (k = ) metru natura materialului și dimensiunile corpului. Se mai numește rigiditate. Forța care apare în interiorul unui corp 10. Forța elastică Fe deformat elastic și care Fe = k • Δl newton N dinamometrul se opune deformării ei. Mărimea fizică ce caracterizează suprafețele de contact și depinde de natura materialelor aflate în contact și de calitatea Coeficientul șlefuirii suprafețelor de 11. µ contact. Coeficientul de µ= - - tribometrul de frecare frecare ete mai mare la suprafețele mai aspre, Este o constantă adimensională și subunitară (mai mică decât 1): 0 ≤ μ ≤ 1. Forța de Forța de contact cu care apăsare acționează un corp de 12. N N=G newton N dinamometrul normală sprijin asupra unui alt (Normala) corp ce se sprijină pe el. Ff = µ • N, Forța care apare la unde suprafața de contact Forța de µ – coeficientul 13. Ff dintre două corpuri și se newton N tribometrul frecare opune mișcării unui corp de frecare, față de celălalt. N - normala
Mărimea fizică scalară
Lucrul ce caracterizează efortul J 14. L de pus de o forță pentru L=F•d joule mecanic (1J = 1N • 1m) deplasarea unui corp.
Mărimea fizică scalară
Puterea ce reprezintă lucrul W 15. P P= watt mecanică mecanic efectuat în (1W = 1J/ 1s) unitatea de timp. Randamentul unui dispozitiv reprezintă raportul dintre lucrul mecanic util efectuat de dispozitiv și lucurl mecanic consumat η= pentru funcționarea acestuia sau raportul sau 16. Randamentul η dintre puterea utilă și - η= puterea consumată. Este o mărime fizică adimensională, valoare randamentului este pozitivă și subunitară (mai mică decât 1): 0 ≤ η ≤ 1. Mărimea fizică scalară asociată proprietăților Energia unui sistem fizic de a fi J 17. E capabil să exercite forțe E = Ec + Ep joule mecanică (1J = 1N • 1m) care efectuează lucru mecanic. Este energia mecanică a Energia unui corp aflat în Ec = J 18. Ec mișcare față de sistemul joule cinetică (1J = 1N • 1m) de referință ales. Este energia datorată poziției părților Epg = m • g • h Energia și J 19. Ep componente ale unui joule potențială corp, aflate în (1J = 1N • 1m) Epe = interacțiune. Este o mărime fizică vectorială ce măsoară MF = F • b, Momentul efectul de rotație al unei newton ori 20. MF unde N•m forței forțe ⃗ față de un punct metru b – brațul forței O (de pe axa de rotație).