Sunteți pe pagina 1din 825

This is a reproduction of a library book that was digitized

by Google as part of an ongoing effort to preserve the


information in books and make it universally accessible.

https://books.google.com
LIBRARY
OF THE
UNIVERSITY
OF ILLINOIS
459

H270

V.2

-
The person charging this material is re
sponsible for its return to the library from
which it was withdrawn on or before the
Latest Date stamped below .
Theft, mutilation, and underlining of books
are reasons for disciplinary action and may
result in dismissal from the University .
UNIVERSITY OF ILLINOIS LIBRARY AT URBANA-CHAMPAIGN

OCT 2 1979

AUG 20 1979

MAY 1 3 13BO

SEP 27 1983

L161-0-1096
1
1

1
E ti &E
J
spiri

Bp n Rooyen

CARTILE POPORANE

ALE

ROMÂNILOR

IN SECOLUL XVI

IN LEGATURA CU LITERATUR'A POPORANA CEA NESCRISA

STUDIU DE FILOLOGIĂ COMPARATIVĂ


DE
B. Petriceicu - llasdeu .

LEIPZIG BUCURESCI

OTTO HARRASSOWITZ Direcțiunea Archivelor Statului.

1980 .

PRETUL : 20 LEI
..

CARTILE POPORANE

ALE

ROMÂNILOR

IN

SECOLUL XVI .
DIRECTIUNEA GENERALĂ ARCHIVELOR STATULUI

Publication istorico - filologice

LIMBA ROMANA VORBITA

ÎNTRE

1550) - 1800

TOMU I II .
M

J E TT E

69

s nimpen

CĂRTILE POPORANE

ALE

ROMÂNILOR

IN SECOLUL XVI

IN LEGATURA CU LITERATURA POPORAXA CEA NESCRIS

TexturŤ ROMĂNE CU PARALELURI STRĂINE . - ORIGINEA LOR ȘI FILIAȚIUNILE


INTERNE ȘI EXTERNE. — ÎNSEMNĂTATEA LOR ISTORICĂ ȘI Linguistică. — Bogomilismul IN
ROMĂNIA . - Cucul ȘI TURTURICA .-- Povestea NUMERELOR .-
SPECIMEN DE GRAMATICA ISTORICO -COMPARATIVĂ A LIMBEI ROMĂNE.

STUDIÚ DE FILOLOGIA COMPARATIVĂ


DE
B. Petriceicu Hasdeu .

BUCURESCI
Noua TYPOGRAFIE NAȚIONALĂ C. N. RĂDULESCU STR . ACADEMIEI No. 24 .
1879.
4.5 %

Here

v a

Demnului Dim . A. Sturdza

din patlea autovredeal

STIMA- AMICIA

ale tale dintru ale tale.


PREFAŢA

1 ). Dim . A. Sturdza procurându -mi ocasiunea de


a da la lumină cele mai vechị e å rţi popor a ne

ale Românilor, ceia-ce m'a condus la un întins studiů


asupra acestei importante ramure a literature nóstre

naționale, am fost silit a modifica planul, pe care

mi- l propusesem în prefață la tomul I.

Excelentele observațiuni ale lui Schuchardt, re

lative la primele doň părţi din tomul precedinte ,

apar într'un Suplement la acel tom , unde figuréză

de asemenea observațiunile analóge ale d- lui G.

Bariț , împreună cu întimpinările mele , cu unele în

dreptări și adaosuri .

Monografia cea promisă asupra genitivo -dativului

român întră în partea III din volumul de față; cắt

pentru monografiele , anunțate tot atunci , despre


accentuaţiunea și vocalisațiunea irrațională în vechile

nóstre monumente literare , le reserv pentru un Su

plement la tomul II , unde voỉu publica în același

timp Onomatologia română pînă la 1600 ,.


VIII

Sintesa operei întregi, conspectul sistematic al


consecințelor sale pentru istoria limbei române din
tóte puncturile de vedere, va face obiectul tomului
III , prin care sper a încheia lucrarea .

Ori-cum ar fi, volumul, pe care'l publicam acuma,

deşi face parte dintr'o vastă colecțiune, totuși se


póte considera ca ce - va întreg, complet, îmbrățișând

un teren independinte și bine determinat : Cărțile


poporane ale Românilor în secolul XVI in legătură

cu literatura poporană cea nescrisă .


Cătră acest titlu special, noi am mai adaos :
« Studiủ de filologiă comparativă ,

Să ne explicâm .

Prin ( filologiă comparativă , noi nu înțelegem ,

ca Whitney, ca d. Hovelacque, ca revista parisiană

a d - lui de Rialle etc. , comparațiunea analitică a mai

multor limbe . O asemenea noţiune ar fi fost la lo


cul ei numai dóră atunci , când filologia propriů

qisă se mărginia în analisa linguistică a clasicității.


De când însă, dela Wolf pînă la Böckh, preocu

pațiunea , filologică clasică sa întins asupra tuturor

elementelor culturale ale anticității , fie ele lin

guistice saŭ numai etice , aceiași accepțiune lărgită


se cuvine pe deplin termenului corespundětor de

' filologia comparativă ,. Unica deosebire între cele

doå stere este , că una din ele studiază într’un mod

isolat popórele antice în desvoltarea civilisațiuniĩ lor ,

pe când cea-l'altă urmăresce într’un mod compara

tiv manifestațiunea naturală , statică și dinamică , a

spiritului tuturor popórelor .


Pentru noi dară " filologia comparativă , cuprinde
IX

întrunite ambele doctrine, pe carî revista berlineză

a lui Steinthal le împreună ca : " Etno - pisicologia ,

și Linguistică ,. Linguistica, fie cea positivă saŭ

analitică , fie cea transcendentală saŭ sintetică, fie

cea descriptivă saŭ de clasificațiune, se referă la or

ganismul limbelor. Etno -psicologia , pe de altă parte ,

cercetéză credinţa poporelor, depusă mai cu deose


bire în literatura poporană . Ambele, linguistica și

etno - psicologia , spiritul popórelor în limb å și a

celași spirit în credinţă, sînt într'o correlațiune

intimă, adesea indissolubilă , de exemplu în mitologiă


saŭ în onomatologiă : ambele la un loc forméză " fi

lologia comparativă ,.

Iată în ce sens opera de față este în tótă pute


rea cuvîntului un Studiů de filologii comparativă ,:
limba română și literatura nóstră poporană ne preo

cupă aci d'o potrivă ....

Terminând, constatâm că tomul I a fost apreciat

fórte favorabil în presa străină de Gustav Meyer

( Beilage zur Allgemeinen Zeitung , 1879 , No. 42 ) ,

de Angelo de Gubernatis ( Vuova antologia , 1878 , p.

723-4 ) , de Dr. Jarnik ( Der Osten , 1878 , No. 44 ) și


alții. De asemenea profesorul Miklosich la consul
tat nu o dată în noua sa cercetare Ueber die Wan

derungen der Rumunen . Ne place a adăuga însă , că

în același timp d. Cihac a credut de cuviință a ne

consacra în Convorbiri literare dela lași (1879, No.

3 și 4) o lungă diatribă, pe care tot d - sa a repro

dus'o apoi franţusesce în Romanische Studien (t . 4,

p . 141-84 ) . Ca ton , lucrarea d-lui Cihac este ca

racterisată cu pré -multă bună - voinţă : d’un ton


X

quelque peu acerbe , de cătră d . Gaston Paris, care

nu și- a dat ostenela de a ó cerceta și 'n fond ( Ro


mania , 1879, No. 31 , p . 466 ) ; ca sciință și metódă,
ea a fost combătută cu o perfectă independință de

spirit de cătră Dr. M. Gaster în Zeitschrift für ro


manische Philologie (t . 4 , p . 468-76 ) . In acest mod ,
ne putem scuti de a respunde noi înșine la tonul ,

sciința și metóda d-lui Cihac, pînă ce nu și -le va


drege pe tóte .

B. P. H.

Bucuresa , 5 Decembre 1879 .

.
OCHIRE

ASUPRA

CARTILOR POPORANE

insemnătatea for.— Raportul cătră literatura poporană în genere.--- Cărtile poporane ale Româniler ----

Codex STURDZANUS.
OCHIRE

ASUPRA

CARTILOR POPORANE

§ 1. Renumitul Görres, spirit fantastic, dar profund, a fost


cel întâțu , dacă nu ne înşelâm , cărui i se datoresce , de pe la
începutul secolului nostru , împărțirea literaturei po po
rane în doă mari ramure : literatura poporană nescrisă și
literatura poporană scrisă, dând tot- o-dată acestei din urmă
epitetul de cărți poporane . ' )

Vederile lui Görres despre correlațiunea ambelor ramure,


silindu- se cu ori-ce preţ a le da o origine comună , pe când
în realitate ele curg ca doă rîulețe ce se împreunéză sosind
din direcţiuni opuse , sînt nesce vederi strîmte și ' n parte false;
dar punctul de plecare era just şi fecund , mai ales atunci când
aprópe nimeni în lumea cea cultă nu înţelegea încă impor
tanţa literature poporane în genere, căci pedantismul și bon

tonismul, fie - care în felul seŭ , batjocoriaŭ d’o potrivă tot ce


eşia din popor și tot ce plăcea poporulu .

1 ) Görres, Die teutschen Volksbücher . Nahere Wurdigung der schönen Historien


Wetter- und Arzneybriichlein , welche theils innerrr Werth , theils Zufall, Jahrhun
ilerte hindurch bis auf unsere Zeit erhalten hat. lleidelberg, 1807 , in - 16, pag.
X, 311 .
XIV

A despreţui spiritul plebei, ' Pöbelwitz ,, fiind - că nu face


cum facem noi și cea ce facem noi înşi -ne, qicea, cu du .

rere și cu indignațiune Görres -- este ca și când ne-am su


pěra pe vermele de metasă , pentru că ne dă numai metasă ,
iar nu ne țese nesce galóne gata saŭ nu ne cóse nesce haîne
de purpură !

Cartea lui Görres, pe lîngă o introducere și un lung epi


log, cuprinde analisa bine scrisă a 48 cărți poporane germane.

Se începe prin ' Albertus Magnus ,: despre puterea Yerburilor, &


petrelor scumpe și altor minunate lécurì ; se încheiă prin faimo

sul apocrif despre copilăria luỹ Crist , respăndit in evul -mediŭ


în tótă Europa occidentală sub titlul de " Liber de infantia
Salvatoris ,; între aceste doă extremităţi, una quasi -medicală și
cea- l'altă quasi-teologică , figuréză tot felul de cărți poporane

în proză și ’n versuri , legende , romanţuri, biografie , prorociri ,


visuri , călătorie etc. etc.

§ 2. Mult timp după Gorres şi pe o scară mult mai în


tinsă , a descris Nisard în doă mari volume cărțile poporane
ale Franţeř . )
Colecțiunea lui se împarte în 13 rubrice :
I. Almanacuri ;

II . Sciințe și arți :
1. Magia négră, magia albă , cabbala ;
2. Vrăjirea ;
3. Prorociri;

4. Gospodăria ;
III . Glume și jocurỉ de cuvinte ;
IV . Dialoguri și catechismurỉ ;

V. Discursuri, orațiuni funebre și predice comice ;


VI . Tipuri și caractere ;

VII . Viețele personagelor famóse ;

2) Nisard, Histoire des livres populaires ou de la littérature du colportage de


puis le XV -me siècle jusqu'à l'établissement de la Commission d'examen des livres
du colportage ( 30 novembre 1852) , Paris , 1854 , in - 8, t. 1 pag. XVI-580, t . 2
pag. 599 .
XV

VIII . Religiunea și morala ;

IX . Stihuri religiose și legende versificate ale sfinților ;


X. Epistolare : scrisori de afaceri, de complimente şi de
dragoste ;
XI . Limba tålharilor ;
XII. Pedagogia ;

X]II . Romanțuri și povești.

Fórte bogată ca adunare de material, nu mai puțin inte


resantă prin frumósa reproducere a gravurelor poporane , ope

ra lui Nisard lasă departe în urmă pe a lui Görres sub ra


portul quantitativ, dar remâne departe în urmă ea-însăşi
în privinţa qualitativă .

Criticul frances nu înțelege nici importanta intrensecă a


cărților poporane, nici legătura lor cu literatura poporană cea
nescrisă, nici măcar caracterul lor intern de “ poporanitate ,
pe care'l confundă mereở cu împregiurarea externă de a fi
colportate,. El le descrie , căci azardul l'a făcut " secretar

al comisiunii însărcinate a le examina , ; le descrie , fiind - că


acestă muncă i s'a impus ca o sarcină oficială ; le descrie , în
fine , după cum descrie un profan după forme din afară un

buchet de florị, fără a avé o umbră de noțiune despre viéța ,


organismul și relațiunile plantelor.

§ 3. Cea mai nouă publicaţiune de acestă natură, sînt cele


tref tomuri apărute de curând, în cari s'aŭ reprodus textual
mente , cu ilustraţiuni în fac -simile, ba chiar cu frontispiciuri

separate și cu conservarea paginaţiunii originale, vr’o șése-deci


de cărți poporane englese ale Scoţiež, aşa numitele “ chap -books,,
împărțite în trei rubrice :
I. Comice şi umoristice ;
II . Religiose și biblice ;
III . Poveşti, romanţuri şi istorióre . 3)
Acestă consciinţiósă codificațiune a cărţilor poporane ale

3) John Cheap. The Chapman's Library : the scottisch chap literature of last
century, classified. With life of Dougål Graham . Glasgow, 1877-1878, in - 8 .
XVI

Scoției, cu texturì întregi, reproduse cu o exactitate documen


tală, iar nu numai extracte ca în Nisard saŭ analise ca în
Görres, ar merita a fi imitată în tóte ţerile Europei, oferind
un teren complet și sigur ulteriórelor cercetări critice .
Editorul , a cărui individualitate abia apare într'o prefață
de vr'o patru pagine și într'o scurtă biografiă a lui Dougal
Graham , celui mai poporan scriitor scotlandes din secolul tre
cut, observă fórte just, că mult mai bune sînt, în orð- ce cas ,
cărțile poporane decăt țiarele aşa numite poporane, foite po
lemice ce aŭ început a străbate pe la sate , căci : cartea popo
" rană este oglinda opiniunilor şi obiceielor rurale, pe când diarul
" pretins poporan vine din afară pentru a desnatura adevěratul

" gust al poporului. Chiar cărțile poporane de origine străină,


-adaugă el, -- se naturaliséză astfel în limbă și ’n caractere,
" încăt nu le mai recunosce cine-va dintre cele născute şi cre

scute pe pămîntul scotlandes.,

$ 4. Scriind cele de mai sus , noi n'am avut cât de puţin


intențiunea de a da o bibliografiă a cărților poporane din Oc
cidinte , ci am voit numai a constata însemnătatea, pe care a
început și va fi silită din ce în ce mai mult a le recunosce
sciinţa modernă în totalitatea lor , fie unele din ele cât de
insipide din punctul de vedere al claselor celor culte ale so
cietăţii , precum sînt , de exemplu , visurile , vrăjile saŭ minunile
marelui Albert ,

Unele categorie speciale ale cărţilor poporane , mai ales cea

religiósă și cea romantică , aŭ atras mai de de-mult asupră - le,


într’un mod isolat , atențiunea învățaților, ca şi când ele ar fi
de o natură maï înaltă decât cele - l'alte . Ne ajunge a cita nu .
merósele colecţiuni de aşa numite apocrifuri biblice, începênd
dela Fabricius pînă la Tischendorf, pe carì nu o dată vom avé
a le consulta în cursul studiului de faţă . Şi mai vestită este
opera Englesului Dunlop despre cărțile poporane cele roman
tice, apăruță aprópe în acelaşi timp cu scrierea lui Görres.4)

4 ) In traducţiunea gerinană adausă a lui F. Liebrecht: Geschichte der Prosa


dichtungen oder Geschichte der Romane, Norellen , Marchen etc. , Berlin , 1851 , in - 8 .
pag. XXX , 560.
XVII

Nu may menţionâm nesce lucrărì de tot monografice, precum


sînt cele de Benfey , Köhler, Wesselofsky , d’Ancona și alțiì,
împrăştiate mai ales în diferite publicațiuni periodice.

Dar ce este o carte popor a n ă ? și ce fel de loc o


cupă ea în literatura popor a n ă în genere ?

§ 5. Literatura poporană cea nescrisă, cântece, basme etc. ,


se pote scrie , și totuşi , fie chiar tipărită , ea nu încetéză de
a fi nescrisă , căci se nasce şi trăesce într'un mod nescris.
Scrisul o copiază ; dar copia nu este originalul cel við , ori
ginal ce continuă a se mişca şi a se schimba după ce i s'a

scos portretul , încăt ajunge cu timpul , în bine saŭ în reŭ , a


nu mai seměna unul cu altul . Dacă reproducțiunea cea scrisă
isbutesce a se respåndi în popor , numai atunci, sub forma’i cea
petrificată, ea devine literatură poporană scrisă saŭ , mai pre
cis , carte popor a nă.

Literatura poporană cea scrisă , chiar când o învață cine


va pe din afară, nu încetéză totuşi de a fi scrisă, căci
se nasce şi trăesce într'un mod scris . Ea este o statuă, une
ori plină de plasticitate, de expresiune , de colorit, dar fără
mişcarea cea reală a vieței . Trecênd în grațul cel viŭ , dacă
ea reuşesce a prinde rădăcină în popor, începênd a cresce ca
ce-va noŭ și adesea perçênd ori -ce urmă exterioră a ființei sale
de mai 'nainte, atunci devine literatură po pora nå ne
scris à .

Ambele categorie se pot contopi; însă originile lor , cea scrisă


şi cea nescrisă , sînt diverse .

$ 6. Literatura poporană cea nescrisă este opera unui în


treg popor, saŭ chiar a unei ginţi întregi , a umanității Acela
care a compus pentru prima oră o doină , doina nu este a lui,
căci ea a sburat slobodă în aer , lipsită de vre-un semn indi
vidual , şi din aer , nepironită prin nemic, a prins'o în sbor

un altul , apoi un al doilea , un al treilea și așa mai încolo ,


în aceiaşi ţéră saŭ pînă la marginile pămîntului, fie - care a
dăugând saŭ suprimênd căte ce-va , fără a da sémă nimănui
XVIII

de ceia ce face, de vreme ce lucrul nu este al niměnui. Lipsa'i


de orï - ce fixitate este atăt de pronunţată , încăt se întămplă
adesea că acelaşi individ spune altfel bucata cea poporană
de căte ori o repetă, ca acea căntăréță italiană, care schimba
mereŭ cuvintele cântecului, dicênd cu naivitate că aşa'i convine:
*così mi viene ,

Literatura poporană cea scrisă , fie căt de anonimă, este o


operă individuală . Din însuşi momentul nascerii sale , ea se fi
xéză prin scrisore. O dată încuibată în popor , ea va fi citită
de mii de gure , dar numai citită , póte încă abia silabisită,
fără a se modifica, făra a căştiga saŭ a perde, fără a primi
la tot pasul căte o nuanță nouă, positivă saŭ negativă, dela
fie - care dintre cei ce o propagă, cel puțin în aceași țéră din
aceiaşi epocă..

Colectivă prin origine, nestatornică in trațul seŭ , acesta este


literatura poporană cea nescrisă ; individuală prin nascere, fixă
în fond şi ’n formă într'un moment dat , acesta este cartea
poporană .

Dar pentru ca ambele să fie popor a ne: una – fiìcă de


sânge, cea-l'altă — fiſcă de suflet a poporului ; pentru ca ambele
să se pótă substitui una alteia, să se pótă metamorfosa una
într'alta, astfel că une- ory este a -nevoe a trage între ele o
liniă de demarcațiune ; trebui ca ambele de o potrivă să oglin
déscă poporul , ambele să fie popor el - însuși, căci poporul în
realitate îubesce numai pe sine -şi . Nici o dată o carte nu va
deveni poporană , dacă ea nu vorbesce în graiul cel necioplit
al poporului ; dacă nu resfrânge credinţele poporuluř , speranțele
lui , slăbicşunile lui ; dacă scie ce - va mai mult decăt ce scie
poporul în patriarcala lui nesciinţă .

S. 7. Literatura poporană cea scrisă, ca și cea nescrisă,


călătoresc din limbă în limbă ; dar ele nicăiri nu se traduc,
ci se transformă.

Ori -ce popor posedă o formă propriă a sa , primind ca al


seŭ numai ceịa -ce corespunde acele forme specifice, care se
XIX

modifică şi ea din epocă în epocă, provocând atunci modificări


correlative in tot ce este poporan .

Literatura poporană cea nescrisă sufere astfel o triplă ro

tațiune : 1° prin trecere din gură în gură ; 2 ° prin trecere


din țéră în ţéră ; 3 ° prin trecere din epocă în epocă. Ulti
mele doă din aceste rotaţiunì îî sînt comune cu cartea cea

poporană . Şi ea se transformă de asemenea , când se împru


mută dintr'o altă limbă, multe lucruri adăugându-se , unele

suprimêndu-se, o sémă prefácêndu - se, pînă ce planta cea exo


tică capětă un aer indigen . Şi ea , pe de altă parte , se adap
téză din timp în timp la vederile momentuluì, prin copisti -

dacă circulă în manuscript, prin editori dacă este tipărită.


De aci resultă mulțimea varianturilor ale ori - cării cărți a
devěrat poporane : varianturi externe şi varianturi interne, deşi
mai puține, negreşit, decăt nenuměratele varianturì ale lite
rature poporane celeỉ nescrise, cari se datoresc mai cu deo
sebire trecerii din gură în gură .

8 8. Literatura poporană cea nescrisă se nasce într'un mod


spontaneŭ . Ea este efectul impresiunii, nici o dată a premedi
taţiunii . Un sentiment involuntar — şi iată o doină ; o întăm

plare , o catastrófă - și țată o baladă ; un fenomen , o credinţă ,


un joc de cuvinte şi yată o legendă, un basm ; o păţélă

şi ſată un proverb ; o asociațiune de idei, o analogiă neaştep


tată și iată o ghicitore .

Cartea poporană , din contra , nu este și nu póte fi spon


taneă . Ea presupune . tot-d'a -una o intenţiune, o tendinţă , o
țintă precisă din partea autorului, Scriitorul vrea ca alții să
petrécă , să rîţă, să crédă , să înveţe, să imite saŭ să se feréscă .
El v rea . In casul cel mai bun, tot încă este ce-va silit .
In literatura poporană cea nescrisă predomnesce elementul
liric ; în cartea poporană elementul didactic. Dintr'o parte,

in s piraţiune ; de cea - l'altă, a spir a ţiune.


Generalmente, cartea poporană nicì nu afectéză măcar de
a fi tot una cu literatura poporană cea nescrisă . Ea pretinde a da
poporului nu cea ce el are deja, ci ceia ce'ſ lipsesce , dar ca
1

XX

re să - i convină, să -i placă, să- i fie pe înţeles. Pină la un punct ,


ea se crede a fi superioră operei proprie a poporului. Ea are
aerul de a se pogorî pînă la popor .

§ 9. O trăsură comună importantă între ambele ramure

ale literaturei poporane este anonimitatea lor .

O carte poporană cu numele autorului, e ce-va excepțional :


şi chịar când se întămplă acesta , în cele mai multe casuri numele
este fictiv. Adesea un personagỉu real ca “ marele Albert, de

exemplu , ca papa Leone III , ca împăratul Eracliŭ , ca Laensberg ,


ca Nostradamus, ca apostolul cutare saŭ cutare, ca însuşi Măn
tuitorul, devine un nume tipic , cărui i se atribue sute de
apocrifurì disparate .

Din anonimitate , fie pentru literatura poporană cea nescrisă ,


fie pentru cărțile poporane, decurge o consecinţă fórte carac
teristică .

Producțiunile poporane nescrise, sburând fără control din


gură în gură , se întălnesc, se 'ncrucişeză, se confundă. Dacă
doă saŭ mai multe bucăți separate sînt omogene saŭ analóge,
dacă ele presintă unele puncturi de contact, dacă una ar pu

té să figureze ca început saŭ continuațiune ori epizod la o altă ,


une -ori chiar prin antitesă, ele se combină împreună, formând
o singură bucată .

Cáte cântece nu s'aŭ combinat astfel din fragmente poetice


mai vechi ! Căte basmuri, deosebite prin sorginţi, nu s'aŭ cu
sut cu dibăciă în cắte, un singur basm ! Pînă și proverbele saŭ
ghicitorile, mai apěrate de remaniare prin laconismul lor, sînt
expuse la o asemenea " atractiune moleculară , .
Aceiaşi lucrare produce anonimitatea asupra cărţilor popo

rane. Şi ele se amalgaméză. Fie -care copist saŭ noŭ editor are
dreptul şi resimte chiar un fel de ispită de a amesteca doň

saŭ mai multe cărți poporane într'una singură, dacă crede că


va deştepta prin acesta mai mult interes în cititorii sei , saŭ
că şi va ajunge mai bine la scop .
In cartea poporană, ca şi’n literatura poporană cea ne

scrisă, este fórte anevoe , une ori aprópe peste putinţă , a dis
XXI

tinge printr'o analisă minuțiósă diversele părți constitutive ale


unui atare conglomerat.
Dificultatea este şi mai mare , când se întămplă un cas

destul de obicỉnuit — amestecul aşa ţicênd hibrid între ambele


ramure ale literature poporane, fie -care amestecată deja mai
de'naintea în propriul seŭ cerc . Bucata poporană nescrisă mixtă
A s'a combinat din bucăți poporane separate k, l, m ; cartea popo
rană mixtă B s'a combinat în acelaşi mod din cărţi poporane

distinse r, s , t. A și B fiind egalmente impersonale, adecă


aparţinend tuturora de o potrivă, fără a fi a niměnui în parte,
se combină la rîndul lor într'un al treile corp de doă ori mixt :
A (k+l+m)+B (r + s + t ).
Este o adevěrată tortură pentru un critic !

$. 10. Ori-cum ar fi, cartea poporană represintă deja un pas


făcut din sfera literature poporane în sfera literaturei culte :
are și ea un autor , are o tipografiă, are un editor .
In literatura cea cultă ea ocupă însă , retrasă departe la
margine, un fel de mahalà , despre care nu scie mai nemic și
nu vrea să scie centrul oraşului.
Autorii cărţilor poporane sînt căte o dată mai-ma ómeni
de geniŭ , după cum a fost Dougal Graham în Scoția saŭ Anton
Pann la noạ ; și totuşi pe terenul literature culte eſ n’ar fi
fost în stare de a scrie un articolaş căt de mediocru într'o
fóiă de a doua mână .

Tipografii și editorii cărților poporane păstréză fórte adesea


incognito, ca și autorii lor . Une-ori nu se arată pe frontispi
ciŭ nici măcar locul unde s’a publicat misteriosa broşură, ba
nici măcar anul. Pentru culmea mistificaţiunii, se pune căte

odată pe titlu că " s'a tradus , dintr'o limbă din care nu s'a
tradus . Poporul crede !

Unele localități în diferite terî îşi apropriaseră monopolul


tradițional de a tipări cărți poporane. Așa sînt Köln și Nü
renberg în Germania, Troyes şi Montbelliard în Franţa, adevě
rate oraşe-vechiture ale Europeř, pentru cari nu s'a sfirşit
încă vécul de mijloc.
XXII

Mai pe scurt, literatura cea cultă , chịar când dà ce - va po


porului, îî aruncă pe furiş numai cela- ce lépădă ea însăşi !

$ 11. Şi totuşi, înainte de a se desfăşura într'o limbă o


literatură cultă, cartea poporană, în curs de secoli, este unica
literatură a naţiunii întregi , a tuturor claselor societăţii, a
boxerului ca și a teranului, nivelați prin lipsă de cultură .
Tot aşa se petrece atunci, când literatura cea cultă a u

nei naţiuni şi-a ales ca mijloc de expresiune o limbă străină,


după cum a fost latina în Occidinte . Aprópe totalitatea scri

erilor medievale în limbe naţionale , nu lătinesce, sînt nesce


adevěrate cărți poporane .

$ 12. Alt- ceva nu mai puțin caracteristic .

Gusturile intelectuale ale copilului, fie chịar un fiiŭ de prin


cipe , nu se pré-deosebesc , pînă la o vrîstă óre -care, de gu
sturile intelectuale ale poporului .

Copilul din tóte straturile sociale iubesce literatura popo


rană cea nescrisă ; copilul din tóte straturile sociale citesce
cu pasiune cărțile poporane, mai ales cele romantice.

§ 13. Multe cărți .poporane, ca și unele producțiuni ne


scrise ale poporuluř , deşi sînt fórte respăndite, mereň repetate
saŭ mereň citite, par totuşi a fi - după cum am mai spus'o-
absurde saŭ chiar ridicole .

Sînt nesce nemicuri în tótă puterea cuvîntului, dar nemi


cury importante.

Popularitatea lor --— facem aci o deosebire dittologică între


poporan și popular, termenul cel de'ntâțu indicând ceia

ce aparţine poporului , iar cel -l'alt denotând ceſa - ce este îubit


de popor -- popularitatea lor nu diferă în fond de populari
tatea unui individ . Individul cel popular póte să fie un smin
tit saŭ un ignorant ; el n'ar fi ajuns însă la popularitate, dacă
nu era la nivelul societății sale, dacă n'o represinta într'un
punct óre - care mai fotograficesce decăt cei cu minte saŭ cei
învěţaţi.
XXIII

Așa este şi cu popularitatea cea mare a unor secăture scrise


saŭ nescrise ale literaturei poporane.

Sub raportul istoric, ca oglindă socială , ele posedă o nespusă


valóre .

Nu mai puțin sub raportul linguistic , ca unele ce cugetă


şi vorbesc într'o cestiune dată întocmai ca poporul .

§. 14. De când cu tiparul, cărțile poporane apar general


mente în broşurèle de format fórte mic , între 16-32 de pa
gine, afară numai dóră de cele romantice, ce- va mai lungi.
Ele se vînd atăt de eften , încăt nu e teran saŭ muncitor
care să nu- şi pótă cumpěra și el o cărtecică . Cu tóte astea ,
editura căştigă nepovestit, din causa immensului numěr de
exemplare ce se împrăştiă, retipărindu -se pe mai nemic în fie
care an , saŭ chiar mai de multe ori pe an . Când cartea po
porană este pré-scurtă, cuprindênd abia vrio 2-3 pagine , ea se
publică la un loc cu o altă saŭ cu alte , cu cari se înrudesce
prin materiă saŭ prin tendinţă , une -ori din capriciul edito
rului ,

O asemenea grupare a cărţilor poporane era şi mai obicinu


ită înainte de introducerea saŭ respăndirea tiparului . Copiştiï

le scrieaŭ adesea mai multe într'un singur volum , căci cititorii


preferiaŭ a avé întrunită o mică bibliotecă popor a nå,
ce- va mai compact, în loc de nesce spulberate foițe, expuse
mai lesne a se strica saŭ a se perde . De aci urméză că ve
chile cărţi poporane în diferite limbe s’aŭ conservat pînă la
noi mai cu sémă în aşa numiţi codices manuscripti miscel
lanei .
Atary codices sînt căte o dată de o varietate extremă , pre

cepte religiose figurând alături cu recepte medicale și roman


tul alături cu astrologia . Mai adesea cuprinsul unui codex e
omogen : numai religios, numai astrologic etc. Este o raritate
excepţională de a da cine-va peste o mică carte poporană
scrisă a-parte, şi acesta numai dóră în nesce condițiuni érăşi
excepționale , bună -óră cusută la un volum , manuscris saŭ
tipărit.
XXIV

$ 15. Ca specimen romănesc de carte poporană manuscrisă


conservată separat, deși fórte mică, ne póte servi o bucată
curiósă , d'o cam dată inedită : Istoria tutunulur.

Reposatul meŭ părinte descoperise în biblioteca poetului


basarabian Costache Stamate căte-va foi scrise de mână, legate
la un loc cu Acatistul cel tipărit de cătră Samuil Klain în
Sibiřu la 1801 și copiate, pe la începutul acestui secol , după
un exemplar may vechịu .
Iată bucata în cestiune, transcrisă întocmai cu litere latine:

« Istorii pentru tỉutỉun . Ascultaţi ſubiții mei blagoslovit, o învăţă


' tură foarte de folos pentru creștini , însă mai ales pentru care vor
< fi căzut întru aćastă greșală ră ș ’ înșălăciune diſavoléscă, însă di vor
« fi băut tỉutſun . Acțastă carte este scoasă di pre limba letinéscă
* prin limba moldovenescă cu nevoinţa marelui dascal al Ierusalimu
" lui kir Silivestru , care au ales din multe cărți a sfinţii părinți din
Ierusalim , zăcănd : - Inchinăndu- se la sfăntul mormănt al Dom
‘ nului nostru Is . Hs . şi săzănd și eu pe o piſatră şi vorbind de ale
« noastre vorbe sufleteşti , o minune ca aćasta văzurăm și auzirăm ,
' adică undi veniră un stareţ bătrăn și să închină sfăntului mormănt
' și apoi să întoarseră cătră noi făcănd închinăciune ; noi am zăs :
Dumnezeu să te erte, părinte ! Îar el începu cu lacrămi a spune
« zăcănd : – 0 minune ascultaţi, fraților; să vă spušu o întămplare
* ca aćasta ce am văzut întru abasta cale fiind ; că eu , fraților, lă
(cuescu întru o peşteră de 75 de ani , ce să chiamă Araviſa . Acu ,
' işind la lume să viu să mă închin sfăntului mormånt a Domnului
‘ nostru Is . As. și mergănd, am întălnit un om nalt și cu o falcă
' mare şi cu una mică şi cu nasul foarte mare, iar el trecu pe lăngă mine
• şi tăcè ; iar eu stătuțu și găndițu și cunoscuțu că nu-i creştin pă
‘ măntịan, ce poate să fie un dišavol; şi nu lăsažu lucru slab , ce în
« dată mă luațu după dănsul și , fiind voỉa lui Dumnezău, îl găsăğu
‘ într'un munte înalt al Carmilului , și făcè o grădină cu zădịu de
' piſatră şi săpa în grădină şi să măna ; iar eu m'am apropiat de
« dănsul și am zăs : spune'mi, ce sapi și ce sameni ? ſar el nu răs
' punsă nić ca cum ; iar eu zăsăſu că : te voịu jura pe numele în
« păratului vostru Satana, parte de el să nu ai de nu - m vei spune
« ce sameni acolo ; ſar el cu mare greu îm spusă aşa, adică printro
' trestie lungă di-m şopti la ureche dintrănsa şi zăsă : - Părinte
< sfinte, eu sănt Galaar, dimonul care sănt căpitan preste toţi dracii
kşi sănt mai încredinţat la împăratul nostru Satana pentru slujbele
XXV

" care -i fac cu credinţă ; și mai mult pentru aćasta am socotit noi
* toţi pentru ca să facem şi noi noao vre o mirodenie , şi n -am străns
( toţi în muntele acesta al Carmilului , şi socotind aćasta adică am
" pus o tidvă și ni-am beşit întrănsa toți, și am zăs , că ce va işi
< dintrănsa să ne fie spre mirosul nostru ; şi am pisato şi s'au fă
" cut să mănța aceia tỉutſun, și va fi noao miros, că aceſa va trage
" oamenii pre nasuri şi pre guri, și ăntăſu vor tragi păgănii și apoiu
* Tiganii şi apoịu creştinii , și se va înmulță dela răsărit pănă la
« apus, și să va îndemna boerii, încă şi din cei bisăriceşti , că va fi
« mai cu prețu decăt tămăſa ; și întăịu va trage tịutſun, apoịu va
« mergi la biserică ; şi măcar de nu vor trage unii , dar cum vor işi
" dela biserică după sfănta nafură, îndată vor trage tîutîun ; și fără
« tămăi or putè trăi , iar fără tỉutſun nu vor putè nici o ză ; şi gura
« lor vor pute ca cuibul pupăzăi , şi dinţei lor va avè smoală ; și or
care va be , indigrabă or - ce voe a noastră va face, şi mai cinstit
la înpăratul nostru va fi; măcar de trei ori de va trage cu totul
• la noi va fi, și mai cinstit ål vom face din plata sa , și parte di’n
épărăței ăi vom face. Deci cine s'ar întămpla ca să cadă întru
* aćastă greşală şi înşălăciune diſavoléscă, cu toată blagoslovenia
« ne rugăm ca să se lasă și să se părăsască de acel lucru diſavo
' lesc ; ſară cine s’ar întămpla să nu créză sau să nu să părăsască
de acel lucru înşălătoriu, unul ca acela să fie legat şi afurisăt de
* 15 părinți de a Ierusalimului, di vremi ce să face prieten şi prii
" mitorĩu tocmelelor dițavoleşti ; ce mai vărtos de acțasta să se fe
“ réscă și cu totul să se lepede , și încă și pe alţăi să învețe a să lepăda;
“ și pentru acastă greşală datoríu este fieşte -care, din cei care vor fi
" căzut întru acest păcat, tămăe bisericei să aducă în toată vremita;
« și care să va lepăda de acest păcat, acela să fii blagoslovit și fe
« ricit în vecii vecilor, amin . »

§ 16. Textul nostru , scris cum se vorbesce în Basarabia ,


dice că s'a tradus din lătinesce în moldovenesce « cu nevoinţa
marelu dascal al Ierusalimului kir - Silivestru ,

Prin urmare, acel “ kir -Silivestru , era Român , saŭ cel pu


ţin sciea romănesce .

Ne îndoim pré -mult să fi existat vre-o dată la Ierusalim ,


saŭ pe ațuri în Asia, un asemenea " mare dascăly .

Şi apoi , chịar să fi existat, tot încă el nu putea să tra


ducă pe cele căte-va pagine din limba letinéscă , și 'n d
XXVI

celaşi timp să le compileze din multe cărţi a sfinţii părinţi


din Ierusalim ,

In fine , în Palestina fiind aprópe necunoscuți Țiganii, este


cu desăvîrşire neprobabil , ca un drac de acolo să fi spus că

tutunul ‘ întăi vor trage păgănit și apoi Țiganiỉ,, ceřa - ce,


din contra , se potrivesce fórte bine în gura unui drac din
Romănia .

Părintele meŭ își deduse ostenéla de a urmări, dacă nu


cum-va Ruşii vor fi avênd vr'o istorióră analogă asupra tu
tunului, și a constatat, în adevěr, că posedă și ei în acestă
privinţă o carte poporană, publicată de cătră contele Kuşelev
Bezborodko , 5) dar care diferă cu totul de cea română.

în Rusia meridională se povestesce, că tutunul a crescut


din cadavrul Herodiadež, fiind - că tăiase capul lui Ion Boteză
torul.6)
La Serbị, tutunul sa născut din intestinele ereticului A
riŭ .)

Se scie că la Spanioli, din contra , tutunul e considerat ca


o Piérbă sfântă ,. )

In scurt, Istoria pentru tiutiun , așa după cum o vedem mai


sus , este o invenţiune curat romănescă a vre - unui călugăr ne
1
fumător, carele s'a credut dator, pentru a reuși mai bine în
cruciata sa contra tutungiilor, de a inventa tot-odată pe fun
mare dascăl al Ierusalimului kir -Silivestru ,.
Este sigur, în ori- ce cas , că mai mulți buni creştini aŭ re
nunțat la pipă din causa acestei cărtecele, decăt din îndem
nul celor mai savante tractaturi igienice !

§ 17. D. S. F. Marian a cules în Bucovina doă legende po


porane române forte interesante, cari nu sînt fără legătură
cu " Istoria tutunului ,.

5) Kostomarov, IlanaTHIEU crapoi pycCEs untepatypu , Petersburg, 1860, p .


427-34.
6) Dragomanov, Majopycckis Hapojila npejania , Kiev , 1876, p . 18 .
7) Karadzić, XABOT 1 0014aju napoja cpoceora, Beograd, 1867, p. 231 .
8) De Gubernatis, La mythologie des plantes, t. 1 , Paris, 1878 , p . 109.
--

.
XXVII

Una, audită în satul Horodnic-de-sus, sună în următorul mod :

« Doi draci aŭ voit o dată să îea de soțiă pe féta unui boer. Insă
' preotul din loc n'a voit să -ỉ cunune cu dînsa. Supěrându-se dracul
' cel mai mare că nu- şi póte împlini dorinţa, se duse și se spîndu
‘ râ de un plop. Insă acesta s'a clătinat o dată bine , şi a svîrlit pe
“ dracul cine scie unde , de s'a prefăcut în sălitră şi pulbere când a
' picat la pămînt. Dracul cel mai tînăr, care încă era de faţă, ve
Lênd acesta, se'nspălmîntâ şi alergâ în ruptul capului la řad . Cum
« ajunse aci, spuse celui mai mare peste dînşit ceịa ce a păţit făr
‘ tatul seŭ . Atunci qise Scaraoțchi, mai marele dracilor : - Stați, că
" eŭ am mai mult folos din el decăt din noi . și după ce rosti
" cuvintele acestea, eși din iad și se porni spre dracul cel mort,
" unde aflâ o mulțime de tutun crescut din trupul lui. Veçend acesta ,
« Scaraoțchi s’a întors înapoi la yad şi a trimis trei draci în lume să
“ semene tutun pretutindene, etc. ,

Aci e locul de a observa, că însuşi numele de Scaraoțchi,


epitetul moldovenesc al Satanei, este de proveninţă că r tu
ră réscă, fiind aprópe fără nici o modificare slavicul Mcka

PHOTCKU " Ioxapiórnsy , porecla vîndětorului Iuda, carele, după


ce - l luase dracul, a reuşit pe semne să-l restórne și să-i ſea
locul pe tronul Infernului.

$ 18. Cea- l'altă legendă, culésă în satul Mănăstióra, e mai


lungă .
Intr'o mănăstire, condusă de sântul Vasile, s'a introdus dra
cul , petrecênd călugărese vr'o şése any și asistând regulat la
serviciul divin , dar furişându -se din biserică din dată ce se
începea cheruvicul. Observând acesta şi deşteptându -i-se o bă
nuélă, sântul Vasile a pecetluit într'o di cu cruci tóte întră
rile și eşirile biserice :

« Diavolul, care nicy nu visase de ceſa - ce i s'a pregătit, când s'a


' început cheruvicul , a dat să ésă pe uşă afară, dar veqênd ușa pe
< cetluită cu cruce, se întorse repede la ferestre ; aici încă eraŭ cruci,
« se repeți dar în vîrful turnuluj, însă, neputênd eși nici pe aci din
' causă că și turnul era pecetluit cu crucī, picâ de o dată în mijlo
' cul bisericei şi se prefăcu în dohot. Veďênd acesta St. Vasile, po
« runci celor-l'alți clerici să rădice de grabă dohotul cu pétra unde
< a cădut diavolul, să’l scóţă afară și să’l arunce într'o rſpă mare
XXVIII

' care se afla în apropierea bisericeỉ. Clericii făcură cum le-a po .


runcit St. Vasile, luară adecă dohotul şi pétra, şi le aruncară in
« rîpă. Din dohotul acesta a crescut apoi o buruénă mare şi grasă,
Kadecă tutunul ... ,

Urméză după aceta , cum un alt drac a întrat într'o fétă

de împărat, care n'a putut să se vindice pînă ce nu i s'a a

dus foi de tutun, și de atunci s'a lăţit tutunul peste tótă fața
pămîntului.,

$ 19. D. Marian adaugă :


Aceste legende , cred eŭ , vor fi fost causa de unii preoți
" bătrîni predică fórte mult contra fumatului, condamnând pe
' toţi fumătoriỉ și spuindu -le că tutunul este érba dracu
lui. , )
Iată dară de unde s’a născut și " Istoria tutunuluị,. Cartea
poporană şi legendele poporane nu sînt în casul de faţă de
căt trei varianturi ale aceluiaşi motiv , care s'a desfăşurat pe
de o parte pe cale scrisă, pe de alta pe cea nescrisă .
E greň însă a decide , dacă prototipul lor comun a fost o
carte poporană trecută în legendă , saŭ o legendă poporană

trecută în carte , atăt de strînsă este une- ori împletecirea ce


lor doă ramure ale literaturei poporane.

$ 20. Nu atăt de rare, și totuși mult mai prețiose decăt


cărțile poporane isolate, cel puțin cele manuscrise, sînt codi
ficările lor într'un singur volum , căte o dată fără nici o ana
logiă între diferitele bucăți înşirate una după alta .
Un frumos specimen romănesc de acestă natură este ma
nuscriptul de pe la finea secolului trecut, descoperit de d. I.
C. Bianu .

Un ' logofăt Ioniță Giurescu ,, probabilmente Bucurescén ,


s'a apucat la 1799 à copia împreună fel de fel de cărtecele ,
cari circulaŭ pe atunci în popor, şi anume :

19. Pentru a doua venire a lui Hristos , 4/2 foi ;

9) Marian, Botanica poporană română, în Albina Carpaților, 1879, p . 311-12.


XXIX

2º. Trepetnic de semne, pe 41/2 foi, explicând consecinţele


tuturor clătirilor , posibile ale corpului uman , bună - óră : " De
să va clăti vîrful capului , veř dobằndi saŭ va dărui Dumne
" zău cocon fórte învățat, etc. ,

30. Zilele cele rele ce au arătat Dumnezău lui Moisi, ur


mate de : Zile bune preste an, pe 1 fóiă; de exemplu : septem
bre 3 , 8 , 24 - țile rele, pe când septembre 1 , 4 , 5, 8, 10
etc. - ļile bune .

4º . Gromovnic al lui Iraclie înpăratul care au fost numă

rător de stele, de doă ori copiat în manuscript, o dată mai


ne'ngrijit pe 64/2 foi, apoi mai caligrafic pe 84/2 foi, arătând
consecinţele tunetuluì după « zodjele , fie - cării lune , de ex . :
" De va tuna în numărul berbecelui, despre răsărit, va fi ro

" bie şi peire multă , fiară le pămăntului vor fi sătule și spre


< stricare mare etc. ,

5º. Rojdanic, pe 81/2 foi, prevestind viitorul fie -cărui om


după zodia , sub care s’a născut, de ex .: " Iulie . Leu . De
áva naşte cocon într'acéstă lună , va fi gălbejos în faţă, și va
" avé cinste dela toți etc. ,

6º . Dohtorii, pe 11 foi, cu recete și formule cabalistice


contra a tot felul de bóle, între cari figuréză și " îndrăcirea ,
şi la cari se mai aplică « slovele de ciumăy , scrise pe o pagină
separată.

7º . Calendur scos după limba unguréscă på limba rumănescă ,


pe 114 , foi.

8 ° . Intrebări și răspunsuri trebuincióse și de folos spre in

vățătură celor ce vor citi, pe 5 foi; o prescurtare de catechism


în dialog între “ dascăl , și fucenicy .

90. O însemnare fără titlu , pe 1/2 fóiă, despre consecinţele


ļilei în care cade Crăciunul, de ex : " Duminică de să va în

" tămpla crăciunu , yarna va fi înnoită și ré etc. ,

10 ° . In fine , pe 64 foi, cam jumătatea manuscriptului în


treg : Viața și povestea și lucrurile marelui inpărat Alexan
XXX

dru Machedon din cetatea lui Filip cražu , cum făcu războae

cu tóte dihaniile pămantului şi fu înpărat a toată lumé .

§ 21. Afară de No. 7, unde se țice că s'a ' scos după

limba unguréscă ,, restul nu ne arată vre-o proveninţă stră


ină , ca şi când ar fi nesce lucrări curat romănescř.

Tóte cele dece bucăți sînt anonime, căci nimeni nu se va


încerca, negreşit, a lua la serios pe " Iraclie înpăratul ,, pre
tinsul autor al N-rului 4 .

NNo . 1 şi 8 sînt de categoria religiósă ; No. 6 e medical ;


No. 10 e romantic ; NNo . 3 , 4, 5 și 7 sînt astrologice ; NNo .
2 şi 9 sînt de asemenea profetice, dar fără intervenirea ste
lelor .

Este un codex manuscriptus miscellaneus în tótă puterea

cuvîntuluý, îmbrăţişånd o adevěrată bibliotecă poporană loca

lisată și anonimă, deşi , după cum am mai spus , nu tot-d'a -una


colecțiunile de acest fel sînt atăt de variate : în tesă generală ,
se specialiséză și ele pînă la un punct, ca şi bibliotecele cele
sciinţifice.

§ 22. Tóte cărțile poporane din manuscriptul logofetului


Ioniță Giurescu , scrise forte romănesce, sînt transformate
după originaluri din afară.

La unele abia titlul , devenit stereotip , maï vědesce originea


exotică. Aşa trepetnic, literalmente “ tremurător ,, dela slavicul
TPENETX ' tremor ,; gromovnic, dela sl . rpom ' tonitru , ; roj
danic = sl. POMAENHK % qui natus esty .

Am șis că unele titluri de cărţi poporane deveniseră la noi


stereotipe.

Românul sciea fórte bine , de exemplu , ce însemnéză trepet

nic , dar nu mai avea consciinţă de slavismul saŭ măcar de


străinismul acestui cuvînt.

Vechịul " Trepetnic , sa publicat într'o mulțime de edițiuni


în timpii din urmă , dintre cari una, acum de’naintea nóstră ,
o broşurică de 30 pagine in- 64 , se înti uléză așa :
XXXI

' Trepetnicul cel mare, întru care se coprinde toate semnele

' ce se fac la om , precum bătaia ochilor, a buzelor, și în scurt


de toate mişcările şi încheeturile trupului omenesc ce sînt date
" delą natură, tălmăcite din limba Franțuzéscă în limba Ro
mănéscă de un ſubitor de al seň ném Romănesc. A sése

" spre - decea tipărire . Prețul 30 parale. Bucurescì , Tipografia


Națională a lui St. Rasidescu, 1863. ,
Ni se spune că s'a tradus din limba Franţuzéscă ,. Dar
atunci cum s’ar chiăma " Trepetnic ,, dacă acestă vorbă, fie
ea venită ori de unde , n'ar fi ajuns la Români ca un fel de
termen tecnic ?

Tot aşa Gromovnic saŭ Rojdanic s'ar fi putut pune ca titluri


stereotipe la o cărtecică poporană localisată din grecesce saŭ

din turcesce, ba și la o composițiune curat romănéscă .

§ 23. O carte poporană póte să- şi atribue ad-libitum ori - ce


proveninţă străină , alegênd'o după moda momentului . Intro di
ea va apare ca tradusă din slavonesce, într'o altă di din

grecesce, apoi- din nemțesce etc. , potrivit cu simpatiele inter


naționale ale poporului într'o epocă óre-care . Nemini nu are

dreptul a o desminţi, de vreme ce ea este im personală,


iar prin urmare și fără naţionalitate precisă .

Am veçut deja mai sus , că " Istoria tutunului , sa tradus


din lătinesce numai în imaginațiunea autorului.
Aci ni se presintă un al doilea cas de acestă trăsură în
caracteristica cărţilor poporane .

Trepetnicul dela 1863 ne asigură că s’a tradus < din limba


Franțuzéscă ,. Glumă ! Francesiĩ nu aŭ nemic analog, căci s'ar
afla indicat în bogatul repertoriŭ al lui Nisard. Este absolu
tamente acelaşi « Trepetnic,, pe care la 1799 îl copiase, ne
apěrat după ce va mai vechỉu , logofětul Ioniță Gịurescu ; şi
probă - iată începutul ambelor :

1799 : 1863 :

De să va clăti vărful căpului , Vîrful capului de se va clăti,


veí dobằndi saŭ va dărui Dum dobândă spune , saŭ va dărui
nezeu cocon , fórte învăţat va fi ; Dumnedeň un cocon ;
XXXII

De să va clăti încăetura ca Incheetura capului de se va


pului, neşte striini neştiuţi vor clăti, neşte strein neştiuţi vor
veni și vor aduce dobăndă ; veni şi daruri îți vor aduce ;
De să va clăti chica, în oaste Chica de se va clăti, în oaste
vei merge şi iar sănătos vei veni ; 7 ani vei merge şi vei veni să
De să va clăti tămpla capu nătos la casa ta ;
lui despre drepta etc. Tâmpla capului de drepta clă
tindu- se etc.

S'a schimbat construcțiunea sintactică și s'a adaus - pentru


conformitate cu legislațiunea momentului -— 7 ani la serviciul
militar ; altfel este tot una .
E fórte probabil , că Giurescu a copiat Trepetnicul după un
exemplar romănesc tipărit la 1743 , pe care'l indică reposatul
Iarcu.10)

Redacţiunea romănéscă nu póte fi decăt o transformare, mai


mult saŭ mai puţin depărtată , a unei vechỉ redacţiuni sla
vice , prin care s’a introdus la noi însuși titlul. La vecinii
Serbi, deși există un TPENETNHK fórte apropiat de al nostru ,
totuşi, prin fenomenul constatat mai sus în S - ful 9 , el sa
amalgamat acolo cu aşa numitul CANOBNIK, adecă Explicațiu
nea visurilor , 11)

§ 24. Tot dela Slavỉ nặ - a venit Rojdanicul, iarăși ca o


transformare, cu supresiuni, adaosurî şi schimbărị necontenite,
după cum lesne se póte convinge cine- va prin comparațiunea
următorului pasagiu romănesc cu cel corespundětor dintr'o re
dacțiune serbă :

De va naşte fată într’acestă ! Роди се дѣвица красна лі -


lună , va fi frumoasă, și cu ochii цемь, пільгію роумена , высока
roşii , și va fi mănioasă și- și va главою, зле очип имать , тілом,
certa bărbatul ; şi de tănără nu -i срі:дыня, печаль ие имать, лю
va fi ruşine de nimic, și de un та , за млада дрьза и свадлива ,,
bărbat va avé o gréţă mare, și нарочита моy аtа поиметь, иоу

10) Tarcu, Biblioteca chronologică română, Bucurescì, 1873, p . 4 .


11 ) Novaković, II punepk Enjuk BHOCTU H jezyka, Beograd , 1877, p. 527-9 .
-
XXXIII

de feciorul dintăịu va avé o gri битьк , ел боудеть или вы челя


jă, iar de alții să va bucura, ди пли вы скотѣ . Но срѣдьних ,
дѣтехь обрадоуеть се . IIpt:
și va boli de o mănă , va boli
Mexfïe smath . I'. Alto. ... , ...,
și de picere şi de tóte încăe
.ai. , .л . Оскръбить ce oть бl:сна
turile, ce să porte 72 de nume
пса или oть змїe , Нь не оу -
ale lui Hristos , adecă canonul реть . Оть дрѣва свалить се и
lui Hristos, să nu să apropie оть оурокь поболить. Оужас .
duhul necurat , şi va boli de пріемлеть, нь да носи болсiрх

cap etc. словесь на оловѣ , и не озло


бить се . Пободить главою еtс. 12 )

La sfîrşit redacţiunea română mai adauge aci o recetă me


dico-teologică , care lipsesce de tot în redacţiunea serbă :

... Tar de să va războli, léc este rădăcină de turte cu unt-de


lemn şi lămăe albă , să le amestece toate la un loc şi să să ungă
peste tot și să să afume, și să slujască muceniţei Marina . »

$ 25. Cele 72 de nume ale lui Hristos adecă canonul lui

Hristos ,, menţionate în pasagiul de mai sus din Rojdanic, fată


încă o carte poporană, care se vede a fi fost pe atunci atăt
de respăndită între Română, încăt Giurescu n'a credut de cu
viință nici măcar de a o copia .
Noi o cunoscem într'o mulțime de redacţiuni străine, dintre
cari ne mărginim a cita una slavică și una francesă , ambele
din secolul XVI.
In capul lor figuréză un fel de reclamă comercială despre

eficacitatea doftoriei, care sună franţusesce așa : « Voici les


noms de Jésus -Christ; quiconque les portera sur soi en voyage,

" tant sur la terre que sur la mer , sera préservé de toutes
" sortes de dangers et de périls , qui les dira avec foi et dé .
votion .

Iată acum cele 72 de numỉ :

Власть. Сила . Слово . ін Trinité t , Agios †, Sother 1 ,


Вотъ. Милость. Люби. Мудрость, Messie , Emmanuel 1. Sabaoth
Осотыръ . Пандократоръ. Пара et Adonay 1 , Athanatost , Jésus

12) Novaković, op. cit. p . 519.


XXXIV

клитъ . Свѣтъ. Трапеза . Па T , Pentagna T , Agiagon t , Ischi


стырь. Овча. Цвѣтъ. Камень. ros f, Eleison f, o Theos t , Te
IIуть. Домъ. Різа . Основа ніе. tragrammaton †, Ely † , Saday
Глава . Чистъ. Жерхъ. Вла T , Aigle t, grand Homme T, Vue
дыка . Истина . Сын челов : †, Fleur †, Source †, Sauveur
чески . Еммануилъ. Начатокъ . Ť, Alpha † , et Oméga † , premier
Né , Sagesse T, Vertu T, Con
Пръворожденны. Мессиа. 0
solateur 1, Chemin † , Vérité †,
тыць. Творець . Саваотъ . Ки
et Vie t, Médiateur 1, Médecin
риосъ. Святы духь . Милосерди.
T , Salut f, Agneau T, Brebis ,
Заступникъ. Рождь . Слънце.
Veau 1, Espérance , Bélier 1 ,
Христосъ . Исцтдитель . Богоут
Lion †, Ver t, Bouche Ť, Pa
робны. Милостивы . Прѣвечны .
role t, ou Verbe † , Splendeur
Атанатосъ. Создатель . Агнець .
T, Soleil *, Gloire i, Lumiere
Левъ . Телыць. Образъ . Слава . *, Image T , Pain t, Porte t .
Азъ есмь и же есмь . Правда. Pierre †, Épouse † , Pasteur í ,
Источникъ. Уста . Истинна. Pa Prophète †, Prêtre †, Saint Ť,
дость. Началникъ. Елеонъ . Иe Immortel f, Jésus- Christ t , Père
рѣи . Пророкъ. Дверь . Вѣчны . †, Fils to Homme-Saint † , Dieu

Оправдание. Богу. Троица не t , Agios † , Résurrection 1 , Mi

раздѣлима. Царь надъ всѣми schios , Charité , Eternité ,


Créateur t , Rédempteur 1 , Unité
царьми. 10)
, Souverain Bien t , Évam 1.:)

După acestă excentricitate, urméză pe acelaşi calapod ' les


noms de la sainte Vierge ,, apo " les paroles que dit Adam ,
şi cine mai scie ce !
Ce e mai curios decăt tóte , este că 'n Occidinte aceste ga

limatie se atribušaŭ lui papa Leone III , amiculuì lui Carol cel
Mare . Titlul edițiunilor latine este : Enchiridion Lconis papae
serenissimo imperatori Carolo Magno in munus pretiosum
datum . 15)

§ 26. După cum la noi o mare parte din cărțile poporane


sînt de origine slavică , tot aşa la Slavị cele mai multe sînt
de fabrică bizantină .

13) Tichonravov, Памятники отреченной русской литературы , Moscva, 1863 ,


t. 2, p. 339 — 44,
14) Ар. Nisard, op. cit . t. 1 , p . 187—8.
15) Ibid . p. 183.
XXXV

Gromovnicul, bună oră , respăndit într'o mulțime de redac


țiuni slavice fórte diferenţiate, 16) de unde el a trecut şi la nož,
cari il cunóscem cel puțin în doă manuscripte, unul din vo
lumul lui Gịurescu şi un al doilea din colecţiunea d - lui Cipar , 17)
afară de o edițiune tipărită în Bucuresci la 1795 , identică cu
textul lui Giurescu , este pur și simplu grecul Brontologiŭ , men
ţionat în scriitorii bizantin la un loc cu Selinodromiň , cu
Calandologiữ , cu Apocalipsul apostolului Paul, cărţi poporane
trecute de asemenea la Slavi, parte şi la Românî.
Să se observe , că şi la Greci aceste « Tunetare,, " Lunare ,,
" Calendare , etc. circulaŭ pintre popor in redacţiunì diverginţi,

find numite generalmente la plural: τα λεγόμενα Βροντολόγια


και Σεληνοδρόμια ή Καλανδολόγια ...18)

Dacă nu tóte Gromovnicele, unul cel puțin se atribuía deja

în Bizanţii împăratului Eracliŭ . 19)

§ 27. Cea mai celebră însă din cărțile poporane, întrate


în colecţiunea lui Gịurescu , este Alexandria.

In secolul XVII ea se încuibase într'atăta la Români, în

căt Miron Costin a credut de cuviinţă a o stigmatisa cu tot


din-adinsul in Cronica sa :

" Scrie Plutarh, vestit istoric, la viața lui Alexandru Ma


* chedon, carele aŭ scris Alexandria cea adevărată , nu basme ,

" cum o scrie o Alexandrie, din grecie oră dintr'alte limbe scósă
' pre limba rumănéscă, plină de basne și scornituri., 20)

Intre cărţile tipărite , pe cari le -a găsit Italianul Del Chia


ro în Romănia pe la începutnl secolului trecut , figuréză şi
o edițiune a Alexandriei : " Alexandrie , o sia Storia di Ales
" sandro il Macedone , stampata in Lingua Valaca ; ma detta
Storia è veramente curiosa per le molte favole che in essa

16) Novaković, op. cit. p. 524-7. — Tichopravov, op . cit. t. 2, p. 361–74 .


17) Cipariŭ , Principia , p. 114.
18) Du Cange, Glossarium mediae graecitatis, Lugduni, 1688, p. 227.
19 ) Ibid . Supplem. p. 44.
20) Letopisețe, ed. 1 , t. 1 , p. 256,
XXXVI

" vedonsi frammischiate . , 21) Nu numař acea edițiune, dar nici una
pînă la cea scósă în Sibiili la 1794 , identică cu textul luì
Giurescu, nu se mai pote găsi nicăirì, necunoscêndu - li - se nici
măcar anul publicațiunii, tóte fiind de de -mult exterminate prin
désă întrebuințare.

In edițiunile Alexandrieț, pe căte le cunoscem noi , se adauge


tot-d'a -una la sfîrşit, ca un fel de apendice : Vrednica de in
semnare intimplare a patru corăbieră rusescă, car; aŭ fost
strîmtorață de iarnă în ostrovul Spitzberg la anul 1743. Incă
un exemplu de acea grupare la un loc a cărtecelelor poporane,
despre care am vorbit mai sus în S-ful 14. Un om nedeprins
cu apucăturele acestei ramure a literaturei poporane, s'ar in
treba neapěrat: ce are a face marinarul rusesc Şarapov cu
sublimul croň al Alexandriei ? Apoi de ! ..

$ 28. Se scie , că prototipul acestei " Al ... udrie,, scris grecesce


în secolul XI sub pseudonimul de Kallisthenes, s'a transformat,
în proză și’n versuri, la tóte popórele din Europa , devenind
retutindeni una din cărţile poporane cele mai favorite.22)
Nu este fáră interes de a observa, că cel mai vechiu e
xemplar bulgaresc cunoscut al " Alexandriei, s’a scris în Mol
dova la 1562.23)

$ 29. La Români, în privința vechimii, dintre tote cărțile popo

rane cele romantice , " Alexandria , rivaliséză numai dóră cu


" Varlaam și Iosafat ,, o altă producțiune bizantină, de prove

ninţă indiană, dar atribuită sântului Ioan Damascen, fórte îm


prăştiată în diferite limbe și pe care la noi , pe la începutul se
colului XVI , o citia cu desfetare ilustrul Domn al Țerei Ro
mànesci Négoe Basarab ... 24)

21 ) Del Chiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia, Venezia, 1718 ,
P. 41 .
22) Duulop, op . cit. p . 183, 482. --Cfr. Snellaert, Alexanders geesten vin Jacob
van Mierlant, Brussel, 1861 , 1-11. -- Despre redacţiuni paleo- slavice, Jagić,
Historii knjizevnosti nrola hrvatskoga i srbskoga, Zagreb , 1867 , t. 1 , p . 948 şi
urm .-- O veche redacţiune bohemă versificată, in Hanka, Starobylá skládánie, t.
2, Praha, 1818, p. 151-264 .
23 ) Jireček, Geschichte der Bulgaren , Prag, 1876, p . 440.
24) Invățăturele lui Négoe Basarah, Bucuresci, 1843, p. 113 , 121 , 184 , etc.
XXXVII

§ 30. Tocmaï atunci când logofětul Ioniţă Giurescu codifica


pe la 1799 vechile cărţi poporane ale ſereị-Romănescỉ, tóte
în proză, o nouă carte poporană, de astă dată în versurỉ, că
uta a se întroduce la noi din Transilvania , și a și reuşit, în
adevěr, a deveni astădi una din cele mai respåndite. Este
Istoria pré-frumosului Arghir și a pré-frumósei Elena cea
măiastră și cu păr de aur, adecă o închipuire sub care se
înțelege luarea țerei Ardélului prin Tražan cesarul Ri
mului.

Prima edițiune romănescă este cea din Sibiỉu la 1800. In


prefaţă , Ioan Barac, “ dascal normal în Braşov » , mărturisesce
că a tradus'o din unguresce : Mulţi citesc istoria luì Arghir
cea în limba unguréscă scrisă ,. Versificațiunea în multe locuri
1
se apropiă de a poesie nostre poporane, ceia - ce a concurs
nu puţin la succesul cărţii; de exemplu :

Tînărul dacă pornesce ,


Departe călătoresce,
Singur numai cu o slugă
Merge dând Domnuluĩ rugă.
0, Arghire ! lungă cale ,
Lungi necazurile tale !
Iea d'a - lungul délurile
Și numěră jghịaburile ....

D. Cipar posedă un manuscript în proză , pe 13 foi , cu


pringend un fragment din istoria lui Archirie, despre care
dice că Y-a remas dela strămoșu -seň , adecă cam de pe la în
ceputul secolului XVII.25 ) Nu va fi fost cum - va o primă în
cercare de a traduce romănesce cartea cea poporană unguréscă ?
Ori -cum , pînă la prelucrarea cea versificată a lui Barac , ea
n'a isbutit a se respăndi pintre Români.

Ciudata ideă de a vedé în acest romant o alusiune la cu


cerirea Daciei de cătră Traian nu este romănescă , ci aparţine
chiar Ungurilor. Póte tocmai ea va fi îndemnat pe dascălul

25) Cipariu, Principia, p. 1 ! 6 .


XXXVIII

dela Braşov ,, din patriotism , a traduce cartea romănesce. In


catalogul Széchenian originalul maghiar este indicat aşa :
* Argirus nevü Király - firul, es egy tündér Szüz-leanyról
Historia . Sine loco et anno , in- 8 , fol. 16. Auctor est Albertus
« Gergei , qui ex Italico sermone in hungaricum traduxit. Fa
" bella vero hac expressa esse dicitur subjugatae a Romanis
« Daciae historia. , 26)

Pe la 1778 , șicênd de asemenea că un Albert Gergej tra


dusese istoria lui Argirus din italianesce și că prin ea se repre

sintă cucerirea romană a Dacie , renumitul Benkö adaugă că :


" la ſerani Unguri din Transilvania acestă carte este atăt de

" căutată, ca şi când ar fi ce-va sacru . , ??)


Cine va fi fost Albert Gergej şi când va fi trăit, - nu scim .
În ori - ce cas , traducerea lui Arghir ( din italianesce , este o
farsă, ca şi mai sus traducerea Trepetnicului nostru ' din fran
ţusesce , saŭ a Istorie tutunului din lătinesce ,

Intre cărțile poporane italiane, vechỉ şi noue, în versuri și’u


proză, nici un Arghir nu se află.
Misteriosul Albert Gergej a găsit originalul seŭ mai aprópe.
Luând un basm romănesc , fórte popular la fraţii noştri de

peste Carpaţi, el l'a transformat într'o carte poporană ungu


réscă versificată, cării —— pentru may multă véţă — 9 - a atribu
it o origine italiană.

A susţine că basmul cel romănesc l'am fi împrumutat óre


când noi dela Unguri, e peste putinţă ; căci dacă Ungurii ar fi
avut la ei a - casă ce-va asemenea în gura poporului , ar fi

fost absurd din partea lui Albert Gergej de a ţice tocmağ


poporului că a tradus din italianesce ceỉa ce poporul cunoscea
mai de’nainte unguresce ; pe când luând basmul dela Români
și dându - l Maghĩarilor sub o altă formă, ca o noutate în lim
ba lor, mistificațiunea cea italiană se explică dela sine prin
natura cea generalmente mistificativă a cărţilor poporane .

26) Catalogus Bibliothecae Hungaricae Széchenyi, t . 1 , pars 1 , Sopronii 1799 p. 35 .


27) Benkò, Transilvania, Vindobonae, 1778, t . 1 , p . 16-17.
XXXIX

Basmul romănesc în cestiune, iată cum este resumat de cătră


fraţii Schott : " Un băiat, gonit de o mamă-vitregă, nimeresce

" intr'o pădure la un uriaş , cu ajutorul căruia prinde o ļînă ,


‘ răpindu-i cununa în timpul scăldătórii. Fugênd dînsa, el plécă
" după ta , apucă prin vicleniă trei darurî minunate dela trei

" draci, cari se certaŭ pentru posesiunea lor, și prin acele da


ruri isbutesce a redobăndi pe îubita sa și se cunună a
" mîndoi . , 28)
Cele patru trăsure caracteristice : 1º " prinderea ţinei și
perderea eň , ; 2 ° . ' protecțiunea unuì uriaş , ; 3º . ' surprinde
rea a tre daruri minunate dela trei draci în cértă , ; 4 ° . ' re
găsirea finală a țineț , ; acesta este fondul " Istoriei lui Ar

ghiry, cătră care transformatorul ungur a mai adaus , negre


şit , unele particularităţi specifice maghĩare, de exemplu "Né
gra -cetate , = Fekete -város, apoi grădina unde petrecea frumósa
qînă etc.29)
Cu acestă carte poporană s'a întămplat dară ce - va, care se
întămplă adesea în Linguistică. Englesii aŭ luat dela Francesi

cuvîntul bougette ' pungă ,, l'aŭ prefăcut în budget cu sensul


de “ punga regelui, = ' vistieriš ,, de unde cu timpul vorba s’a
întors înapoi în Franța cu modificațiunea englesă cea materială

şi ideală , ca și când ar fi ce-va curat englesesc. Tot aşa


Ungurii transformă într'o carte poporană a lor propriă un

basm romănesc , şi acea carte poporană unguréscă, astfel trans


formată, revine de aci la Români ca un lucru unguresc , ne
cesitând o nouă transformare .

Ca tip , compus din doă motive esențiale: 1° prinderea


dinei şi perderea ei ,, 2º. “ regăsirea finală a ţinein , motive
complicate în fie - care sub-tip cu nesce ingrediente secundare

diferite , povestea nóstră e cunoscută , fie ca basm , fie ca carte


poporană, în mai tóte limbele. Nu alt ce-va este faimosa rap
sodiă sanscrită despre regele Purúravas şi dina Urvaçi . Nu

28) Schott, Walachische Mährchen, Stuttgart, 1815 , p. 357.


29 ) Cfr. Wolf-Maunhardt, Zeitschrift für deutsche Mythologie, t . 3 ( 1855) ,
p. 312 .
XL

alt ce - va balada germană medievală despre ducele Frederic de


Svabia și lina Angelburg. Nu alt ce - va vechịa istorióră per

siană despre amorul vitézuluï cu țîna în romanțul Bahar


Danuș. Nu alt ce - va poema francesă din secolul XIII despre

Partenopex de Blois și țina Melior . Nu alt ce - va , în sfirşit,

pînă şi la selbateciĩ din Australia, legenda despre regele


Tawhaki și qîna Tango-tango ... 30)
Originalitatea sub-tipului romănesc consistă în caracteristi
cul adaos la cele doă motive esențiale a altor doă subordinate :
1º " surprinderea a trei darurŤ minunate dela trel draci

in cértă ,; și maì ales 20 protecţiunea unui uriaş, 31)


Despre tóte acestea nici nu viséză măcar d . Dr. At . Ma
rienescu din Oravița, scriind un tractat întreg pe 50 pagine
despre istoria lui Arghir ; un tractat în care, deşi avea la
dispositiune interesante varianturì poporane ale basmuluì, totuși
preferă a inventa ce-va propriŭ al seň , adăugând la original
și mai ales suprimênd din el tocmai părţile cele mai specifice,
pentru a ne spune apoi cu gravitate , că Arghir este- Apollo
Argirotocos !32)

Unicul folos, pe care'l tragem din monografia d - lui Marie


nescu, este de a puté constata prin varianturile citate de d -sa ,
cum - că basmul nostru poporan , după ce devenise carte poporană
ungurescă şi s'a re’ntors astfel la Români schimbat la faţă,

30) Cfr. Liebrecht, Amor und Psyche, în Kuhn's Zeitschr. f. vergl. Sprachfor
schung, t. 18 ( 1869), p. 57—66 .-- Karlowicz, La belle Mélusine et la reine Vanda,
în Archiv f. slawische Philologie, t. 2 ( 1877), p . 595. Cox, The mythology of
the aryan nations, London, 1870, t. 1 , p. 397 și urm .-- Fiske, Myths and myth
makers, London , 1873 , p. 95-9.-- Dunlop , op . cit. p. 174-7 ; etc.
31 ) Despre cele tre daruri din basmul român, cfr. Cox, op. cit. , t. 1 , p. 375
nota 3 . Benfey, Pantschatantra, Leipzig, 1859 , t. 1 , p. 269, și o mulțime de
paralelury adunate de Cosquin, Contes populaires lorrains, in Romania, t 5 ( 1876) ,
p . 363 6, tóte însă în altfel de combinațiunt. -- Pentru protecţiunea uriaşuluğ
nu ne aducem a -miute nici o paralelă străină . Este cu totul alt ce-va uriaşul din
ciclul mitic Odysseus-Polyphem al lui Hahn, Griechische und albanesische Mär
chen , Leipzig, 1864, p. 60.
32) Marienescu , Argir și Ilena Cosandiana, povéstă poporală, prelucrată și pro
redută cu esplicațiuni pré- interesante pentru popor și pentru învețață, Pesta, 1872,
ca extract separat din diarnl Albina.
XLI

de aci poporul—in conformitate cu cele spuse în S -ful 9 — a


început a confunda ambele forme, cea scrisă şi cea nescrisă,
dând nascere unui al treilea tip , fórte amestecat.
Dar fiind vorba de d . Marienescu , ne mai aducem -minte
încă ce- va .

$ . 31. Raritatea la Români a cărţilor poporane în versuri


dâ Istorie Jui Arghir o deosebită însemnătate.
Noi bănuim , că tot carte poporană de acestă natură, tre
cută apoi în poesia poporană cea nescrisă , va fi fost o dată
balada bănățénă , publicată de d. Marienescu sub titlul de :

Andronim şi Filana saŭ pétra dracului, unde demonul pere prin


dragostea sa pentru o fétă de om , ca și 'n prima legendă
bucovinénă despre tutun ...

§ 32. Ca specimen romănesc de un codex miscellaneus 0


mogen , consacrat unei singure categorie de cărţi poporane, este
prețiosissimul manuscript, pe care mi l'a pus la disposițiune
mult -stimatul með amic d . Dim . A. Sturdza . Deşi textualmente
acest codice ocupă un mic loc în opera de faţă , totuşi el şi
numai el este acela care i-a dat nascere.

In fundul Transilvanieř , mai sus de Turda, pe malul drept


al Murăşului, se află un sat românesc numit Måhaciu , ungu
resce Mohács, în vechile documente latino-maghiare din evul
mediŭ Muhach .

Intre anii 1580-1620 , în curs de vro 40 de ani , a pre

oțit acolo un popă, care nu avea multă învăţătură, dar cu


atăt may bine : sciind mai tot atăta căt sciea și poporul seň ,

el scriea pentru popor , după gustul şi’n grațul poporului.


Pe la 1600, acest « popă Grigorie , așa se numia el

s'a apucat a face o colecțiune de cărți poporane religióse în


limba română, parte copiând pe cele vechỉ, parte traducênd
el- însuşi din slavonesce, parte intercalând pe de’ntregul în vo
lumul seň o colecțiune analogă gata , compilată de cătră un
alt popă , de tot anonim , cam pe la 1550 .
Acesta este Codex Sturdzanus.
XLII

§ 33. Manuscriptul, in -quarto, e legat în lemn îmbrăcat cu


pele .

Dintr'o însemnare lătinéscă din dosul legăturei, se vede că


la 1774 cartea aparţinea unui óre -cine ' in Alba Julia ,.

Hărtia este de calităţi diverse, dar de o potrivă grósă și


gălbuiă , fără semne de fabrică, afară de vr'o trei- patru locuri,
unde însă ele sînt ascunse în mare parte prin îndoitura vo
lumuluị . Numai pe foile 124-125 şi 205-206 se recunosce
bine semnul fabrice dela Sibiřu : " do paloșe încrucișate ,, yar

pe fóſa 213-214 pare a fi coróna ,, semnul fabrice dela


Braşov.

Cu o scrisóre cursivă mai nouă, dar din secolul XVII , pe


hărtiă mult mai subțire, s'aŭ pus pe ultimele doă foi 248
-250 nesce rugăciuni slavonesce .

Cu o altă mână, cu caractere semi- unciale, tot în secolul

XVII , este scris pe pag . 20 : yupe ( % 6% pi[E] WMENHAWP.


къндь ворь фи прихничE мари. с ВEНици ЛА БЕСЕ [РЕ ] кя с . Ас
KOYAKTAYH K8B2.Atoyak 18 AOYMNES E8 etc .; un îndemn inspirat,
probabilmente, prin lectura textului ce precede pe pag . 1-19
despre păzirea serbătorilor și mai ales a duminiceỉ.

Afară de aceste adausuri posterióre și afară de un Tatăl


nostru unguresce cu litere cirilice la pag . 153 , restul ma
nuscriptului cuprinde : pe de o parte, Texturì Måhå cene,
aprópe tóte scrise de cătră însuşi popa Grigorie; iar pe de
alta, codificațiunea cea anterioră a cărţilor poporane, pe care

din motivul arătat mai jos — noi o vom numi Texturi


Bogomilice.

Este , ca să ţicem așa, codex miscellaneus geminatus, com


pus din doi codices miscellanei, diferiți prin epoce , prin loca

lităţi, pînă şi prin tendințe, pe lingă deosebirea cronologică

şi póte chiar geografică între elementele constitutive ale fie


cărui în parte.

$ 34. Bucata cea mai veche din codicele Grigorian este de


pe la 1580. Bucata cea mai nouă din codicele ante -Gri
XLIII

gorian trebui să fie pe puțin cu vr’o doă -ţeci de ani ante


rióră .

Codicele Grigorian s'a scris la nordul Transilvaniei; codicele


ante- Grigorian , fără a presinta o indicaţiune literală a loca
lităţit , pare a proveni din Țéra -Romănescă, saŭ cel puțin din
Braşov .

Codicele Grigorian adună pe nealese cărţi poporane religióse

în genere , ori-care ar fi natura lor respectivă specială ; pe


când codicele ante -Grigorian, mărginindu - se într'un cerc mai
restrîns , culege numai cărțile religiose cele relative la viața
postumă, la migrațiunile sufletului, la Paradis şi mai cu deo
sebire la Infern .

In fine, codicele Grigorian se distinge printr'o nuanţă

dialectică fórte pronunţată; pe când codicele ante-Grigo


rian , din tóte monumentele literare române pînă acum cuno
scute , póte fi considerat cu tot dreptul ca textul nostru cel mai
vechịu în limba tipică.

§ 35. Unele din cărțile poporane , codificate în volumul lui


popa Grigorie, aŭ remas la noi fórte respăndite pînă în mo
mentul de faţă.

Așa este : ‘ Legenda Duminice ,, astăņi Epistolia Domnului


Isus Hristos; " Călătoria Maice Domnului la Iad ,, astăţi E
pistolia Maice Domnului, țesută la un loc cu Visul Maicer
Domnului ; " Ruga sântului Sisinie ,, astădi Minunile sfintului
Sisoe, trecute şi’n descântec .

Acestă persistință a lor ne permite a urmări cu un pas


sigur schimbările întroduse , în curs de trei secoli şi mai bine,
în redacţiunea unuia și aceluia -și text poporan , carele avusese
tot- o -dată , printr'o circulațiune atăt de îndelungată, destul in
terval pentru a se furișa și chịar a se ramifica în literatura
poporană cea nescrisă.

Am putut constata în acelaşi timp , că apocrifurile religióse


la Români, ca şi pe aiuri, circuléză mài tot-d'a -una în căte
doă redacţiuni paralele, una mai lungă şi cea- l'altă prescurtată,
XLIV

dintre carì una póte să dispară saŭ să ésă din us prin con
curenţa celež -l'alte .

§ 36. Fragmentul de sub No. II și acel de sub No. VIII

dintre " Texturi Măhăcene, nu sînt cărți poporane. Noi le re


producem totuşi din causa importanţei lor linguistice, mai cu
sémă dialectice .

Căt privesce scurtul catechism de sub No. III și cele doš


predice de sub NNo . IV și IX tot din " Texturi Măhăcene ,,
ele sînt pe deplin cărţi poporane, fie prin tendinţă , fie prin
limbă .

§ 37. Tóte bucățile din " Texturi Bogomilice ,, afară numai


dóră de o parte a N -rului IV , și unele bucăți din " Texturi
Măhăcene ,, aŭ fost óre - când cărți poporane religióse favorite
ale sectei Bogomililor, născute în Bulgaria prin transforma
rea doctrinelor asiatice pauliciano-manicheice și care, pe la finea
vécului de mijloc, s’a respåndit nu numai în Romănia, dar încă
străbătuse pînă la Provența , unde a concurs la desvoltarea
sgomotosei secte a Albigensilor.

Un alt curent eretic, pornit de astă dată din Occidinte, a


nume secta şi mai sgomotósă , ba chiar scandalósă a Flagellan
ților, a propagat în tótă Europa bucata de sub No. I din
< Texturi Măhăcene ,.
Tóte acestea ne - aŭ condus, în urma unor cercetări fórte

întinse, a recunúsce nesce vechỉ cărţi poporane de origine ere


tică în balada ' Cucul și turturica , și'n enigmele din " Pove
stea Numerelor ,

§ 38. Cele mai respăndite cărți poporane religiose aŭ fost


tot- d'a - una cele infernale.

0 lectură favorită a teranului frances este pînă astăồi o


broşurică de 24 pagine in - 12, întitulată : Le Miroir du Pé
cheur, composé par les RR . PP.. Capucins,
missionnaires ;
très -utile à toutes sortes de personnes : le tout représenté par

figures. Vous y verrez l'état malheureur de l'âme lorsqu'elle


a eu le malheur de tomber dans le péché mortel etc. , urmând
XLV

apoỉ opt gravure orribile , maì ales : " Petit crayon de l'état
malheureux d'une âme damnée ,, unde draci, şerpi, lilieci și
şopîrle torturéză pe bietul om în flacăre : " il est couché et
' garroté sur un gril de fer rouge, au milieu des flammes
* dont il est environné et pénétré ; les diables le tourmentent
dans toutes les parties du corps ; il a au cou une bourse ,
' ce qui marque qu'un de ses péchés est l'avarice et le bien

" d'autrui qu'il n'a pas restitué : c'est un des péchés qui damne
" le plus de monde.,

Tot de acest fel, fie prin text, fie prin gravure, fie prin

respåndire , este o cărtecică poporană englesă de 24 pagine


in- 16 : The Pilgrim's progress from this world to that which
is to come.

La Germani, din evul -mediŭ şi pînă ’ n secolul nostru, a


remas fórte poporană o broşură analogă în versuri : Wahr
haftige Beschreibung des jüngsten Gerichts im Thal Josa
phats .

Nu mai vorbim despre naţiuni mai puțin înaintate decăt


Francesiï, Germanii și Englesii pe calea culture .

Căte temerý și îndoiele, căte griji , căte palpitaţiunì , nu

deştéptă óre asemeni cărtecele în inima poporului , mai cu sé


mă în copii , în femei, în bătrîni, și acesta din generațiune
în generațiune într'un lung șir de secoli !

Memoriele istorice ne spun căte - o dată , că ’n șiua cutare


saŭ cutare principele X saŭ ministrul Y a suferit de guturaið

ori şi- a scrintit un deget.


Ceia ce ar trebui mai bine să înregistreze istoria, sînt bă
tăile de inimă ale unui popor întreg, chiar atunci când ele
pornesc dintr'o secătură ca Le Miroir du Pécheur.

Influinţa, pe care aceste cărţi , unde se repetă la tot pasul

teribilul memento mori, o exercită asupra moralitățiì poporului,


asupra cugetelor și faptelor sale, este immensă ; şi când re
sultatul e mare , fie - i căt de mică causa, ea totuşă merită pe
deplin de a fi băgată în sémă .
XLVI

Tocmai de acéstă natură sînt cele mai multe cărți poporane


din volumul lui popa Grigorie :

Legenda Duminicer ;
Legenda lui Avram ;
Predica dela 1600 ;
Călătoria Maicei Domnului la Iad ;

Apocalipsul apostolului Paul;


Cugetări în óra morții .. ,
PARTEA I.

TEXTURI MAHASINA

1580-1619
TEXTURI MAHATENE

INTRODUCEREA GENERALA .

§ 1. Texturile, publicate mai la vale, afară de No. IX ,


sînt scrise tóte în satul Măhaciu din Transilvania, şi anume

NNo . I , III , IV, V , VI , VII și 'n parte II de cătră preutul


Grigorie de acolo între anii 1580-1619 ; o parte din No. II

de cătră un alt Măhăcén , elev al popei ; în fine, No. VIII

de cătră un al treilea Măhăcén din acelaşi epocă. N-rul IX


nu s'a scris în Mähaciu, dar nu departe .
Aprópe totalitatea texturilor aparţine dară lui popa Grigo

rie. Cele mai multe, ca NNo . I , II, IV , VI și VII , sînt tra

duse de cătră el, saŭ bine șicênd prelucrate, d'a - dreptul din
slavonesce . N -rul V s'a copiat după un manuscript de pe la

1580. N-rul III s'a transcris, cu o exactitate aprópe diplo


matică, de pe o carte tipărită dela 1560 .

§ 2. Cine să fi fost acel neobosit popă Grigorie?

La 1583 el era deja preut în Măhaciu, căcì a scris atunci


pe 9 foi în limba paleo -slavică o bucată liturgică , care se a
flă în manuscript pe paginele 162-179 , purtând următórea
adnotaţiune finală :
lluc non . I'puropie. WT Maxxaylo. Mc4.1. SEN . KO. ANG . BATO . SYA.
WT po XCB.1. #4 . 0. nr . 56 AA H npoctut. (A scris popă Grigorie
1
2

din Măhacìu, ale lune lui ianuariŭ în 29 dile, anal 7091 ,


dela nascerea lui Crist 1583. Dumnedeň să- ierte ! ) .
Inainte de a fi popă, prin urmare înainte de 1583 , dinsul
a scris romănesce fragmentul de sub No. VI .
La 1619 , după vr'o patru-deci de ani , popa Grigorie mai
trăia încă , scriind atuncì predica de sub No. IV .
Iată tot ce se scie despre acest personagịu, cărui i se da
toresce cea mai importantă colecţiune de texturi românesci
din secolul XVI , nu numai Texturile Măhăcene, scrise mai tóte
cu mâna sa, dar și Texturile Bogomilice, publicate în partea
II a operei de faţă .

§ 3. După ce am lămurit, bine-reň , individualitatea lui po


på Grigorie, să trecem acum la localitatea , unde el a trăit
şi a scris în curs de atăția ani.

Părintele protopop Stefan Colceriu , actualmente preut în


Măhacìu, ni- a transmis în acestă privință, prin bine -voitórea
mijlocire a protopopului Beniamin Popp din Uióra, următórele
interesante notițe, cuprinse într'o epistolă din 2 maſu 1879 :

Măhaciu este primul sat romănesc în fostul Scaun al A


‘ rieşului, atăt sub raportul situaţiunii , avênd apă bună , aer
" curat, păduri multe — maſ tóte de goron şi puțin mestécàn, —
" precum şi prin vinul seŭ cel bun, grâul cel mai greň şi vite
< frumóse. Aici se produce cea mai bună calitate de crumpe

' ne (cartofi ), pe carŤ Măhăceni le numesc picioică, iar în


satul învecinat Dumbrâŭ se chiamă cucule. Măhacỉul este

aprópe de calea cea veche a Transilvanie , care astăţi , ca


" şi 'n trecut, primind tóte căile laterale , duce spre Urbea
« Mare.

" Comuna are acum de abia 185 case cu 876 suflete , pe

când în anul 1864 avea 235 case cu aprópe 1000 suflete .

" Numěrul locuitorilor a scădut : parte , printr'un morb difte


" ritic, care a secerat la 1866 mai toţi prunciï la 5 ani;

" parte, printr'un teribil incendiŭ la 1867 , arạend la 61 fa


" milie tot ce a putut arde ; în urma cărui flagel , venindo
-

-
3

' tómnă umedă și aflând pe ómeni cu casele negata, o mulți


' me de tineri s'aŭ îmbolnăvit de recélă şi mulţi aŭ și murit.
" Să mai adaug, că la 1868 un părîů , ce curge prin mijlocul
" satului , în urma unei rumperi de nor a făcut daună în co
' mună şi ’n ţarină . Tóte aceste loviture aŭ scădut atăt nu
' měrul familielor, căt şi buna lor stare materială .
“ Satul este curat romănesc . Afară de vre-o 3 Țigany , nu
se află aci nicy un străin . Ultimul Israelit a plecat dela noi
" la 1869 , și de atuncŤ încóce n'aŭ avut loc de a se mai în
cuiba alțiỉ.

" Originea satului e obscură . Sînt însă doă păreri, trecute


" in tradițiunea poporală .
" Prima părere este, că locuitorii cei de’ntâiŭ s'ar fi retras
“ aici în secolul XIV din Bogata , comună în cămpia Turde ,
" acum constituind o parte însemnată din oraşul Baginului.
" Mongolii devastându-le satele şi răpindu-le averea, ei şi - aŭ
aflat aci un adăpost sigur, tot locul fiind îmbrăcat cu pă
" dure pînă la drumul țerei, iar şesul fiind cuprins de un lac
mare ce împedeca întrarea în interiorul văii .

" A doua părere este , că re’ntorcêndu -se oştenit terei din


" bătălia dela Mohacs ( 1526 ) şi aflând Transilvania devastată
de Turcă, 11 oşteni s’ar fi aşeqat aici, însă nu în satul ac
" tual, ci mai la vale ; căci atunci pe locul comunei de astăçli
era o mănăstire catolică , ale cării ruine se chiamă Biserică
Unguréscă, pe unde arând , adesea scóte plugul căpăține și
ose de om . Se crede că acei 11 oşteni ar fi fost : Mircea ,
" Mirea , Stancă , Cordoş , Pocol , Şuşman , Raț , Părduç , Bărbos ,
“ Popa și Hegeduș. Cel din urmă Hegeduş a murit la 1831 ;
cei din urmă Stancă, Pocol şi Cordoş, eŭ i -am înmormîntat .
< Aceste familie tóte își aŭ cărțile lor nobilitare pe pergame
nă, căştigate pentru virtuţi militare dela Mihaîu Apafy și

" Francisc Rákoczy; și le place a se făli prin diplomele lor de


nemeşug cu slove de aur şi pe pelea de câne.

* Portul de astăđi al Măhăcenilor puțin diferă de al locui


torilor din satul învecinat Dumbrâŭ , dar se deosebesce mult
4

de al celor -l'alte sate din gỉur. Eĩ se disting prin curățeni

" și eleganţă. Sumanul e cernit negru şi cusut cu pănură fini


" de culorî deosebite ; cioreci albi ; peptar la cei bătrîni de
mřel, la cei tineri de pănură vînătă. In timpií cei bun

" pînă cătră 1840 , Măhăcenii purtaŭ un cojoc frumos de pie.


‘ le de mieř negri pînă la gresne, cu lână în afară , și cuş
" mă lungă pînă şi de 2 urme, négră . Femeile îşi fac învăli

( tórea cea albă cu mult alažu ; pentru încrețitul ei daŭ pînă


' și 2 fl., și o aşéţă pe cap cu multă grațiă .
" Pînă la 1849 Măhăcenii servíaŭ ca grăniceri călări în re
' gimentul Székely huszár .

' In popor circulă pînă astăời tradițiunï despre Mihaiu Vi


tézul , a cărui catastrofă s'a întămplat aşa ţicênd sub ochi
" Măhăcenilor, la costele lor , în Mirăslâŭ. Există legende ş
despre Tralan ... ,

§ 4. Intr'o altă scrisore, părintele Colceriu ne comunică do


fragmente din poesia poporană dela Mähaciu .
Iată despre Mihayu Vitézul :

De -ar da bunul Dumnedeň

Să mai věd la Mirăslâŭ,


Hei ! pe Mihaụu suvulcat
Pe harmăsarſu - turbat.
La strîmtórea rîului,
La gârla Murăşului,
Să věd cum iỉ îmbuldesce,
Så věd cum îi prăpădesce !
Să věd Basta 'ngenunchịat,
Care urît l'a 'nşelat,
Şi tabăra lui ca'n vînt
De Mihaiu Vitéz fugênd ...

Acestă bucată are ce-va pré-artificial şi tot -o- dată pré- istoric
este o composițiune a vre -unui dascăl .

Nu mai puțin următorul fragment despre Traian :

Lîngă Turda , nu departe,


Traian se luptă pe moarte,
5

Face uliți prin duşmany,


Cu- a lui zdraveni căpitani.
Las'să facă, c'al luự tỉept
Hrănesce in suflet drept:
Diua bate şi zdrobesce,
Nóptea răniți grijesce.
şi nu -i cótă ca'npărat,
Ci ca tată -adevěrat :
Îşi spintecă hainele
De le légă ranele ...

Frumose stihurt, cari ar figura de minune într'o " carte


poporană , ; dar nu e căt de puțin po e si å popora nå.
Nici o dată poporul nu cunosce atăi de bine amăruntele isto
rice ; şi nici o dată , mai cu sémă, el nu le reproduce cu atăta
exactitate, chiar atunci când le - a veçut el- însuşi.

Ce - va mai prețios, adevěrat poporan , este următórea comu


nicaţiune a părintelui Colceriu :

" La noi pînă şi prunciï aŭ un cântec de primăvéră , în


care ţic :

Vino, sore,
Pe răzóre,
Că ţi- oſu da o cingětóre !
Una mie ,
Una tie,
Una popei Irimie ;
Şi un payu ,
Şi un maſu,
Şi sabia lui Mihalu ,
Capul Turcului să - l tai !,

Iată popor în tótă puterea cuvîntului !

Acest " cântec de primăvéră ,, atăt de interesant printr'o


menţiune autentică despre Mihaỉu Vitézul , nu este însă propriŭ
Măhăcenilor. El se aude şi pe aſuri în Transilvania. Un va
riant de lingă Sibiřu sună în următorul mod :

Trecť, plóe trecětóre,


Că vine sorele
6

Şi'ți taiă pictórele,


Cu un mayu ,
Cu un palu ,
Cu măciuca luị Mihaiu ;
Sus pe cap ,
După cap ,
Curge sânge mohorît ;
Da -my căciula
Să prind murga :
Murga a fugit,
Plóſa s’a risipit !

In Téra - Romănéscă acest cântec a scădut la un fel de pa


rodiă , în care plóia este ameninţată :

Cu căciula lui Mihalu ,


Plină cu coji de mălažu ...

§ 5. Părintele Colceriu , din nefericire , nu ni - a procurat nici


o notiță linguistică asupra Măhacțului . Judecând to

tuşi după cele trei cântece, grațul de acolo pare a presinta

óre - cari particularități : tiept = " přepty, cótă = ' caută ,, aspira
țiunea iniţială în hármasariu = lat. admissarius, suvulcat cu
sens de " urcat , ...
Nicăiri însă n între vocale nu trece în r : bunul, îngenunchiat,

hainele, una etc. , nici o dată burul saŭ ura , după cum se
vorbia în Măhaciu pe la 1600 .

Constatând acest fenomen , lăsâm explicaţiunea lui pentru


S -fi următori.

§ 6. Măhacğul se menţionéză pentru prima oră sub acest


nume în istoria Transilvaniei la anul 1291 , într'o diplomă
a regelui maghiar Andreſu III , unde figuréză tot- o-dată cele
l'alte localităţi învecinate : " Felvinch scilicet , Eurmenus , Hy
dusteluk , Medyes , Dumburou, Muh a ch ..., ')
Aces: sat, prin urmare , n’are a face cu Mohacțul din Un
garia, nici cu faimosa bătăliă de acolo dela 1526 .

1 ) Szabó K., Székely oklevéltár, Kolozsvártt, 1872, p. 26-7 .


7

In diploma din 1291 , ca și ’n diferite documente transil

vane din secolul XIV, ca locuitori ai Măhacìuluy ni se pre


sintă Săcuiỉ, numai Săcui9 , fără a se pomeni măcar elemen
tul românesc .)

Ruinele aşa numite Biserice Ungurescy, probéză, că Să


cuii în adevěr aŭ fost óre -când pe acolo, deşi astădi nu se
mai află nici unul .

După ambele tradițiunì locale, Româniť aŭ venit la Mă

hacķu de pe ažuri , ceịa - ce se mai confirmă, pînă la un punct,


prin deosebirile lor în port, în obicețury, în grațu , de cătră
cele-l'alte sate invecinate.

După una din cele doă legende, cuibul anterior al Măhă


cenilor ar fi fost în satul Bogata din cămpia Turdei.
Combinând tóte elementele, de cari putem dispune, immi
grațiunea Românilor în Măhacìu cată să se fi întămplat în secolul
XV , mai sporind póte -- printr’un noŭ continginte pe la
începutul secolului XVI , adecă cam pe timpul bătălie dela
Mohaciu , ceia -ce va fi remas apoi în legendă ca un obscur
punct cronologic , întărit în memoria poporană prin asemena
rea de azard a numilor .

De’ntâiŭ puțini la numěr, Românii s’aŭ îmmulțit cu înce


tul , reușind a goni saŭ a'și asimila pe Săcui.
In secolul XVII se mai vorbia în Măhaciu şi unguresce,

astfel că chiar în volumul lui popa Grigorie, la pag . 153 , nu

scim cine din aceiaşi epocă, póte vre- un copil al preutuluï,


s'a apucat a transcrie cu litere cirilice , într'un mod fórte cỉu
dat , cu vocalismul cel trăgănat al Săcuilor, pe Tatăl-nostru
unguresc : MHA CANAKA KH BACH MENETESENE CETEAEWEK W TE NE

BEAE BONG TE Wplcaroak etc. = mi atyánk ki vagy aʼmennyekben


szenteltessék [meg] a'te neved ...

$ 7. Românii, immigraţi în Măhaciu pe la începutul seco


lului XVI , se distingeaŭ , între cele-l'alte , prin doă particula

2) Orbán B. , A Székelyföld leiriisa történelmi, régészeti, természetrajzi s népizmei


szempontból, Pest, 1871 , t. 5 , p. 118-9 .
8

rităţi consonantice mai remarcabile ale fonetismului lor ; par


ticularități, cărora popa Grigorie le - a remas credincios pină
la morte și carì, într'un grad ce- va mai scăąut, caracteriséză
de asemenea pe cei- l'alţi doi Măhăceni contimpurani de sub
NNo. II Şi VІІІ .
şi anume :
1º . Ei nu confundaŭ pe g=z cu s =dz ;

20. Pe n intre vocale îl prefăceaŭ în r.

§ 8. Despre deosebirea între 2(=g) şi dz( = ) în fonetismul


moldovenesc, noi am vorbit mai pe larg în tomul I , pag.
187-189 .

Dintre vechiì scriitori Moldoveni, singurul în care acest


interesant fenomen se póte urmări într'un mod sistematic ,
este mitropolitul Dosofteỉu .
Iată, de exemplu, un pasagiu de pe la începutul " Parimie

rului , dela 1672 :

Дин пророчил Захарией ( = Zaharieї) ЧТЕНїв . часта ежче

( = dzice ) ДомнЅль тот п8тарникЅль . Пост8ль ЧЕЛЬ патра, ши


пост8ль дл чинчи, ши пост8ль Ал ШАПти, фи-вори касін 18й Ізда ши
Клсій 18й Иұрмиль (=Izrailй) ДЕ 68к8pїв , ши ДЕ ВЕСЕЛИЕ ШИ ДЕ

пряхнЇчE ( = praznice ) 58НЕ : Ши ВЕЦЬ ВЕСЕли - вж . Ши аДЕБХрата


та , ши памя си ювиць . Пчиста вжчE ( = dzice) тоть п8тарникSAь .
К ворь ВЕНИ нироДЕ М8АТЕ , А3к8нтwpї ДЕ ЧЕТЪц м8ATE , шн ск
вор стринџЕ гъҳДХиндь ( = garduind) ни трялалц ЧЕТъцЖЛЕ ВЖ
кянды( = dzicind ), та'мклац с . МЕруємь с НЕ р8гим фацей Дом
н88й . ши съ МЕркъмь фаца Домнөл& й тот n8тарникл й , IEps
салим . ши вop BEHн нъpwДЕ MSATE ши имкЇ M8XTE , си чарчE

флца Домн88й тот ПЅтарник848й . Ієр8салим , ши са милостн


воскя фаца Домн88й тот и6тарникЅАЅй, -н ЖЛЕЛЕ ( = dzilele)
-Н АЧАЛА An8к.-сх- ворь 8АЧЕ ( = dréce ) кървац ДЕ тоTE лимБИЛЕ
пъгжнилор, ни съ вор принДЕ ДЕ пола и кървят I84E8, вжкжнды

(edzicind) , марџЕ- вом к8 тинЕ , ДРЕІПЧЕ к'лм A8 % жт( = audzit ).


к . ДямНЕ838 ( = Dumnedrau ) к8 тиНЕ Асте ...

Intocmai aşa pînă astăời Moldovenii pronunță : dzice, dzi


9

cînd , dzilele, dzece, audzît, Dumnedzdu etc., dar : Zaharie,

praznic, Izrail, gazdă ...


Sub acest punct de vedere , Texturile Măhăcene , se în
tălnesc pe deplin cu .consonantismul moldovenesc .
Popa Grigorie scrie :

1º . cu s = dz : AOMNESES , se8 , suce , suYE , KPESHT , Kzsoy , soywa,


$ИЛЕ , Астън, коТЕВацій, коTESаю , ләү88, 488ици , а88и , ВАМЕ , фли
M2.psin, AX.pyesin, B388PX, 8 % 8810, B%88TENE , XNKUSH , MPASANOANTE ,
шивянд8, пржим8 etc.

2 °, cu g = % : Ngroupe, HagapE'TOA8H, CbBOAGAE , OPASANHYENE,


-MAPYGNUPE , SME8N , Hg6 % bbckh, SEMENTEYIN , TPEZBUTSASH , (% 618
SHHT8 etc.

Or¥-unde scrie cu s = dz popa Grigorie, tot aşa scrie și mi


tropolitul Dosofteiŭ , tot aşa se rostesce pînă astăţi în Moldova .
Aceia -și perfectă identitate în privinţa lui g=%.
Coincidinţa e cu atăt mai remarcabilă, cu căt vechile cărţi
tipărite în Transilvania, în epoca lui popa Grigorie și mai în
cóce , precum şi tóte publicaţiunile lui Coresi , nu observă nicy

o dată, dar nici o dată , acestă distincţiune fonetică.

Fără comparațiune și mai remarcabilă este trecerea mă


hăcénă a lui n între vocale în r .

§ 9. Transițiunea unei consóne óre-cari în r se numesce


in Linguistică rhotacismus . Generalmente însă acest termen se
aplică la trecerea lui s ·în r , ca lătinesce in uro din uso ( cfr.
us- tus) saŭ naris din nasis ( cfr. nas- us) , ca la vechii Spar
tani in τίρ pentru τίς , 1η μιργάβωρ pentru μισγήως etc. 3)
Trecerea lui n în r , atăt de legitimă sub raportul fisiolo

gic , de vreme ce ambele sînt semi -vocale dentale , este totuşi


de o raritate extremă în limbele ario -europee, și chịar în to
talitatea limbelor. De accia linguistiï aŭ și uïtato aprópe cu
desăvîrşire.

3) Cfr. Joret, De Rhotacismo in indoeuropaeis ac potissimum in germanicis lin


quis, Paris, 1875, passim .
10

După Benfey și Donaldson , sufixul primar -ra s'ar fi nă


scut din sufixul primar -na , Casuri ca sanscritul ûdhar- lîngă
ûdhan- , ahar- lîngă ahan- saŭ yajvarî lîngă yajvani , latinul
femur lîngă arcaicul femen, grecul xuôpós lîngă xuôvós saŭ
pindaricul pápn lîngă lat . manus şi altele , ar păré a întări acestă
derivaţiune , “) care ar indica un germene de r = n în epoca
cea mai primordială a familie linguistice ario-europee ; ori
cum însă, un germene oprit în crescere .
Exemplele de trecerea lui n în r, vrlo doă-trei peste tot,
aduse de Kuhn în latina şi ' n germana, sînt nu numai fórte
sporadice , dar încă mai mult decât nesigure 5) Sanscrita, cel
tica , limbele slavice , nu cunosc de asemenea acestă transi
ţiune.

Din dialecte neo - latine, abia se citéză : vre -un specimen

portuges, ca sarar = sanare, unde este efectul asimilaţiunii re

gresive ; vre -un specimen catalan , ca verema = venenum , unde


este efectul disimilaţiuni regresive ; vre -un specimen langue

docian, ca în caral = canalis, și alte căte unul de pe ažuri,


de aceřaşi natură ultra -excepţională .

Bine constatată este trecerea lui n în r , la Francesĩ şi la


Spanioli , atunci când n urméză după o altă consónă, saŭ mai
ales după doă , precum sp . sangre din sangne sanguinem ,
hombre din hombne = hominem , fr . diacre din diacne = diaconus,
ordre din ordne = ordinem , pampre din pampne=-pampinus, tim
bre din timbne= tympanum etc. Acest fenomen însă ocurge ex
clusivamente în -cn- , -gn-, -rdn-, -ndn-, -mpn- și -fn- la Fran
cesi, în -ngn- , -mon- etc. la Spaniolì ; nici o dată dară el nu

4) Donaldson, The New Cratylus, ed . 4 , London , 1868, p. 243, 475 , 677 , și


Varronianus, ed . 3 , London, 1860, p. 363. — Benfey, Orient und Occident, t. I
( 1862), p. 191 , 287 nota, 289. --- Cfr. totuşi o altă explicaţiune a fenomenului
de Hovelacque, în Revue de linguistique, t. 4 ( 1870), p. 1--14 , precum şi teoria
lui Brugman în Curtius, Studien zur griechischen und lateinischen Grammatik ,
t. 7 ( 1875) , p. 355-8, cumcă în forme reduplicative r se disimiléză în n , iar nu
vice-versa .
5 ) Kuhn , Zeitschr. f. vergl. Sprachforschung , t. 10 p. 291 , t. 12 p . 396, t. 15
p. 304 .
11

constituă o transițiune individuală independinte a lui n în r , ci


numai o acomodațiune de grup consonantic.

Tot aşa în interesantul dialect grec tzaconic noi găsim :

ύπρε == ύπνος, λαφρία == δάφνη, κρϊπε = κνίπες , έτρερι== έτνερι , πρίγ


you = tviyo , adecă Top = Tv. op=ov , xp = xv, tp = tv, dar de r=n
nu există nici un exemplu . 6)

Singurele limbe ario-europee , unde r = n ni se presintă ca


ce - va regulat, normal, scutit de ori - ce influinţă a sonurilor în
vecinate, anume între vocale, sînt româna şi albanesa .

§ 10. Din cele doă dialecte albanese, toskic şi gheghic ,

cel de’ntâiu fórte des , cel - l'alt mult mai rar, dar ambele în
diverse graduri, prefac pe n între vocale în r .
Din cele trei dialecte române, daco-român , macedo-ro

mân şi istriano-român , – primul mai puţin . al doilea mai o


bicinuit, al treilea aprópe tot -d'a -una, prefac pe n între vo
cale în r .

Latinul venenum , de exemplu , devine vånêr în gheghica,


vårêr în toskica; virin în macedo -româna , verin în daco -ro
mâna dintro parte a Transilvaniei, verir în istriano-româna.

In privința limbe albanese , fenomenul a fost de-mult ob

servat, deși într'un mod astfel ca și când în gheghica n'ar


exista de loc trecerea r= n, ci numai în toskica. ? )
In privința românei , studiele lui Ascolie) şi Miklosichº) a
supra dialectului istriano -român aŭ scos mai la ivélă acestă
particularitate fonetică, care pînă atunci se părea a fi pré
sporadică.
Ei bine, în " Texturile Măhăcene , ale lui popa Grigorie

6) Deville, Etude du dialecte tzaconien , Paris, 1866, p. 79. — Cfr. Curtius, Stum
dien , t. 4, p. 249.
7) Hahn , Alhanesische Studien , Jena, 1854 , Gramm . p. 16 . Miklosich , Die
romanischen Elemente im Albanischen , Wien, 1871 , p. 86. Camarda, Saggio di
grammatologia comparata sulla lingua albanese, Livorno , 1864 , p. 84-5.
8) Ascoli, Studj critici I, Gorizia, 1861 , p. 61 .
9) Miklosich, Die slavischen Elemente im Rumunischen , Wien, 1861 , p . 58 şi
urm .
12

dintre 1580-1619 transițiunea lui n între vocale în reste


întocmai ca la Istriano-româny; de exemplu :

BEPEPt vinery, = istr. vireri;


AOMEPEK ' duminică , = istr. dumirecă ;
Mapoy, articolat Mapa “ mâna , =istr . märă ;
A yupk , yuPELLM , 4up8t ținé , a tiré, ţireți, ţirut ;
A8p4 Sluni, = istr, luri;
A8p . ' luna , = istr. lura ;
bupe bine , = istr. bire ;
oypsa unul , =istr . urul ;
YAPE cine , = istr. cire ;
WAMEPH " ómeny , =omiri , etc. etc.

Reposatul Ion Maiorescu, în importanta sa excursiune la


Istriano -români, observă : " désa schimbare a lui n în r, ca
"Moții în Ardél , ca Moldovenii etc. , 10); îar într'un alt loc : “Mu
Starea lui n în r nu era pentru mine nemic noŭ , sciind ma

" rea aplecare a bravilor noștri Mocani saŭ Moţi de a usa


" acestă permutare , care e usată și în Moldova, deşi nu
" aş a de des., 11)

Måhacenii dară din secolul XVI eraŭ nesce “ Moţi , saŭ

* Mocani , în tótă puterea cuvîntului. Cum însă de nu mai


vorbesc e astăși tot aşa ?

Ce-va mai mult. Maiorescu exagerase de tot " apleca

carea bravilor noștri Mocani saŭ Moți , de a muta pe n în r .


Nicăiri în Transilvania, deşi se șice pe a - locuri
în munţi iremă
saŭ dumirecă , totuşi ce-va ca lură nu se mai pomenesce ; şi cu
atât mai puţin veți afla unde - va o proposițiune întrégă ca cea
din Legenda lui Avram , a lui popa Grigorie : ye -uu B. nope
MPAANTć Mxpx.pKX = ce -ţi va pune înainte mănâncă ,

Tot acolo citim : pan8c81 = ' in apusul ,, ceia- ce întrece chiar


pe Istriano - români!

11 ) I. Maiorescu, Itinerar in Istria, laşt, 1874, p. 16.


12 ) Ib . p . 30.
13

11. Sînt cunoscute exemplele daco -române comune de


ren, ca în mărunt = minutus, cărunt = canutus, feréstră = fe
nestra , părinc panicum , nimăruă din nimănuț, și alte câte - va,
nu multe la numěr.

Se scie Yarăşi, că Moldoveniï, pe carì Ion Maiorescu îi pu


nea pré- aprópe de Istriano -români, pronunţă tot- d’a -una pîră
în loc de pînă ; şi totuşi în tipăriturele moldovene din seco
lul XVII noi nu ne aducem a -minte să fi vedut unde- va alt
fel decăt 12H % saŭ n81 % ori OXNX .

In Cazania moldovenéscă a mitropolitului Varlam dela 1643


ne-a întimpinat însă de mai multe ori un plural fórte intere

sant dela nume = ' nomen ,: numere == ' nomina ,, cu o adevě


rată trecere a lui n în r ; de exemplu :

în partea II la fóia 111 verso : ABk 4 Devopu N8ME


PENE Aoph C %MTI AYACTA ... ;

în partea I la f. 197 verso : NOV - H OSTING A ME CHOYNE


NO Y MEPEAE T8T8popb ...

Constatându-se o dată feréla vechilor scriitorŤ românî de a

întrebuința forma cu -r- atunci când le era cunoscută şi


forma cu -n- , devin cu atât mai prețiose casurile, în cari le
scapă de sub condeỉu, aşa ţicênd fără voe, căte un r pen
tru n.

Astfel între " Texturi Bogomilice ,, scrise pretutindeni fără


rhotacism , și anume în " Cugetări în óra morții,, noi vedem
la pag . 107 de doă ori : ANPANNTE = 'dinainte , și APAINTE

' inainte,, far la p . 86 : n8pe, pe care scriitorul se grăbesce


a îndrepta în nône, fără însă a fi putut ascunde pe p .

$ 12. Exemplele românesci documentale cele may


vechi de 1 pentru n se află în glose moldovenesci din seco
lul XV .

Intr'un crisov inedit dela Petru -vodă din 22 august 1447 ,


aflător în Archivele Statuluì, m -rea Némt pach . XXI No. 6,

se menţionéză satele: Jeminesci = KEMINEYIN , și Fåntănele = QuN


TWNBAE .
14

Intr'un alt crisov inedit dela acelaşi Domn, din 8 decem


bre 1453 , păstrat tot acolo, pach . XXI No. 7 , în loc de

Fåntanele stâ Fantareli: Puntapkan , yar în loc de Jemenescă,


adecă Gemenesci, patronimic plural dela Gémăn, ne întim

pină : PAE 66 /A2 Gap6 % Lambip %, adecă : ' unde a fost Barbů
Gémărů ,

Iată dară din fåntand = lat. fontana s'a făcut făntără, ca


în istriano -româna fontară ; şi din gémån -- lat. geminus gé

már, probabilmente tot așa în istriano-româna, deşi cuvîntul


lipsesce în vocabularul lui Maiorescu .

In casul de’ntâiu, este r= n între vocale; în casul cel -l'alt,


între o vocală şi o semi-vocală .

Un al treilea exemplu este ce-va mai noů .


Pe timpul lui Stefan cel Mare, locuiaŭ în vecinătate lîngă
Prut do ţerani cu numele Bodea . Pentru a-ì distinge, popo
rul ţicea unuia Bodea Rumânul, celui- l'alt Bodea Sărbul.
Intr'un crisov din 13 martiŭ 1489 noi vedem dară : AO CE

лишE Fодѣ с ръкохла, Wттолѣ EVIE по БЕРЕГ Прoүта гори


AO CENNYIE Goat P 8 M % P 8 MA= ' pînă la sălistea lui Bodea

Sårbul, apoi tot pe malul Prutului pînă la săliştea lui Bodea


R u mărul ,. ')
Rumăr pentru Ruman , aşa ţic pînă astădi Istriano -românii.

§ 13. Din cele de mai sus resultă, că nicăirì r n'a reuşit


a usurpa într'un mod absolut locul luì n .
La Albanesỉ, chịar în dialectul toskic, n a remas intact

într'o mulțime de casuri . De asemenea la Româný, chiar în


dialectul istrian .
Deja Ascoli observă despre cele doă localități principale

istriano-române : ' Il paroco Micetich mi assicurava d'aver no


" tato , in più esempj, che a Sejane si conserva la n origi
" pale, fatta 1 in Valdarsa; come in püne " pane ,, che in Val
" darsa è păra ( feminile, dat. lu păre) . Anche Ireneo ha, colla
" n, puine, ed ha vino, mentre in Valdarsa oggidì si dice vir;

12) Hasdeň, Archwa istorica, t. 1 , part. 1 , p . 156.


15

" ma ci da urra ova = una ovis, e riferisce che: Chichi si ad


dimandino Rumeri. Nel valdarsese vedemmo colla n antica
" l'un articolo indeterminato , ma il numerale è ur ... , 18)

Popa Grigorie din Măhacỉu, ori - căt de rhota cist, are


totuși : CK18N8A, MKOANE, MXNÏE , Oyn8A lîngă oyp8i , 18MANAT lîngă
A8MMPAT etc.

Acestă persistință a lui n între vocale a avut, între al


tele , o consecinţă fórte originală .
Luptându -se --- şi --- în doă forme ale aceluiaşi cuvînt,
fără a se mai scie de cătră popor care anume din doă este
cea mai corectă, s’a dat nascere prin confusiune une a treia
forme cu -nr-, întocmai precum în Moldova, șicêndu-se pen

tru " agnellus , miel şi niel tot-o - dată, sa născut alăturì şi s'a
propagat apoi a treia formă mniel.
Exemple de -nr- pentru -n- sînt fórte dese în Texturì Mă

hăcene : A8ME.PPEKL, 08.10 % , K8.PP8PA, 18MH.NPA, 18.1PXTATE, BEN


рить etc.
Limba eranică a Afganilor ne oferă în acestă privinţă o
neasteptată analogiă . Ea trece une - orì pe cerebralul n în ce

rebralul r ; dar atunci póte să se desvolte în acelaşi timp și


un nr. De exemplu , din mangun s'a făcut mangur, dar și
mungunr. 14)

§ 14. Alte doă consecințe, nu may puțin însemnate , ale per


sistinței luì n în luptă cu r , sînt :
1° Posibilitatea, pentru o limbă saŭ un dialect , de a re
veni cu timpul la sunetul cel organic , pe care se părea deja
că'l perduse . Moldoveniĩ nu mai Ņic nicăiri făntără, ci fån
tână ; nicăiri Rumâr, ci Rumân . In Măhaciu , din dată ce pă
durile din pregiur s'aŭ rårit, devenind astfel mai uşor şi mai
des contactul cu satele învecinate, aŭ despărut cu desăvîr

şire cire, bire, mâră etc. , re’ntorcêndu- se grațul la cine, bine,

13) Ascoli, Studj 1 , p. 62-3.


14) Trampp, Die Verwandtschaftsverhältnisse des Pushtu , în Zeitschr. d. deuta
schen inorgenländ. Gesellschaft, t. 21 ( 1867), p. 29 .
16

mână . Este teoria lur Ascoli despre în să nătoşa r ea s

netului, “ il risanamento ,, teoriă pe care aŭ criticato un


fiind - că n'aŭ înţeles'o.15)

2 °. Posibilitatea , din dată ce s'a perdut consciinţa prior

tăţii relative între n și r, de a trece une- ori r în n , mai


les dacă acestă transițiune mai este ajutată într'un cuvi
prin asimilațiune saŭ acomodaţiune . Aşa la noi în cunună :
lat. corona, venin = lat. venenum , senin = lat. serenus, suspin = la
suspirium etc. Este fenomenul numit de d . Le Marchant Dou
compensaţiune încrucişată, Cross - compensation , ?
dar pe care - pentru a ayé un termen tecnic — noi am prefe
mai bine a'l numi metadioxis, " trans-revendicaţiune ,, fiind
adevěr un fel de victoriă parțială a sunetului celui gonit conti
asupritorului seŭ .

§ 15. Trecerea lui n între vocale în r este un rhotacis


specific româno -albanes, de care s'ar găsi, póte , nesce slal
urme numa dóră pe icì-colea în grupul linguistic eranic, ji
decând după casul afgan citat mai sus în S -ful 13 .
Un cuvînt româno -albanes, remarcabil într'un grad extren
respăndit departe pe la vecini şi’n care — de sigur dintr
epocă, de tot veche - a ocurs acest fenomen fonetic, este rați
albanesce rossă, de unde apoi serbul payu, slovenul reca , ma
ghịarul rétze, ba şi'n dialectul friulén razze .

Ascoli se întreba, negreşit într'un mod fórte ipotetic, dac


nu cum -va rață ar fi în vre - o legătură cu italianul razza , si
raza , fr . race ' némy, 17) Miklosich îl pune între cuvinte străini

furişate de pe ažuri în limbele slavice, 18) ceſa-ce nu va împe


deca pe d. Cihac - ne remăşim mai de'nainte — a crede în rupti
capuluị că noi l'am luat dela Slavř . 0 etimologiă decisivă, sa
cel puţin plausibilă, nu s'a propus încă. Tot ce s’ar fi putu
afirma d'o cam dată , este natura româno - albanesă a vorbei

15 ) Pezzi, Glottologia aria recentissima, Torino, 1877, p. 10.


16) Le Marchant Douse, Grimm's Law, London, 1876, p. 38.
17 ) Ascoli, Studj I, p. 57 nota 3 .
18) Miklosich, Die Fremdwörtern in den slavischen Sprachen, Wien, 1867, p. 4
17

ea nu se află decăt numai pe peninsula balcanică şi'n regiunile


immediat limitrofe.

La noi, în grațul dela Slănic , nu se ţice raţă, ci nață .


Tulpina numelui acestei păserî în limbile ariane din Europa
este anati-, de unde latinul anas – anatis, vechiul german
anut, anglo -saxonul ened, yar cu aferesă grecul vñoca = nâtyä.

Rață se urcă dară dela sine- și la prototipul aratya = anatya,


cu perderea iniţialului a- ca în gréca ; o perdere însă, întăm -

plată deja după trecerea lui n în r , de vreme ce condițiunea


esențială a unei asemeni treceri este posițiunea între doă vo
cale .

Formele cu medialul -e- : pluralul român rețe, slovenul re


ca și magiarul rétze, pot fi tot atăt de vechỉ , ca și cele cu
a : singularul român rață , serbul paya , friulanul razze. Latina
avea de asemenea în acelaşi timp formele anata şi aneta ,
Germanii anut şi anit, cu cari se alătură şi italianul anitra ,
vechỉu aneter. 19)

$ 16. Elementul comun Românilor şi Albanesilor - întru căt


nu este nici latin , nic slavic , nică grec — represintă substratul
tra cic , adecă poporațiunea autoctonă a peninsuleỉ balcanice ,
împărţită din anticitatea cea mai depărtată în triburile omo
gene de Dacì , Mesĩ , Odrisĩ, Tribali, Frigy etc.
In puținele resturì ale diferitelor grațuri tracice, în num
proprie saŭ în cele căte - va glosse, nu se pote surprinde óre
acea propensiune de a schimba pe n între vocale în r, care
caracteriséză într'un mod atăt de idiosincrasic pe Românț și pe
Albanesi?

Drept respuns , ne vom mărgini a indica în fugă căte - va


licăriri în acestă privinţă .

Când prețiosul glosar al lui Hesychius ne då ca numele

dialectic grec al Cauruluř, Zhouvós , și ne då tot- o -dată ca


nume frigia n al aceluia - şi metal y cupós, simpla trecere a
lui n între vocale în r lămuresce diferinţa ambelor cuvinte.

19) Pott în Kuhn's Beiträge, t. 4 ( 1865) , p . 87 .


2
18

Când Dioscoride, în glossele sale botanice, pune ca num

dacic al plantei ' quinquefolium , propedula , iar ca nun

celtic pompedula, forma dacică se pote explica numai printr'u


tip intermediar ponopedula , trecut în poropedula .
Acelaşi oraş în Mesi a este numit Laedenata în Notiti

Dignitatum , şi Laederata pe Tabla Peutingeriană : o altă li


calitate tot de acolo se chiamă Dinogetia în Ptolemeð și D
rigothia în Notitia Dignitatum ,
I.

LEGENDA DUMINICKI

1800
LEGENDA DUMINICEI

INTRODUCEREA

$ 1. Manuscriptul lui popa Grigorie se începe, pe pag. 1-19 ,


prin ' Legenda Duminiceỉ ,.
O asemenea prioritate , în adevěr, o merita pe deplin acestă
carte poporană, dacă nu de alt ce-va, cel puțin prin aceia că
--- dintre cele religióse- ea a ajuns, nu se scie cum , a fi cea

mai respăndită la toți creștinii de ori- cerit, în Europa, în


Asia şi chiar în Africa, sub fel de fel de redacțiuni, unele maï
lungi, altele mai scurte, fie -care adaptată la împregiurările
locale ale momentuluì.

A scrie o istoria completă a " Legendei Duminicei,, s’ar


cere un volum , deşi ţesětura’i e fórte simplă . Printr'o scrisore
autografă, Crist ameninţă cu pedepsele cele mai energice pe
toţi creştiniỉ , cari nu vor păzi duminica . In unele redacţiuni,
scrisórea sosesce din cer d'a-dreptul ; în altele, între cari și
în cea romănescă a lui popa Grigorie, ea este băgată într'o
pétră cădută din cer ...
Η

22

§ 2. Un text grecesc al acestui norocos aprocrif a fost cu


noscut lui Fabricius după un manuscript de 8 pagine in- 8 ?
Bibliotece Bodleyane, din care el a reprodus însă numi
următorul început :

'Επιστολή του κυρίου ημών Ιησού Epistola Domnului nostru Isu


Χριστού . Hristos .
Αύτη ή Επιστολή έπεσεν εξ ου Acestă epistolă a cădut di
ρανού εις Ιερουσαλήμ μηνί Σεπτεμ cer în Ierusalim , in luna lui se
βρίω ημέρα τετράδι. tembre. într'o miercuri.
Πρόλογος και διήγησις θαύματος Prologul şi povestirea minun
του γενομένου έντονα της αγίας Βηθ întămplate în templul Sf. Vi
λεέμ. leem .
Λίθος και πεσών μακρός εν Βηθ O pétră lungă a căąut în
λεέμ τη πόλει, και ο λίθος μακρός raşul Vitleem ; era lungă şi c
ήν, το δε βάρος ήν φοβερόν ουδείς o gróznică greutate. Nimeni n
γάρ εις χείρας αυτόν κήλισε , ει μη atins'o cu mâna, ci însuşi patr
ο πατριάρχης Ιωαννίκιος σύναξιν ποιη arcul Ioanniciŭ , făcênd sobor (
σάμενος μετά αρχιερέων και ιερέων archierei şi de preoți în trei di
ημέρας τρείς και νύκτας . Και τότε şi trei nopți, yată că s'a aud
ηκούσθη φωνή εκ του ουρανού λέ un glas din cer ďicênd : ‘ Ie
γουσα . Λάβε, πατριάρχη, τον λίθον patriarşe, pétra cu mânele tale
εις τας χείρας σου. Και λαβών αυτόν Şi luând'o patriarcul în mân
ο πατριάρχης εις τας χείρας , ευθέως îndată s'a deschis pétra și s'a
ηνοίχθη ο λίθος, και εύρων τα αυτά găsit scrise acestea : – Vedet
γεγραμμένα. "Ιδετε υιοί του ανθρώ fiii omului, că am făcut cer
που , ότι εποίησα τον ουρανών και την și pămîntul, marea și tóte ce
γήν, την θάλασσαν και πάντα τα εν dintr'insele. Trimis'am proro

αυτοίς. Έστειλάμην προφήτας και α şi apostoli pentru a mustra p


ποστόλους εις το ελέγχειν τας αμαρ catele vostre pe pămînt: d :
τίας υμών επί της γής: ουδαμώς ή voỉ nici decum n'aţi ascultat
κούσατε ότι ουδέ έμετανοήσατε , ουδε nu v'aţi pocăit, nici cuvinte
του ευαγγελίου μου τα λόγια ηκού evangeliului meŭ n'aţi asculta
σατε του λέγοντος ουρανός και η γή când șice : cerul și pămîntul
vor trece , iar cuvintele mele
παρελεύσονται , οι δε λόγοι μου ου
μη παρελθώσιν . " Έστειλα πρώτα την se vor trece. Am trimis prin
επιστολήν , και ου μετανοήσατε, ουδε epistolă, şi nu v’ați pocăit, ni
επιστεύσατε και πάλιν δευτέραν επι ați credut. Vě may trimit lară :
στολήν στέλλω προς υμάς τους αν ómenilor, a doua epistolă; şi d
θρώπους, και εάν ου μετανοήσητε, că nu vě vety pocăi, vě voïu f
ποιήσω εγώ χειμώνας πλείστους, και ce eŭ Yerne nenumerate, și c
23

παραλαγμούς και πυρ καχλάζον εξ tastrofe, şi foc clocotind din cer ,


ουρανού , και ακρίδας και βρούχους , şi lăcuste , şi rîuri desfundate
και ποταμούς ατάκτους etc. ) etc.

$ 3. Se vede că la Greci acest apocrif, a cărui origine


precum ne vom încredinţa mai jos - se perde în întunerecul

vécului de mijloc, se uita din timp în timp şi apoi iarăși se


aducea din când în când la lumină; căci pe la 1578 el a

pare d'o dată la Constantinopole ca ce-va cu totul noŭ , în


nesce condițiuni cam ciudate.

Stefan Gerlach, teolog şi elenist , care însoțise între anii


1573—1578 ambasada austriacă la Stambul, lăsând descrise
într'un prețios memorial tóte evenimentele petrecute sub ochii
sei în capitala imperiului otoman , ne dâ , cu ocasiunea consa
crăriï unui mitropolit de cătră patriarcul constantinopolitan,
următórea relaţiune :

" La acestă ceremoniă , la 2 iuniŭ 1578 , era faţă şi un călugăr


" care , cu puține dile înainte, adusese vestea , cumcă nu departe de
“ Ierusalim a căąut din cer o mare pétră ( ein grosser Stein vom
* Himinel gefallen ), unde era scris, că la 15 ale aceste lune va fi
" peirea lumii . El îşi fabricase şi o scrisore dela patriarcul din A
" lexandria, atestând adevěrul miracoluluğ şi sfîrşitul lumii scris pe
" acea pétră . Deci fie-care creştin trebuia să fie gata pentru judecata
* cea de pe urină . Se mai făgăduia acolo iertarea tuturor păcatelor
& ori- cui va cumpěra cu preţ de un galben o copiă de pe acea scri
“ sóre . De aci , în țilele de duminică și de serbători , acel călugăr
« se aședa de’naintea bisericeň, vindea ómenilor miraculósa istoriă și
« strîngea bani. »

Gerlach povestesce apoi , că patriarcul a cerut sémă dela


acel călugăr, a constatat că el n’are nici o scrisore dela vre
un patriarcat, la desmintit de'naintea poporului, la silit să
întorcă banii ceĩ luaţi, yar exemplarele pretinsei epistole din
cer aŭ fost arse . 2)

1 ) Fabricius, Coder apocryphus Novi Testamenti, t. 3. Hamburg, 1743 , p.


511-12.
2) Gerlach , Tage- Buch , Frankfurt a . M. , 1674, p. 504–5 .
24

§ 4. Din cercetările lui Fabricius resultă, că prima menți


une positivă a Legende Duminicei este din secolul VI , de pe

la anul 584 , când a stigmatisat’o într'o epistolă Licinian, epi


scopul Cartaginii în Africa, ļicênd : ' epistola , care se începe
" prin îndemnul de a serba diua Duminicei şi se pretinde că
' s’ar fi pogorît din cer peste altarul lui Crist în templul sân

" tului apostol Petru , să sciți că este o născocire a dracu


lui . , ')
' Biserica sântului apostol Petru , indică Roma in loc de
Ierusalim .

In secolul VIII circula o altă redacţiune, în care s'aŭ pus


deja ambele centruri religióse tot-o-dată : Ierusalimul și Roma.

Un episcop frances, Adalbert, acusat de eresiă , propaga pe la


anul 740 o Legendă a Duminicei, unde se ţicea că : "O scri
" sóre a lui Isus Hristos a căąut în Ierusalim , a găsit'o acolo
" arcangelul Mihail, a citit'o şi a copiat'o preotul Leora, tri
*mițând'o apoi într'un alt oraş la preutul Talasiŭ etc.y , pînă
ce , la urma urmelor , " un înger al Domnului a adus o la Roma ,

" depunênd'o pe mormîntul Sântului Petru ., )


Fabricius publică apoi in-extenso o Legendă a Duminice
numai cu Ierusalim , care circula latinesce în Francia pe la
788 şi’n care , deşi lipsesce epizodul ' petre ,, ca și'n cele
l'alte doă de maï sus , fondul însă nu diferă mài întru nemic
de al diferitelor redacţiuni posteriore. 5)
El mai menţionéză în trécăt o veche redacţiune anglo -sa

xónă a acestei Legende , conservată în manuscript în Biblio


teca Bodleyană ; și se întrebă , dacă nu cum- va de aceiaşi na
tură ar fi o broşură nemţéscă in- 8 , apărută la 1613 în Gos
lar sub titlul latino-greco-german : Epistolae gullpuyetç oder
Klag- und Warnungsbriefe Jesu Christi des Heylandes der

Welt an seine allgemeine Christenheit etc. )

3) Fabricius, op. cit. , t. 1 , Hamburg, 1719, p. 308—9.


4) Ibid . p. 309 nota . - cfr. Collin de Plancy, Dictionnaire infernal, Paris, 1863,
p. 6-a.
5) Fabricius, op. cit., p. 309-313.
6) Ib. t . 3, p. 511 , 512 .
25

$ 5. Intre manuscriptele Bibliotece Imperiale din Viena


se află patru exemplare latine medievale ale Legende Dumi
nice :

1º . " Epistola Domini nostri Jhesu Christi , descendens de


celo ,, în care se ţice între altele : " Rogo vos omnes divites
et pauperes ut per omnes dies sanctos dominicos etc , .?)
2º. ' Incipit epistola in nomine Trinitatis Saluatoris Domini

nostri Jhesu Christi, que de celo in Jherusalem cecidity:8)

3º. ' Incipit epistola de die dominico , quia nescitis ... , )

4º. " Epistola de Christo et de die dominica, quia nescitis


nec timetis ..., 10)

§ 6. Respândirea cea mare a Legende Duminice se începe


în secolul XIV . Secta Flagellanților, născută mai de’nainte, a
luat atunci un avînt deosebit în urma ciumei din 1348 , re

versându-se în tóte ţerile pentru a predica creștinilor lăsarea


păcatelor şi sfîrşitul lumii, iar ca mijloc de expiațiune a tre
cutului - biciuirea în public peste pele gólă pînă la sânge ,

de unde însuşi numele sectarilor. Cartea cea sacră a acestor


nebuni era — Legenda Duminiceỉ .

Cronicarul medieval Albert Argentinensis , vorbind sub anul


1349 despre sosirea Flagellanților în Bavaria , ne spune că

e citiaŭ poporului o scrisore , pe care un înger o adusese


în templul sântului Petru în Ierusalim şi ’ n care se șicea :
« Christum offensum contra mundi pravitates, plurima expri

" mens crimina , violationem diei Dominicae, et quod non jeju

' netur feria sexta, blasphemias, usuras, adulteria ; Christumque


( rogatum per Beatam Virginem et Angelos pro misericordia ,
‘ respondisse etc , .11 )

* Templul sântului Petru în Ierusalim ,, yarăși un amestec al

7) Tabulae codicum manu scriptorum , t. 1 , Vindobonae, 1864, p. 85 No. 510.


8) Ibid . p. 227 No. 1355 .
9 ) Ibid.
10 ) Ib. p. 297 No. 1878.
11 ) Urstisius, Germaniae historici illustres, Francofurti, 1670, t. 1 , f. 149.
26

Ierusalimului cu Roma, analog cu acela din Legenda i'um


nice a lui Adalbert.

§ 7. Fritsche Closener, cronicarul Strasburgului, mort


1384 , ne - a conservat un text nemtesc flagellantic al acel
apocrif , care se începe în următorul mod :

Ir menschenkinder, ir hant Voi, fii omenesci, ați vedut


gesehet unn gehoret, waz ich audit cele ce v'am oprit de
verbotten habe, un habent dai .
nüt behuetet, darumbe daz ir face, și ați nesocotit acelea , că
sinteti nedrepţi şi necredincio
ungerecht unn ungeloubig sint ,
unn habent daz niit gebuszet şi nu v'ați pocăit, nici v'ați i
und gebeszert , unn ouch von u dreptat, și nici pentru păcate
wern sunden nüt enwoltent lon .
vostre n'aţi primit resplata
die ir begangen hant, unn hant vi se cuvenía ; și ați audit bi
wol gehoret in deme ewangelio :
himel unu erde mus vergan , în Evangeliŭ : cerul și pămî
mine wort iemer vergant. Ich tul se vor trece , iar cuvint
han üch gesant von korne, von mei nu se va trece. Eŭ r'a
wine uun olei genug, wol noch dat grâă şi vin și uleiu , tó
rehter inosze ; unn daz hab ich
uch alles genomen von Uwein cu îndestulare , și apoi le-a
ougen , umbo uwere bosheit unn luat iarăşi pe tóte de naint
um uwere sünde unn umbe 11 vostră, pentru reutatea vóstră
were hochfart , wand ir nüt be păcatele vostre și mândria v
huetet habent minen heiligen
stră , căci n'ați păzit sânta m
sunnendag unn minen heiligen
duminică și sânta mea vine
fritag, mit vasten unn mit firen .
Darumbe gebüt ich den Sarra postind și odihnindu -vě. De
cenen unn andern heideschen ceia am trimis eŭ pe Saraci
lüten etc. ) şi alte némuri păgâne etc.

Epizodul " petrei, lipsesce și de astă- dată ; restul însă c

incidă de minune cu Legenda Duminicei cea grécă din F

bricius, cu a lui popa Grigorie și cu altele, pe cari le vo


cerceta mai la vale .

$ 8. Coincidinta este şi mai remarcabilă cu o altă reda


țiune flagellantică , reprodusă întrégă de cătră Stumpf du
un manuscript latin din secolul XIV , și pe care noi o CI
dem a fi sorgintea tuturor redacţiunilor cu pétră ,

12) Closener, ap . Halim , Geschichte der Waldenser und rerwandter Sekten , Sto
gart, 1847, p. 540-44 .
27

Ea se începe aşa :

· Haec est Epistola Domini nostri Jhesu Christi viescendens super


« Altare Sancti Petri in Jherusalem , scripta in tabulis mar m 0
« rei s ..., 18)

« Tablele de marmură cu epistola căută din cer ,, amărunt,

pe care nu'l găsim nicăiri în redacțiunile anteriore, a dat a


po nascere, printr'o transițiune atăt de naturală ca marmu
på = pétrà, l'edacțiunilor posteriore cu ' scrisórea căąută din cer
într'o pétră , ...

$ 9. Punerea lingă duminică ; a vinerii,, care ne în


timpină în ambele texturi flagellantice, dar nu se vede a fi
figurat în redacțiunile dela 584 , 740 și 788 , nu e fără in
teres ; căci vinerea, ca diua patimei lui Crist, ca ſiua cea
predestinată a suferinţei, era tocmai ţiua cea mai sacră a
Flagellanților, astfel că intercalarea er în redacţiunea româ
néscă şi ' n cele - l'alte analóge , une-ori totuşi mai adăugân
du -se şi miercuria , par a indica o provenință anune flagel
Jantică .

$ 10. Nu cunoscem Legenda Duminicei în redacțiunile ger


mane moderne, născute din cea veche, precum nici pe cele

englese, cari cată să se fi desfăşurat din cea anglo- saxouă .


In Francia însă ea este fórte poporană pînă astăţi , reprodu
cêndu-se mere , într'o cărtecică de 46 pagine in - 24 , întitu
lată : Pratique de dévotion à Notre -Dame de Bon - Secours, a
vec des prières de chaque jour de la semaine, pour le soula
gement des âmes du Purgatoire, une protestation d'amour à la
sainte Vierge, et autres prières.
Iat'o întrégă :

" Les dimanches, vous ne ferez aucun travail . sous peine d'être
« maudit de moi . Vous irez à l'église prier que Dieu vous pardonne

13) Stumpf, Historia Flagellantium , în Förstemanu -- Zacher -- Opel , Neue Mil


theilungen aus dem Gebiete hist.-untiquarischer Forschungen , Halle, t. 2 ( 1835),
p. 9-15.
28

' vos péchés. Je vous ai donné six jours pour travailler et le ser
* tième pour vous reposer. Après avoir entendu le service de Dier
donnez de vos biens aux pauvres, vos champs seront remplis de
« bénédictions du Seigneur ; bien au contraire, si vous ne croyez pa
' à ma présente lettre , les malédictions tomberont sur vous et su
' vos enfants, et vos bestiaux seront maudits de moi . Je vous en
« verrai , pour marque de ma colère , un tremblement de terre
“ pour toucher ces libertius qui mènent une vie déréglée. Vou
jeunerez cinq vendredis, en l'honneur de ce que j'ai souffert su
« la croix. Pour vous, vous donnerez copie de cette lettre à ceux ou i
" celles qui n'auront d'autre intérêt que celui de ma gloire . Cew
qui jureront et se moqueront de ma présente lettre, écrite de mi
' main , et prononcée de ma propre bouche ; ceux qui la tiendron
" cachée sans la publier, seront maudits et confondus au terrible jou
' du jugement. Ceux qui diront qu'elle a été écrite de ma propri
« main et prononcée de ma propre bouche, s'ils avaient commis au
‘ tant de péchés qu'il y a d'atomes en l'air, ils leur seront pardonné
" étant marris de m'avoir offensé, avec une ferme résolution de si
« corriger des méchantes inclinations, particulièrement satisfaire :
‘ son prochain, si on lui a fait tort ou injustice. Ceux qui la gar.
« deront soigneusement avec dévotion dans leurs maisons , jamai :
« l'esprit malin, ni feu, ni foudre, ni tempête ne pourront leur faire
aucun tort, et seront préservés de tout malheur. Toute femme er
« travail d'enfant sera délivrée en la mettant sur elle. , " )

In întroducere, redacțiunea francesă ne spune , că ' scrisó.


rea din cer , s’a găsit în Ierusalim pe mormîntul Măntuitorulu
în timpul liturgiei, de’mpreună cu alte căte -va rugăciuni , învă
lite într'o cârpă, prin care se înlocuesce aci , într'un mod fórte

prozaic, epizodul ' petre ,


Cele " cing vendredis , și ' ce que j'ai souffert sur la croix ,
- să fie óre flagellantism ?

§ 11. Redacţiunea francesă este o învederată prescurtare,


cea -ce presupune existinta anterioră în Francia a unei redac
ţiuni lungi, care va fi eşit din us .
Nu scim , pînă la ce punct se înrudesce ea cu un alt apo

crif, intercalat în aceiaşi carte poporană Pratique de dévotion


dar pe care Nisard abia o menționéză sub titlul de :

14) Nisard, Histoire des livres populaires, Paris, 1854, t. 2 , p . 51-3 .


29

" Copie d'une bénédiction envoyée du ciel , par la prière


' du vénérable abbé Coloman , au roi Tibéry son père, contre
" tous ses ennemis , en quelque lieu qu'ils fussent, et approu
vée par le pape Charles -Léon, qui l'envoya à son frère,. 15)

Din papa Leone III , favoritul stereotip al cărţilor popora


ne occidentale, cărui i se atribuïaŭ pînă și fermece, şi din
contimpuranul seŭ împăratul Carol cel Mare , s'a croit aci un
singur " papa Carol-Leone,, mai inventându - se apoi un rege
" Tibéry , cu fițul seň tot atăt de imaginar " abbé Coloman ,. Un
asemenea talmeş-balmes e cam rar chịar într'o carte poporană !

$ 12. Redacţiunea unguréscă a Legende Duminiceſ se pu


blică într'o broşurică de 8 pagine in - 16, fără loc şi fără an ,
purtând lungul titlu de : A hét mennyei sz. zárak į mádsága,
melyet a mi Urunk Jézus Krisztus keserves kinszenvedésének
és öt mélységes sebének emlékezetére, és a purgatoriumban szen
vedő lelkek kiszabadulásukért lehet mondani.

Intre rugăciunì , cuprinse în acestă broşură , figuréză și ” Vi


sul Maicei Domnului , : A boldogságos szüz Anyának álma .
Iată acea redacțiune în traducere :

* Acestă scrisóre s'a găsit în Bethania lîngă icona Arcangelului Mi


* hail ; e trimisă de însuşi Domnul nostru Hristos şi e scrisă cu li
" tere de aur, pe carî nici un om nu le pote da jos, nici nu le pó
* te atinge ; dar cel ce vrea să le copieze , aceluța i se deschid
< dela sine și presintă următórele cuvinte : Eŭ , Isus Hristos, porun
' cesc şi spun voă etc. >>

$ 13. Redacţiunea unguréscă este interesantă prin amalga


marea cea dibace a doă cărţi poporane independinți : ea se
începe prin Legenda Duminicei , dar se sfîrșesce pe nesimţite
prin cele " 12 Vinerịy, un alt apocrif fórte respăndit nu nu
mai în Occidinte , ci de asemenea la Grecì 16) şi la Slavž, 17)
atribuindu-se în genere unui papa Clemente .

15) Nisard, op. cit., t. 2, p. 50.


16) Pitra, Juris ecclesiastici Graecorum historia , t. 1 , Romae, 1864 , p . 301 .
17) Tichonravov, IIamathau orpetchuoi pyockout duteparypli, Moscva , 1868 ,
t . 2. p . 324-38, unde sînt reproduse patru redacţiuni slavice ale acestu apocrif,
începând din secolul XV. - Cfr. o redacţiune rutenă în Dragomanov, Majopyc
cris hapoquia ipejanis , Kiev , 1876, p. 144-5.
30

Nesciind despre ce fel de Clemente e vorba, fiind -că la Ro

ma aŭ fost patru- spre-deci papi cu acest nume, redacţiunea


unguréscă declară pe ghicite într'o întroducere, că tóte ru
găciunile din A hét mennyei sz . zárak, adecă din " Cele şépte
sfinte încuietori cerescì ,, aŭ fost comunicate paper Clemente

XII de cătră un sânt hagið în óra morţii : a melyeket egy


“ istenfélő zarándok , halálának utolsó óraján, XII . Kelemen

“ pápa ő szentségének megnyilatkoztatott etc. ,


Papa Clemente XII a domnit între anii 1730-40 .

Acesta se chiamă cronologia cărţilor poporane !

$ 14. Pină aci, afară de cele doă redacțiuni grece, cea


din Fabricius şi acea din Gerlach, no n'am găsit nici una
care să se potrivéscă cu redacţiunea romănescă a luì popa
Grigorie în privinţa epizodului " petreỉ cădute din cer ,
Nu cum -va s'o fi avênd Slaviỉ ?

Redacţiunea paleo - slavică din secolul XVI , care aparţine


Academiei Teologice din Moscva, intitulată: Epistola Dom
nuluì nostru Isus Hristos despre sânta pré- gloriósa piósa Du
minică ,, nu cade din cer în Ierusalim , ci drept în Roma pe
altarul apostolilor Petru și Paul , şi yarăși fără " pétră ,.

Prin fond, ea diferă pré- puțin de redacțiunile occidentale,


începêndu -se cu :

Послoүшайте сынове ЧЕХО Ascultați, fii omenesci, că


вѣчьсти акож, вы длҳь вѣрәү v'am dat legea ca să o cre
вѣровАти , и погоүвити грѣҳы deți și păcatele vostre şi tóte
BAWA . H BCA merpKWENÏA BAWA retăcirile vostre să péră prin
CBATHA PAAM NEABAH , AYJE MI NE sânta Duminică : dacă nu mě
вѣрәүЕТЕ ни wcТАНЕТЕСА Ҳлых . credeți și nu vě lăsaţi de fap
дѣлъ вашиҳы , и НЕСМь погань tele vostre cele rele, eŭ trimit
сках. Дыкъ прЕСтоупил . На pe voi limbe păgâne ca să verse
ВЫ . и прольАША кровь ВАШк sângele vostru pe pămînt, căci
N.1 SEMAH . TAKO ми вѣры НЕ nu aveţi credinţă în mine și nu
АСТЕ НЕVАГГЕЛА МОЕГО НЕ Посл8 ascultaţi evangeliul meŭ când
ШАЕТЕ Глаголюша , НЕБО И ХЕМАА dice : cerul și pămîntul se
MIMONAOV'Th etc. 18) vor trece etc.

18) Tichonravov, op . cit ., t . 2, p. 314-22 .


31

() redacţiune paleo -slavică fórte veche a Legende Dumini


cei, póte cea mai veche, căci menționeză invasiunea Pecene
gilor : “ АШЕ Еы воҳ.кранили погані ПЕЧЕН Егов Е , то вамх
Было wставити вСЕ НмѣнЇE и їти Было въ цьрковь , iar se scie

că Pecenegiữ dispar din istoriă deja în secolul XII , s’a păstrat


-din nenorocire numai într'un fragment inform — între ma
nuscriptele Bibliotece Sinodale din Moscva . 19) Din cât a re
mas , nu se pote culege, dacă ea este din cele ierusali

mitane ori din cele romane, și'n ce mod anume se va


fi pogorît pe pămînt.

Ori- cum ar fi, e sigur că există redacţiuni paleo - slavice şi


cu epizodul “ petrei,, bună -óră acea din secolul XVII în bi
blioteca Societățiỉ Istorico -archeologice din Moscva , întitulată :
* Epistola dela nevedutul Dumneqeŭ și măntuitor al nostru 1
sus Hristos ,, din care se citéză următorul pasagiu :

Gomium % NOBENBNÏEM % pag Din porunca lui Dumne


ВАЛиса КАМЕНА НА ЧЕТЫРЕ части deň s'a spart pétr a în pa
u wapkrogom ceu Goromx 11 tru bucăţi, şi am găsit acest
CANNGIN CRUTOKK . . : 20 ) sul , scris de Dumnedeŭ ...

Popa Grigorie din Măhacìu , în ory- ce cas , avea de'nainte'i


un text óre -care paleo- slavic , căci din totalitatea lucrărilor
sale se vede , că el nu sciea grecesce .

$ 12. Din dialectele slavice moderne, se află o redacţiune


bohemă fórte veche , pe care , sub titlul Lists Nebe ' scrisóre
din cer ,, a reprodus’o Hanka între monumente din secolii

XIII -XIV . Partea introductivă î lipsesce de tot , începêndu


se CU :

Nevyerzyucy nechczete wye Necredincioşilor , nu voiţi a


rzyty ze yaz sem pokoyny a cza crede în mila mea și că eŭ a
kayu aby sye obratyly kupoka ştept pocăinţa vostră ! In a se
nyu wszesty den boh uczynyl sea di Dumnedeň a isprăvit tot

19 ) Gorski et Nevostruev , Olcanie ( 1QBAHCKHXH pysollicet, t . 2, part . 3 ,


Moscvá, 1862, p . 105, No. 231,
20) B16.zioteka Oójectba Icropin 1 Ipeshortejt, Moscya. 1845, p . 101 , MS .
No. 217 in-8.
32

wsze swe dyelo a sedmy odpo lucrul seň , şi'n a septea di s


czynul odewszeho dyela a ta odihnit de ori- ce lucru ; şi Fi
kez wy czynte nebudetely cztyty să faceți tot aşa , Tar den
nedyele od dewate hodyny w veţi serba duminica dela óra
ssobotu az dopyrwe hodyny v din sămbătă pînă la ora 1 di
pondyely budu wy klety etc. ? ' ) luny, eň vě voľu afurisi etc.

Acestă redacțiune este interesantă din mai multe punctui


de vedere .

Mărginindu -se în serbarea duminicei, ea nici nu menționéz


măcar vineria cea de predilecțiune a Flagellanților, și cu a
tât mai puțin miercuria cea ortodoxă.

Fără a specifica modalitatea pogorîrii sale din cer , ea n


spune că Dumneqeň a trimis'o apostolului Petru ' în orașu
Galata , : ' v myesto Galata ,. Iată dară, pe lîngă Ierusalii
și Roma, un al treilea punct de revelațiune: o mahala a Con
stantinopoliſ, dacă nu cum-va prin " Galata , se va fi înțele
gênd provincia Galatia din Asia-mică, yar în glumă ar put
să fie şi al nostru Galaţi.

$ 13. Mult mai nouă , dar importantă, este redacţiunea ru

tenă, care în Rusia meridională se pórtă la sîn , ca un fel d


talisman , împreună cu " Visul Maîce Domnului,
Iat'o întrégă în traducere , după textul publicat de d . Dra
gomanov :

* Acestă scrisore a fost găsită în țéra Britanie ( B genau Sputar


Chkoi ) pe muntele Maslinilor de’naintea icone sântului arcangel Mi
hail ; şi cine volá s'o citéscă saŭ s'o prescrie, ea singură i se des
chidea ; și era scrisă cu litere de aur aşa : Eŭ , Isus Hristos, fiſt
lui D -deŭ, vě poruncesc vouă, ca să serbaţi diua duminicey şi cele
l'alte serbători, și să nu munciți nici un lucru , nicì să săpaţi rădă
cinele în pometurile vostre, și să nu vě căutaţi de căştig, ci să mei
geţi la biserică, bătrînî şi tineri ; căci eŭ viam dat şése țile per
tru lucru , yar pe a septea am sfințito pentru fapte bune şi pentr
ca să vě odihniţi după munca vostră ; apoi să dați de pomană, s
nu despreţuiți pe cei săraci, să nu vě scărbiţi de cei orfanì, să n

21) Hanka, Starobylá skládanie, památka XII a XIV veku , t. 3 , Praha , 181
p. 259-62 .
33

uſtaţi pe cei bătrîni, să nu părăsiți pe cerşitorii cei orbi , să soco


tiți pe tatăl , pe muma și pe mai marii voştri ; și dacă nu veți face
cum vě poruncesc eŭ , atunci vě voľu pedepsi cu fómete, cu ciuma
şi cu l'esboſu greŭ , și voſu scula împărat pe împărat, craïu pe cražu ,
boier pe boier, oraş pe oraş , tată pe fiiŭ, mumă pe fică, frate pe
frate, vecin pe vecin , unul pe altul, și va fi între voi multă věrsare
de sânge; şi aşa vě voỉu smeri pe toţi , şi măndria vostră o voſu
nimici pentru păcatele vostre. Şi dacă tot nu vě veți pocăi , atunci
vě voịu pedepsi cu pedépsă de foc : cu tunet grozav, cu fulger și
grindină ; şi pomii voştri nu vor da ródă; şi voſu răpezi asupră -vě
nesce păseri rele, cari sburând vě vor mănca de viĩ , de unde se va
întinde o cumplită pestilenţă ; și vě veţi isprăvi trațul cu o mórte
silnică, pentru ca să cunosceţi mânia mea şi dreptatea. Incă vă mai
poruncesc de a nu mărturisi strîmb asupra cui- va, iar sîmbătă de
cu vreme să vě lăsaţi de muncă, și acesta anume în onorea mai
cei mele, căci dacă maica mea nu s'ar fi rugat pentru voỉ, de de-mult
v`aş fi perdut pentru păcatele vostre . In sfîrşit, vě mai poruncesc,
ca să credeţi acestei scrisori și cuvintelor mele ; şi'n care casă se
va afla acestă scrisore , să se dea şi altora s'o citéscă saŭ s'o pre
scrie. Omul care va face aşa, de ar avé el păcate căt nåsip în mare,
cătă frundă pe copaciu , tóte i se vor ierta și va merge în împără
ția cerului în veci, amia .
Isus Hristos, născut din pré -curata fecfóră Maria, amin , . * )

Acestă redacţiune nu este decât un al doilea variant al a

celuiaşi tip , din care s'a desvoltat redacţiunea unguréscă .


Printr'o etimologiă poporană curiósă , oraşul Bethania în
Palestina, conservat intact de cătră Ungurì, s’a prefăcut aci
în Bretania .

$ 14. Acelaşi tip fără " pétră ,, tot cu Muntele Maslinilor,


ba chiar cu “ Bretania , = ' Bethania , : ' list ten jest znale
ziony w ziemi Brytanskiej ,, se regăsesce la Poloni , într'un
variant tocmay din secolul XVI , reprodus în cronicuța lui Ioa
chim Jerlitz.28)

Ambele redacţiuni , pe lîngă aprópe identitatea lor textuală,


se mai întălnesc încă într'o trăsură semnificativă.

22) Dragomanov, Majopycckia napogaus rpegauir , p. 168–9.


23) Jerlicz, Latopisiec albo kroniczka, Warszawa, 1853, t. 2, p. 41–44 . — De
spre cronica lui Jerlicz, cfr. Hasdeň , Archiva istorică, t . 2 ( 1865), p. 11-17.
3
34

Redacţiunea rutenă se copiază tot -d'a - una la un loc cu ‘ Vi

sul Maicei Domnului,, originea ambelor fiind explicată în ur


mătorul mod :

Тії святії слова післані на Insuşi Domnul nostru Isus


сей світ від самого Господа Hristos a trimis aceste sfinte
на его Інсуса Христа Львова cuvinte pe astă lume patriar
патриарсї ерусалимському . А cului Leone dela Ierusalim , iar
Лев посвятивши послав його acesta , sfințindu- le , le -a trimis
братові свому каролеви, по був apoi fratelui seŭ Regelui , care
па війні і тим поміг його во era atunci în resboſu și , cu a
рога забрати... 24 ) jutorul lor, a biruit pe vrăjmaş ...

Intocmai așa redacţiunea polónă, care și ea figuréză în Jer


licz lîngă “ Visul Maice Domnului,, spune că :

Te slowa Boze swiete na ten Aceste cuvinte dumneţeascì


swiat zeslane od samego Pana le -a trimis însuşi Dumnedeŭ pa
Boga Lwowi Papiezowi, a Lew per Leone, far papa Leone le-a
Papiez poslal bratu swemu Kró trimis fratelui seŭ Regelui con
lowi naprzeciwko nieprzyjacio
lom onego ... tra inamicilor...

Tótă deosebirea este , că în redacţiunea rutenă faimosul papa


Leone III , din consideraţiuni de ortodoxiă , s’a mutat din Roma
la Ierusalim în calitate de patriarc ! In ambele redacţiuni
" Regele ,, rutenesce koporn , polonesce król, este împăratul Ca
rol cel Mare, din numele cărnia s’a și format cuvîntul kpad
" rege , la toți Slavii. Am vedut mai sus în $ -ful 11 , că Fran
cesii , mai îndrăzneți decât Rutenii și Polonii, nu s'aŭ sfiit a
turna din cei doi amici Leone şi Carol un singur ' papă Ca
rol- Leone , ...

$ 15. La Bulgari Legenda Duminicei a reuşit a trece în


tr'un cântec poporan fórte ingenios, unde " sânta Vineri , de

ştéptă din somn pe “ sânta Duminică ,, care îi povestesce apoi:


Сестро ми світа и Петко ! Sora mea, sântă Vineri !
Малко ми дремка Фатила ,, Puțin m'a furat somnul,
Да чудим сонок сонвала ! Şi minunat vis am visat .

24 ) Dragomanor, op . cit ., p . 168.


-
35

Стред море дърво израстло,, In mijlocul mării crescu un arbure,


Израстло дърво високо , Crescu un arbore înalt,
Вър небо дърво крепеше ,, Cu vîrful pînă la cer,
Да под дърво - то две лискя , Iar sub arbore doă foľ,
Два ляста били широкі , Doă foi eraŭ late
Сва - та земя покриват ; De acopertaŭ tot pămîntul ;
Tје не биле два ліста , Dar acelea nu eraŭ doă foi ,
Туку си биле две книги ,, Ci eraŭ doă cărți.
ІЦo'u nеет понови Pe carỉ le cântă popii
Да завіруват Рася III: Ca să créţă creștiniì :
Да си държѣт празници ,, Să serbeze serbătorile,
Свѣтаа Петка, Теделя.16 ) Pe sântele Vineri şi Duminică ...

Unirea atât de intimă a Duminice cu Vineria să fie ore

și aci un ecoŭ depărtat al Flagellantismulur ?


Este fórte probabil, că şi la cei- l'alți Slavị, ba póte şi’n te
rile din Occidinte, Legenda Duminiceị va fi trecut în poesiă
poporană.
Noỉ bănuim , că ce- va cam de felul acesta trebui să fie poema
germană medievală , indicată între manuscriptele Bibliotece
Imperiale din Viena sub titlul : " De diebus dominicis obser

vandis ,, cu atăt mai mult că ea se începe prin : Diz ist div vrone
botschaft " acésta e solia cea sântă , .26)

$ 16. Inainte de a ajunge la Români, sîntem siliți a ne

repeți pe o clipă tocmai în Africa şi’n Asia .


Bogata literatură teologică a Etiopiei posedă şi ea , sub tit
lul Tômar, adecă “ Fóiă ,, redacţiunea Legende Duminice
cea cu căderea epistole la Roma în biserica sânților Petru şi
Paul. Acest apocrif este acolo atât de bine localisat, încăt
illustrul Ewald, descoperindu-l cel întâiu , credea în primele
monrente că a dat peste ce - va original etiopic. 27) Mai târdiŭ
însă , cercetând împreună cu Larsow , el a mai constatat :
1º. ( ) redacţiune în limba coptică ;

22. O redacțiune siriacă a bisericeỉ nestoriane.

25) Miladinovtzi, bbrapcel Napoqui nchi, Zagreb, 1861 , p. 34–5.


26) Tabulae codicum , t. 1 , p. 304 No. 1953 .
27 ) Ewald, Aethiopische Handschriften in Tübingen , in Zeitschr. d . d . morgenl.
Gesellschaft, t. 1 ( 1847 ), p . 16-22 .
36

Ewald conchide apoi, cam à -priori, că patria primitivă at


Legende Duminicei este Roma, de unde în secolul VIII ea
va fi străbătut în Etiopia . 28 )
Pe lîngă redacţiunile etiopică, coptică și siriacă, Praetorius
mai cunosce în cinci manuscripte o redacţiune arabă , 29 ) tóte
cu Roma şi tóte fără epizodul petreị,.

$ 17. Din cele de mai sus resultă, că redacțiunile Legendei

Duminicei peste tot se pot reduce la cinci tipuri , după dife


rința localității unde a căąut miraculósa scrisore :
DR : tipul cu Roma ;

DRJ : tipul cu Roma - Ierusalim ;


DJ : tipul ou Ierusalim ;
DO : tipul cu Muntele Maslinilor ;
DG : tipul cu Galata .

Tipul cu Ierusalim se împarte apoi în trei sub -tipuri :


DJ - P : sub-tipul fără " pétră , ;

DJ + M : sub -tipul cu " tabla de marmură , ;


DJ+P : sub -tipul cu " pétra cădută din cer,.
Sub-tipul DJ + P se găsesce numai la Greci , la Slavì și la
Românî , fiind cu desăvîrşire necunoscut în Occidinte, unde
putem însă urmări sorgintea luì immediată în tipul DJ + M .
Vom vedé mai departe, că Românii posedă de asemenea
tipul DO .

Tóte aceste tipuri și sub -tipuri sînt absolutamente identice


prin fond, provenind dintr’un prototip comun , ale cărui amă
runte s’aŭ conservat în derivatele lui într'un mod așa dicênd
mprăştiat.
Un exemplu .

Nemic mai specific, ca prescripţiunea de a nu plivi in di


de duminică, prin care se distinge tipul DO în tóte redacți
unile sale : cea polonă, cea maghiară, cea rutenă , cea română .

28) Ibid. p. 337-8, unde se citéză Mai , Collectio scriptt. reterum t. 4 , p . 263,
312 , 542. Catalogus codd. orient. Musei Brit. t . 1 , p. 110 (ed. 1838).- Perkins,
A residence of eight years in Persia , p . 15 .
29) Ap. Steinschneider, Apokalypsen mit polemischer Tendenz, în 2, d. d. morg ,
Ges ., t . 28 ( 1874 ; p. 656, şi t. 29 ( 1875 ) p. 165-6 .
37

Eỉ bine, acest ingredient, deși lipsesce în cele mai multe


redacțiuni ale tipului DJ, ne întimpină totuşi in cea mai re
che din ele, acea din anul 788 : " nec ipsas oleras in horti
bus vestris die Dominico colligatis.

Ş`18 . Nu e cu neputinţă de a stabili , cel puțin pînă la


un punct, genealogia celor cincỉ tipurŤ.
Numaĩ în tipul DJ se menționeză trimiterea mai de’nainte
a unei alte epistole din cer : έστειλα πρώτα την επιστολήν du
pă redacţiunea grécă din Fabricius , quod prius mandavi vo
bis , după redacţiunea Hagellantică din Stumpf. In redacţiunea
lui popa Grigorie se pomenesc chịar doă scrisori anteriore :

“ ВЕДЕЦи, фїн wАМЕНИwp, ки линТЕ ТРЕМЕШ w картѣ ла кои , при


кон н8 w КРЕ88ть ; трЕМЕШ8 ши дwa картѣ , при н8 ши въ
-PKPES8T K86 %NT8181 MES ; TPEMEW WI A TPEA CKPINT8p % ... y
Inainte de tipul DJ se vede dară a fi existat tipul DR și
chiar DM , în cari ambele nu se vorbesce nicăirỉ despre exi
stinţa unor epistole precedinţi. In adevěr, redacţiunea latină dela
584 , cea mai veche din cele cunoscute, este anume cu Roma:
" memoria S. Petri apostoli ,. Pentru redactorii scrisorii cu le
rusalim , acea cu Roma era “ primă epistolă ,. Apoi ca a doua
epistolă , în redacţiunea lui popa Grigorie nu se pote înțele
ge decăt numai dóră cea cu Muntele Maslinilor. Căt pentru
tipul DG , fiind pré- fragmentat şi pré - isolat , cată să'l lăsâm
d'o cam dată afară din arborele genealogic, carele se resumă
cam aşa :

DR
DRJ

DG
DO
DJ

DJ - P DJ + M

DJP
38

In acest mod se verifică ipotesa lui Ewald , cumcă légă


Legende Daminicei este Roma, probabilmente pe la jumătat
secoluluỸ VI .

Din redacţinea cu Roma , prin intermediul celei cu Roi


și Ierusalim tot-o -dată , se nasce pe de o parte redacţ
nea cu Muntele Maslinilor, remasă fără posteritate, řar pe
alta o redacţiune numai cu Ierusalim . Din acestă din urn
prin veriga flagellantică a scrisorii pe o tablă de marmură

trecênd apocriful din Occidinte în Oriinte, se desfăşură în fi


la Grecì, la Slavi și la Români redacţiunea cea cu " pét
căqută din cer cu o scrisóre într'insay .

$ 19. Venim acum la redacţiunile române în speciă .


Cu trei secoli și jumătate în urma lui popa Grigorie , I
genda Duminicei a reapărut tot în Transilvania în dilele r
stre, respăndindu -se de acolo peste întréga Romănime cu
răpedicşune atăt de furiósă şi cu o isbândă atăt de covîrşit
re, încăt nu credem să mai existe la noi vre - un alt specim
analog
Englesul Boner, călătorind pe la 1863 prin satele româ
de lîngă Muraş-Oşorheſu, a aușit că preuţii anunțaŭ pret

tindeni poporului cumcă : " a căąut din cer o pétră, în care


“ ra închisă o scrisóre cătră mitropolitul Şaguna, poruncindi
« de a îndemna poporul ca să postéscă mai exact, să se i
" chine maľ regulat, să- şi îndrepteze trațul, căci altfel Du

" neqeŭ va trimite asupra holdelor nesce locuste cu ciocuri


" ghĩare de fer, etc. etc. , 30)
Este învederat Legenda Duminiceỉ, trecută printro no

redacţiune. Så nu užtâm totuşi că vorbesce un turist, un c


lător fórte superficial, care credea fără control, și une - ori i
înţelegea destul de bine ceïa -ce'i spuneaŭ amici se Saşi
Ungury, căci cu Români el nu avusese de loc a face. In
cest chip aserţiunea , cumcă ' scrisórea din cer , era adresa

30 ) Boner, Transylvanir, its products and its people, London , 1865, p . 368 .
-

1
39

mitropolitului Șaguna, este o curată glumă , după cum ne vom


încredinţa îndată ; far anul 1863 , când s’ar fi petrecut lucru
rile , este o neexactitate, de vreme ce înainte de acest an pre
tinsa revelațiune fusese deja tip å rită în Sibiřu și, prin
urmare, nu mai era o noutate. Lui Boner i se va fi povestit
o întămplare anterioră anului 1863 , dar tot din timpul mitro

politului Şaguna, carele se urcase pe scaunul archiepiscopal


la 1848 , și dînsul a prefăcut o apoi ca să fie mai intere

santă - într'un eveniment contimpuran.

$ 20. Prima și unica edițiune transilvană-cel puțin aşa'mi


scrie d . consiliar Iacob Bologă, după ce luase informațiuni de
pe la librarii de acolo -este din 1862 , sub titlul de “ Episto
lie a Domnului nostru Isus Hristos ce a trimis'o Dumnedeň
din cerỉu ,, cu litere cirilice, “ tipografia eredei de Closius ,
dela Sibiřu , 40 pagine in- 32 .
Tot la 1862 , dacă nu şi mai de’nainte în manuscript, Le
genda Duminicei a pětruns din Transilvania în Ţéra -Romă
néscă . Reposatul Iarca citéză o edițiune din 1862 , fără ară
tarea locului și tipografiei, sub titlul de Epistolă a Domnului
nostru Isus Hristos; apoi doă edițiunì bucurescene din 1866 , una
întitulată : Epistoliele Domnului Isus Hristos, tip . Raşidescu, 36
pag. in - 12, iar cea - l’altă : Epistola Mantuitorului Isus Hristos

și rugăciuni la fulger , cutremur , trăsnete, tip. Važdescu, 33


pag.- in- 32 . Pe cea din 1862 , Iarca nì - o dâ ca " editio prin
ceps , : 31 ) Afară de cele trei ediţiuni de mai sus , pe carì nu
le avem la mână , noi mai cunoscem altele 9 bucurescene,
tóte sub titlul devenit stereotip de : Epistolie a Domnului no
stru Isus Hristos ce a trimis'o Dumncçleŭ din cer, și anume :
d ) fără an şi loc , cu cirilica, 53 pag . in- 32 ;

e) 1873 , fără indicaţiunea tipografiei, 32 pag . in -32 ;


1) 1876 , tip . Carol Göbl , 33 pag . in - 16 ;

9) 1876 tip . Radulescu ( Raşidescu ) , 32 pag . in -32 ;


h) 1877 , tip . C. Göbl , 28 pag . in - 32 ;

31 ) Iarca, Biblingrafia , p . 95, 114 .


40

i) 1877 , tip . Theod. Mihăescu, 32 pag . in - 32 ;


j) 1877 , tip. D. P. Cucu , 32 pag. in- 32 ;
k ) 1878 , fără indicaţiunea tipografieì, 31 pag . in - 32 ;
1) 1878 , tip . Radulescu , 32 pag . in - 16

In tóte edițiunile, din dosul titluluì, este imaginea Măntu


torului.

In edițiunea dela Sibiřu sînt puse la sfîrşit doă rugăciu

pentru ' scóterea dracilor , cari lipsesc în edițiunile bucur


scene .

Cată să mai adaugâm , că noi sîntem departe de a cunosi


tóte edițiunile aceste broşure. Unele trebui să se fi făcut
în provinciă . Din aceste din urmă, a ajuns pînă la scirea n
stră numai cea dela Craiova, 1878 , tip . Benveniste, 32 pa
in - 32.

N'ar fi o exagerațiune de a ţice , că ’ n curs de 16 an


dela 1862 pînă la 1879 , ea avusese pe puţin 16 edițiuni.
Aprópe fie -care sa scos în 5000 exemplare , ceịa- ce ar fa
peste tot vr'o 80,000 !
Doă edițiuni în 1876 , trei în 1877 , iarăși trei în 187
probéză că Legenda Duminicei , deși resădită din noŭ așa
curând , a reuşit totuşi a prinde adînci rădăcine in Țér
Romănescă . Nicì o dată o carte seriósă n'a fost la noi at
de citită !

$ 21. In tóte edițiunile , pe carỉ le avem la mână, " epist


lia , propriŭ qisă , adecă revelațiunea cea găsită într'o pét
cădută din cer , este urmată de Călătoria Mace Domnului

Iad , în care s'a intercalat “ Visul Maſcei Domnului,. Acés


epistoliă a Maice Domnului,, după cum o vedem întitulat
există şi’ntr'o redacţiune de pe la mijlocul secolului XVI ,
care o vom reproduce mai jos în Texturi Bogomilice, unde
pe lîngă cele-l'alte 0 vom alătura și cu redacţiunea'i c
nouă . De o cam dată ne interesă în acestă din urmă n

mai un fragment dela început, care lipsesce în redacţiun


cea veche, unde lipsesce nu mai puțin și “ Visul Mail

Domnului,, și care nu este în realitate decât tot Legen


41

Duminicei, dar după variantul cel trecut la Ungury, la Polony


şi la Ruteny, adecă DO .

Iată - o :

* Acestă carte este arătată în fața bătrînilor, în munţii Maslinilor,


« înaintea iconei sfîntului arhanghel Mihail. Acestă carte a fost ani
' nată în nişte măsliny, şi cine vrea să o citéscă saŭ să o isvodéscă ,
* deci singură s’a fost deschis, şi aceste cuvinte eraŭ scrise într'însa :
“ Isus Hristos, fiţul lui Dumnedeň cel dela Părintele cel din ceruri.
" Poruncesc vouă încă éră pentru puterea dumnedeirii mele ceỉ sfinte,
ca aceştia cărţi să -i credeţi ; poruncesc vouă, creştinilor, să nu lu
« craţi în sfînta duminică, că am sfinţit duminica , ca nici un lucru
‘ rěŭ să nu lucraţi, nici rădăcinile din grădină să nu le scóteţi, pentru
« folosul sufletelor vostre, şi acesta să o ţineţi şi să o credeţi, şi în
* tru acéstă lume deşertă să vě feriţi de reutăți, și să faceți faptele
cele bune , că eŭ v'am dat vouă şése țile într'o săptămână de tot
“ lucrul , dar a péptea și o am sfințit pentru ca să faceț fapte bune;
' éră de nu veţi face ce v'am poruncit, vě voiŭ pedepsi pre voi cu fóme
și cu ciumă, și cu oști, și cu lăcuste ; éră care om va mai remané
după aceia , cu mare morte îl voỉu munci , de se va scula împărat
« peste împărat și domn peste domn , și între voi mare sânge se va
‘ arăta ; atuncia pre toți îi voị îmblândi, şi mândria vostră cea deşertă
" O voịu lua dela voi, și vě voịu certa cu tunet și cu fulger, pentru
ca să cunosceți, că este mâna mea spre voi pentru păcatele vostre;
* că ' mï este pentru mila maîceỉ mele , étă că vam poruncit vouă pen
" tru ca să vě sculaţi, să mergeţi duminica la biserică, de faptele
« vostre cele rele să vě feriti; și dacă nu vě veţi pocăi , voỉu trimite
“ asupra vóstră paserile cerului cele rele , cari vě vor mânca pre voi
" de vii , și după mâncarea păserilor voịu trimete ciuma cea mare pre
pămînt; şi éră vě may poruncesc sămbăta după vecerniă să vě fe
‘ riţi de tot lucrul reț pentru cinstea maice mele , că de nu m'ar fi
« rugat maïca mea , de mult v'aș fi pierdut de pre pămînt ; altmin
‘ terea vě poruncesc și vouă , bătrînilor şi tinerilor, să nu inai
faceți reutăţi , nici să vorbiţi de reň pre cine -va , că apoi eŭ
« voiŭ da vouă împărăția cerului şi pace vecỉnică , și păcatele vó
< stre iertate vor fi ; și éră dic încă vouă , oh ! creștinilor pravoslav
« nici, întru acestă carte cine nu va crede, acela va fi proclet, şi
« împărăția ceruluy nu va vedé ; ci dacă veţi face poruncele lui
« Dumnedeț și să vě ispoveduiți cum se cuvine, pre acela îl va ierta
“ Duinnedeň , de ar fi făcut păcate câte stele pe cer, saŭ cât nisip în
mare , saŭ câtă frundă în codru, saŭ câtă iarbă pe pămînt; la cine
42

« va fi acestă carte și nu o va arăta , acela să fie proclet, și pocăé


« niă de păcate nu va avé ; după aceja vě may poruncesc vouă cu
jurămîntul meň cel vecinic, să faceți aceste porunci ale mele, pre
' cum vě poruncesc, că eň sînt adevěratul Dumnedeň , care am scris
" acéstă carte . ,

§ 22. Să ne ’ntorcem acuma la redacţiunea nouă cea mare,

aşa numita " Epistoliă ,. No vom analisa aice, de vreme ce


o reproducem întrégă mai la vale , în josul textului lui popa
Grigorie. Nu numai în economia totală și ’n cele mai multe
amărunte ele se potrivesc fórte bine, dar încă pe a - locuri

Epistolia , s’ar puté lua drept o simplă copiă modernisată.


Cu tóte astea, divergințele nu sînt puţine , și étă anume una
din cele mai interesante.
Popa Grigorie nu ne spune , cum se va fi numit fericitul

patriarc al Ierusalimului, cu care Divinitatea creduse de cu


viinţă a intra în corespondinţă epistolară, ci menţionéză nu

mai pe călugărul Melintie,. Redacțiunea cea modernă, din


contra , nu scie nemic despre acesta din urmă, dar pe patriarc
il numesce fórte limpede : " eň Ioanichie patriarhul sfintei ce
tăţi a Ierusalimului,, adecă întocmai ca în redacţiunea grécă
din Fabricius.

Din cele -l'alte diverginţe in redacţiunea cea modernă, vom

mai aminti un indice sigur de proveninţa ei curat transilvană:

este blåstemul contra acelora ' ce n'aŭ credut in Sfânta Treime ,


-adecă contra aşa numiților unitari saŭ anti-trinitariană, cari
forméză una din cele patru religiuni privilegiate ale elementului
ne - român din Ardél, pe când în Romănia ei nu există şi
prin urmare nu puteaŭ să fie anatematisati...
-
+ Hobbcr A COHNTEE AOYMUPEYH. Povéstia sfintee dumireci .

+ CKPHOTSP . AOMN8181 NocTp8 Scriptura Domnului nostru


A 18H Mic. Xc . *) a lui Iis . Hs .

Скрипт8р . дин чрю д [ом Scriptura din ceriu a d [om


M8 ]A811 NOCTP8 4 481 Ic8c Xc. nu ]lui nostru a lui Isus Hs. Au
JOY AXCATE . AEN MEDIO . MA ipcamb . lăsatu den ceriu la Irusalimů

KSB % NTS . WH cnsNepk. K8 puka cuvăntu și spunere cu frică


MAPE . 14 yatark ipcam8181 . 1. mare . La bataté Irusalimului,
CKA8N8A CONTb. K % 80y w niatp % . la scaunul sfăntă , căąu o pia
AEN YEPKO. MAKX Epa un A BE- tră den ceriu ; mică era și în
Afpe . NCR NAME N8 w nota vedere, însâ nime nu o putia

p2ANKA. AAONAP3 - c % , na'rpüspwin . rådica. Adonară - să patriarşii


шн кZЛЕгжрїн, ши преоүции . ДE si calugirii si preutii de sti
C'TXT8PX .N TpEu Buat wap tpen turà în trei ţile şi in trei nopți
nonyi. cnpe poyra , prap % A$M– spre rugă. Rugară Dumnăţău,
N % 8 % 8. U rpXHFAAC AMN YEPRO. și grăi glas din cerîu de disă
AE szczaw .: 18W4m natp.. aşa : luoţi piatra! Deci o luo
HEYH W ASW NETPA natpiaPX8A YEA petra patriarhul cel mare de o
MAPK , AE W AECBMYE . NTP % NC2 . desvéce . Întrắnsă aflâ u carte.

1. AQAX OY KAPTE. Kdrapb. K.ipte . Căutară carte ; carté șise aşa :


Vedeți, fii oaminilor ! că ainte
* ) Acest titlu e scris tocmai la pag.
126, dar tot cu mâna luy popa Grigorie:treimeş o carté la voi , fară voi

EPISTOLIA

Ascultaţi, creştină blagosloviți, cu frică și cu cutremur. Adevěrat


să sciți, că a cădut o piatră din cer ; mică era la vedere, dar grea
la ridicare, cât nu putea să o ridice nimine a ; atunci pré-sfințitul
patriarhul sfintei cetăți a Ierusalimului și a tótă Palestina a adunat
toţi mitropoliții și vlădici), și aŭ făcut rugăciuni şi denii cu cântări
stinte , trei dile și trei nopţi; atuncța veni glas din cer dicênd: luați
piatra cu blagoslovitele mâinile vostre și o desfaceţi ; şi dacă o des
44

картѣ виСЕ АША . ВЕДЕЦи фіи wа- | nu o credutй ; tremeşu şi a


MANHAWP. K % AHNTE TPEIMEW o carté, iară nu și vă încre
Kaprk. A BOM . 12p% BOM N8 w cuvăntului meu ; treimes
KPEB8Th , TPEMEW8. WHA AWA treța scriptură : multe lu

Kaptk . tapa N8 wu 8 % AKPES8t . re şi sémné lăsaiu spre


K8B % NT8184 MES . TPEIMEW . Una e voi no și vă încredut
TPEA CKPAINTEP % MOYATE 18Kp pe. no vă pocăit, neće cuvă
WH cKMNK AZCAIO COPE Bon . E bon . îngerului meu n'ați ascu

NO WII 62 pkpesoyt . WH NO Bu tu, nece înţelésetu . Ceriu


nok % IT . NEYE K8B % NTOYA. AYEp8- pământul se va schimba ,
Aoy ! ME8 NAYÏ ACKBATAT8 . NEYE cuvăntulů meu no va trec

-YEAKCETS. YEPON WH 12MXN- vécu ; că dereptu faptele


T8A CE BA CKHM6A . tap % K86 % NTSA stre celé multelé , eŭ voỉu
MES NO BA TPEYE A BBK8 , K% și voiu tremete erni grel
JEDENTS WANTENE BWACTPE. Yent gerurî și fuamete și lăcust
M8ATENK . E8 BOKO AXCA . WI Bon omide şi tuse ria *) ... [Dere
TPEMETE EPNI . rpkne. W YEP8, ce nu aveţi milă? Mişeii plă
pal. u 08AMETE. WU AXK8C'TE . dopă voi , e voi no- i mili

2. UUH WMÏAE. WU TSCE PA...... (AE- Pre deu ! sămtu limbî cialia
pen )TYE H8 ABEUN. MUAL, MUWEUH n'au lége, acélựa încă dau
nAXNr8.400 % BON . E BON NO H MH - lostenie, e voi milostenie

1814/H. PE Sk8 . C3MT8 ANM6W aveți. Pre den ! Jémneloru

YAMA YE NAOY Akye. AYKAA MKX * ) Aci fiind capătul primei foi
cea următóre începèndu -se cu o lai
A48 MACTENÏE, E BOH MHAOCTENÏE cată a lipsi o intrégă fóiă la mij

făcură, aflară întrînsa aceste dumneqleesci cuvinte scrise şi dicê


étă că vam dat epistoliă n -ai întiỉu , și tot nu v'ați mai întors
fără -de- legile vostre , nici v'ați pocăit precum v’am poruncit, nic
ascultat cuvintele mele cele sfinte ; pentru aceſa am trimis asi
vóstră limbi păgânesci de v'aŭ robit fără de milă, și tot nu v'ați
căit de faptele vostre cele rele și spurcate , și nu veniți la calea
dreptă, și cuvintele sfintei scripturi nu le ascultați ; că v’am is
cerul şi pămîntul va trece, dar cuvintele mele nu vor trece ;
cela ce a făcut bine, acel om nu va peri! Așa și acum , pentru
catele vostre și pentru lioa duminecei ce nu o țineți și nu o
stiți, trimis’am asupra vóstră ierni grele , geruri žuți și gerose
45

H8 ABELU , DPE se8 a KMnexop8-62 dedu plod de rodescu; dereptu


AEAS NAOA AE POAECK8 . AEPENTS. faptele voastre cialé rialele

PANTENE BOACTPE YANG PANENE. Ijară le voiu seca . Și dereptu


tapX ME ROIO CEKA , WI AEDENTS greşalele voastre cỉalé multele,
TPELLAAENE BOACTPE YANG MATE- răurele şi izvoarele voỉu se

AE . PXOYPENE WH NEBOAPENE BOLO ca, și priîn fărădelégía voa


CEKA , W np . 0 % p % AENKYA BOA- stră éaia multa ! Inţelégeti,
CTP % . YAA MSAT.1. Menkyeun. nemândriloru , că no semtete
НЕМЯндрилор8 к3 но CEMTEYE înțelepți ! Dedo -vă lége ; ne
3. PYENE NŲn . AEAO- Bh ABYE NEYE W ce o disă d'éle méle nu fécetu
Вись дѣЛЕ мѣЛЕ Нs фѣчETS ши şi no le tiinrotu şi nu le a
NO AE 411.pport8. Wu N8 AE ACK81-- scultat . Nu știți , neînțelepți
TAT , N8 nun NE.PLEAENGHOPS. loru, că in vereré mare ainte

K % A BEPEPE MAPE AINTE DE48 feću omu întăe Adamu , de'l fe


wmoy ATXE SAAM8 . AE - A DE410 cỉu în chipul mieu ? Nu știți ,
. kinoya miE8. N8 yuyu NE.A- neînţelepţiloru, că sfănta du
YEMENYNAOP8. K % CONTA ASME. - meînrecă mérse arhaggelŭ Ga
PEKA M'Bpce apxarran l'arpnas vrilu în cetaté Naza[re ]toluide
YETATE Nagaton81 AE CISCE YEHH spuse ceii féte pré- curate că
Økte npkK8PATE K% BA NAYE Xc . va naște Hs . ? Sfanta domere
CONTA AOMEPEKU M% BOTESAK , că mă boteqažu la apa Iorda
MA ANA IWPAANOA84 . K8 cØNTSA nolui cu sfăntul Ioană, şi mi
Twднь , ши мир8 сфнт8. B % ДЕДю | ru ѕfаntu va dedia voao lege ;
волш лѣЦЕ . Е вони скрипт8p4 но e voi ѕсriрtura no tiinreti si пи

vînturi mar) , și trăsnete, și plóe gróznică și fără măsură , cât aŭ


eşit apele din matca lor afară, și fómete, și mórte în dobitocele vó
stre , și cutremur mare pre pămînt, şi multe semne v'am arătat ca
să cunosceți că este mănia mea asupra vostră, pentru reutățile
vostre şi pentru a mea sfîntă duminică , care voi nu o cinstiţi cu
curățiă și cu paza bisericei, ci vě îndemnă diavolul de vě aflați la
alte locurì, o ! reilor şi împrilestiților și pîngăriților ce sînteţi voi !
Dar nu cunosceţi, că v'am dat pâine multă , şi vin , și miere , întru sa
ţiul vostru ? iară voi nu vě lăsați de faptele vostre cele rele şi spur
cate ! Pentru acea vrut'am să pierd pe toți ómenii de pe fața pă
mîntului, ci m'am întors pentru ruga maice mele, care pururea stă
46

4. цилрци. ши неү асколт.мци . asco /tati . Nu stiti, ca sfanta


н8 рици ки сфнта домЕРЕКь . domeresй уоu gtudcca viii si
кою цюДЕК . кїни , ши мәрцін , нѕ mortii ? Na stiti , ca veinreré
улици кX ВЕРЕрѣ мар 2. Е8 mаrе e mi rastigniiu priintru
м. ристигнію прилтр8 вои , кs | vоі ? си ѕulita mit inpunsera in
сәүлица ми пәүнсерь кwacТЕ . | coaste , cu trеѕtie ma ucidé pre
к8 трECTİE Mх оүчндѣ прЕ КАПs . | сари , е in miru şi in pictuare
Емжpoү ши пичюiPE. Eu ei mi bаturа givoazole , е си
ми кжтярь гьвоиҳДЕ . Е K8 оцһт | otat şi cu fіlіаrе ma adapara ,
шн к8 їapЕ Mх адпары . ДЕРЕПтѕ dеrеptu sa lasa voao lége si mi

0 % A.C8 BOJW Akye , un MX CAHO saſu în ticală (? ) . Dereptce nu


тикль . ДЕРЕПТЧЕ Н3 AxtyЕЦи, аltgeti sfanta domereca si sa
сфнта домЕРЕКА . Шн с. Алѣуци | alégeti sfanta veinreri, ce lu
сфнта КЕЛpЕри. ЧЕ ЛУкраци сфн - cratisfanta domerеса? Prе деи,
т. домЕР ЕКА. ПРЕ BЕЅ Амь - атй lаѕаtu voao sase dile de
5. CATS bwaw , WACE SHAE AE 18- lucru, iară sfanta domerecă să
кр8 . raph сфнта домЕРЕК . с . но nо luеre, ce sa sa ciae de pica
A8KPE . YE 0 % 0% YAE AE NSKATE te căte au faptu înr aciale şase
кXTE 48 флот8 . Ар АЧАЛЕ шACE dile ; Xara cela сe va lucra sfanta
ВИДЕ . Тарх ЧЕЛа ME B. 18кра сфнта domereca, acelula se dosiaste
домЕРЕК . 4ЧЕЛ8та CE AOCATIE focul de véců, unde voru scărş .

фок84 ДЕ кѣкл . сүндЕ ворѕ са си lentie, si in vіеrmii ceia


скиршка к8 ДЕНЦіғ. шиф кЇєр- nealoritii ; e cela сe vа ti
мїн , ЧЕМ НЕАдормиція . Е ЧЕЛА ЧЕ | inré si va cesti si va posti си

și se rógă pentru lume şi pentru săraci și pentru mișe și văduvele


cele sărace , ce strigă pre urma vostră să le miluiţi, ca să vě milu
esc și eŭ pre voľ și să iert păcatele vostre. Şi iară că vě șic, că de
nu vă veţi pocăi , lua- voſu roda de pre pămînt, pentru păcatele vostre
și pentru șioa duminiceř ; că pămîntul nu va rodi , și pomii voştri
sc vor usca ; și vielor voiŭ da rod mult, apoi le voſu usca; apoi vošu
lua apele de pe faţa pămîntului ; după acea să sciți că în munca
iadului vě veți munci în veci, că v'ați făcut rei, mozaviri, mincinoşi,
şi nu vě iubiţi unul cu altul , ci vecin pre vecin purtați pizmă, și
ascultaţi pe la ferestrele altora, şi de rĕul altuia vě pare bine ,
iar nu - i căştigați și să-9 miluiţi, să faceți milosteniă săracilor, și

-—
B. ppk WM BA YECTH . Un Ba | curăție , aceluia se va da dul
noctil . K8 K8pxyïe. AVEASA CE BA cața raiului. Și voiu ședé în

A4 A8A4.44A PARA81 . UN BOHO WE- scaunul slaveei mele şi voỉu


Ak | CKAOYNOYA CAABEEN MENE . blăstâna cu mâra mé củaia înr .

WI BOKO 61 %CTAMA K8 Mepa mt alta și cu scaunul mieu cela

YAB PPAATA . WN K8 (KASHOyn sfantul . Ce voi no veți țiré


мЇE8, ЧЕЛ . сфнтЅА, ЧЕ вон но | si no veti ciinsti sfanta do
6.
ВЕЦи цирѣ. • ши но ввци чил- mereca şi sfіntii miei сета
сти сфнта домЕРЕКь , ши сфн- | marii , e en voju lаѕа dereptu
in Mïen Yea mapin . E BOY BON necredința voastră fieri Yuți
AXCA AEPENTE NEKPEAHNYA BOACTP% şi sărpi cu căte doao cape
diepu 14H . WH capnu K8 KETE te; și gorile lor de focu vor
доа каПЕТЕ , ши гориЛЕ Awp AE | fi , de voru ѕіgе truporele
Poks pop ou. AE BOp8 C8ye Tp8 - voastre. Şi să fie blåstematu

NOPEAE BOACTPE , Wu ca dïe 643- omul cela ce nu -ş va lăsa


CTEMAT8 . WMOVA YENYE N8 - w lucrul său simbâtă de înr al

BA AXCA A8Kp8A C28 CHMRXT6 noaole cas păſură luri de


AE AD AA NOAWAE MAC , 08.Mpx Aspn meînreta de să mỉarga la be
AEME.MPEYA . AE CZ MAPEX MA 6E- sérecă cu toată foméâ séra

ckpEkb. k8 TOATA Comb.x. ckp și demeînriaţa , de să miar


UN AEMEMPALJA. AE 0% Mapra gå " la besérecă cu toată fo

Ал БЕсtpЕКь , к8 толть фомѣя | méä séra si demeinriata , si


ckpa wu AEMERPAY . (sic) , wina la leturghie, de să se roage
AETSprie . AE C8 CE POAVE , K8 ° puiku cu frică ceînre -şi cu greșa

biserica nu o păziţi, şi sînteţi rei și păgână, că înşelaţi unul pe


altul ; că eŭ vam dat lege sfăntă, yară voſ, reilor, nu o păziţi și nu
ascultați poruncile mele cele sfinte; și nu cunosceţi, rejlor și împri
lestiților, că în sfînta duminică mě odihnii de tóte lucrurile mele;
şi duminica a trimis Tatăl pre arhanghelul Gavril de a dat veste bună
pré -curateľ maicei mele pentru nascerea mea ; şi duminica m'am scu
lat să judec tótă lumea , pre cei vii și pre cei morți, și voſu da fie
căruia după faptele sale ; iar cine va fi făcut bine şi va fi făcut
poruncile mele , pe acel om îl voỉu pune d'a - drepta mea întru împă
răția mea , și'l voịu trimite în raţu de va moșteni acolo în vecy; iară
48

7. NEMDE - IM KOY TPEWAAEAE 64 - lele sale ; fară miercuré și

AE . Apb Miepkpk. WH BEADEPH. veînreri să postiți și să le


си постици. ши с . ЛЕ ЦїРЕЦи | tiinreti си сuratie şi sa slaviti
K8 K8pxyie. W cm CAXBiyu o în numele miu , aceluia se va
NOYMENE Mï8. AMEAStA CE BA AA da dulceta rațului; fară se nu
ABAYEVA PAIOA84. mp % CE N8 ne le ţiînruretu și scriptora sfăntă
YM.PP8per8 . Wu CKPuntopa cOnth să no o ascultaret, aşa -mi a

c N8 W ACKSATAPET. AWA - MH 4- giute bratele méle şi veşmâin


YIOTE 6PAHEAE mkae . IUH BEW- tul miu cela stă asupra mé ,
MR.PT8A MÏS YEAA CTH ACBnpa mk . şi cuînrura ćaya sfănta ce stă
WII K8.pp &pa YAA CONTA YE cth în capul miu cela pré -curatul ,
каn8 мї8 ЧЕЛА прѣкарат8л . alta trеmаtеrе no you tre
AATZ TPEMATEPE NO BONO TPEMATE miate la voi , ce voịu deschide
AA BON . YE BOHO AEWKWAE YEPHON ceriul de voỉu lăsa o ploae de
8. AE BOW AXCA W NAOAE AE Poko | focă în lura lui priere, a şaptia
A A8PA 18n npiepe a WANTA- spră -diace di , de va arde plo
CNPZBAYE SH , AE BA APAE NAOA81, dul de spre pămăntu totu ; și
ДЕСпрв памънт8 тот , ши вою volu treméte Yara ѕрrе voi niste
трЕМkТЕ тарҡ спрЕ вои. нишE pasari cи capetele cat dе bои .
MACAPKI K8 KANETENE KXT AE 600y, şi pénele lor vor fi ca u coseţă
wa OENENE AWP Bop Du Ku 8 de jarța ( ?) despletită , de voru
KOCE46 AE APA AECNAETHTH . AE suge săngele deîn trupurele
BOP8 COYYE (KNYELE AEA TP818– voastre , de veți fi ca neste
PENE BOACTPE AE REILU ON KA NEYIE icoane; şi veţi miarge la mur

care va fi făcut reŭ, goni-l - voỉu dela mine , și vor audi glasul meŭ
cu frică și cu cutremur, și voiu grăi lor : duceți- vě dela mine, blă
stemaților, în focul de veci cel nestins, în niuncă și în vermiỉ cei
neadormiți, unde este gătit locul vostru cu diavolii și cu păgânii și
cu făcětorii de reŭ ; ată ce vě dic, că de nu vě veţi pocăi de pă
catele vostre ce faceți, și nu veţi păzi biserica cu curăţiă şi cu sme
reniă, voiu trimite mânia mea spre voỉ, când nici aminte nu vě veți
aduce. Şi blăstemat să fie acel om , care va lucra de sâmbăta séra
pînă luni în resăritul sorelui, saŭ cine va face păcat într'acea vreme;
și iarăşi dic : pentru vineri și pentru miercurì , ca să se păzéscă cu
curățiă și cu post, iară nu cu lucrul, că acestea vě vor scote pre
49

иколНЕ . шн ВЕЦи млрүE Ал м8р- mäntelе mоrtіloru vostri de


мянТЕЛЕ морцилор8 корри. ДE veti plаіnge, $i veti dice : eşiti ,
ВЕЦи плъЦЕ. ши ВЕЦи виЧЕ Е- morti! de preimiti şi noi la
шици морци ДЕ ПРЕИмици , ши | voi , са по рutет rаbdа claste

нои А.А вои . к . но п8TEM ръкда | fteri futі ; de veti vеd аtоnсе ,
ЧАСТЕ ФїЕрн юци . ДЕ ВЕЦИ ВЕдѣ са е фiinrutul mieu tutіndіrі;
9. ATONYE K % E 41.8T81 Mies și voỉu întoarce lumira soarelui
тоутиндири. ши вою тойрчE | de catra voi , dе vа fi intuin

ASMAPA CwAPEA81 . AE KØTP % bom rérecu, de vă veți giuînghé a


AE ва фи т8mрtpЕК8. ДЕ В1 dein voi ; şi volu treméte glas
ВЕЦн уюлгk aДЕЛ вон . ши вою din certu cu mаnie, $ і- т voju

трЕмѣТЕ Глас дин черю к8 м.Ніїв . intoarce fata de catra voi , sa


ши - м вою тоарчE фаца ДE nu audu рlаіngerile voastre.
кітра вои. с н8 доү88 пл . - I Prein се пи сііnstiti sfanta do
ЏЕРИЛЕ волcтpЁ. ПрЕЛЧЕ H8 чил- | mereca si sfіntii miei ? Роса
стици сфнта доМЕРЕК . Ши сфн- iti-va , payubitoriloru ! ca voi

цін мїЕН. Покиници - вь пъгЅки- no Yubiti lumiinra , ce Yubiti


торы 10p8. к BOM HO 1514u înturérecul. Făcători răi , ce

8милрд чE ювици тоүрtpЕК8A nu cautati , сит faceti ? Cur


фхктори рхи ЧЕ н8 кҡoү- yariloru, ѕtrаmbilor, clevetni
ТАци коүм фаМЕЦи , к8рварилор8 . ciloru , gturatori ѕtrаmbi ! voi
стръMБИЛwp . КЛЕВЕТничилор8. căndo lucraţi , e voi vă lău

10. юритори стримки. І вон , кондо dati ; no vi prectapeti , unde


18краци Е кон вь Акәүдлци , но | no you lаsa eu roao pre pa

vor din iad , și vam dat voă tótă dulcéța pămîntului să mâncață, și
tot nu viaŭ ajuns, ci mâncaţi pesce în ţilele cele oprite . Anatima să
fie acel om , și să i se verse maţele ca ale luì Arie ! Și să sciți că
d'acum înainte nu voỉu mai trimite alte epistolie ca cea de’ntâịu
şi ca cea de acum , ci când nu vă veți aduce aminte , deschide -voiu
porțile cerului și voľu da plóiă cu foc în luna lui Fevruarie, de vě
voľu arde de vii de pre fața pămîntului; și voỉu trimite asupra vó
stră fiare selbatece de vě vor mănca de viĩ, și voỉu lua lumina de
pe faţa pămîntuluț, și va fi întunerec mare, şi voỉu trimite trăsnete
de vě voiu arde; atunci veţi merge la mormintele morţilor de veţi
striga : eşiţi, morților, din morminte, să întrâm noi de viĩ, că nu
50

Bh OPEYANEGU. OYNAE NO BONO AZCA măntă , voi no veți avé ce se


EOV pow . npe 0 % A1% NTH . BON NO cera şi veţi mori toţi de foame;
ВЕЦи Авѣ ЧЕ СЕЧЕРА . ши ВЕЦи | seca - voju riurele si votu ѕеса
морн тəци ДЕ фо.ІМЕ . СЕК .- вою , maré си toata apa , dе о тоји
PHOYPENE IN BOLO CEKA Mapk K8 întoarce cătră ceriu ; no veti
TO..Th An .. AE W 600 propie şti de spre pământă , încătroo
KØrp2 YEPO . HO BEIĻU YJUM. AE enpe veți scăpa de fața mia . Mi
NZMANTA AKZTPOW BEYN CK na Şeiloru, slabiloru ! mulţesco - să
AE DALLA MA . MAWENAOPS , CA.:- faptele voastre de no le pociu
KAOP8. MOYALLECKO -Ch Pantene răbda. Ce no cinstiţi sfănta
BOACTPE . AE NO AE 1040 p % 6,14 . domerecă și prazdnicele mele ,
ЧЕ но чинстици сфнта дәME- si pоstоrеlе sa le firefi си
PEKH . W NPAGANINENE Mkae, ww milostenie și cu lacrâmi, și
11.noctopenE CX AE YNDELU K8 | cu frică , și cu rugaciure ?
MACTENTE. WH K8 sakpXMI. Wn Mişeii, miluiţi ; flămăînţi , să
K8 pprik2. WH K8 poyraviope . torați-i; și setoșii , adăpați-i ;
MIWWENN MA81141 . Qa% m %.pusin și lăſugeţii , căutați ; și călă
C Topazi- 11. W : CETOWÏH 14 % - torii, făgâduiți la casele voa
nayi- 11 . WH A% .PYEBÜH KZ0y" .41. stre de-i răpăusați; faceți pa
ши калъторін фигждЅици. Ал met lui Domnedeu şi sfіnti
KACENE BOACTPE . AE- 11 p % 120y- loru .cu dragoste şi cu iboste
c.i4n . DAYEUH NAMETh 181 AOM- şi cu veselie. Dupa acé , de

NESES. Wy conyna_p8. K8 Apa- reptu morți-vă şi dereptu pă


rocre wu KS NGOCTE. WA K8 BECE- rinţi- vă , curăți la besérecă ,
AÏE. A8nX AY'k AEPENTS MOP4H - 66. I luoați a -mente sfànta scriptoră.

mai putem răbda muncele, pedepsele ce ne- a trimis Dumnedeň pen


tru păcatele nostre ! Iar eŭ îmi voịu întorce fata de cătră voi , ca
să nu vě auq , și vě voỉu părăsi în veci, că vaţi făcut rěj, mozaviri,
mincinoşi, nici nu vě iubiți unul cu altul , şi sînteţi curyart , sodom
lenỉ, de luaţi bani cu camătă și opriţi ostenéla săracilor şi nu-i iu
biți. Legea o aţi lăsat, biserica nu o păţiţi cu rugăciuni, cu litur
ghiſ, carile vě sînt de spălarea păcatelor vóstre . Oh, dar cum nu
vě este frică că se va deschide pămîntul şi vě va înghiți ? Apoi ce
respuns vreți să dați în diua judecăţii ? Deci pocăiţi-vě și vě întor
ceţi dela fără -de-legile vostre ; nu fiţi mîndri , fățarnici, ci fiți sme
51

ши ДЕРЕПТ8 пъринци - вы, көұр.- Si vаi de de omul cela ce doce

ци 44 БЕсtpЕКА . А8wдци MEH- I prescurta la besérеса си uritu ,


ТЕ сфнта скрипторы , шн вли ДЕ ѕаu -i inpotat cu аltul. Ainte

4E wмәүл ЧЕЛ. ЧЕ дочE преск8р.м du-tе dе tе lаrtа cu insul,


12. AA KEckpЕКь, к8 oүрит8 | ca8 и va lаѕаti grésalele urul al
ANOTAT K8 AAT8A . AHNTE A8 = TE altu , atonce du prescoré la
ДЕ ТЕ парть к8 c8л . ши вы лѣ- beséreca şi alamojna. $ i vai
слци грѣшAЛЕЛЕ. oүрoүл Ал -ААГ8. | de de preutolu cela сe no- i
АтонЧЕ 48 прЕскорѣ ла БЕс:tpЕКА . dostoinicй, şi canta leturghie;
ши Алхможна . Ши вли ДЕ ДЕ | сит no se pocalaşte , ce sa
прtoүтол8 ЧЕЛА ЧЕ Н - и достон- | lasa focului de vécu ? Prе dеи ,
никь , ши кънт . ЛЕТѕргів, коүм slujescи со еlu ingerii inca
но CE покX.АЦІЕ. ЧЕ съ лась фо- | cu frica ! Si vаi de de omul

к8лви ДЕ вѣкЅ. прE BE8 слЅЖЕСкв | cela ce da auru şi argintu in


кo EA8 - ЦЕрін к1 к8 фрикь. | mita ; si vаi de de omul cela

WH BAII AE AE WMOYA YEAJ VE AX nemilostivul; şi vai de de că -


дoүр8 . ши арринт8 мить . шн | satoriul cela сe no- ş va de
BAHIAE AE WMOYA YENU NEMAO , ştepta foméia diîn casă sfănta

13. стикл, ши кли ДЕ | ЈЕ кісто- domereca de noapte sa mlar


pron . YEAH YE NO- W B. AEYJENT.1 gă la besérecă ; și vai de de

фомѣя дит касъ сфнта доме- | cela сe no- ş va lisa greşa

РЕК, ДЕ ноапТЕ . c3 млргь Ал lele sale şi no sa va pocai ;


КЕСЕРЕКь , ши вли ДЕ ДЕ ЧЕЛА ЧЕ şi vаi de de omu cela се по
НО- Ш ВА лъса грЕШАЛЕЛЕ САЛЕ. va da răpausu sfanta dome

шн но съ ва покаи . ши вли де | rеса : au аrе détoriu, sau sluj

riți. Oh , vai de ceia ce sudue pe preuţii şi călugării şi pe ceia ce


slujesc bisericeị, că nu suduesc pe dînşit, ci tocmai pe Dumnedeň,
pentru că { ice că cel ce sudue pe sluga împăratului , aŭ nu pe
împăratul sudue atunci ! Oh, vai de ceia ce n'aŭ credut în sfănta
Treime ! Oh , vai de naşul ce va face păcat cu fina şi finul ce va face
păcat cu naşă -sa ! Vai de cumnatul, ce face păcat cu cumnată - sa !
Vai de aceta ce apucă din viile și inoşiile altora , ca să se îmbogă
țéscă ! Vai de ceia ce vorbesc în biserică și nu ascultă sfînta slujbă ! .
Vai de preutul ce slujesce bét saŭ învrăjbit cu alt cine-va ! Oh, var
de cei ce cuminică cu sfintele taine, cum nu i se aprinde gura , că
52

AE WMOYA YEAAYE NO - W BA AA nică , de no-l va lăsa să ră


ръплоусв . сфнта домЕРЕК . 48 | pause , ce lu nеvоlаşte sa lu
ApЕ дѣторю. CA8 сл8жника . ДE cre, sau sa- i platésca deto
N0-1 BA AXCA (% px[na Joyce. Ye rỉul, sfanta domerecă. Şi vai
A8 NEBOAYE ( % A8kDE . CA8 (7-1de de cela om ce no- ş va lăsa
Плитѣски, дѣторюл сфнта до- | dobitосul sa rapause stänta
МЕРЕКь , ши кли ДЕ ДЕ ЧЕЛа ом | domereca. $ i sa merga omul
ЧЕ но - ш ва Ахса довитокл. с. | la beséreca cu tota foméia

14. раілоусь | сфнга домЕРЕКь , шн | sa se rоge cu frica si cu grije.


съ мѣргж . wмәүл Л. БЕС РЕКь , $ i vаi de de omul cela се
коү толть фомѣА. с . СЕ pwЦЕ | rеde in beséreca . o , vаi de
Кs фрикь. ши к8 грижE . ши кли | de omul cela сe ya sparge
AE AE WMOYA VEMA VE PEAE Nacestă covăntu de no - l va pri
БЕСЕРЕК . w вли ДЕ ДЕ wмоүл imi la seinre ! Sa fie blaste
ЧЕЛА ЧЕ ва спарцE AMECTь ко- | matu la duoa de giudеfа си
вынт8 ДЕ но– д ва прiнми АА
dedevără ! Aşa-mi agiute mai
СЕРЕ. c % фії БАХСТЕМАТѕ ла
ca mňa ceâ pré- curata , și
soүwА ДЕ ұюдЕЦ8 к8 ДЕДЕВь [рь ] :
serafimii miei ceia cu cate
— ш. - ми дуюTE майка ми ЧЕМ
прѣкврата , ши сўрафімўи мїғи | gаѕе аrері dе fоси, şi heru
ЧЕА кВ къTE Шce apЕпи д € фок ». | viimii miei cela cu vedere
шн ХЕровінмін мїЕИ, ЧЕА кЅ BЕ- | multa , şi sfantul mieu Ion ! Сі

15. дѣpЕ М $ лт , ши сфнтоүл мЇ£8 | acasta carte e scrisi de ta

Ivн. к . Ачасть картЕ Е скрнсь | til mieu cela пevadutul dein


ДЕ Татья мЇE8 . ЧЕЛА НЕВhgoүтoүл | certu . Si iara omul cela

nu este singur, ci cu sfinți îngeri împreună ! Vai de călugărul ce


face curviă pe faţa pămîntului ! Şi să sciți că acestă epistoliă nu este
făcută din fire pămîntéscă, ci este din cer , și o am trămis pe la voi,
creştinilor, ca să vě părăsiți de păcatele vostre și să faceți voia lui
Dumneqeŭ , ca să fiți fii luminei . Iar vai de preotul , saŭ călugărul,
saŭ dascălul, saŭ diaconul care nu o va citi înaintea ómenilor, și să
o scrie să o aibă tot omul în casa sa, și să o trimiţă şi pre unde
nu va fi, că de mare folos este în casa omuluï ; iară va de cela ce
o va scri , și va lipsi vre-un cuvînt dintrînsa; iară ferice se cel ce
o va cumpăra acéstă sfîntă epistoliă şi o va, da de pomană, acelor
.
|
53

ДЕЛ ЧЕРю. ши тарж wмоүл ЧЕЛа ce sä va afla de va dice ca


Е с . 64 афла ДЕ БА 8ИЧЕ. къпи de Domneleu fapti, се
N8 E AE AOMNESES Panth. Ye va qice că - i de mâînră de om
BA BHYE , K %-11 AE Mappa AE WM de spre pămăntă , acela să fie
ДЕ cпpЕ Пъмънть . АЧЕла с . Фїв і blästematu la duoa de giudetu,
6AXCTEMATS AA soywa AE 910- și să se spargâ ca Sodomulů
ДЕЦ8 . ши съ CE спаргж ка со- si ca Gomorul, si sa fie datu
дом8ль , ши к гoмoрoүл , шн | sofletul lui in mainrule dra

с. фіE дат8 софЛЕТ8A A8и | cului de-lu voru duce in fосul

MX.PP8AE APAK8A84 . AE 18 Bop8 cela nestinsul, în gotoviré dra


доүчE фок8л . ЧЕЛА НЕСтинсЅл. | colui şi ingeriloru lui . Şi cela
и готовірѣ драколüи , ши лЏЕ- | ce no va ascolta acestй си
16. рилор8 48и . WHYENA YE NO văntu cu frică și cu îndrăz

В. Асколта . АЧЕсть кЅВhНТ8 . к8 nіrе ѕі си grije , mai bіrе sa


фрик, ши к8 дръхнирЕ. ши no fie nascut acela omй . Si

к8 гриЖЕ Мли кирЕ , c но фїв | casta carte sa o cetésca , sava


NACK8T AYEMA WMb :-WH YACTI preută , săva diacă , între oa
карТЕ С. w ЧЕТѣскь , схва прE8ть . | meinri , şi sa invéte , si sa o
сива дідкл . трЕ wМЕ- Кри, ши treméta dela uinrii al- alti, si
с . лвѣЦЕ . ши си w трЕмѣць . | рrе la cetati , şi prе lа domni,
ДЕАД отрый Ал - Алци , шн прв fara frica si fürü grije ; si sa
ЛА ЧЕТьци . ши прЕ Аа домни . o treméta in toata lumia. Rute
фирь фрикь . Іши фирь грижE . su vo (?) aceta ce voru аѕсulta
ши CZ W TPEMAYh . A TOATA şi voru priimi ciastă carte de
18мм . poүTEC8kw АЧЕМ ЧЕ вор8 To voru іnvata, eu le voju da

ómenî li se vor ierta păcatele și vor moşteni împărăția cerului, de


va face poruncile lui Dumnečeň , cu Avram și cu Isac și cu Iacov ;
iară ferice de acela, cine o va asculta cu tótă inima ; și ferice de
acei ce fac bine la săracy şi la călători, și 'i vor aduce în casele lor,
aceia vor fi miluiți întru împărăția ceruluự; iară vay de părinţiĩ aceia
cari nu și daŭ copiii să învețe carte şi să pădéscă biserica, că vor
să dea séma pentru dînșii înaintea judeţului celui drept, căcî aŭ murit
ca dobitocele . Pentru acesta alergați la duhovnicii voştri de vě măr
turisiți păcatele vostre, ca să vě încredințați a vě cuminica cu pré
51

Аск8лта , ши корѕ прими , часть dolcétа rаtului in vecie de vёсй.


KAPTE . AE w Bop8 26 % 44 . EOY Că aćastă carte ou tremesu
17. ЛЕ вою 44 долч:k ца. р.клЅи . patriarhol dela lerusalimй рrе

л ВЕЧЇЕ ДЕ вѣкі : - К. Ачасть un calugaru ce-lu chema Me


карTE w -oү тРЕМЕС8 . Патријар- | lintie, scriptura sfanta a dom
ҳwА . ДЕЛА ірслмь , прЕ Ѕн къ- nоlui nostru a lui Is . Нs. Oare

Asraps . YE 18 KEMI MEXuntie. cărtolariu va fi, care va fi


скрыптырь сфнть. А домнолян vladico , oаrе vа fi preutu , oare
ностр8. A 18и іс . Хc. wapЕ Кър- diасй , cela се пи va povésti
толарю ва фи, wapЕ В. фи Блдко . $i no va spoinre tutіndіrе ,
WAPE B. Cu NPEST8 , wape Aiakb . acela să fie blăstămată de

ЧЕЛА ЧЕ H8 BA повѣсти, ми но | domnul nostru diin сеriu si

ва спољРЕ тәүтиндирЕ, АЧЕЛА cx de 318 de otti (pаrinti) de


фіE Кл.стьмать . ДЕ домноүл intru Nechelu ; Yara cela се
ностр8 дил чEpю . ши ДЕ Т. ні. | va spoinre şi cela сe va créde
18, ДЕ wци ДЕ -тр8 НЕКЕЮ. | тари | de va priimi la siinre , bu

ЧЕЛА ЧЕ ва спорРЕ. ши ЧЕЛА ЧЕ | inrаtаtе vа fi dela tatalu si


ва крѣДЕ ДЕ ва прими ли сирр . dela fixulu Is . Нs. intru vecie

БSpaтaTE ва фи ДЕЛа тагыл8 | de vёсй си dеdevarй . (Scris

ши ДЕЛА Фїюль с . хе. тр8 in luna lut mаrtій а 19 дi,

ҚEVїЕ ДЕ вѣк к8 ДЕДЕВhph :— in dilеlе rеgеlux Bator Sigis


пыс . мсца мр. aї . Днь въ днь . | mund, cаnd fu bаtut Mihaju

Батрь Жикмюн кралю . ЕГдa oү- | voda la Mirisläй , аnul dela

БЇETь . Михаю вод . w Мирхсл.8 . | Adam 7108 , dela nascerea luї

curatele taine ale luț Isus Hristos, carele vě este de folosul sufletelor
vostre, şi cu dragoste să luaţi sfănta anafură.
Pentru acesta eŭ , Ioanichie, patriarhul sfintei cetăţi a Ierusalimului,
cu ajutorul Tatăluị și cu al Fiuluț și cu al sfîntului Duh , Troițeỉ cei
de o fiinţă şi nedespărțită, m'am învrednicit de am deslegat aceste
dumnedeesci cuvinte , cari aŭ fost întru acestă. Mě rog lui Dumnedeň,
creştină blagosloviță, ca să vě deschidă ochii sufletelor vóstre , ca să
o puteti cumpăra acestă epistoliă ; iar de nu vi se va întîmpla a o
cumpăra , să vindeţi ce -va din casele vostre, şi să o cumpărați, că de
|!
55

BAKT . wt saam ; 5 . PH . Wat po Crist 1600. Pomenesce, Dóm

( T60 ..
XCBO X. MOMEN ! " ne, sufletul robului lui D-deň ,

AWE NA6_67kiE mpigou'reph ipeu presbiter iereŭ Grigorie, spre


I'puropie 6 % WCTABAEHÏE rpbywm iertarea păcatelor în împărăţia
19 , въ црство наснОЕ . cerului !)

puțină plată este, iar de mare folos va fi acelui om în casa sa , și 'i


va dărui Dumnečeň împărăţia sa, a căruia este stăpînirea și puterea ,
a Tatălui și a Friuluț și a sfîntuluị Duh , în veci nesfìrşiţi, amin.
NOTANDA

1. fіnаlul и intreg : AXC.Ts ( 1.5 ) , к8BAHT8 ( 17 ) ковьHT8 ( 15 )


көкънт8 ( 1 ) , трЕМЕШ8 ( 2 ) , АскЅАTАT8 ( 2 ) , ЦЕЛtcЕТ8 (2 ) , 4E
РЕПт8 ( 2,5,7,12 ) , Плингs ( 3 ), симт ( 3 ), роҳЕСКs ( 3 ) , НЕМян
Арилор8 ( 3 ) , НЕЦЕЛЕПцилор8 ( 4 , de 2 ori ) , ф•kЧЕТ8 ( 4 ) , фEч8 si
фEчю ( 4 ) , цифрот8 ( 4 ) , омоү ( 4 ) , 1дамs (4) , Гавриля (4 ),
мир8 сфинты ( 4 ) , каnѕ ( 5 ) , мжpoү ( 5 ) , лас8 ( 5 ) , Кл.сTEM Ars

( 7,15 ) , клжсTEM.T8 ( 16 ) , флотs ( 6 ) , кор8 ( 6,7,9,16,17 ) , фокs


( 7,15 ) , цитр8pЕТ8 ( 8 ) , морцилops ( 9 ) , пъмънт тотs ( 9 ) , Ts
рtpЕК8 ( 10 ) , дәү88 ( 10 ) , ПХГЅкитəрылор8 ( 10 ) , крварнлops
( 10) , КЛЕВЕТничилор8 ( 10 ) , миШЕИлор8 ( 11 ) , славнлор8 ( 11 ) .
лѣНЕШилops ( 11 ) , An8ціцилорѕ ( 11 ) , сфинцидор8 ( 12 ) , әуритѕ
( 12 ) , првoүтол8 ( 13 ) , прESrs ( 18 ) , вѣк8 ( 13 ) , слЅЖЕСКs (13 ) ,

цюДЕЦs ( 15,16 ) , Ел8 ( 13 ) , A8 ( 14,16,18 ) , лоүр8 ( 13 ) , Арцинтѕ


( 13 ) , р.плоүся ( 14 ) , дат8 ( 16 ) , -тұЕрилор8 (16 ) , трЕ
MEC8 ( 18) , къл8гър8 ( 18 ) , таткл8 ( 19 ) , dar şi си и jumata
tit : клъстъмать ( 18 ) , кЅкънт8ль (2) etc., afara de casurile

unde vocala finală e dubiósă , consona din urmă fiind scrisă


d'asupra rîndului..

2. întrebuințat ca nasală vocală în interiorul cuvîntului :

КЕШмм.ртөл ( 8 ) , плътұЕ ( 9 ) , пл . ЦЕрилЕ ( 10 ) , уюлгk ( 10 ) ,


чилсти ( 7, dar 6 : ЧЕСти ), чистици ( 10 , dar 11 : чинстици ),
флхм..лвїн ( 12 ) , лимұERїн ( 12 ) ;
---
57

ДЕ . ( 16 ) , дил ( 14,18 ) , адЄ. [вон ] ( 10 ) , ДЕ.Атр8 ( 18 ) , при


-Атр8 ( 5 ) , прЕ. ЧЕ ( 10) , dar şi дин ( 1,10) si ДЕН ( 1 ) ;
pentru grupul p , ved max jos No. 13 .

3. -ЕН- = actualul -in- : МЕНТЕ ( 12 ) , ДЕНЦїЕ ( 6 ) , БЕРЕрѣ ( 4 )


= venere , дəМЕРЕКь (4,5,6,7 etc .) = doтeпeсa, ДЕМЕрѣца ( 7) =

deтeпeta, ЧЕЛpЕ (8) = cene, cЕРЕ ( 5 , dar 19 : сн.ppЕ) = sene,


dar şi -Жн = actualul -in- : M8pмжНТЕЛЕ ( 9 ) ..

4. confusiunea între o și u :

допи ( 3 ) , гориЛЕ ( 7 ) , тряпорЕЛЕ ( 7 ) , АтончE (9,13 ) , киндо


( 11 ) , ВЕЦи мори ( 11 ) , Twрданол8и (4) , моҳлцEcкo- ch ( 11 ) ,
посторЕЛЕ ( 11 ) , ситорації ( 12 ) , скрипторы ( 12 ) , дочE ( 12 ) ,
потат ( 13 ) , прЕұтол8 ( 13 ) , ко ( 13 ) , ковантs ( 15 ) , Hл
gapЕТолзи (4 ) , прЕскорt ( 13 , dar 12 : прЕСКspa ) , софЛЕТА

( 16 ) , циррот8 ( 4 ) , драколви ( 16 , dаr tоt acolo : дракRлЅи),


Асколтаци ( 5 ) , Асколта ( 17, dаr tоt acolo ; Аск8лт ) , долчѣца
( 17 ) , адән.р. ( 1 ) , Плтритарҳwa ( 18 ) , домнолви ( 18 ) , дәMEPE
кь ( 4,5 etc. , dar şi 48мЕРЕКь, cf. maj jos No. 13) , сполpЕ
( 18,19 , dar 1 : спHEp: Е), домHE8 £8 ( 12 , 16 , dar 1 : Дёмнх8х8) ,
къртоларю ( 18 ) , ДЕ40 - вь ( 4 ) , но ( 2 etc. , dar fürte des si ts,

căte-o dată unul lîngă altul , de ex . 18 : MS BA nobißctii WN NO BA .. ) ;


и pentru o : oү кар'TE ( 2 , dаr tоt acolo : w к.іртѣ) , мөр

мянTEAE ( 9 ) ;
a pentru oa : фSAMETE ( 2 , dar 11 : фолМЕ ) ;
йи pentru 10 dupa ч : пнчю.ipЕ ( 5 ) .

5. * pentru fіnаlul E : Вилк ( 1 ) , [ЧЕ ] млрѣ ( 1 ) , [ w ] карт:k


( 2 ) , [ a дowa ) картѣ ( 2 ) , сѣмнѣ ( 2 ) , ЧЕХt ( 2 ) , М8АТЕЛk ( 2 ) :
* pentru mеdiаlul E : BA повѣсти ( 18 ) , грѣшAЛЕЛЕ ( 13 ) ;
E pentru t ѕай А : ПЕТрі ( 1 , dаr tоt acolo : пилтра ) ;
E pentru fіnаlul i : ДЕНЦїв ( 6 ), СЕМТЕЦЕ (3 ) ;

i pentru fіnаlul e : TЅтиндири ( 10 , dar 13 : 18тиндирв);


E pentru finalul 10 : [wmoy] ATXE ( 4 ) ;

E în silaba accentată , urmată de o silabă cu finalul -e :


MEAE ( 6 , dаr mai ades мАЕ) , ТРЕЧЕ ( 2 ) , ЧEAt ( 2 , dаr рe afuri
чала , чѣла , Ч.Алѣ), трЕМЕТЕ ( 2 , dar 9 : тРЕМkТЕ ) ;
58

ci pentru е : трЕМЕШ ( 2 de 2 ori , si tot acolo : трғМЕШ8) .

6. confusiunea intre е, ё, а Мира ч : 45лчеца (S), 19лчац I

( 6 ) , долчки ( 17 ) , часть ѕі часть ( 17 ) , часть ( 18 ) , Ч.1 ( 3 ),


члтатѣ ( 1 , dar 4 : ЧЕТатѣ ) etc.

7. & pentru A : ч :5 ( 15) , фомѣя ( 7 de 2 ori , dаr 14 ,


15 : фолка ).

8. ы pentru i : скрыпт :3px ( 2), скрыптѕрь ( 18 ) , церѕры (2).


лимка (3 ) , ДЕшкыЈЕ (8 ) , паскры ( 9), ПАГвитopылорѕ ( 10 ), oy
-Арын ( 17) , si in slavicul пыс — писа ;
i dupa rpentru i : oүритs ( 12 ) ;
confusiunea intre i si i dupa r : pиoүрEAE ( 11 ) si pxoүрЕ ( 3 ) ;

i pentru i dupa r : лакрями ( 12 ) ;


e după r pentru î : PEAE ( 15) .

9. i pentru й dupa ѕ : симвять ( 7) ;


e pentru å după s : CEMTEYE (3 ).

10. contracțiunea lui mię8 ( 4 , 6 , 9 etc. , dar 2 : ME8) in


мі8 : H&MЕЛЕ мї8, КЕШмжлт8 мiв , капял мї8 (8) ;
aferesa vocale pentru a înlătura hiatul : w- oy TPEMECS ( 18)
— оай ...

11. oa generalmente conservat : ноастрь , волcтpЕ , плоак , икәАНЕ ,


A TOPME, COAPE , KWACTE etc. , afară numai în : 0 % CE PWYE ( 15 ,

dar 7 : % CE pwaye) şi afară de $ 8AMETE , veời mai sus


No. 4 .

12. alte particularități vocalice :


goүwa ( 15, 16 ) ;
дҡторю, дѣторюл ( 14 ) ;
48мнх888 ( 1 ) şi демHE8E8 ( 12 , 16 ) ;
НЕЧЕ (2 ) ;
[ляра А81] прїЕРЕ (9) ;
[ал] нодwЛЕ ( 7) .

13. п іntre yocale trecut in r : ВЕРЕрt ( 4 ) , домЕРЕКь ( 4.5 ,


6,7,10,11,14,15 ) , доумирЕМИ (in titlu) , мкроу ( 5 ), мяра ( 6 ) ,
цирѣ (6), циреци ( 11 ), ASри ( 7), 48р . (9) , тоутиндири ( 10) ,
59

тоүтиндирЕ ( 13 ) , 18мир 1 ( 10) , тоүр'tpЕКsa ( 10) , poүгжчкюрь ( 12 ) ,


oүр8. ( 13 )) , БирЕ ( 17) ;
n în aceiaşi posițiune și chịar în aceleaşi cuvinte trecut în

пr : 48мЕЛpЕКь (4), цитрѣ ( 6 ), цитреци (4,8) , цитр8т8л ( 9) ,

цифрот8 (4 ) , цилрѕРЕТ8 (8) , в.прерѣ ( 5) , В.ПРЕри ( 5,8) , пр

АчаЛЕ ( 6 ) , др Ал нә.wЛЕ ( 7 ) , мралта ( 6 ) , пл.р. ( 7 ) , ДЕМЕ.РЕЦІ


( 7 ) , ДЕМЕрѣца (7) , чEpЕ ( 8), СЕ.pЕ ( 15 ) , сирк ( 19 ), көлр8р .
( 8), турѣpЕКs ( 10 ) , 18мира ( 10 ) , мж.тръ ( 16) , мърSAE ( 16 ) ,
лмЕ.При ( 17) , oүлрын ( 17 ) , сполpЕ ( 18,19) , куритать ( 19 ) ;

n intre vocale conservat : 4донари ( 1 ) , спGHEpt ( 1 ) , ск.18H8 .


( 1,6) , wдминнар ( 2 ) , Ivрданол8и (4) , пkНЕЛЕ ( 9) , иколНЕ (9) ,
мұнЇE ( 10 ) , лѣНЕШилор8 ( 11 ) .

14. g = dг : 48мнZ888 ( 1 ) , домНЕВ £ 8 ( 12,16) , BE8 (3,5,13) , виск


( 1,4 ) , виск (2 ) , вись ( 4 ) , вичE (9,16), крЕ88т ( 2 ) , мкрEBoүт ( 2 ) , къ
воY ( 1 ) , вилѣ ( 1 ) , виЛЕ ( 5,6 ) , коТЕВлю (4 ) лоү88 ( 10) , шапта
спр 8A ЧЕ 8 (9), флхм..леїн ( 12 ) , ляцEsїн ( 12 ) , soүwa ( 15,16 ) ,
НЕВЬ8oүтoүл ( 16) ;

х = 2 : нҳволpЕ (3), HagapЕТол8и (4) , гьволҳДЕ ( 5 ) , праҲАнн


МЕЛЕ ( 11 ) , дръхнирк ( 17).

15. predilесtiunea pentru in loc de ж : цюратори ( 10 ) ,


цюДЕЦ8 ( 15,16) , ұюд Ека ( 5 ) , дроте ( 15 ) , уюлгѣ ( 10 ) .

16. re’ntórcerea lui ș la s prin trecerea lui e ( = ie) în à :


сърпи ( 7) = serpi ( sierpi ).

17. o din va : A8w ( 1), A8wци ( 1 ), 18wаци ( 12 ) , Акътрow


( 11 ) .

18. alte particularităţi consonantice :


sf între vocale trecut în sv : AECB bye ( 1 ) ;
-nt - trecut іn -mt- : смт8 ( 3 ) , СЕМТЕЦЕ (3 ) .

19. tripla articulare în construcțiunea substantivului cu ad

jectivul : ф.пТЕЛЕ Вw.cтpЕ ЧЕлѣ MSATEst ( 2 ) , грғШАЛЕЛЕ волcтpЕ


Малѣ м8лTEAE (3 ) , флоТЕЛЕ волстрі чалѣ ряЛЕЛЕ (3 ), фиржде
Patya коастр. чая MSATA (3 ) , віЕрмїИ ЧЕА НЕАдормици (6 ) , мм
у мѣ чим мралта ( 6), скл8ноүл мЇES ЧЕАД сфант8 . ( 6 ) , сфин
60

ціи MїЕН ЧЕА мірін ( 7 ) , кр8р я чла сфинта ( 8 ) , кап8л мї8 ЧЕЛ .
прѣкRртзал (8 ) wмгүл ЧЕЛ. НЕМилостикѕА ( 13 ) , майка ми YERI
прѣкрат . ( 15 ) , Т.Атыль мЇE8 ЧЕЛА НЕВheoүтоул ( 16 ) , фокЗА ЧЕТА

NECTINCSA ( 16) . ceia -ce nu se vede nicăiri în redacțiunea cea


nouă.

20. cel întrebuințat ca un quasi- articol de’naintea substan


tivului : сп &СЕ ЧЕЙИ фkТЕ прѣкSpa ГЕ ( 4 ) .

21. pentru articlul al :

cu preposițiunea de : w such Akne mikne ( 4 ) ;


cu alt : Alcalu rptw.ene Oypoya AA -AATS ( 13 ) , (% w TpEMG
ЦЬ ДЕЛА oүлрын Ал – алци ( 17) .

22. genitivo - dativul femeesc cu ceci : CAAB :EH ( 6 ) ;


idem си -ee : сфинTEE [доүмир Еми].

23. pluralul cu -ure : 18KP& PE (2), paype (3 ) , Tp8nopE - AE

( 7) , Tp81188E-1E (9) , phoYPE -AE ( 11 ), NOCTOPE-NE ( 11 ) .

24. conservaţiunea la singular și la plural a tematicului


-U- din latinul manus : Maxpoy (W1 A ANN10.1PE] ( 5 ) , 1 M2
AD8AE ( APAK8A9n] ( 16 ) , dar la singular articolat Mxp . ( 6) și chiar
nearticolat : AE Mx.pps [ AE wm] ( 16 ) .

25. ordinalul feminin : [ 4 ] WANTA- CAP - SAVE ( su ) ( 9) , nu a


WANTE -cnpX- SAYA , ceia-ce ar permite a construi seria ordina
lelor analóge dela 11 pînă la 19 în modul următor : a un - ' a
spre dece, a dou- ' a spre ece, a trel- 'a spre dece etc. , adecă
cu articolul după unimi, pe când la ordinalele masculine : al
un - spre -çlece- le etc. articlul vine după çecimi .
26. ordinalul masculin fără amplificativul -a : A1 NOWWAE ( 7 ).

27. forma pronominală enclitică în loc de cea absolută :


Mopyn -Bh ( 12 ) , 12punyn - Bh ( 13 ) , AKMNEOP8 – B8 ( 3 ), ceia-ce nu
figuréză nicăiri în redacţiunea cea nouă .

28. forme arcaice ale perfectului, despărute în redacțiunea


cea nouă :

1-8 pers . sing .: TPEMEWS ( 2 ) , TPEIMEW ( 2 de ori), AFARO (4) ,


AEA8 (3 ) , AEA0- Bb (4 ) , 0E48 (4) , DEYO (4 ) ;
61

3 - a pers . sing .: ДЕСвѣчE ( 1 ) ;

2 - а pers . plur. : фkЧЕТ8 ( 4 ) , АскЅлтат ( 4 ) , цифрот8 ( 4 ) , кре


88ть ( 2 ) , кх крЕ88т ( 2 ) , Bь покхит ( 2 ) , ЦЕлѣCETS ( 2 ) .

29. tot așa forme arcaice ale condiționalului : CE 18 AE


ци.pspЕТ8 (8 ) , съ но w АскRлтаpЕТ (8) .

30. organicul fapt pentru analogicul făcut : AE AOMNESEN

флоть (16 ), къTE 48 флотs (6 ) .

31. reduplicarea preposițiunii de după vai: 6.111 AE AE OMOVA


( 12 , 13 de 2 ori , 14 , 15 de 2 ori ), кли ДЕ ДЕ преоүтәл8 ( 13 ) ,
вли ДЕ ДЕ кискторюл ( 14) , ВИ ДЕ ДЕ ЧЕМА ЧЕ ( 14) , кли АЕ ДЕ

YEMA WM ( 14) , unde în redacţiunea cea nouă vedem pretutindeni


un singur de : vai de omul etc.

32. dеdevar = " de- de-verus : ЦюдЕЦ8 к8 ДЕДЕВhph ( 15 ) , ВЕЧЇE


ДЕ вѣк к8 ДЕДЕВһрь ( 19) .

33. condiționalul să și reflexivul se nu tot- d'a-una distinşi în


scriere : с. СЕ ролЈЕ ( 7 , 15 ) , СЕ В4 скніка ( 2 ) , съ СЕ Спаргаж ( 16 ) ,
dаr ѕі : съ съ ЧАЕ ( 6 ), «дәнарх - cx ( 1 ) etc .;

aceiaşi incertitudine în scrierea conjuncțiunii să (=lat . si):


с, но w Аск8xтxpЕТ ( 8 ) , dаr рe acelaşl pagina : CE H8 ЛЕ ци
p8PET8;;

tot așa în privința flexionarului -se : SHCE ( 2 ) și sncz ( 1 ) etc.

34. nici o deosebire grafică între conjuncţiunea ci și pro


numele relativce, ambele scrise tot-d'a-una d'o potrivă : YE .

35. dissimilatiune sintасtіса : СЕка - вою риоүрЕЛЕ шн кою


СЕка марѣ ( 11 ) , wipЕ къртоларю ва фи, wapЕ ва фи
владико ( 18) .

36. Е си ѕеnѕul de Kiara , , епіт : E кон В6 Axoүдлци ( 11 ) ,


Е кои но - ши ва укрESoүт ( 2) , E кои нощи милвици ( 3 ) , % ДЕДю
водw Akyi , E кои скриптѕра но циррци ( 4) , Етмжpoү ши л
пичюлpЕ Еи ми кKTSph ( 5 ) , Е ЧЕЛА ЧЕ В. цир't ши ва ЧЕСти
( 6 ) , Е Еwү кою Аса ( 7 ) .

37. foméiă=lat . familia , cu trecerea lui fam- în fom- în


62

tocmai ca în fóme = fames : 0% MAPIX A. Beckpekb K8 TOATH

фомѣж ( 7 de 2 ori ), ЧЕЛІ ЧЕ Нә - ш Б.1 ДЕШЕПТА фомѣА дил

Клся сфинта домЕРЕКь ( 14) , коү тоать фомѣл с. СЕ pwЦЕ ( 15 ) .


Cuvîntul pare a fi perit din limbă prin confusiune cu femeiă,

pembe , care în Transilvania - prin aceiaşi acomodațiune între


f -m — se pronunţă în unele locuri fomée, fomee, după cum se
şi scrie în gramatica lui Molnar (ed . din 1788 p . 10 , 69 ) .

38. căsătoriu=' om cu familia ,: K % C @ TOPIOA YEAI YE 10 - W B.


etc. ( 14) .

39. A4 % MOXNA == ĖMETU.ccúvr, cf. sub raportul vocalismului pa


leosl . AAMOYKLNO şi vechiu -germ . alamuosan.

40. se8 = deus în exclamațiunea : npe se8 ! repetată de 4 ori


(3, 5, 13 ) .

41. săva = "măcar, fie ,: 64 npE8Th , c % BA Aſaku ( 17 ) , cf. t.


1 , p . 300 , No. 157 ;
cu acelaşi sensoare : w.ipe K &PTOMAPIO 64 qu, w.pe B. Du

BAAANKO ( 18 ) .

42. pre cu sensul latinului per : w - ov TPEMECS natputapywa (Kap

Tk ] AEMA IEPOCAAKM ADE 8N K % A8r2p8 ( 18 ) .

43. ANNTE ( 2 , 4 , 13 ) .

44. a făgădui cu sensul de " a găzdui ,, pe care'l are ma


ghiarul fogadni : K % Aztopin qxr84811444 NA KACENE BOACTPE ( 12 ) .

45. a cură cu sensul latinului currere : KoypXyu A1 GECK

PEKE ( 12) .

46. a ucide cu sens de " a lovi ,: oynuato npe kang ( 5 ) .

47. aden voi= ' între voi ,: 6% BEUN Ywo.pro AE.A BON ( 10 ) .

48. prence = " pentru ce ,: OPEN YE N8 yupcrny ( 10 ) .

49. rute saŭ rutesu saŭ rutesuvo, ce să fie ? poyte-c8 (saŭ :

poytec8) BW . , YEA (saŭ : BW AMEA) YE Bop8 ACKBATA ( 17 ) . Sens


probabil: ferice de .... ,
63

50. мислю (sай : м. саю) тикаль ( 5 ) ... ?

51. 8 косць д ара ДЕСПАЕТить ( 9 ) ...? si fie Gre : “ o cosita


de hidră despletită , ? adecă APA = @ox ?

52. slavisme max insolite : гоговір't ( 16 ) , гъвмаҳДЕ ( 5 ) , ПАМЕТА

( 12 ) , икocТЕ ( 12 ) .

53. vocativul slavic калдыкo luаt drept nominativ : в. фи


Владико ( 18) .

54. плод8. ( 9 ) си ѕеnѕul slavic prоprій плоди “ fructus , ( Mik


losich) .

55. mândru cu sensul slavic propriŭ MRAPX înţelept , : NE

мәндрилops ( 3 ) = slav. HЕмждри .

56. accentele sînt însemnate rar, fără o distincţiune strictă


între cel acut şi cel grav, deși acesta din urmă mai ales pe
ultima silabă ;

accentuaţiunea normală, ca cea de astăță : apas ( 16 ) , acs'npa


( 8) , крал цEAE (8 ) , ка "cЕЛЕ ( 12 ) , көрва "рилops ( 10 ) , кәү ръци ( 12 ) ,
ча'сть ( 17 ) , фо'кя ( 7 ), фо'к8.8и ( 13 ) , фикхто" ри ( 10), ф ." чеци
( 12 ) , Ф'Eчю ( 4) , го'рилЕ ( 7 ) , ляса ( 11 , 14 ) , лъса'тв ( 5 ) , ліса" ци
( 13 ) , 18кра ( 6 ) , АЅкраїци ( 11 ) , мо'рцін ( 5 ) , мл "pЕ ( 5 ) , н. уIE ( 4 ) ,
НЕМЦЕЛ ЕПциләр8 (4) , пари"нци ( 12 ) , п'ядръ ( 7 ) , ръкда ( 9 ) , pa'юлви

(6 , 8, 18 ) , pxnxoүса "ци ( 12 ) , coү лица ( 5 ) , cw'apЕАЅи ( 10) , ска”


SHSA ( 6 ) , симкжть ( 7 ) , ша'ct ( 5 ), то"ци ( 11 ) , цнтро'т8 ( 4) , ВЕГци
( 9), ВЕД% ( 9 ) , во "p8 ( 17 ) , катро w ( 11 ) , ѕи'чE ( 9 ) , ви'AE Şі в'ИЛЕ
( 5, 6) ;

accent scijut pe o silabi posteriora : ард'є ( 9 ) , « ЧЕЛ8'm ѕай


АЧЕЛ8'я ( 6 , 8) , кәТЕва ю (4) , чи є ( = cérd, 5 ) , ЧЕла" ( 6 , 14 , 17 ) ,
ye`n plur. ( 6 , 7 ) , va'a saŭ va'a singul . ( 6 , 8 ) , Yeppe'wn ( = cineşð,
8 ) , чер'ю ( 10) , дəді- вь ( 4) , ДЕшкыд'Е ( 8 ) , ДЕМЕ.Браца (7 de
2 ori) , флчеци ( 10) , фkт'Е (4) , ұюр тори ( 10 ) , АЅкр'Е ( 5 ) , А8р и
(= luni, 7 ) , млрәү' ( етапи, 5 ) , міE и ( 15 ) , ноw'AE ( 7 ) , wАМЕ.Лp и
( 17 ) , Паскры ( 9 ) , плод'Е ( 8) , прїЕР Е ( 8) , скра ( 7 de 2 orї), шас в

( 5 ) , тұғрилбря ( 16 ) , кои ( =-voi , 8 etc. ) колір н (9), soүwА


( 16 ) ;
64

accent urcat pe o silabă anterioră : KEMI ( 18), HNCTnyn


( 11 ) , þómka saŭ Þómkx ( 14,15,7 de 2 ori) , yo'prik ( 10 ) ,
[ Ba' ] 18'c . ( 14 ) , pa'noyce ( 14 ) , poy'rx410PE ( 12 ) , CT HINÏO ( 5 ) ,
po'AECK8 ( 3 ) , ckpu'n'ropa ( 8 ) , weat ( 6 ), [ BON ] c'era şi c'eK : [ -B060]
( 3 de 2 orỉ , 11 de 2 ori);
doă accente : px'64 ' ( 11 ) , Caa'buaóp8 ( 11 ) , Toy'tunaup'e şi

Toy'TuNAMP'H ( 10,18 ) , (Ben) u'upt ( 6 ) , soyw ( 15 ) ;


accent duplu pe aceỉaşi silabă : pa " oypene ( 3 ), p “ AAEAE ( 3) ,
p " Hoypene ( 11 ) , p ( 10 ) , px " navyce ( 14 ), pe "AE ( 15 ), koyʻpx "un
( 12 ) , prin urmare tot pe silaba cu r-, mai ales cu r inițial,
ceia - ce pare a fi în legătură cu cele constatate de cătră noi
în t . 1 , p . 249 ;

accentuaţiune diverginte : soyw' ( 16 ) și s'oywa ( 15 ) , Axca


( 11,14) și nz'ca ( 14 ) , p2644 ( 9 ) și pa'ba ( 11 ) , þa'YELM ( 12 )
şi Pavel'li ( 10 ) , wa'ce ( 5 ) şi w.ce ( 5 ) ;
fórte des sînt accentate monosilabele 18 saŭ No, koy , Ad , 0 % ,

şi mai tot-d'a -unaww , deși mai adesea cuvîntul mai lung ce


urméză după ele este lăsat fără accent, adecă un fenomen a
nalog cu accentul nostru intențional în frasele : nu'ți permit,
vreaŭ și aceasta, nu mě duc decăt cù tine , etc.

poy'reC8BW ( 17 ) .

57. pašericul, adecă semnul ca un apostrof cu colţ — în loc


de a fi rotundit în vîrf- , care represintă în paleografia slavică
pe 3 și 6 " ) și pe care - din lipsă tipografică-— noi îl vom în
locui aci prin apostroful ordinar, figuréză în interiorul cuvin
telor, ca vocală irrațională între doă consóne, în următórele ca
surì : ack8a ?r.: ( 17 ) , 44.1 °44 ( 17 ) , au’ru ( 8 ) , ATOM’YE ( 9 ) , kmp'
TOMADO ( 18) , KAPTE ( 16,17,18 ) , Kobba’r8 și k8bhu’rg ( 15,17),
K8p’BAPHAOP8 ( 10 ) , Aspen’TS ( 5,12 de 2 ori) , AEYJEN'T.1 ( 14 ) , Asw'
KLIAE (8) , an're ( 3) , AE'T8p’rïe ( 13 ) , mkp'ce (4 ) , map'rx și map
TA ( 7,14,15 ), MADụE ( 9 ) , Mop ?us ( 9,12 ), Mop LH 008 ( 9) , M8 MH
'TENE ( 9 ) , Meann'rÑE ( 18) , NERYENELL’UNAOPS (4 de 2 ori) , NOAN'TE
( 14 ) , Hectul ca ( 16 ) , napun’ju ( 12 ) , nammu'th ( 16 ) , pxo’AN ( 9 ) ,

1) Сfr. Калайд овичь , Іоаннъ эксархъ болгарскій, Moscya, 1824, p. 72.


65

ckpun’ropa şi ckpun’TopA ( 1 , 4, 8, 12 ) , CBN’YENE (9) , cap’nu


(7), chap'ye ( 15 ) , cnapra ( 16 ) , wan’TA (9), MYEEN'YM ( 4) ,
BiEpºwfu ( 6 ) ;
pašericul la finea cuvîntuluï în loc de ŭ : AE - A DEYO ( 4 ) ,

NO- W ' BA ( 14 de 3 ori ), 18- w ' BA ( 7 ), N -ABA ( 14 , 15 ) ,


Bop’ou ( 7 , 9 ) , prin urmare numai după monosilabe ;

doă pažericuri într'un singur cuvînt : ap’ynn'T8 ( 13 ) , ckap'


W'KA ( 6 ) .

58. sub raportul curat ortografic, se confundă mereŭ :


, a şi A ;
% , 6 şi X.

59. Mai remâne de lămurit o cestiune cronologică .

Popa Grigorie işi termină lucrarea cu o adnotaţiune sla


vică , scrisă în opt şirurì, din cari cele de ’ntăiŭ cinci sînt:

пыс . мсца . март . 0ї днь

va
ва днь. Батрь Жикмен кралю .
ЕГдa oүвЇETь . Михаю вод . wми
рхсл.8 . влѣт . Wт адам . 8. ри .
Wт рожство Хcвo . А. Х.
adecă :

" Scris în luna luỉ martiŭ 19 Çile,

' in țilele regelui Sigismund Bathori,


când fu bătut Mihaïu - vodă la Mi

‘ rislâů, anul dela Adam 7108 ,


" dela nascerea lui Crist 1600. ,
Bătălia dela Mirislâŭ avusese loc la 18 septembre 1600 , - )
încăt popa Grigorie nu putea s'o cunoscă la 19 martiŭ .

In luna lui martiŭ Mihaìu- vodă se afla în Braşov, fórte de


parte de Mirislâů . )
Cum óre să ne explicâm acestă minune ?

1 ) Kemény Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenbürgens, Klausenburg ,


1839 , p. 166 .
2) Trauschenfels, Deutsche Fundgruben zur Geschichte Siebenbürgens, Kronstadt,
1860 , p. 152.
5
66

Este învederat, că în ţiua când își terminase manuscrisul,


popa Grigorie l'a adnotat numai cu şirul cel de ’ ntăiŭ : " s'a
scris în luna luỉ martiŭ 19 țiley .
Tot aşa , după cum vom vedé mai jos în textul No. V, Le
genda sântei Parasceve este adnotată numai cu ţiua lunei, a
nume : < 2 august,, fără nici o indicaţiune a anului.
In septembre însă se întâmplă bătălia dela Mirislâŭ, în care
Mihaiu Vitézul a fost învins prin dibăcia lui Basta.
Mirislâŭ fiind la o depărtare numai de căte-va cesuri dela
Måhaciu, un asemenea eveniment, petrecut chiar în vecină
tate , putea óre să nu impresioneze adînc pe un Român ?

Iată de ce popa Grigorie s'a grăbit a adăuga cătră adno


taţiunea cea din luna lui martiŭ pe cele-l'alte şépte şiruri, cu
cari ea pare a fi într'o contradicţiune cronologică.
Prin acesta se explică tot - o -dată anomalia de a se fi pus
diua lunei în şirul întăiŭ, iar anul abia în şirul al patrulea.
II

INCERCARI DE TRADUCERE DIN SLAVONESCE

CIRCA 1800
SÅ NEȘTIRE BURU CREȘTIRU ...

INTRODUCERE .

§ 1. Cele doă fragmente de mai jos traduc, după un text


slavic , omilia ei tes Eùceßrs xei peab Seos, atribuită generalmente
lui Ioan Crisostom , deși nu se scie dacă ' aparţine în rea
lіtаtе . 1)
Bucata în cestiune a fost tradusă fórte adesea slavonesce,

căci se obicīnuſa o citi în biserică la Pascì, 9) din care causă


o vedem trecută şi ’n Omiliarul cel dela 1580 al lui Coresi
sub titlul de : < hвхцжт8рж унтр8 сфинта ши марѣ доүмиНЕКА

П.Цилер , скрися Е ДЕ сфант8ль Twан Златооүсть ).


Acestă împregiurare ne permite a face aci următórea com
parațiune în trécăt între limba lui Coresi și limba manuscri
sului dela Mähaciu :

Coresi : Textul măhăcén :

къци ДЕ. час8ль ДЕ Лтьи лоу с'лоү НЕШирЕ ДЕ Атжа час

крат”лци , примици АстаҳИ ЧЕ 18кратЅ, с . A AcТЖДИ ПЛАТК


В СЕ КАДЕ ПЛАТА ; ДЕРАПТя ;
къци доүлж Аль трЕИлѣ часы с'л8 НЕШирЕ 48нж Ал тpЕЙЛЕ
Аци ВEНить , моүлЦЕминдЬ ШИ ЧАС ВЕритѕ, c. Бллгодарнск
ВЕСЕЛинд8 - В си пряH8ици ; Ши с. пр.17H8жскR ;
кьци доүлж аль шACEAE часы с'aoү НЕШирЕ 48пж Ал шA
лци Джоунсь , HEMик сь ВЖ CEAE Ч.ic 48нс8 , ниME c. H8
сфици ; СЕ СіжмжнTE, ки тр’о НЕМи
Кь н8 СЕ ВА ДЕШЕрта ;

1 ) Io. Chrysostomi Opera omnia , ed. Montfaucon, Paris, 1718–38, t. 8, p . 250.


2) Сfr. intre аltеlе : Калайдовичь et Строевъ , описаніе рукописей графа 1 ол
стова , Moscva , 1825, p. 51 , No. 106, 3 .
76

аря карЕЙ Аци ПЕС'тить Пь с. CE -8 NEYMDE A808 AM


Na AA 418 NOAWAE Yach , An ноwЛЕ ЧАС Лясат8 , c Cж Апро
ponїАЦи - вж ши HEMика роуши nie, NEMHKX 0% N8 CE TAMR ;
NX.MA8-68 ;
Ши къци ши панЖ АА АЛЬ ck - oү ВЕрит8 HEширЕ АН 1А

oүспрғgkЧЕлѣ час. Аци ПЕ oүнспржвѣМЕЛЕ ч.c , c 18 СЕ


стить Ши джоунСЕТь , са ноу Вя тѣмж ДЕ ПЕстеѣлж ...
ТЕМЕЦи къ мѣци ПЕСтить... )

Inainte de a ne opri asupra acestei comparațiuni , să obser


vâm o particularitate fórte importantă .

S 2. Textul de mai la vale nu este scris de singurul popă

Grigorie , ci de dînsul și de un alt óre -cine tot din Mălaciu ,

grațul ambilor fiind caracterisat prin aceiaşi trecere a lui n

între vocale în r. Şapoỉ acel altul a fost anume un con

timpurén, ba chỉar un elev al lui popa Grigorie, lucrând sub


conducerea acestuia, carele a scris cu mâna sa fragmentul al
doilea întreg, dar în fragmentul de ' utâiŭ a făcut numai pri
mul șir, lăsând ca restul să fie continuat, firesce cu voia sa,

de o altă mână , mai puțin sigură și mai puțin elegantă .


In acest mod cele doă fragmente de mai jos , prin confor
mitatea lor fonetică, cel puțin sub raportul rotacismului, pro
béză că noi avem a face aci cu un adevărat dialect , cu un
gražu comun localităţii, de vreme ce ele provin nu dela unul ,
ci dela doi indiviļi.

Deşi traduse , aceste fragmente sînt fórte remarcabile chịar


în privința sintactică . Ambii scriitorý construesc frasele lor
într'un mod cu totul independinte de sintaxa originalului sla
vic, și une-ori chịar contra acesteia .

Aşa, de exemplu :

a . Adjectivul este pus după substantiv, pe când slavonesce


substantivul se pune după adjectiv :

3 ) Evanghelie cu învăţătură, Brașov, 1580-81, in-f. , quaternionul VIII, pag. 13.


нин:ЕШНАгә тыржмства — прадникЅ ДЕ Астяҳи ;
MPABEANII Alhlh - MATX AEPANTX .

1. Conjuncţiunea et se omite acolo unde e pusă slavonesce;


dar se pune , din contra, acolo unde ca lipsesce în textul
slavic :

БЛАГОЧЕСтивъ и коголюбив . : = s8ps крЕЈн.8 ДЕ 48MHЕЅЕЅ ювить :


Благодар да пр48H8ETь = с . Благодаряская ші си пр.нЅжск ;
дінь почиТЕТА — шн 384 чистици еtс .

c . Posițiunea verbului diferă de acea din frasa slavică, pu


nêndu- se la sfîrşit acolo unde slavonesce este la mijloc , saŭ la
mijloc unde slavonesce e la sfîrşit :
AYIE KTO OTCA WITH AEBETANO YAC = 0% CE-8 NEYIMDE A8nx AA
HOWAE YAC ARCATS ;
АШЕ в ЕдининаДЕСЕТЕ час принЈЕ -- Сk -oy ВЕрит8 НЕЈНОЕ МН
Ал oүнспржв'bМЕЛЕ час ..

d . Se adaugă cuvinte, cari nu există în textul slavic :


когатств Кл.Гости — к8рятата к €ржтжцИЕН ДЕ 4сгжи, еtс.

Departe de a fi suferit influinţa sintaxež slavice , popa Gri


gorie și elevul seŭ s'ar puté Çice că nici nu scieaŭ slavonesce,
căci textul pretins slavic aşa cum l'aŭ copiat e — este
o adevărată caricatură, în care numai cu multă bună voinţă
recunosce cine - va limba lui Ciril și Metodiŭ .

§ 3. Revenim dară asupra comparațiunii de mai sus .


Grațul lui popa Grigorie şi al elevulu seŭ este învederat
mai arcaic decăt al lui Coresi; mai arcaic chịar ca sintaxă
română generală , fără a mai vorbi despre fonetismul lor cel
dialectic, care demonstră pînă la ultima evidinţă , că e scri
eaŭ aşa cum pronunţaŭ , ér nu aşa cum se scriea în manu
scrisele şi tipăriturele din epoca lor, căci „să n'o uitâm
Românii aveaŭ deja o brumă de " limbă literară ,
І.

AJIE ктW Клгочстив . и вго — с . НЕЈНpЕ 68p8 крEIJIир8 ДЕ


ЛЮБИВА . 48MHЕЅЕЅ ювить :

44 насладится довраго ни с. СЕ 48лчѣскя ДЕ БSHA


нѣшнаго тържмства . прадник8 ДЕ Астяхи:

АуЈЕ Кто Wт р.Б. БАГАНЖ с. НЕШирЕ ДЕ ШЕрки к8 68


равних. няравы:
да вхниДЕТ p.148жтса ва са трЕ БSKSpxнд8 - ci
радость га свОЕГО . 68[ к ] рия домнS - CE8 :.
AJIE кто Wт прХВА час да с'ләү НЕЦирЕ ДЕ Атжа час
ААЛ ЕСТ . 18крат8 :.
д приниMETь дХНЕС пр.NBE с. А астяхи платя ДЕрлі
127. Ни длыгы . тж :. |
AYLE Кто По трЕТИЕМ ЧАС с'л8 HEInpЕ ДЅпя 4л тpЕЙ
принAETь. АЕ ЧАС ВЕрит8:.
Клгодар да продн8ETь. с . Клгодар.АСKж ши с пр .
н8жск8:.
AJIE кто по ШЕСТИЕМА MAC с'Aoү НЕЦирк 48пя Ал шл
достиЖЕ. CEAE M.IČ AX8N08 :.

ничтожE да оүмнится . НИМЕ с. H8 СЕ СПЖМЖHTE:.

Иво ничимжE WITжIJI ЕВАЕТСА , къ тр’о НЕМикь н8 CE R4


ДЕШЕрт :•

І.

Să neștire buru creştiru de dumnezeu ſubitů, sâ se îndulcescâ de


bunŭ praznicu de astâzi. Să neștire de şerbi cu bu naravů , să între
bucurându -se în bucuriâ domnu - seu. Sau neştire de întâia ías lucra
tu , să ța astazi platâ derfaptâ. S'au neştire dupâ al treile éas veritu,,
să blagodaržascâ şi să praznuâsca. S'au neştire dupå al șasele tas
ajunsu , nime să nu se spâmânte , că într'o nemică nu se va deşerta.
79

АШЕ Кто oүслишить ДЕВЕТА с. СЕ -8 НЕШирЕ Д8пя 4А


го час . NOWIE 4.1C ARCAT8 :.
да прист жпит ничтожE BO— с. сө дарәпїЕ НЕМикж C%
128.ACE . н8 CE ТАМЖ : .

АШЕ в. Единин АДЕСЕТЕ час съ - оу ВЕрит8 НЕШирЕ Н Ал


принАЕ . oүнспржukЧЕЛЕ час : .
да НЕ oүстрашнтса 8къснѣ съ н8 CE тѣмж ДЕ ПЕстѣлж
нию Aючвовстан во сін (?) | км -и 68p8 чинститорю . ДЕС

влакж . 18ЕТорю18н : .
приимлѣТЕ послѣднѣго ако приимѣІШЕ ЧЕЛ . ДЕ Тжи ка
ЖЕ и правого . ши ЧЕЛА ДЕ Апои :.
oүTЕШАИТЕ ЖЕ в. Едини клжxtiyIE * ЧЕЛА ЧЕ 48 BE
наДЕСЕТЕ годинж . рит8 тн ал oүспржуѣчEAE час:
такожE дѣлавшаго Wт прZ ка ши ЧЕЛА ЧЕ доү АЅкрат8
BANO YACA. ди та ::
129 . и послѣднѣго мил8|Еть. шн АЧЕЛА ДЕ Апои мил8АШЕ :.
и прав.гo oүTЕШАЕТь . ши АЧЕЛА ДЕ АTжи АБАЖ

stIE : .

г
и wномоү даETь . ши ач £1st дж :
и СЕМ8 дар8ETь . ши АЧЕЛА джp8АШЕ : .
и дѣланЇE почитать . ши л8кр848 чисткЩЕ :
и прѣдложEHİE хвалить . ши 18н Ерѣ АД“дж :.
тамЖЕ отво въннАЕть 88 ДЕРЕПт8 Ачћа утраци в8
радwст. га своего . кзрія домн818н востр8 :.
и прави и вторін . шн ЧЕМ ДЕ АTжи ши дн дәїн :.

Să se-u neștire dupa al noole cas lâsatu , să så apropie, nemica să


nu se tiama. Så - u veritu neştire în al unspirådécele cas , să nu se
téma de pestélâ , câ - i buru cinstitorful despuetorſului: priimeşte cela
de întâi, ca şi cela de apoi; înblâînzéşte cela ce au veritu în al uspră
zécele cas, ca şi cela ce au lucratu diîntâřa; şi acela de apoi miluiaşte,
şi acela de întâi înblâzéşte, şi acelué da , şi acela dâruiaşte, şi lucrulu
ciînstéşte, şi punere laudå . Dereptu acéța întraţi în bucurija domnului
vostru : şi cela de întâi , şi ai doii , platå să luați ; bogații șși mișeii soţu cu
80

МЖудя принмѣТЕ. платя с л8аци : .

когати иницији . когацій шши мишEİи : .


130 . APSrs | съ дрѕгом ликоЕТЬ . cwЦ8 к8 соць с Вж ЧЕГАЦИ.
ВЪЗАржжници . ЧЕА ЧЕ с. 48 цир8т : .
и лѣнива . ши лѣнишїн : .

Днь почиТЕТА , Ши хЅа чистици : .


постиВШЕса НЕПОСТИВ ШИ ЧЕА ЧЕ Слоу постит8 .
WECA. ши ЧЕМ ЧЕ Н8 сkѕ постит8 :.

B % ; ВЕСЕЛитисѣ ДНЕС . 68 8раци - ВЖ АстЖИ : .


траПЕДа готова го наслади маса гжтаци Ши BR PA8A
CE B2CH . Чици тоци ::

ТАЛЕЦЬ oүпитанЇE. ВИЦЕЛ8 . гр.4c8 :.

никтоЊЕ ИЕНДЕ АЛЕЧЕН . ниME съ н8 Ася флжмянд8 :.


въси насладАдитисѣ (sic ) Ши тоци Bж д8лчици K8
131. Богатствѣ БЛАгости . миШЕЙ Ши кЅ когаци ДЕ Б8рж
ТАТА БSpRTжцИЕН ДЕ АстмұН :.
никтоЖЕ ридАЕ НИШЕТЕ. ниME c . н8 Плжнгж ДЕ МЕ
СЕР ЕТАТЕ Астяхи :.

Ави во са царсктИЕ (sic) . ивит8 - СЕ – 8 ДЕПРЕОүрж Апи


ржція : .
НИКТОЖЕ да ПЛАЧЕТca с. нимѣ съ н8 пAXнг ДЕ ПАКА

грѣШЕНїй. ТЕЛЕ САЛЕ АстЖИ : .

Wтп8ШЕНїЕ Бw wТ гроб .. къ Ертарѣ ДЕ Агроап СЕ

B % CIIE . 48 A8минат : .

никтоЖЕ ДА oүвонтся симрти . НИМЕ с . HS CE ТААМЖ ДЕ


морТЕ : .

soţă să vâ încetați ; cerá ce să au tirut şi lénişii ; și zua cistiți. Și


ceịa ce s'au postitu , și ceĩa ce nu séu postitu, bucurați-va astazi.
Masa gâtați și vâ îndulciți toți : viţelul grasu. Nime să nu ſa
sâ flâmându ; și toți va îndulciți , cu mişei și cu bogați , de
burâtatia burâtâției de astazi . Nime să nu plângâ de mesere
Ivitu-se-u depreurâ înpărâțiža. Nímé să nu plángå de
tate astâzi .
pâcatele sale astăzi , că ertaré deîn groapå se au luminat. Nime
să nu se tịaamă de morte, că ne au mântuitu mântuitoriul de
81

свободи во нас спсва съмрти. к. НЕ дәү мянт8ит8 млн


титорюл ДE мортЕ ..
oүгсиво иЖЕ WT HEA дръ стилСЕ ЧЕ Ep4 цир8т ДЕ
житса ми (? ) . ди.c8 :.
132 . oүмячи да съШЕдій ви M8лчи гад8А ЧЕЛА ЧЕ 48 по
Ада . горит8 048:.
wгорчисѣ нЖЕ В3к8ши пълен Амжри -CE къ ..8к ДЕ тр8
Его . П8 8 :.
и СЕ прѣдвари B % ГАЛЕЛЕН ШИ АДЕКА АДЕПТЖ - ГАЛЕ
ВАДЖпи . ДЕЙ ДЕ стриг :

Ад% РЕЧЕ горчиCE cтpЕТА Ши ад8 СЕ АМЖриCE ши к38


дола . Joc8 :.

oүгәрчиCE oүвo oүпраннСЕ. АмжpxcЕ Ши СЕ ДЕШЕрта *):.


отгорчиCE oүко нарягань АмжpиcЕ Ши ф8 БатжокЅps:.
БЫСТ .

приять талә к8 прихис ( ? ). Ши тр818A A8и CE типиня


к8 48MHEZE8 :.

х
133 . ВЪДАТ ХЕМЛЕ .. A8w 13мянт8 :. |
и стрЕГЕНїЕ во приАТЬ ЕЖЕ ШИ ты.Апирачю ЧЕЛ8А ЧЕ

видѣАШЕ . ВЕДt :.
и въпаДЕ ИЖЕ НЕ видѣАШЕ . Ши къg8 тр8 ЧЕ Н8 фи :.
ГАЕ ти съмрти ЖЕЛо . oүнДЕ Ціни морTA Аколw:.
ГДЕ ти CE повѣда . oүнДЕ Цї - и Авирѕирѣ:.
васкрЕС Хc. -АвиCE 48MHEEE8 :.
и ти ниҳЛОЖЕНЬ БЫСТ . ши т8 погорит8 ф8CE.
васкрЕСЕ . ши мВИСЕ 48MHEZE8 :.

*) Inаintе ѕсrіs : аф8ндж , арої ѕtеrѕ .

morte. Stiînse, ce era ţirut de diînsu muînci Yadul, cela ce au pogo


ritu în iadu . Amâri-se, că înbucă de trupul lu, și adecă aşteptâ în
Galelei de strigâ, şi îadul se amârise şi căzu g'osu , amârâ - se și se
deşertă, amârise și fu batjocurâ. Și trupul lui se tipinâ cu dumnezeu,
luo pământu, și tăînpirăciu celuia ce vedé , și căzu întru ce nu ştila,
ande ți-i mortia acolo , unde ți-i abiruiré. Invise dumnezeu, şi tu
pogoritu fuse; și învise dumnezeu , şi căzurâ dracii ; învise dumnezeu ,
82

и па [до] ШЕ Бtсов . ши кXx8рж драми:


ВаскрЕС Үс. АвиCE 48MHEEE8 :
И ЖИВЕТ ЖИВИ . ши виац BİE:.
и радиСЕ Аггли . ши CE E8к8pаря ЦЕрін:.
134 . васкрЕС Хc . PRUCE ASMNEZES: 1
и мртВЕЦ, ни Единь B% НЕЧЕ oүн8л морт8 н8- и
гровѣ . гродаж: •
хс . Бwг въста Wт мртви. 48MHEZE8 лвиСЕ ДЕтр8 морци :.
НАЧЕток oүМЕршим выс'т . ЛЧЕПят & pa морцилер ф8:
тWM8 cЛАВА и дръжава в АЧЕЛ8 - и цир858 Ши слава
135 , вѣки Аминь . л вѣк8 АДЕВжp8 :. |

II.

ИЖЕ B2 стых wца нШЕГО wpЕ - мир Ерм oүм хринт Е

ІwАнна архієпская костянтинѣ- | АномE Twнь дин ЧЕТата A8 +


града А8стаго. костантин Апарат. к8 ростЅх
ДЕ А8poү:.
АШЕ Кто Блгочистив и вго СЕ- и НЕШирЕ Б8рь крЕШирь
ЛЮБИВ . ДЕ домНЕВЕ8 ЮБЫТЬ :.
158 . да насладится довра нинѣш СЕ СЕ 48АЧАскЬ ДЕ К8рь праў
нѣго тръжмства . ник ДЕ АСТЬ8и:
АШЕ Кто Wт ракЬ КАгонрав СЕ- И НЕШирЕ ДЕ ШЕРБЫ Кs

них . Б8рь няравы :.

şi vițața vie , și se bucurarâ îngerii ; învise dumnezeu , nece unul morti


nu-i în groapâ ; dumnezeu învise deîntru morţi, începâtura morțilo
fu ; aceluša -i ţirutul şi slava în vécu adevaru.

1.

Ore - cire era um părinte anome Ionů din cetatỉa lui Costantin ir
părat, cu rostul de auru . Se -i neştire bură creştirŭ de domnedeu il
bâtă, se se îndulóască de burŭ praznic de astădi . Se-i neștire de şer
83

да въниДЕТ рад8иса ва рі AE CE NTPE 68K80 % NA8 - CE л


дость га свОЕГо . 68x8pїЕ дәмно - съ8:.
АШЕ Кто Wт прZBAго часа с'A8 НЕШирЕ ДЕ Атюл час
дѣл АЛ ЕСт. 18крат8 :.
да прїнМЕТ ДНЕС праВЕДНїн ДЕ СЕ A ACTX8Ы ПЛАТЬ ДЕ

длагы . РЕПть :
АШЕ Кто по трETїЕМь часt с'A8 НЕЈирЕ доля Ал тpЕНАЕ
приДЕ. час BEHрить:
Клгодари да прахан8ETь . с. Клгодаря [ ск . ]...* )

*) Mai departe lipsesce o fóiă .

cu burů nâravú , de se între bucurăndu - se în bucurie domno-său . S'au


neștire de întățul ćas lucratu , de se ſa astăđî plată dereptă . S'au ne
știre dopâ al treile ćas venrită , să blagodariască ....
NOTANDA

1. fіnаlul и intreg : прахника ( 127) , лЅкратs ( 127,129,159 ) ,


КЕритs ( 128,129 ) , Ажѕнcs ( 128 ) , лясат8 ( 128) , ДЕРЕПТѕ ( 130 ) ,
cwця ( 131), поститs ( 131 ) , граcs ( 131 ) , флжмян48 ( 131 ) ,
мянтит8 ( 132 ) , дился ( 132 ) , погорит8 ( 133 , 134 ) , A4S
( 133 ) , рос8 ( 133 ) , пъмжнтs ( 133 ) , морт8 ( 135 ) , вѣкs ( 135 ) ,
АДЕВжp8 ( 135 ) , 48poү ( 158 ) .

2. ^ întrebuințat ca nasală vocală în interiorul cuvîntului :


клж.gtyIE ( 129 ) , стирск ( 132 ) , дился ( 132 ) , мЅчи (133 ) ,
тълпирачю ( 134 ) , ДЕ.Атр8 ( 135 ) , ДЕЛ ( 132 , dar 158 : дин ) :
n desparut : oү- спря-gkЧЕЛЕ ( 129 , dаr tоt acolo : oүн-спрж
вѣчEAE ) , клжѣшE ( 130 , dar 129 : уклжлskiy E) , чистици
( 131 ) , типиня ( 133 ) ;
н рuѕ dupa : Ан Ал oүнспряѕtMEAE ( 129 ) .

3. confusiunea intre o si u : аномE ( 158 ) , домно- сх8 ( 159 .


dar 127 : домн8-СЕ8) , доп . ( 159 ) , домНЕВЕ8 ( 158 , dar 133
134,135 : 48MHЕЅЕЅ) .

4. E pentru ® : ДЕРЕПть ( 159 ) = ДЕрѣптх ;


confusiunea intre finalul E si t : ниME si нимk ( 132 ) ;
confusiunea intrе t şi a dupa ч : 48лчлскь ( 159 ) şi -
длукскя ( 127 ) ;
mеdiаlul жpentru A : прыняски ( 128 ) .
85

5. vocala lungă reduplicată : TAAMX ( 132 ) = teaamâ .

6. ы pentru i : юкыть (158 ), ШЕркы ( 159), АстK8Ы ( 159 ) ,


adecă numaſ în porţiunea scrisă de cătră însuşi popa Gri
gorie ;

i pentru i dupa P : погорит8 ( 133 , 134 ) , Амжри- CE ( 133


de 3 ori, dar tot acolo : AMXPX-CE ) .

7. aferesa vocale pentru a înlătura hiatul : 0% -oy BEPUTS


( 129 ) , СЕ -8 лясат8 ( 128 ) , ивит8 - СЕ - 8 ( 132 ) ;
hiatul lasat : CE A8 48минат ( 132 ) , НЕ доү мянтЅит8 ( 132 ) ,
с . 48 цир8т ( 131 ) ;
hiatul înlăturat prin contracțiune : ck8 nocture ( 131 ) .

8. oa bine pastrat, afara de : морТЕ ( 132 de 2 ori ) , морта


( 134 ) , wpЕ- чирЕ ( 158 ) .

9. НЕЧЕ ( 135 ) .

10. n intre yocale trecut in r : HEIpиpЕ (127, 128,129,158,

г
159 ) , кXps ( 127, 129 ) , Бяртаги ( 132 ) , 68pxтxЦИЕЙ ( 132 ) ,
крЕПрир8 ( 127 ) , ВЕрит8 ( 128 , 129 ) , цир8т ( 131 , 132 ) , цир8т8А
( 135 ) , ДЕПРЕoүрж (132), тьмпиричю (134 ), wpЕ - чирв ( 158 ) ;
finalul пй trecut in rй : 68рь крыширь ( 158 ), БSph [прахникь ]

( 159) , к *рь [ нтр Авь ) ( 159 ) , dar in portiunea cea ne-grigoriana:


кЅнь прахник8 ( 127) şi s8 няравы ( 127) ;
n intre vocale trecut in nr : BEHрить ( 159 ) , питаї іn por
ţiunea cea scrisă de popa Grigorie;
n intre vocale conservat : ISHEpt (130 ), 18минат ( 132 ) ,

тип инж ( 133 ) , oүн8л ( 135 ) , -н ал ( 129 ) ;


finalul n acomodat cu inițiala cuvîntului următor : Oym 03
ринТЕ ( 158 ) .

11. confusiune între s ( = dz ) şi g ( = z) în porțiunea cea

ne - grigoriană, cu preferinţă pentru g : Oynenpxskyene ( 129 ) și


tot acolo oүспрғgkЧЕЛЕ, Астяхи ( 127 , 131 , 132 ) , 384 ( 131 ),
-АкжxtyIE ( 129 ) , -лклжxtіціE ( 130) , къg8 ( 133,134 ) , къg8рж
( 134 ) , 48мнENE8 ( 133,134,135 ) , atara de x nоrmаl іn прихник8
( 127) ;
86

pe cele doue pagine însă, scrise de însuşi popa Grigorie ,


distincțiunea între s și g e bine mănținută : nPagNuKH (159),
dar Act % 8u şi acrash ( 159 ) , AOMNESES ( 158 ) .

12. * , nu V, în porţiunea ne - grigoriană : 128008 ( 128 ) .


dar şi yoc8 ( 133 ).

13. - 40 pentru -uu8 : 13.pnUpX40 ( 134 ) = tămpiniș , în o


riginalul slavic cтpЕТЕНїв .

14 o din va : 18W ( 133 ) , dar A8ayu ( 130 ) .

15. ş reduplicat la începutul cuvîntului după vocală : 60


гацій шши миШЕЇи ( 130 ) .

16. genitivo -dativ femeesc cu -iei : 588 & txquel ( 132 ) .

17. pentru articolul al : An Aoïn ( 130 ) .

18. ordinalul masculin fără amplificativul -a : AA TPEWAE

( 128,159 ) , AA WACENE ( 128 ) , AA NOWAE ( 128 ) , An Oyncnpåsk


MENE ( 129 ) .

19. ATA YAC ( 127 ) , prin precugetare la wap % , dar în


porțiunea grigoriană : ATX101 Mac ( 159 ) .
20. femininul întâia cu sens neutral : ASKPATS AM TRA

( 129 ) .

21. de cu sens partitiv : 168K2 AE TPSOSA 18 ( 133), NE


WAPE AE WEPER ( 127 ) = slav . KTO WT pAbb ;

de= " cay : AE CE FTPE ( 159 ) , AE CE A ( 159 ).

22. condiționalul să și reflexivul se nu tot - d’a -una distinși


în scriere : cx CE MA8AyKcKx ( 127 ) , dar cx C# anponïe ( 128 ).
CE CE MA8A4ACKL ( 159 ) .

23. 18 pentru 181 : 168K2 Ae Tp8n8A 18 ( 133 ) .

24. adecă cu sens de Cată ,: WN MAEK2 AYJENTA (133 ) = slav.


И СЕ прѣдвари.

25. T8 lat. tum ? W T8 noroph't8 08CE ( 134 ) .

26. să adesea cu sens de " dacă ,, redus la s' de’naintea


vocaleỉ ( 127 , 128 etc. ) .
87

27. construcțiune sintactică remarcabilă : c'A8 NEYIMPE AE PTX10M


4.1C ASKPATS ( 159 )= " dacă aŭ nescine de’ntăiul cés lucrat , ( cfr.

127 : c'aoү НЕЩирЕ ДЕ утжа час 18крат8) , с'л8 НЕШ ирЕ допж Ал
трЕИЛЕ час BEHрить (159) --- “daca aй nescine dupa al treile cés

cenit , ( cfr. 128 : c'A8 НЕШирЕ ДЅпя Ал тpЕИЛЕ час ВЕрит8) , ' aoү
НЕЦІНpЕ 48nж Ал шACEAE час лянс8 ( 128 ) = " daca aй nescine dupa

al sésele cés ajuns , c. CE -8 НЕШирӣ д8пж ал ноwЛЕ Улс лясат8


( 128 )= " dacă s'aŭ nescine după al noăle cés lăsat ,, dar fără
separaţiunea verbului principal de verbul ajutător: 0%-oy BEPHT8
HEYJUPE (129 ) = " dacă aŭ venit nescine,

28. omisiunea lux pre : приимѣШЕ ЧЕЛА ДЕ Атжи ка ши ЧЕЛА

ДЕ Апои ( 129) .

29 , Авир8.pt (134 ) = " victoria ) , slav . повѣда .

30. лвИСЕ (134 , 135) = " n inviat , slav . ExcкpЕСЕ ;

31. ШЕрки ( 127 ) , ШЕрвы ( 159 ) = < sclavi ,.

32. МЕСЕРЕТАТЕ ( 132 ) = sаrаcій ; миШЕИ ( 131 ), мишєїй


( 130 ) = “ saraci , ;

33. 384 ( 131 ) = < diua ,.

34. ЧЕГАцн ( 131 ) = < asociati , dela céta paleosl. ЧЕТА ,

YATA agmen , cohors ,.

35. ПЕстѣля ( 129) = zabava ,, in textul slavic 8къснѣние.

36. ДЕСПЗЕТорюл ( 129 ) = “ stapin , in textul slavic вла


дыкR .

37. cwцү к8 соць ( 131 ) .


38. slayism insolit : Благодаряскя ( 128 ) .

39. paiericul : aІШЕП'тя ( 133 ) , к8кВрян” д8-CE ( 127) , кат”


жокзрж ( 133 ) , ДЕШЕр'та ( 128) , ДЕРЕП'rs ( 130) , мор'т8 ( 135 ) ,
мор цилюр ( 135) , ШЕр’вы ( 159 ), oүм” пяринТЕ ( 158) , ВЕН"рить
(159 ).

40. accentul nu e pus aprópe nicăiri, afară de : [CE] ATP's


( 159 ) , до мно - сх8 (159), до п » ( 159) .

III .

INTREBAREA CRESTIN ÉSCA

ORIGINALUL : 1560 . COPIA : 1607 .


.
|
INTREBAREA CREȘTINESCĂ

INTRODUCERE

$ 1. Venerabilul canonic Cipariŭ , în fruntea tipăriturelor

române transilvane din secolul XVI , ca pe cea mai veche din

4
tre tóte , pune : ' Invăţătura creştinéscă , tipărită în Sibiřu la

1546 , fără însă a ne da din ea vre - un extract, saŭ măcar o


limurire căt de scurtă . 1 )

La întrebarea nóstră asupra acestui punct de nedomerire,


eminentul filolog dela Blaj, într'o scrisore din 26 ianuariů 1879 ,
ne respunde următórele:

" Tot ce sciŭ este , că la anul 1847 , fiind în Viena, un literat


" maghiar mi-a arătat o carte în limba latinéscă , tipărită la
" Brașov cu titlu : Ephemerides, în care la anul 1546 scrie,
că în acel an s'a tipărit românesce la Sibiřu o carte numită
" Doctrina christiana. Acel literat însă a murit în 1849 , şi
cărțile lui aŭ trecut prin multe mâni, pînă la biblioteca A

* cademiei Unguresci din Buda- Pesta , in care la 1874 am


cercetat cu tot de adinsul după acea carte latinéscă , dar nu
o am putut afla . >

Acea carte Ephemerides, tipărită la Brașov ,, este ea vechiă


saŭ nouă ? D. Cipariŭ, din nenorocire, nu ni - o spune. Şi totuși

1 ) Cipariŭ, Crestomatia saŭ analecte, Blaj , 1858, p. XIX .


92

ar fi trebuit s'o facă . In adevăr , numai în casul de a proveni


dela un scriitor tot din secolul XVI , o asemenea carte póte
fi considerată ca o făntînă în cestiunea de faţă, ca o măr
turiă seriósă în privința unui eveniment din 1546 .
Un catechism român dela Sibiřu din 1546 remâne dară mai

mult decăt problematic. Insuşi d . Cipariŭ nu’l mai menționéză


în ulteriórele sale scrieri,?) Cu tóte astea, o “ învățătură cre
ştinéscă , în limba nóstră a existat în Transilvania în secolul

XVI , cu mult înainte de publicaţiunile lui Coresi ; și este forte


probabil , că ea a fost anume cea de’ntâiŭ carte română tipă
rită, dar nu la 1546 și nu la Sibiſu .

$ 2. Pastorul săsesc Simon Massa, născut în prima jumă


tate a secolului XVI și reposat la 1605 , în cronica sa, atăt
de importantă pentru istoria română, ne spune sub anul 1559 :

" Eodem anno die 12 Martii Johannes Benknerns, Judex


* Coronensis, cum reliquis Senatoribus, reformavit Valachorum
“ Ecclesiam , et praecepta Catechescos discenda illis propo
" suit . , :)

Adecă :

" La 12 martiŭ aceluiaşi an ( 1559), primarul Braşovului


" Ion Benkner și ce-l’alți membri municipali aŭ îmbunătățit
" biserica Românilor și ķ - aŭ pus pe ei să învețe preceptele
catechismului ,

Cine era acel Ion Benkner ?

In ce anume se cuprindea acea " îmbunătățire , a bisericeſ


române din Transilvania ?

Iată primele doă cestiuni , ce ni se presintă la citirea pa


sagʻului de mai sus , înainte de a ajunge la punctul despre
împunerea de a învăța preceptele catechismuluş,

2) Cfr. Principie de limbă , Blaj, 1866 , p . 101 .


8 ) Chronicon Fuchsio - Lupino -Oltardinum , ed. Trausch, Coronae, 1847, p. 61 ,
93

§ 3. Dela 1547 pînă la 1562 , Ion Benkner, pe care unele


cronice săsesci il scriŭ Hanes Benckner, fusese ales de 12
orì primar al Braşovului. 4)
El a murit la 1565.5)
Cele mai multe amărunte despre dînsul , ni le procură con

timpuranul seň Ostermayer, din care aflâm , bună oră , pînă și


căsătoria lui Benkner , saŭ-ce-va mai interesant-întălnirea

ce avusese el cu Petraşcu -vodă din Țéra -Romănéscă.6)


Ceia- ce ne preocupă însă mai mult în casul de faţă , este că
la 1546 el a concurs la fundarea primeſ fabrice de hărtiă în

Braşov , ) dând astfel-negreşit-- un mai mare avînt activităţii


tipografice de acolo .

Dar în ce mod Hanes Benckner, fiind luteran , amestecatu


s'a el în afacerile bisericei române ?

§ 4. O raritate bibliografică încurcă pînă acum nu puțin


pe filologii Slavĩ.

La
In biblioteca episcopală ortodoxă din Ungvár , în biblioteca
imperială dela Petersburg și 'n biblioteca d-luì Lukaszewicz
din Poltava în Rusia meridională, se află căte un exemplar

trei exemplare peste tot ! -dintr’un Evangeliar, tipărit slavo


nesce , fără indicaţiunea anului, cu cheltuịala unui Sas din

Transilvania , carele își dâ numele de : 13 % * 80NZ Xanbwa


Ebrneph WT Epaweb , adecă : Seŭ , jupân Hanes Benckner din
Braşov ,
Slavistii sînt generalmente dispuşi a crede, că este o tipă
ritură încă din secolul XV , saŭ cel puțin de pe la începutul
secolului XVI.8)

4 Marienburg, Die Oberbeamten zu Kronstadt, în Siebenbürgische Provinzial


blätter, t. 2, 1806, p. 35–6.
5 ) Trauschenfels, Fundgruben , p. 24 .
6) Kemény, Fundgruben, p. 33 seqq.
7 ) Ibid. p. 31–2.
8) Karatayev, Хронологическая роспись славянскихъ книгъ, Petersburg, 1861,
p. 2, No. 9.
94

Numai ilustrul Schaffarik , mai păzit, observă că epoca pre

cisă a lui Benkner, pe care ' l scrie Biegner , ar trebui cercetată


în istoria specială a Transilvaniei. ')
Din cele do, paragrafuri precedinţi resultă , că Evangeliarul
în cestiune n'a putut fi tipărit înainte de 1559 , și că desti
naţiunea lui era de a servi anume Românilor din Transilvania:

« Valachorum Ecclesiae ,, pentru ca ei să aibă un text uniform ,


în loc de a întrebuinţa, ca pînă atunci , nesce manuscrise şo
văitóre şi une -ori discordante.

Dar Benkner era luteran, ér usul limbei naţionale în bise


rică, nu a unei limbe străine saŭ mórte, este unul din pre
ceptele cele mai elementare ale Reformeỉ. Românul trebuia să

se închine romănesce. Traducţiunea pentru prima oră a Sântei


Scripture întregi înfățișa mari dificultăţi şi cerea un timp pré
îndelungat ; se putea însă — drept început — a se da Românilor
d'o cam dată măcar un mic catechism , și acesta este ceia - ce
a şi făcut Benkner : " praecepta Catecheseos discenda illis pro
posuit ,
Datul '12 martiŭ 1559 ,, pe care'l citim în Simon Massa,
indică— după tótă probabilitatea — numai ţiua luării decisiunii
de cătră consiliul municipal săsesc al Braşovului de a înzestra
pe RomânŤ cu o edițiune slavică a Evangeliarului și cu un
catechism în limba poporană ; căt privesce însă execuțiunea
lucruluì, ea cată să se fi făcut în anul 1560 .

§ 5. Cu doă -deci de anț maụ tărờiŭ , s'a repețit amestecul


luteranilor din Braşov în cărțile bisericescì ale Românilor, prin
publicarea la 1580 a Omiliarului lui Coresi , pe care l'a dat
la tipar , érăși cu cheltuiala consiliului municipal , primarul
Lucas Hirscher : “ E8 жоүпън8ль Хрхжиль Лоукачь жоүдЕЦSAь
Брашов8лЅи ши и тоть цин8төль БрхСЕЙ ) .

Să constatâm însă, că Saşii nu se vede de nicăiri a se fi


încercat vre - o dată de a furișa propriele lor credințe în tipă

9) Schaffarik , Geschichte der serbischen Literatur, Prag, 1865, t. 1 , p. 255, No.


113.
95

riturele cele religióse ale Românilor, astfel că ingerinţa lute


rană nu provoca din partea fraților nostri de peste Carpați
acele țipete, acele temeri şi plângery, cari resunaŭ de pretu
tindenỉ , de căte ori o carte romănéscă eşia sub auspiciele cele
calvine ale unui Ungur .

In acest mod, de exemplu, autorul anonim al dissertaţiunii


De conversione Valachorum vorbesce fără nici o supărare de
spre Omiliarul dela 1580 , per Saxones editum ,, dar pe a

ceiași pagină el se aprinde şi fulgeră, când menționéză " liberos


pestilentos , ai calvinilor. 10)
Peste un secol şi mai bine după luterani, calvinii aŭ scos
şi e la lumină un catechism în limba română, în care însă ,
înfruntându- se pe fată ritul oriental, sînt combătute sacramen
tele, icónele, posturile etc. 11)
O traducere romànéscă a catechismului lui Luther n'ar fi
fost atăt de scandalósă , doctrina marelui reformator, în genere,
diferind pré-puţin de cea ortodoxă ; şi totuși este de credut,
d'o cam dată à -priori, că " jupânul Hanes Benckner , s'a abținut
dela o asemenea perfidiă , mărginindu -se de a publica o simplă
traducere romănescă după vre-un catechism în us la crestinii

resăritenț, întocmař după cum a făcut mai tărţiů ( jupânul


Lucas Hirscher, în privința Omiliaruluř.

§ 6. Intre numerósele catechismuri ale bisericei grece, cel


mai elementar, cel mai simplu și mai clar tot o dată, cel mai
puțin supus controversei, este o mică exposițiune a credinţei
creştine : Érgeois cúvtomos tñs op.godózou Tiotews, compusă după
sânţii Ciril de Alexandria şi Anastasiŭ de Antiochia, proba
bilmente de cătră sântul Maxim în secolul VII , dar atri
buită une -ori, póte pentru mai multă autoritate, lui Ioan Cri
sostom .

Ea există în diferite manuscrise grece cu variante. Unele


se încep, bună oră :

10) Cipariŭ, Acte și fragmente, Blaj, 1855, p. 11 .


11) Ibid. p. 9.
96

Ερώτησις . Ποίας θρησκείας εί ;


Απόκρισις. Χριστιανός etc. ,
altele :

Ερώτησις . Ποίας θρησκείας ει άνθρωπε ;


Απόκρισις . Χριστιανός είμι... 12)

Acest catechism a fost cel întâiŭ , pe care l'aŭ adoptat și


l'aŭ tradus Slaviſ meridionalĩ în urma creștinării lor dela Greci,
şi 'l conservă într'un prețios manuscris tocmai de pe la anul

1100.13)
Dela Slavă, acelaşi catechism, ca cel mai lesne de înţeles
şi cel mai uşor de învățat , a trecut în urmă la Români ; și

este mai mult decăt probabil , că el anume, ér nu altul ore


care, a fost cel tipărit romănesce la 1560 în Braşov de cătră
Hanes Benckner, cu atăt mai vîrtos că nu se deosebesce mult
de catechismul cel mic al lui Luther.

§ 7. Ei bine, în manụscrisul lui popa Grigorie, pe pag . 196


—216 , noi găsim tocmai catechismul luì Ciril și Anastasiŭ,
pe care preutul din Măhacỉu l'a copiat la 1607 după un original
scris în limba tipăriturelor române din secolul XVI .
Copia este mult may elegantă decăt scrisórea cea obicīnuită
a luí popa Grigorie ; literele sînt maï mari, mai îngrijite ; ini
țialele, titlul general şi cuvintele ATPE ape şi pachoynak sînt scrise
cu roşu ; tóte imitéză, pînă la un punct, caracterele de tipar,
şi ar fi interesant de a le compara cine- va în acestă privinţă
anume cu Evangeliarul lui Benckner dela 1560 .

Popa Grigorie își då tótă silința de a păstra intacte orto


grafia și fonetica textului copiat, astfel că --de exemplu — ni
căirĩ nu figuréză s , ci numai g , și nicăiri n între vocale nu
trece în r, afară numai de cuvîntul NUMEPHAB = nimenilé, care

12) Nessel, Catalogus Codicum MSS . Bibliothecae Vindobonensis, Vindobonae,


1690 , pars I, p. 243, 355. - Cfr. Fabricius, Bibliotheca graeca , Hamburg, 1807, t.
10, p. 597.
13) Sreznevskii, în 13Bśctia Akademiu Haykb, t. I , p . 89—96. Jagić, in
Knjizevnik , t. 3, Zagreb, 1866, 137. - Cfr. Kalaidovicz et Stroev, Oracanie pyro
lucei rp. TOACTOBa, p. 542, No. 16.
97

putea să fi fost scris aşa şi ’n prototip , căcì se întrebuinţéză


și pe ažuri între Români, ba şi la noi se dice nimăruš = nimenut;
în propria adnotațiune însă, pusă la sfîrşit şi unde el nu co
piază pe nimeni, Măhăcénul nostru revine la dialect, scriind

Yupn = cine, măcar- că și aicy , sub influinţa originalului, în care


nu se găsesce de loc 8, pune GHAEAE pentru BHNEAE .

§ 8. Să tragem conclusiunile din cele de maſ sus .


Este sigur, pe temeiul unei mărturie istorice contimpurane,
cumcă la 1560 s’a tipărit în Braşov, din inițiativa autorită
ţilor săsescî de acolo, un catechism în limba română.
După tóte probabilitățile, expuse mai sus în -fiï 5 și 6 ,
acel catechism era o traducere după exposițiunea cea scurtă a
credinţei creştine de sânţii Ciril și Anastasiŭ .

Nu e de credut, că tot în secolul XVI și tot în Transil


vania, când exista deja un exemplar tipărit, se va mai fi fă
cut o altă nouă traducere după acelaşi catechism .

Resultă dară, că " Intrebarea creştinéscă , a lui popa Grigorie,

care cuprinde tocmai compendiul sânților Ciril și Anastasiŭ , și


care , în acelaşi timp , nu este decăt o simplă copiă, reproduce
anume catechismul romănesc cel dela 1560 .

$ 9. S'ar mai puté nasce cestiunea secundară : ce nevoe să


fi avut óre preutul din Măhaciu de a copia o carte deja ti
părită ?
La 1607 edițiunea din 1560 cată să fi devenit de o rari
tate extremă .

Acestă sórtă a avut'o de asemenea catechismul cel dela Bel

grad din 1642 , care, deşi deochịat prin calvinismul seŭ , totuşi
nu se mai găsia pe la 1657 , abia peste cinci -spre - decì ant,
încăt a trebuit să se scóță o a doua edițiune ; apoi astăţi ambele
edițiuni sînt cu totul invisibile, mult mai rare decăt Omiliarul
dela 1580 şi chiar decăt Psaltirea lui Coresi.
Ajunge a spune, că d. Ciparțu n'a fost în stare de a da

un extract din acest catechism , căci în deşert l'a căutat pre


tutindený, după ce perduse la 1849 unicul exemplar cunoscut
98

din a doua edițiune, ér pe cea din 1642 nicì a vedut'o vre-o


dată . 14)
Cu atăt mai rar , firesce, trebuia să fi fost la 1607 cate
chismul cel din 1560 , după o trecere de peste patru -deci de

aný, și -prin urmare - se înţelege dela sine că popa Grigorie


apucase cea de’ntâiŭ ocasiune ce i s'a presintat pentru ca să-și
tragă o frumósă copiă după vre-un exemplar străin .

§ 10. Dacă cercetările ce preced sînt corecte, atunci textul


publicat mai la vale posedă marea valore de a ne oferi prima
carte tipărită romănesce, anterioră cu 17 ani faimose Psaltiri
a lui Coresi .

Deşi vechịu de peste trei secoli , acest catechism este scris


totuși într'o limbă, care se apropie fórte mult, și s’ar puté ďice
chịar că nu diferă de grațul actual al sătenilor din Țéra
Romănéscă şi din regiunile învecinate ale Transilvaniei .
El ne presintă fără comparațiune mai puține dificultăți fo
netice, morfologice, lexice și sintactice, decăt limba propriă a
lui popa Grigorie, măcar - că preutul din Măhacỉu trebuia să

fi fost încă copil în anul când acest text eşia la lumină din
téscurile Braşovulu .

S'ar puté dară afirma în cunoscinţă de causă, că pe la ju


mătatea secolului XVI limba română înfățișa diverse straturi,
unele mai înapojate, altele mai înaintate, între cari exista deja
stratul cel devenit astăļi, aprópe fără nici o schimbare, limbă
tipică a Românului .

In catechismul din 1560 pînă şi finalul u nu se mai vede


nicàiri, abia-abia persistând în cumu şi cându , dar și aci nu
tot - d'a -una .

14) Cipariŭ, Crestomatia . p. XXI , XXII .


-ТРЯБЯР ; КРЅІринскм.

.АтрЕБарѣ . ВpЕЦІннh ElЈін .


Рxcпoүнск. ВpЕЦинь.
Л. ВАРЕЛЕ wмл крЕЦіннь.

P. cмoүлк крEIJIинь AcТЕ АЧЕЛА wмь чинь л хc . крѣДЕ. Ши


віаҳм коүмь синт токмЕЛЕЛЕ . крѣДЕ Ертьчюнѣ плКАТЕЛоры
ДЕЛ . ТАТълк сфнты дәмHESEOү кк и CE ва 4.4 харь прғ.
пс Хc .

Л. ДЕлд чиНЕ ТЕ КЕМи крЕЦІННЬ.


Р. ДЕЛа Хc .

196 ... Koү чE | БЕри лДЕКхра къ EUій крEIJIинь .

ÎNTREBARÉ CREȘTINÉSCÂ..

Întrebaré. Creștină eşti ?

Răspunsă . Creştinů .
Î . Carele omol creştinů ?
R. Omulă creştină îaste acela omŭ cine în Hs. créde, și viaza
cumů săntă tocmélele ; créde ertăciuné pâcatelorů dela Tatălŭ sfăntă
Domnezeŭ că i se va da în hară preîn Is. Hs.
Ї. Dela cine te chemi crestinй ?
R. Dela Hs.
I. Cu ce veri adevăra că eşti creştinů ?
100

P. Boү ачка къ м'ям кәTENATh . - ноуМЕЛЕ Т.Тылори ши


фїюлoүн ши дҳәүләүй сфнть. ши крtgh . тік ұс .
... Koү мли моүлть . коү ЧЕ ВЕРИ АДЕВъра .
P. Boү ачка къ шїәү ряджчина крЕШинжтжцієИ.
.м . ВжТЕ лоукрoүре трЕкоүAIE си уіїи моүль крЕЦинь.
Р. Чинчи лоукроурЕ .

198 % .А. Ва pЕЛЕ-сь ачѣлѣ .

Р. ДЕ Атки skЧЕ порянчѣЛЕ АЛЕ лоҳи домHЕЅЕVу. Я до .


крЕдинца крЕШинѣскж . трEA TATAAA ностроу. Я патр.
коTEgoүль . Я чинчѣ коүмиHEKжтоүрл.
... Прь чинE шь дѣДЕ домHЕЅЕЅ . gѣчE коукинTEAE caAE .
фарж .
Р. ПрЕ Мwvси пррок , прЕ додw ТАБЛЕ ДЕ пїлтря връх
мәүнтѣл8и ДE GинДЕ.
.Д. Зи ч AE stME коүВЕНТЕ.
199. ( Р. ] ДЕ Атки Eoү сънт хот п{
домноүл | домHESEOү Ал тхоу
АЖНГЖ МЕНЕ домНЕХЕН стрінни с наивн. я дол неум:

*) Din scăpare de vedere, după pagina 196 pagina următóre s’a numerotat
manuscris : 198 .

R. Cu acéța că m'am botezată în numele Tatălui şi Fixului și D


hului sfăntă, şi creză în Is . Hs.
I. Cu mai multă , cu ce veri adevăra ?
R. Cu acela că ştiu rădăcina creştinâtaţiei.
Î . Câte lucrure trebuiaşte să știi omulă creştină ?
R. Cinci lucrure.
1. Carele -sů acélé ?
R. De întăi , zéce porâncéle ale lui Domnezeu ; a doa , credit
creştinéscâ; a treia, tatălă -nostru; a patra, botezulů ; a cincé, cu
necâtura.
Î . Pre cine- şă déde Domnezeu zéce cuvintele sale afara ?
R. Pre Moysi prorocŭ pre doao table de piatra în vră
muntelui de Sinae .
1. Zi céle zece cuvente ..
R. De întăi: eu săntă Domnul Domnezeu al tău; pre lângâ m
domnezei striini să n'aibi. A doa : numele Domnului Domnezeului
1
101

домн8лЅи домHEZEOүлoүй тxoү харь нoү-АА АИ прЕ .


гоура та кK НЕВиновать ноү ВЕри фи . Я трЕА сървѣgж
дoүМЕНЕК... я патра Тать -тxoү ши моүмж-та чинстѣШЕ - и
с. ВЕри са дики хиЛЕ моүлТЁ ши коүHE прЕ ПАмжить . Я
чинчѣ са ноү оүчихи. Я шACE си ня фіи коүрвіри . 1 шап
200, тѣ ноү фоүрі. | wота съ ноү фін мәртоүрів стрямкж

ВЕЧиноүлüи тzoү . Я нwa c% но пофтери каса ВЕЧиноүлoүй


тхоү . Я gtvѣ си н8 пофтЕЩИ ВЕЧин848и тъ8 НЕЧЕ мота
РЕ – и . НЕЧЕ ФАТА - и, НЕЧЕ фEчoрoүл , НЕЧЕ Бo8ль . НЕЧЕ калоүль .
НЕЧЕ НЕМИКА ЧЕ ACTE Ал 18и .

.А . Ани съ грхнмь ДЕПрь хасна ЧЕЛwp gkЧЕ коткинТЕ АЛЕ


лоҳи домнENE8 . ДЕРЕПть чE - ши дѣДЕ домHENE8 xtME кәү
201 , винТЕЛЕ саЛЕ афарж с . НЕ ПРЕНтроү АЛЕ | исписима .
P. Hoү ДЕРЕПть ачEя ки ниМЕрилѣ ноү AE полТЕ Лолѣ ДЕ
Плинь ,

Л. Дарж ДЕРЕПЧЕ лѣ8 дать афарм .


Р. ДЕРЕПть трЕИ фoлocspЕ . фoлoсoүл дълтъи коүм нои п

каTEAE ноастрЕ . С. ЛЕ ПОТЕМЫ К8нолЈЕ ДЕЛ ЕН прЕ нои си


НЕ СМЕримь , ши съ мѣрЏЕМЬ А4 врачю а с ҳс . Аль доиЛЕ
фолось , коүм8 НЕ дѣДЕ gѣчE коүвинТЕЛЕ «АЛЕ с лвжцьмы

în hară să nu-lì yaş preîn gura ta, că nevinovată nu veri fi. A treia :
sărbézâ dumeneca. A patra : tată -tău și muma- ta cinsteşte - i, să veri
să aibi zile multe și bune pre pâmântů. A cincé : să nu ucizi . A
şase : să nu fii curvari. A şapté : nu fura . A opta : să nu fii mâr
turie strâmbâ vecinului tău. A noa : să nu pofteşti casa vecinului
tău. A zécé : să nu pofteşti vecinului tău nece mužare-i , nece fata -i,
nece fećorul, nece boulů, nece calulă , nece nemica ce îaste al lui .
Î. Ìani să grăimŭ depre hasna celor zéce cuvinte ale lui Dom
nezeu , dereptů ce- şi déde Domnezeu zéce cuvintele sale afara, să ne
prentru Yale ispăsimů.
R. Nu dereptă acéia, că nimerilé nu le poate înplé deplinů .
Î. Darâ derep-ce léu dată afara ?
R. Dereptă trei folosure. Folosul dăîntăi : cum noi pâcatele noa
stre să le potemŭ cunoaşte, deîn ei pre noi să ne smerimŭ și să
mérgemŭ la vracỉu la Is . Hs . Alů doile folosů : cumu ne déde zéce
102

202. рапТЕ коүHE крЕШинилер. | ши видця коүнж. 1 трЕА фолось .


коүм wАМЕНИ фикжтори ДЕ ржоү си СЕ Атоариж кітря
домНЕДЕ8 .
.Л . Джка нks дать домнєхє8 кВВЕНТЕЛЕ сале афарж с НЕ
испксим ПЕтр8 АЛЕ . дарж прЕН ЧЕ НЕ вамь испасн .
Р. ПрЕ . крединца ДЕрѣптж.
.Л. ЧЕ НЕ Твлцж прЕ крединца Дєрѣптж .
P. Hvraïa .

.Л . ЧЕ Е ЕҮГла.
203. P. Foүнж ВЕСтире ши ВЕСЕЛЇЕ ДЕЛа TATжлк сфнти | домHЕЅЕЅ

коүм номW HE BA Ерта толТЕ ПАКАТЕЛЕ ДЕРЕПть с Хc .


... Прь чинь шь дѣдѣ домHENE8 EVraї. са дфарм.
Р. При фіїю - 18н ЧЕль сфнть. си прЕ МИНЕ ( ? ) поржнчи ноди
коүкoүрїв ши милж ши Ертжчюнѣ пяклТЕwp .

Л. ЧЕ E дарж крЕдинца чѣА ЧЕ Нo.w TPEKoүлЩЕ с . НЕ ис


п.сим .

204. P. HждkЖДЕ мила Татья8и сфонть домнENE8 ДЕРЕВть молр –


тѣ фїюл8и ЧЕЛЬ сфнть.

cuvintele sale să învâțămů fapte bune , creştinilor, și viațâ buna. A


treia folosů : cum oameni făcâtori de râu să se întoarcâ cătrâ Dom
nezeu .
Î . Déca néu dată Domnezeu cuventele sale afarâ să ne ispăsim
peîntru ſale , darâ pren ce ne vămŭ ispăsi ?
R. Preîn credinţa deréptâ ..
Î . Ce ne învațâ pre credinţa deréptâ ?
R. Evanghelia..
1. Ce e evanghelia ?
R. Bunâ vestire şi veselie dela Tatálů sfăntü Domnezeu , cum noao
ne va erta toate pacatele dereptă Is . Hs.
I. Pre cine-şů déde Domezeu evanghelia sa afara ?
R. Pre fiſu - lui celŭ sfăntů, să pre (3) cine porânci noao bucurie
şi milá şi ertáciuné pâcatelor.
1. Ce e darâ credința céịa ce noao trebušaşte să ne ispăsim ?
R. Nâdéjde în mila Tatălui sfăntă Domnezeu dereptů moarté fiiu
lui celú sfăntů..
103

.Л . Зи крЕдинца чks фак8ть ві . Апель .


Р. В.пь дилтън ДЕ флп'ГА лоүмЇEH. :. КРЕХК тр8 доүмНЕ
NE8 л татыль поүтѣрникоүль фикаторюл ЧЕРюл8н шн Аль
памжн'rs.8и въgoұТЕЛурь ши HEBKgSTEAuр. Вап ал доиАЕ ЈЕ

ск8марhT. IIи троү гүнөүл домінь іс . Хc . pїюль 18и дом


205. HESE8 E - oү нискоұть динирж. | Ася ДЕ Т Татьлh няcкoүг
м чинТЕ ДЕ ТОАTЕ вѣк8pЕ . 18минж ДЕЛА 18минж домНЕҲE8
ЈЕРЕПт , ДЕ. , домHЕЅЕЅ ДЕРЕПть . нжскоүт мсж нЕфикЅть
oүнoүлк коү тать, прЕ. чинь толТЕ фикoүTE синт , ДЕРЕІІть
нои AMEHİи, шн ДЕРЕП'ть испACEHİE настря ВЕ [ нн ] та8 ДЕЛ
ЧЕРю . ши лоунжскоұть ДЕЛ 4xoүль сфнть. шн л Марїм
206. фат , wмь фоү. ръстнк нитоү - сtѕ ДЕРЕПть нон coүпть Пи
Алть ЈЕ Ilонть . киноүнгі шн грoлaть ши ткиСЕ А трЕМ

хи. дәүлж скриптоүрь ши си соҳн Т ЧЕРю ши шидѣ А ДЕ

рѣп'га Татьл8н. шн ари ВЕНЕ - ва коү савж л жоүДЕКА війн


ши морцін. к. лажржціа лoүн ноү АСTЕ WвръШЕНїв. Валь

Ал трЁНАЕ ДЕ сфнців. Ши л дxoүлк сфнгь домнЅА ЧЕ він


207. флчE. .лся ДЕЛа татыль виНЕ ши татыль ши | Фїюл ск
НЕ кин.мк ши ск слявима. коүмь ләү гриить проpwчи

I. Zi credinţa céu făcută 12 apostolî..


R. Capú diîntăi de fapta lumiei: creză întru Dumnezeu în tatălă
puterniculă făcătoriul cerțului și ală pământului, văzuteloră şi ne
văzutelor. Cap al doile de scumparăt: şi întru unul domnů Is . Hs .
fiiulŭ lui Domnezeu, ce-u nâscută diniorâ , însâ deîn tatàlŭ nascut
mainte de toate vécure , luminâ dela luminâ, Domnezeu dereptů deîn
Domnezeu dereptů , nascut, însâ nefăcută , unulă cu Tată , preîn cine
toate făcute săntă ; dereptă noi oamenii și dereptă ispăsenie noastra,
venitau deîn cerțu și au nâscută deîn Duhulů sfăntă , și în Mariſa
fată omů fu, răsticnitu -séu dereptů noi suptă Pilată deîn Pontů ,
chinuită și îngropată , şi învise a treia zi dupa scriptură, şi să sui
in ceriu şi şădé a-derépta Tatălui , și țară vene- va cu slavâ a judeca
viii şi morţii, că în pârâțița lui nu laste obrăşenie . Capŭ al treile de
sfinție : și în Duhulă sfăntă Domnul ce vii face , însa dela Tatălă
vine și in Tatălă și în Fițulă , să ne închinâmů și să slâvimů, cumů.
au grăită prorocii, și într'una sfăntă a săborului apostolilorů besé
104

ши тр’oүна сфнть и сквор8лон Апелилор, БЕСКРЕК , мяр


тоүрисѣшE oүл коТЕХ, c. c. apTE пякаТЕЛЕ . АЛЕПтьМЬ
скоүлaтoүль мWрцилорь ши ВЕр фи вioү ВЕЧЕ Аминь .

Л. ЧЕ АСТЕ 4 трЕА парТЕ ЧЕ ТРЕБоүлЩЕ крЕлиноүл8и , съ


шЇE .
P. AcТЕ татыль нocтpoү ЧЕ-oү лв.цать coүшь іс . Хc. прЕ
208. апели, МлЕИ. ВІ . ши Лукь НЕ . |
А. Зи wЧЕндшь р8мжнѣШЕ съ цѣлѣЦЕМь.
Р. Татьль нocтpoү ЧЕ Еги - ЧЕРю , сфнцѣскж -CE ноүМЕЛЕ

тхоү . с BİE пържців та фіE Boa тa кoүм ЧЕРю . Аш .


ши прЕ Пямжть . Пита ноастря сціся д %-НЕ нодw АстЖДИ .
ши тарть нод грЕШАЛЕЛЕ ноістрЕ . коүм Ерть [ мь] ши нои
грЕШицилwp нощрн . ши ноү НЕ доүЧЕ НАПАСТЕ ЧЕ НЕ Их

вжвѣШЕ прв нои ДЕ ҳиклѣноүл. к. А ТА Е пърьцİE ши


п8ткрѣ ши слава ВЕЧЇЕ Аминь .

209. Л. В.TE ТръндоүрЕ ДЕ лоукрoүрЕ СА НЕ коупринДЕМь


poүгжчюHE .
Р. Додw ..
... KapЕЛЕ -сь ачѣлѣ .

reca, marturiseşte uîn botezů , să să ſarte pâcatele, aşteptămů scu


latulů morților, și ver fi viu în vecie , aminů .
1. Ce yaste a treia parte ce trebuiaşte creştinului să ştie ?
R. řaste tatălů -nostru , ce-u învățată însuşă Is. Hs . pre apostoli ,
Mathei 16 și Luca 55 .
1. Zi oce- nasй rumаnéste sa intélégemй .
R. Tatălů nostru ce ești în ceriu , sfinţesca-se numele tău , să vie
înpărâție ta, fie voia ta cum în cerțu aşa şi pre pâmântů , pita noa
strå sățiosâ dă-ne noao astâzi, și îartă noao greşalele noastre cum
ertămă și noi greșiților noștri, şi nu ne duce în nâpaste , ce ne iz
bâvéşte pre noi de hiclénul , că a ta e înpărăţie şi putere şi slava
în vecie , aminů .
Î . Căte răndure de lucrure să ne cuprindemŭ în rugâciune ?
R. Doao .
1. Carele - sů acélé ?
.

—-


105

Р. Милкоүнтотра ши датоүл ДЕ ҳарь .


.Л. ЧЕ ACTE милкоүйтоүрч ши датоүл ДE харь .
Р. Милкоүнтоүрa. AcТЕ Ачѣа къндь чЕРЕМ ЧЕВА ДЕКА дом
НЕNЕЅ ши ABЕМь грEOү ши НЕВоим ноастря , сфнть нoүМЕЛЕ
ал лoүн пPE Ayoүторю си-ль KEMAM .
210. Л. ЧЕ Е датоүль | ДЕ ҳарь .

Р. Датоүл ДЕ ҳарь AcТЕ Ачћа кондоү НЕ адоүчEMA АминТЕ


ДЕ тоаТЕ флпТЕЛЕ FoүHЕ АЛЕ Яoүн домНЕҲEoү ши дъмь харь
лоуи при хе .

. ВъTE лоткроүрЕ ТРЕKoүЕскі си фЇE poүгхчюHE .

Р. Чинчи лоүкpoүрЕ . ДЕлтъи порянчћЛЕЛЕ . к. домнEXEOү .


до порянчить шн доү лхсать с poүгжмк . Я додw фигж
211. дoүнтоү - нkoү ки НЕ вa пpЕ нон Acкoүлта . 1 трЕА крединца
къ толТЕ фъгждoүнт8риЛЕ Noүн домНЕДЕ8 коү крЕдинця , ноүмии
с. ЛЕ поүTEM , коупринде ла нои . Я патра чtpЕРЕ ГРЕ8 ши

НЕВоИЕ coүФЛЕТохлори шн тpoүпоvлоүй. 1 чинчѣ Ал коти


ноүME трЕкоўАШЕ с. ЧtpЕМь с ВЕри с шін ноумли ноүМЕЛЕ
лоүй c . Хc .
... ВxТЕ Чtpєри синть гатьль настроу.

R. Milcuitura şi datul de harů .


Î. Ce faste milcuitura şi datul de hară ?
R. Milcuitura ſaste acéſa , căndù ceremŭ ce- va dela Domnezeŭ, și
avemŭ greň şi nevoiâ noastra sfăntă numele al lui pre agʻutoriu să -lů
chemâm.
1. Ce e datulŭ de harů ?
R. Datulă de hară îaste acéţa , căndu ne aducemŭ aminte de toate
faptele bune ale lui Domnezeu și dămŭ harŭ lui preîn Hs.
I. Căte lucrure trebuescă să fie în rugăciune ?
R. Cinci lucrure. Deîntăi porâncélele, că Domnezeu au porâncitů
şi au lăsată să rugâmů. A doao , făgâduitu -néu că ne va pre noi
asculta . A treia, credinţa că toate făgâduiturile lui Domnezeu cu
credinta numai să le putemŭ cuprinde la noi. A patra, cérere greu
și nevoie sufletului și trupului . A cincé, în al cui nume trebuiaşte să
céremů să veri să ştii , numai numele lui Is. IIs.
1. Căte céreri săntů în tatălŭ - nostru ?

са
106

212 Р. Шлоте чѣрери сънть , трей - сь дим АЛЕ ДЕ Bїлца | ДЕ Бѣкк.

Патроү чEPEPE ДЕПРЕ вігаца чEшін лоүми

... ЧE ACTE A Плтр . партЕ ЧЕ трEKoүAVIE cs IїЕ крЕШи


NOVA .
Р. FoTEgoүлк коүм лоү скрись сфнтоүл, ма , Evг . листь ( sic )

КАПь Май Апой . oүнДЕ ХиСЕ 40мноүл доүмHESEOүль ностроу іс . Хc .


пжсаци тоатж лoүмѣ ЛЕКЦаци то..ТЕ ЛИМБИЛЕ БОТЕҲАЦи
л ноүМЕЛЕ Татьлoүн сфнть. ши тарж хичE - EvглЇE Aoүн

213. Марко | капі мли Апои , чинё ва крѣдѣ ши ва фи коТЕҳать


исписить ва фи, чинь тарж ноү ва крѣДЕ ПЕрить к. фи.
.Л . ЧЕ АСГЕ А чинчѣ пар'ТЕ ЧЕ ТРЕKoүAJIE крЕШиноулохи ск
ШїЕ.

P. KoүМЕНЕKжтоүр . ДЕЛа прѣстоль, ЧЕ ACTE скрист ДЕ сфнцій


EVглистн . м . р . мр . Зд . лоук . р . шн сфнтоүль ПАВЕЛЬ
АПсль .

.Л . Зи чѣле коткинТЕ.

214. P. Домнoүл | домHESEOү іс . Хc . дoүнж чинж Лw и питм ши


Клгослови, шн фржMCE ши дѣДЕ oүчEHнчилер ски . ши ҳНСЕ
лоүлци ши мжнклци. к. АМЕСТА acТЕ трoүпоүл мЇEOү . ЧЕ СЕ

R. Şapte cereri săntă : trei- sŭ diîn yale de viața de véců, patru


cerere depre viiața aceștii lumi .
Î. Ce yaste a patra parte ce trebuțaşte să ştie creştinul ?
R. Botezulă , cum au scrisă sfăntul Mathei evanghelistă capă
mai apoi, unde zise Domnul Dumnezeulŭ nostru Is . Hs.: pasați în
toata lume , învățați toate limbile, botezați în numele Tatălui sfăntă ;
şi iară zice în evanghelie lui Marco cap mai apoi : cine va créde
şi va fi botezată ispăsitŭ va fi, cine ſarà nu va créde perită
va fi.
Î . Ce faste a cincé parte ce trebuțaște creştinului să ştie ?
R. Cumenecâtura dela préstolů, ce jaste scrisâ de sfinții evanghe
listi Mrthei 106 , Marco 64 , Luca 109, şi sfintulů Pavelŭ apostolů.
I. Zi cele cuvinte .
R. ' Domnul Domnezeu Is . Hs. dupâ cinâ lo o pitâ și blagoslovi și
frâmse și déde ucenicilor săi și zise : luați și mâucați, că acesta ſaste
trupul mieu , ce se déde dereptů voi ; aćasta faceți căndă veți face
107

дѣдѣ ДЕРЕПть вон . Ачаста флч £ ци къндь ВЕЦи флчE помѣна


мѣ , АшишДЕРЕ ши пяҳарь лоүш дәүлж чинж ши вагослови .

шн дѣДЕ oүчEНичнашр сън . шн ҳНСЕ Бѣци тоци Е.Ттр’янсь.


215 , АЧЕСТА ACTE син PEA £ мЇEOү ДЕ АКЦЕ ноw. ЧЕ СЕ ВА кърс.
ДЕ[РЕПть вои . ДЕРЕПть моүлци с В. СЕ АРТЕ ПЖКАТЕЛЕ АЧАста
флчЕЦи потроурилгk. КАНД . ВЕЦи фаЧЕ помѣн. мѣ :.
Скрис'лм E8 попа Григорів дил Мэхлчю. ҳиAEAE A8н алтырь
Foүлдоүжарю краю . картЕ чири съ ва трЕка коү 4.roүл ск
ціїE pocnѕНДЕ. Тарх ноүмжpoүл дилер . ДЕЛА 31дам. 8. р. Ei .
216. мн . ДЕЛ. Н.ШЕрѣ ли ҳс . 4. Х. 8. Аи .

poména mé ; aşişdere și pâhară luo dupâ cinâ și blagoslovi și déde


ucenicilor săi şi zise : béţi deîntr'ânsă , acesta ſaste singele mieu de
lége noao, ce se va vărsa dereptă voi dereptů mulți să vă se farte
pâcatele ; acasta faceți pururilé căndă veţi face poména mé .

Scris'am eu , popa Grigorie diin Mähaciu, în zilele lui Batără Bul


dujarỉu craſu , carte : ciri să va întreba cu altul, să ştie răspunde; jară
numarul ailor dela Adam 7115 ai, dela naşteré lui Hs. 1607 ai.
NOTANDA

1. finalul u întreg numai în Koym8 ( 202) și K % NARY ( 211)

căte o singură dată , ér pe aſuri tot-d'a- una h =ů.

2. ^ întrebuințat ca nasală vocală numai în un : 04.1 ( 208 )


$ i ' n соmрuѕеlе си іn : ДЕЛ ( 202 , 206 , 207 ) , 4 .тън (202),
дитки ( 205 ) , ДЕлтъи ( 211 ) , ДЕтр’янсь (215 ), прЕлн (196 ,

200 , 203 , 206 , 211 ) , ПЕлтр8 ( 203 ), dar şi прЕН ( 203 ) , прЕН
трох ( 201 ) .

3. —ЕН- = actualul -in- : кЅВЕНТЕ (199, dar 201 , 214 : коу


винтЕ), кЅВЕНТЕЛЕ ( 205 , dar 198, 201 , 202 : коүкинTEAE ), кәү
МЕНЕКтоүра ( 214 , dar 199 : коүмнHEKжт8р. ), доүМЕНЕКА (200 ),
МЕНЕ ( 200 ).

4. confusiunea intre o şi u : JOYMNEZES ( 205 ) . AOYMNES EOYAL

( 213 ) si домнESEOү (196. 198 etc. ) , домНЕХЕН (200 ). домНЕ


Stoүoүн ( 200 ), « миль $ i ммәүл , ( 196 ), потЕМь ( 202 ) şi пoү
ТЕМА ( 212 ) .

5. pentru o : [ не) къмь [исплеи ] ( 203 ) .

6. * pentru --: цtskyЕМА (209) - =- целѣpЕмк, моунтѣхѕи


(199 ) :

е pentru -t- : ЧЕРЕМь ( 210 , dar 2 12 : чbpЕМь );


1
109

E şi x pentru -'k saŭ -1 : NEBOHX [NOACTPX ] ( 210) . NERONE


[coybaEtoyaoyn ] ( 212 ) , ucn % CENÏE [NOACTPX ] ( 206 ) . poxpxyie [ T ]
( 209 ) ;
e pentru -i : BENE - BA ( 207 ), [ natpoy] Ykpepe ( 213 , dar 212 :
чѣpЕри ) ;

i pentru -e : [ cz ] yiön [wmoyab ] ( 197), dar pe ažurŤ : [ cz]


Yiie [KPEYIMNOYA ] ( 213 ) .

7. i pentru & după s : CHNVENE ( 215 ) .

8. după w :

% pentru e : waak (207 ) ;


ŭ pentru ţ : [ YHNE] -W . ( Abae ] ( 199 , 204 , dar 201 : YE-WH

A'BAE) , pcoyub ( 208) .

9. oa bine conservat, afară de cxyiwcx ( 209 ) şi AnnuwPX


(205 ) ;

1 ADAW ( 211 ) , dar și : A 404 ( 198 , 200) , A NWA ( 201 ) .

10. aferesa vocale pentru a înlătura hiatul: HE - NACKOYTH


( 205 ) , YE-Oy A8244Th ( 208 ) ;
hiatul înlăturat prin contracțiune : p CTUKNATO - ck8 ( 206 ) .

11. alte particularități vocalice :


NEYE ( 201 ) ;
Atka (203 ) ;

стрѓини ( 200) :
ANOCTOAK ( 205 ) la plural , dar și Anoctoan ( 208) ;
AEPENTH (201 , 202 etc. ) , AEP'BOTA ( 203 ) , Aepkota ( 207 ) , AE
PENYE (202 ) ;
A WACE (200 ) , dar tot acolo a wanTK etc.

12. în catechism n între vocale nu trece nici o dată în r,


afară de Nimepuak ( 202 ) , cfr . mai sus p . 96 ;
în adnotaţiunea finală a lui popa Grigorie: yupu (216 )= cine .

13. s ( = dz) nu se întrebuinţéză nicăiri , ci numai ; (=2) , a


fară de cifra s = 6 ( 208 , 213 ) .

14. o din va : soyw ( 215 ) și tot acolo chịar aw [w nutx ].


110

15. vocalisarea lui n prin următorțul i : An , anawp ( 216 ) .

16. nevocalisarea luì r în aceiași posițiune : Bepu [ 24EB2p.]


(197), BEPH [ ou ] ( 200) etc. , ér o dată chiar dispariţiunea lui
4 : BEP (208 ).

17. alte particularități consonantice :


DIMMAEPE ( 215 ) :
ROYAEKA ( 207 ) , dar AYOY TOPIO (210 ) ;
pactuKnHTOV -ck8 ( 206 ) cu -cn- = -gn-.

18. ( % NTI la prima persónă singulară : [ eoy] CXNT6 ( 199 )


și la a treia plurală : [0 % KoyTE CANTA ( 206 ) ;
pluralul cmnth redus la Ch : Tpen - ch ( 212 ) , KAPEAE Ch (198 ).

19. formă triplă : AENT % 11 ( 211 ) , ANANTXI ( 205 ) , AZ.ATXI


( 202 ) .

20. nicăiri lu , ci numai lui : 1091 AOMNESEN ( 199 , 201


etc. ) .

21. pluralul cu -ure : PXHAOYPE AE AO KPOYPE ( 210 ) , AoyKpop


PE ( 197 de 2 ori , 211 de 2 ori ) , kkkspe (206 ), ponocepe ( 202).

22. genitivo-dativul femeesc cu -iei : Aoymïen ( 205 ) . KPEIIN


нжтжцЇЕИ ( 198 ) .

23. dupla articulare în construcțiunea substantivului cu ge


nitivul : NOYME- AE AN nOyn ( 210) .

24. întrebuințarea corectă a articlului al : MAL AOHNE ( 205 ) ,


A stuk (201 ), фикьторюл ЧЕРюлЅн ши Аль памянт8.8и ( 205 ) ,
коүвинТЕ АЛЕ лoүн домНЕҲES ( 201 ), ф.пТЕЛЕ коүнЕ АЛЕ лоун
( 211 ) , AA KOYH HOYME ( 212 ) etc .;
articlul prepositiv al contopit cu substantivul ce precede ,
ca şi când ar fi postpositiv : gkye KOYBUNTE - NE CAME ( 198,201 ,
202 ) = cuvinte ale sale ;
al cu sens neutral : NEMKA ME ACTE : 18H (201 ) .

25. amplificativul -a lipsesce la ordinalul masculin : amb


AOHAE ( 202,205 ), Au TPENNE ( 207) , dar se adaugă la : NIME
puut ( 202 ) , noypoypuak ( 216 ) , nu însă la W WAEPE ( 215 ) .
111

26. ordinalul feminin luat în sens neutral : A TPEA Ponoch


( 203 ) .

27. ei pentru ele : пжка ГЕЛЕ нолcтpЕ СК AE пәТЕМА кохнолЈЕ

ДЕ. ЕН ( sic ) прв нон си НЕ см £рнмь (202 ) .

28. participiul substantivat : датоүль [ JE харь) ( 210 , 211 ) ,


фапта [ лоумїхн ] ( 205 ) , cкoүлaтoүль [ мWрцилорь ) ( 208 );
скüмпарьт (205 ) , prin erore grafica pentru скЅмльрат ?

29. perfect arcaic : висE (207 ) , дѣДЕ ( 199 , 204 ) , dar


nicairi фѣчE , сі питаї лоу фикоұть.

30. substantiv nearticulat după tot : TOATE BkK8pE ( 206 ) .

31. construcţiunea cu pronumele enclitic : NEYE MOYAPE - 11 ,

НЕЧЕ ФАТА- и (201 ) .

32. propaginatiunea prepositiunії : Аа врдчю ла Icoүс (202 ) .

33. propaginatiunea pronumelui : 4 % -нь нoaw ( 209 ) , НЕ Н; -


БЖк:tyIE прЕ нон ( 209 ), НЕ во прв нои сколта ( 211 ) , нодw
НЕ В. Ер“ГА (204 ) .

34. карEAE wмWл ( 196 ) == care e omul.

35. elipsa verbului ajutator : киноүнть шн гроп.ть Іни -


киск ( 207 ) .

36. condiționalul să nu e tot -d'a - una distins în scriere de


reflexivul se : 0 % 6 % CE APTE ( 216 ) lîngă cx cx tapte ( 208 ) .

37. sа си ѕеnѕul latinului si : с . ВЕри ( 200,216 ) = daca


' rеі .

38. рrе си ѕеnѕul prin , : прЕ чинE - шь дѣДЕ ? прЕ Movси


прЕ дәА ТАБЛЕ ( 199 ) , прв чинE - Iь дѣДЕ домWENES EVA ГЕАЇE
( 204 ) ;

рrе cu ѕеnѕul pentru , : прв дрoүторю си -ль КЕМжмь ( 210 ) ;


pre de'nаintea acusativului : НЕ .лв.ця прв крЕдинца ( 203 ) ;

рrе cu prepositiunea de in ѕеnѕ dеѕрrе , : tpЕРЕ ДЕПрь ві


Аца АчЕЦіїн лоүми ( 213 ) , си грим , ДЕПрӣ ҳасна ЧЕЛwp gtvЕ
( 201 ) .
112

39. cm npe YUNE.... ? (204 ) .

40. cum cu sensul " că , : KOYM NOW NE BI EDTA ( 204 ) .

41. a = ' ad , : w2A* A - AEPKOTA ( 207).

42. cine cu sens " care , : ACTE AVENA WMA YUNE XC . Kpkae
( 196 ) .

43. AAEB % pA = ' adeverì, ( 197 de 2 ori).

44. MAINTE = ' mai nainte , (206 ).

45. dativul pentru ablativ : [cx N8 noqteyn) BEYUN8181 [128

NEYE MOYAPE- H NENE DAT.1-1 ] ( 201 ) .

46. inversiunea sintactică : 0% HE OPENTPOYANE MONCHMA

(201 ) , NE BA NPE NON ACKOYATA (211 ) .

47. А ТА Е пърьціE ши пяткрѣ (209 ) .

48. žani = lat . en, gr. iné : ANU (% rpxumb ( 201 ).

49. slavisme ma insolite : nptcroan " tron , ( 214 ), nutX ,

NIITA pâine, ( 209,215 ), WIE - HAWL " tatăl-nostru , ( 209 ) .

50. spaxoya ( 199) = sl . kpxxx vîrf,, dar deja cu trecerea


lui x în f : no TEPIH ( 201 de 2 ori) = sl . nogoth TH .

51. MrakoyuToypa ( 210 de 2 ori) explicat prin: AyKA K HAB


MEDEMA YEBA AEMA AOMNES E8 , dela a milcui, bohemesce milko
wati ( a desmierda , caresser , :

'52 . ungurisme :
hasna ( folos , = ung. haszna : XACNA YEAwp gkye KOY'RANTE

( 201 ) , cfr. tom . 1 , p. 17 ;


Goyamoykap ( 216) = ung. Boldizsár " Baltasar ,.

53. Xukusnoya (209 ) , cfr. t. 1 , p . 436 , No. 92.

54. mărturia că Românii nu înțelegeaŭ limba slavică a bi


seriсей : Хи wЧЕ - НАШь р8мжнѣШЕ са цѣлѣЦЕМь (209 ) .

55. accentele sînt puse rar, generalmente cum se accen

téză și astăţi ;
--
113

accentuatiunе scaduta : Avt'A ( 198), татья'oүн ( 198 ) , фію


ләү и ( 198) , піатрія ( 199 ) , а дол ( 200) , домНЕҲEOүлoүн (200) ,
ани ( 201 ) , ноүМЕЛ'Е ( 212 ) , ЧtpЕр E plur . ( 213 ) ;
accentuatiune ureatä : ко'TEgoүль ( 199 , dar 213 : KoTEgoүль),
коүВЕНТЕ ( 199 ) , кәүвинTE (201 ) , коүкoүрїв ( 204 ) , лк инжMA
( 208 ) , рәүгжмь ( 211 ) , poүгжчюHE ( 210,211 ) , коүМЕНЕКәктоүр.
( 214 ) ;
doй accente pe acelasi cuvint : крЕЦі иноүлoүн ( 214 ) , но с
тр әү ( 199 ) , ск'oүл атоүAh ( 208 ) ;
accentarea monosilabelor de naintea altor cuvinte neaccen

tate : кр** ДЕ ши вїagя ( 196 ) , и чbig gѣчE ( 199 ) , ноү фін


мяртѕрів ( 201 ) , ноY AE подTE ( 202 ) , c . A'є поTEMn (202 ),
хи ч AE коүкинТЕ ( 214 ) etc. , cfr . max sus p . 64 , No. 56 .

56. paieric :

dupa rşi l : моүл’ть ( 198) , моүл° ци ( 216), моүл'TE ( 200) ,


Ал'лЅи ( 201 , 210) , Ал'кoүн ( 212 ) , ал'доиЛЕ ( 205 ), ал'тоүл ( 216) ,
лcкoүл'та ( 211 ) , мил’кoүнтотра ( 210 de 3 ori ), Koүл'доүжлph
( 216) , сір'єkzя ( 200) , молр'тѣ (204 ) , мор'цін ( 207) мор'ци
лорь ( 208 ) , поүтѣр”никоүлк ( 205 ) , млр’тоүриckIE ( 208 ), ар –
TE ( 208 ) , ар'ть ( 216 ) , Ер'тьМК ( 209 ) , ВЕр'фи ( 208 ) , пар'ТЕ
( 208) , вхр'ca (216);

dupa п : син'ть ( 196 ) , чин ”чи ( 198 ) , я чин'ut ( 200) , коү


кин' TE (199,201,202 ), прЕн'чE ( 203) , крЕдин'ця ( 203) , Пон’ть
( 207 ) , рин'доүре ( 210 ) , Мін'те ( 211 ) , порян'vkЛЕЛЕ ( 211 ) , мян”

клци (215 ), кън'дь ( 215 ), тржн'ch ( 215 ) , син JEAE ( 215 ) , $і


dupa т : фржм'CE 215 ) ;

dupa р : шап'TE ( 212 ) , шап'rt ( 200) , wi'та ( 201 ) , ДЕРЕП”


Th ( 201 , 202 , 206 , 207 , 215 , 216 ) , ДЕрѣп'тя ( 203) , ДЕРЕП'чE
( 202 ) , ДЕрѣп'та ( 207 ) , флип'та ( 205) , флп'TE ( 202,211 ), скрни”
тоүрк ( 207 ) , ШЕП'тьм ( 208) , si dupa f : портЕЦии ( 201 ) ;
dupa c : ръстик'нит8 ( 206 ) .

57. ortografia Catechismului, generalmente, este mai con


secinte decăt a lui popa Grigorie ;

multă predilecțiune pentru oy în loc de 8 ;


8
114

b se întrebuinţéză d'o potrivă pentru ă și ů , une - ori chiar


în acelaşi cuvînt : Tatha = tatălů ( 196 etc.) , pBx4hMb = învâțămů
( 202 ) , AYEN'ThMb = aşteptămů ( 208 ) , dar la mijloc numai ca å

și la capăt numai ca ů , afară de panth ( 206 ) , tapth (209),


сфинты [ БЕсtpЕка ] ( 208 ) ;
fórte rar x alternéză cu % , ca în ratxab ( 203 ) lîngă TatbA

( 196 etc. ) saŭ mpx ( 214 ) lîngă tapa ( 207 , 213 ) , în genere
& fiind preferit la finea cuvîntuluy, unde x apare numai ex

cepționalmente , dar figurând adesea și la mijloc, bună-óră tot


d'a-una în cuvîntul & KATE etc .;

ta și a sînt de tot rare , cel de’ntâiŭ întrebuinţându-se si


stematic în rapx și cel - alt în ACTE , ér ambele alternând în rapte
( 208 ) saŭ tapth ( 209 ) lîngă Apte ( 216 ) .

58. o comparațiune între ortografia Catechismului şi acea


a lui Coresi , veţi mai jos pag . 118–119 .
IV .

O PREDICA

1619

I
O PREDICA ,

INTRODUCERE

§ 1. Textul , pe care'l publicam mai la vale , ocupă la finea


mianuscrisului pag. 232–46 .
Este cea maſ de pe urmă din scrierile lui popa Grigorie,
opera bătrîneților sale, după aprópe patru -deci de ani de pre
uțiă..
Ca cuprindere, nu e ce-va noŭ . Literatura teologică grécă
și cea slavică sînt pline de fel de fel de predice , omilie și
comentare asupra orațiunii dominicale . Chịar romănesce, d.
Cipariŭ posedă doă foi de Tat% A NOCTP8 K8 TRAK , într'un ma
nuscris de pe la începutul secolului XVII . ") De aceiaşi na
tură e și lucrarea de faţă a lui popa Grigorie.

Ca limbă însă, acest text este de o însemnătate nespusă . E


mai important decăt chịar " Legenda Duminiceịy. Afară de
particularitățile proprie graſului dela Măhaciu, el se distinge
prin nesce arcaisme române generale , pe carì nu le pote găsi
cine- va, grămădite într'un spațiŭ atăt de restrins, nici într'un
alt monument din trecutul nostru literar.

1 ) Cipariŭ , Chrestomatia , p . 114. - Căt pentru limba acestui manuscris, cfr.


Archiv pentru filologia şi istoria, Blaj, 1867 , p. 433-6.
118

Deşi scrisă la 1619, acestă predică ne presintă o limbă


mult maĩ veche decăt acea din publicațiunile lui Coresi și din
Catechisinul dela 1560 .

$ 2. Dâm aci pe " Tatăl- nostru , al lui popa Grigorie în com


parațiune cu cele trei texturi române, pînă acum cunoscute, ale
orațiunii dominicale din secolul XVI :
19. Din Catechismul dela 1560 :

20. Din Omiliarul lui Coresi;


3 °. Scris cu litere latine de cătră marele logofăt moldove
nesc Luca Stroici și comunicat la 1593 istoricului polon Sar
nicki ..

Din acestă scurtă comparațiune va resulta că :


10. Coresi n'a făcut decăt a reproduce la 1580 pe Tatăl

nostru dela 1560 , modificându-l numai în ortografiă ;


20. Textul lui Stroici este o redacțiune moldovenéscă in
dependinte, ce - va mai arcaică decăt cea braşovénă ;
30. Textul lui popa Grigorie întrece pe tóte prin conser
vatism linguistic, păstrând pînă și pe n din Bipe = vinie = lat.
veniat, pe care cele - l'alte texturì l'aŭ muğat deja în bïe și
care pronunțat pînă astădi în Banat și ’n Haţeg — ne in
timpină, dintre vechile nostre tipăriture, numai în Palia cea dela
Orăstia din 1582. )

CATECHISM 1560 : CORESI 1580 :

Татьль нocтpoү ЧЕ Е и TATЖЛЬ ностр8 ЧЕ ЕПри ..

МЕрю. сфнцѣскж -cЕ ноүМЕЛЕ МЕри сфнцѣск - сь нoүМЕЛЕ ТАЅ .


тхоу . c кЇE -пържців та фіїЕ CA BİE Пържція TA . Фїв ком
вол та корм ЧЕРю . Аша Ши та коүмь ЧЕри Аша Ши прЕ
при пRMAHTь . Пита ноастря ПХМЯНТА . Пита ноАстря сици

съцїwся д% -НЕ нодw AcTжди. WCS AZ - NE NOAW CTZGH . WI


Шн арть нoaw грЕШАЛЕЛЕ нол артж нодW грЕШАЛЕЕ нолcтpЕ ,

стрЕ . коүм Ертемь ши нои гpЕ коүмь Ертъмь шн нои гpЕШи


шицилvр нофри . ши ноY HE цилwp ношри . Ши H8 HE 48ЧЕ

2) Cipariŭ, Principie, p. 144. -- cfr. Chrestomatia, p. 79.


119

доүчE THжIlacТЕ ЧЕ НЕ НУкі у нас'ТЕ ЧЕ НЕ НҳЕЖвѣШЕ ПРЕ


вѣішIE прв нон ЈЕ ҳиклѣноүл. нон ЈЕ Хитлѣн8ль. К. А та Е
ки А ТА Е -АпарьцЇE ши п8 ширкція ши ПЅткрѣ и слл
тѣрѣ ши CMBA MBEYŽE A ВА ВЕЧЇE 4минь,4 )
минь . 3)

STROICI 1593 :

Parintele nostru ce esti in ceriu , swincaske-se numele teu :


se vie inperecia ta, se fie. voia ta, komu ie in ceru assa ssi
pre pemintu . Penia noastre secioase de noai astedei . Ssi iarte
noae detoriile noastre, cum ssi noi lesem detorniczilor nosstri .

Si nu aducze pre noi in ispite , ce ne mentuiaste de fitlanul.


Ke ie a ta inperecia ssi putara ssi cinstia in veczij vecilor,
Amen.5)

POPA GRIGORIE 1619 :

Татиль ностр8 ЧЕЛ ЧЕ ЕЩн л чEpopЕ . СЕ сфEHцѣскx-cЕ НЯМЕЛЕ


TX8 си віE -парація та ши CE фЇE ком та кА ЧЕРю ши прЕ
пжмънтЅ . п..pt ноастри съциwАса д% -w нодw Астън, ши маси
нодw ГРЕШАТЕЛЕ нолcтpЕ . ка ши нои лисим8 ГРЕШнцил8р8 ноутри .
H8 HE 48ЧЕ нои л нипасти . [ЧЕ НЕ ИхKZвѣціE ДЕ] ) ҳиклѣнЅА , ки
а та сTE -пъръція ши сила. ши слАВА ВЕЧія вѣк848и Аминь .

S 3. Dar arcaismele cele mai prețiose, fonetice , morfolo


gice, lexice şi sintactice, sînt cuprinse nu în cele căte-va şi
ruri din Tatăl-nostru , unde ele nu puteaŭ să încapă , ci în
explicaţiunile lui popa Grigorie .
Le vom vedé mai jos în Notanda.

3) Max sus p. 104.


4) Cipariŭ, Chrestomatia, p. 43.
5) Sarnicki, Statuta y Metrica Przywiljeow Koronnych , Cracovia, 1597, in f ., p.
1223. - Cf. studiul meŭ : Viéța și se lui Luca Stroică, исurеѕсi, 1864.
6 ) Cuvintele din parentesĩ s'aŭ scăpat în textul oraţiuniſ dominicale , dar re ,
sultă din context..
FRAŢI DRAGI.....

фраци драри Асколтаци сфнта їEVГАЇE ME си гриміЈЕ домни


E18р8 вWAcтpЕ ДЕ КИНЕ сокотици Ши лилци АМЕНТЕ ЧЕ гр.АШЕ
232. домHЕRЕЅ . |
дәмноү їс хc Аша виCE с poүгжм8 - НЕ. İEVГАЇE . тр . н
тр8 ЧЕЛАрюль тX8 ши АнкиДЕ oүшA TA . TликованЇE ЧЕ СЕ

8ИЧЕ АЦЕЛЕЏЕРЕ Аша виМЕ . СЕ ТЕ Мнкиви -Антр'tpЕМ . Т.А.


ДЕ толТЕ К8ұЕТЕЛЕ 18мїЕИ ДЕЦІАРТЕ . EVГАЇE . ВИЧЕ pwАгь –ТЕ

татал80 ДЕН МЕрю фѕриш8 ши татыль тъ8 в . ВЕДt


фариш8 да - ва ціE ABE . Aut виЧЕ. ши домНЕВЕ8 ВА ВЕДЕ

-ТРЕМ . та фирь д € хикXEHшgrѕ. ши Дл - ва цİE БЕДtp :


TSTSpop8 . EVглЇE . pwАГҮнд8– вь , с н8 гръици ръ8 кл AATE
233. Лимки APE - AE AM8 к. Антр8 M & ATE к8ВЕН ТЕ АЛЕ Aops
488ици вор8 фи, н8 Вh ACEMхрлРЕЦи лор8 . АшA SHЧЕ H8 кЅ
нРЕМ . с. к8ЦЕЦи AATE . E к8 лиМБА СЕ гръЕШи гиндин48 -
"тр’люpЕ . КА ЧЕА фхц.:рничїи, ки HS ВЕРЕ дәкXнди . ЕҮг:їЕ .

Frați dragi! Ascoltați sfănta ievanghelie , ce să grățaşte dom


nieluru--voastre, de bine socotiți și loați amente ce grăſaşte Domneqeu .
Domnu Is . Hs . aşa ţise să rugămu -ne, ievanghelie : " întră întru
celarſulú tău și închide ușa ta . , Tlăcovanie , ce se dice înțelégere ,
aşa Çice : se te închiļi întrărema ta de toate cugetele lumiei deşarte .
- Evanghelie dice : “ roaga-te Tatilui den certu in furisu, si tatalй
tău va vedé în furișu, da -va ție ařavé ,. Acé dice : și Domnedeu va
vedé înrema ta fără de hiclenșugu , şi da-va ție în vedéré tuturoru .
- Evanghelie : " roagăndu-vă să nu grăiți rău , ca alte limbi ; pare
le amu că întru multe cuvente ale locu auțiți voru fi; nu vă ase
mărareți loru ,. Aşa qice : nu cu irema să cugeți alte , e cu limba
se grăeşti găndindu într’aſure, ca ceia fățarnicii, că nu vere dobă n
121

фи татKAь востр8 ЧЕ в'ар . тРЕБои линТЕ -АКА ДЕ МЕршо


TSA востр8 . и домHЕRЕЅ илрима та ши -АНЦЕЛkVE толТЕ
кЅЕTЕЛЕ ТАЛЕ . ши вѣДЕ толТЕ ФxцxpиЛЕ ТАЛЕ . ши пAEKATSA
тъ8. АTЕ АНК % ДЕ К8BKHT8A тъ8. Evглії . ВИЧЕ. АшA AM8 c
B. p8глци вон . Вои коTERAцій ЧЕ СЕЦИ л номЕЛЕ ТАТълЅн

ши фїюл8и ши 4xoүлЅи сфнть, с унцелѣЕЦИ ЧЕ грънци .


234. ши чирЕ КЕмаци . Антр8 люторюль Tus . | AE H8 к8 иримл
СЕ Н8 сокоTEIи KA ЧЕА Ант8PEKAцій. ЧЕЕ ЧЕ 48 HTs
РЕКАТ8 48п . ч.cТА 18м £ ДЕшарт . ДЕ н8 вор8 СЕ НЦЕ -

лѣг БилРЕЛЕ Сkg . EVГАЇ Е. 8ИЧЕ. ТАТАА ностр8 ЧЕЛ МЕ ЕШн


А ЧЕРюр Е. А ЧЕ шн (? ) НЦEЛEllЧ8рѣ сѕФАЕТ8-8и , ши тирЕМА
СЕ Фралци АсЅпри ДЕ ЧЕРю . ки домНЕВЕ8 . EA8 48 флпт8 ЧЕРюля
Іши па [мь] нт8лв. BX88TEAE толТЕ ши HEB % 88ТЕЛЕ. ЕЛ8 цћ8 дагЅ
трSin8, дитр’о фирһНЕМикь, EA8 цѣ8 44T8 кирг & ТЕ. ЕЛ8 цѣ8 д4T8
235 , екін . Ши мър8 , ши пичолpЕ . cпpЕ сила 18и стаи п8ринчи'та

18И СЕ лвли мн лѣцѣ 18и. к ЕЛ8 цѣ8 дат8 віяца ши ВНАЕ


к8 сам.. ши час ДЕ морТЕ . Ши двЇЕРЕ ДЕ. мор'ТЕ.

-трE EA8 сh сгли к8 ПЕЛица ши к8 софЛЕТ $ л с дли pxcn8нск .


ДЕ чѣи 18крат к8 ПЕЛица. НЕЧЕ К8 oү кип8 н8 поци трѣМЕ

di. – Evanghelie : ' şti Tatălŭ vostru ce vară treboi , ainte încă de
cerşotul vostru ,. Şti Domneqeu iînrima ta, și înțelége toate cugetele
tale, și véde toate făţările tale şi plecatul tău, aite încă de cuvăn
tul tău.— Evanghelie dice : « aşa amu să vă rugaţi voi . » Voi , bote
qații ce seţi în nomele Tatălui și Fiſului şi Duhului sfăntă , să în
țelégeți ce grăiți și cire chemați întru agỉutorĩulŭ tău , de nu cu i
rima se nu socoteşti ca ceia înturecații , cee ce au înturecatu după ća .
sta lume deșartă , de nu voru se înțelégă biînrele său . — Evanghe
lie ļice : " Tatălů nostru cel ce ești în ceriure ,. Ace şi (?) înțelep
curé sufletului şi în irema se înralți asupră de cerĩu , că Domnedeu
elu au faptu cerțulu și pămăntulu , văąutele toate și nevăčutele; elu
țéu datu trupu diîntr'o fărănemică ; elu țéu datu vărtute; elu țéu datu
ochii și măru și pićoare ; spre sila lui stai în purăncita lui , se în
bli în légé lui; că elu ţéu datu viſața și țile cu samă și éas de morte
şi înviere deîn morte; și între elu să stai cu peliţa şi cu sofletul să dai
răspunsu de céi lucrat cu peliţa. Nece cu u chipu nu poți tréce de acé .
122

дѣ ачѣ . ТАТА . ВИЧЕ . фін к8р8, к.1 ВИСЕ Е18 ДЕ СЕ Фїн фїюAS
18Н ДЕ СЕ Апли кЅвант8 18н ши фиг.48нта ТА , ЧЕ СЕ ЯИЧЕ
коwТЕЦюр* ТА , ДЕ СЕ дәкXнДЕШи wчина Ан ЧЕРю шн д8лчица
pAюл8и . Ши каса TATAA8и тъ8 . СЕ ТЕ връЖМАШ8л . МншAAA
236. ки тотs | MEHчSpoc8л татх - и драк8л . ДЕМЕ СЕ ТЕ РЅпCEDE

ДЕЛА татыл тx8 ДЕ МЕрю 48чE-TE - BEри к8 ЕЛ8 . фок8 .


НЕСтинс8. ши нтр8'нтѕрtpЕК8л дѣ афарь нтр8 BїЕрмЇ и
НЕАД8рмици. юw E скърчкарѣ динцилор8. ши плънЏЕРЕ Кs
Амар8 . Ши тоати м лка . к . EA8 к8 пикат8л унтрЕ Шн
гъмкосѣШЕ wм $ л . ИнТЕ пъха мандрія , трѕфа . ЛхкомїЕ БЕЦія
РЕВнирѣ . лѣнѣ . корвЇE . форт8шаго. Ши доп . Ачѣя толт .
НЕДЕРЕПтат . к н8 гр.Еши татал мЇE8 ЧЕ ТАтил ностр8 .
237. ДЕРЕПЧЕ | тоци сфнцій лЅи CE ци фії фраци ДЕЛА 8н тәТ .
фEчори мъд8ларЕ 18и ҳс . EA8 Нїни кап8л ностр8 E A8и ҳс.
каn8 . i - E BE848 . EvглЇE. ВИЧЕ. СЕ сфEHцѣски - СЕ НЅМЕЛЕ Т % 8 .
Aut ѕичѣ . ф . н8и сфнци с. Сливѣски-СЕ К8 нои . НЯМЕЛЕ

СЛАВЕЕЙ ТАЛЕ . ки ”нтр8 EA8 кowTESAT8-м'лм8 . CE сфнцѣскZ - CE


-н csфлЕТЕЛЕ ноастрЕ. ши унтр8 коштѣцюрѣ нолcтpx K8
АЛЕ нострѣ к8pЕ А8кр8PE си прослівѣскZ- CE H &MЕЛЕ СЛАВЕЕИ
ТАЛЕ . H8 АХca нoи CE фим рън СЕ Н8 CE Wкърѣски сливитЅ .

Tatăl șice : fii buru, ca șise elu de se fii fițulu lui , de se împli cu
văntul lui și făgăduita ta , ce se ſice bootegiuré ta, de se dobăndeşti
ocina în cerĩu și duléața rafului și casa Tatălui tău. Se te vrăjmaşul
înşžală , că totu -meníurosul tată-i e dracul , dece se te rupsere dela
Tatăl tău deîn ceriu , duce - te -veri cu elu în focul nestinsu și întru
’nturérecul de afară întru viermii neadur'miți, ſuo e scărécaré dințiloru
și plăngere cu amaru şi toată muînca, că elu cu păcatul între și
gămboséşte omul ; ainte påha, măndria, trufa, lăcomie , bețiĩa, revnire ,
léné, corvie, fortuşago, și dopă acéia toată nedereptaté. Că nu grăești
Tatăl mieu , ce Tatăl nostru, derepce toți sfinții lui se-ţi fie fraţi dela
un tată, fecori mădulare lui Hs. Elu ni - i capul nostru , e lui Hs .
capul i-e qeulu.— Evanghelie ďice : « se sfenţéscă -se numele tăuy . Acé
dicé : fă nui sfinţi, să slăvéscă- se cu noi numele slaveei tale , că’ntru
elu bootedatu -m'amu; se sfințéscă -se în sufletele noastre și întru
bootégiuré noastră , cu ale noastré bure lucrure să proslăvéscă - se
numele slaveei tale ; nu lăsa noi se fim răi, se nu se ocăréscă slă
123

238. H8MEAE TK8 | к8 нои ЧЕ СЕ КАЖДЕ . HSMEAE стЅ Ал тx8 спре


нои крЕШири. w ФЕриклт8 паринТЕ ЧЕ ApЕ ФЕЧори кл АЧЕНА

ЧЕ СЕ ЛАЗДЕ Пн слава к8 EH HSMETE 18и : — EVГАЇE. с вїЛЕ


- пъръці. ТА . Пъръція грХАШЕ А додw ВЕРЕГz K8 славы
мар.Е. ЧЕРЕМ8 CE BїЛЕ АҳSA ASH. ши милЅн тр'xpЕМИЛЕ НәлcтpЕ
СЕ П8TEMS -фаЧЕ прЕ воя 18и , к8 сфkr8 68р8 . ДЕ К8 кЅ [ к8] pїЕ

СЕ ШЕПТЕМА ВЕРЕТ8А 18н. ши .лвİEpѣ мурцилор8. Ши џ8


ДЕЦ8A . HъдХинд8- HE cпpЕ МИЛА СЛАВЕЕН А8н . ши спpЕ сл8ЖБА
239. нолcтpx . EVГАЇE . шн СЕ ФїE ком та к . [ ш ] и л чEPю ши прЕ
пжмънт8 : — к8м8 л чEPю ЦЕріи воя та фак8 , ши преоүрх
съHT8 АША Ши нои ДЕСпрЕ ПОМНТ8 вол ТА СЕ ФАЧЕМ8 .

домНЕВЕ8 марE - и ши преоүрх к8 тоци сфEHцін тии с.


фіим8. EVГАЇE . пърѣ но.істр схцилса д %- нодw Астън .

саці8 грZAШE чѣ ЧЕ AcТЕ . фирѣ нолстри ЧЕ Е wn8 и фи


търИЕ АСТАВИ кЅвънт8А 18и домНЕВЕ8. АТА - н кишига ДЕ

малРЕ . ПЕлица 18и Хc . AcТЕ ПърЕ стът8т848и ностр8 . Ши

240 , трЕҲвитЅ8и ностр8, ши сфтөл ши 18мират8л . | синџЕЛЕ АЅи


Хc . пPE спCEHЇї ноw, ши спpЕ ВЇяца ДЕ вѣчи . p8гZM8 – ви .
Астъи фарк съндъ съ НЕ K8MEPEK8м8, K8 ста ПЕЛица 8

vitul numele tău cu noi , ce se laude numele sfăntu al tău spre noi
creştirii. O , fericatu părinte, ce are fecori ca aceia ce se laude în
slavă cu ei numele lui !-Evanghelie: “ să viîne înpărăția ta. , Inpă
rățița grătaşte a doao veînretă cu slavă mare, céremu se viîne Du
hul lui, și milui (?) într'ăremile noastre se putemu face pre voia lui cu
sfétu buru, de cu bucurie se aşteptămů veînretul lui şi învieré morțiloru
și g'udeţul, nădăindu -ne spre mila slaveei lui și spre slujba noastră .--
Evanghelie : " și se fie voỉa ta ca și în cerțu și pre pâmăntu ,. Cumu
în cerîu îngerii voia ta facu și înpreură săntu , aşa şi noi despre
pămăntu voia ta se facemu; Domneqeu mare-i , și înpreură cu toți
sfenţii tăi să fiimu .—Evanghelie : « păînré noastră sățioasa dă- o noao
astăți . , Sațiu grățaşte cé ce țaste firé noastră : ce e opu a fi tărie
astăại cuvăntul lui Domneqeu , a ta-i căştiga de măînre ; pelița lui
Hs. ſaste păînre stătutului nostru și trezvitului nostru ; și sfăntul și
lumiratul săngele lui Hs. pre spasenie noao și spre viſața de véci ;
rugămu- vă astaţi fără osăndă să ne cumerecumu cu sfănta pelița lui
124

ши к р.ІТ8. синџЕЛЕ 181 СЕ фимЅ г.Та к * 30мир , пк.р.


м.ЛpЕ ВРЕМЯ тр : ЕЧЕ ДЕ ASME KK виCE домноүл л толTE врѣми
фим , ГАТ.. EVГАЇE . шн Алс , нули грЕШЛЕЛЕ нолcтpЕ. К.
ши нои лъсъм8 грЕШици18р8 нәуіри. ДЕРЕПЧЕ шн 380 воwТЕ
ЦюрЕ ГРЕШНм , ши доп . фигх [ 48 ]нта НЕ рѕгкм СЕ ЛАСЕ ноли

мли въртос8 лрат но к крЕМ8 ривдитори си рим8. к


241. Аша ва АХca EA8 ноли ка нои крЕМ8 | х8са виновацилSp8
нофри . СЕ ПОМЕНиРЕМ8 PES 18 в . 13са ноw. CE дѣДЕРЕМ8

рх8 ДЕРЕПт8 px8 . H8 ВА А.С.І. Аш Нї- и Виск нодw ДЕ дом

НЕВЕЅ . ка ВРЕМ8 флчE нои ВЕЧирилор8 нощри , Аша ши EA8

ва флчE нодw НЕТРЕKЅт8. EVГлЇE, H8 HE 48VE нои л н.Пасти.


HETAPE CEM8 нои wАМЕРїн . ДЕРЕПть Aut H8 ни CE КАДЕ СА

НЕ ДЕМ8 нои кЅ вол - НЕ испити . к. испHTEAE синтЅ АЛЕ

ЕИ нолcтpЕ КРЕдинЦЕ СК ABEM8 ръвдарЕ . ДЕ СЕ НЕ р8гъMS


кинд8 ВРЕМ8 кѣдѣ ки дѣ. испиТЕ СЕ Н8 - гицици фиме.
212. ДЕ НХЛАсти, ЧЕ Кs Aұюторюл лЅи домНЕ %E8 ръвдарЕ СЕ ABEMS
ши 18кр8 ДЕСЕсфършитѕ СЕ прїимимЅ. к . ЧЕЛА ЧЕ - Ак -ЛКЕНЧЕ
испита каДЕ наплcТЕ. ши гицит8 ва филтр8 448. Е
ЧЕЛ . НЕ ВА къдѣ ши - ли ва тptME K8 дуютәрюл 18н домHERES

și curatul săngele lui, se fimu gata, că doaoră păînră măînre vremu


tréce de lume, că țise Domnul în toate vremi să fimŭ gata .-- Evan
ghelie : « şi lasă noao greşalele noastre, ca şi noi lăsămu greșițiluru
noştri ,. Derepce și dupa bootegžure greșimŭ și dopă făgăduită ne
rugăm se lase noao ; mai vărtosu arată noao, ca vremu răbdători să
fimu, că așa va lăsa elu noao ca noi vremu lăsa vinovațiluru noștri:
se pomeniremu reu , nu va lăsa noao ; se déderemu rău dereptu rău ,
nu va lăsa ; aşa ni-i qisă noao de Domneqeu, ca vremu face noi
veciriloru, așa și elu va face noao netrecutu . — Evanghelie : ' nu ne
duce noi în năpasti). Netare semu noi, oamerii; dereptů acé nu n
se cade să ne dămu noi cu voia-ne în ispiti , că ispitele săntu ale
ei noastre credinţe ; să avemu răbdare de se ne rugămu căndu vremu
cădé, că déîn ispite se nu înghițiți fimu de năpasti , ce cu agỉutoriui
lui Domnedeu răbdare se avemu și lucru desesfărşitu se priimimu
că cela ce-lů învence ispita cade în năpaste şi înghițitu va fi întru
ịadu , e cela ce va cădé și-lŭ va trece cu agịutoriul lui Domneder
125

к8 ривдарѣ шн ДE B4 трtv € достоиник8 - и . ши к8p8р . ДЕ


СЛАВЖ . ЧЕ - и гитит . ДЕ домНЕВЕ8 ЧЕЛор8 ЧЕ л’ля ювит8 ЕЛ8,

EVГАЇE. хиклѣн8 . т драк8 , ЧЕ К8 ҳлиншиг8 стя къ88 ДЕЛ


ЧЕРю . ши сколс € 14 мм ртхи wмя ДЕЛ рак . Ши Юда ДЕЛ .
243. Хc. и Алци м $лци ДЕ н8 циЧЕ ТЕ НЕ ИЮКЗвѣски нон
ДЕ wамк[ ри хиклѣНЕ ки EH 18 н ”аря фачE нодw ничE 8н

рх8 . ЧЕ ҳиклѣнол8 връЖМАШ848 радик . wаМЕРїй спрЕ нои

Іши фаЧЕ НЕКОЕ Лор8 ши нодw. к. ридик шарПЕЛЕ ши тр


. EA8 ши прилъсти вкл. ши вв . ШЕЛ . Пдім . ши къ

gSph ДЕ КУрхтатѣ 18н домHE8ES . ши Ей ши ҳMESA ши

ридики спрЕ АнсЅши ҳс . хиклѣн8ль ши три фарисЕН.


244. Іши ШЕЛарь Toүда | cпpЕ ПЕрирѣ С.І. ши Алцій мөлци ДЕ

РЕПтачѣ н8 ДЕ WАМғри НЕ р8 кмѕ СЕ НЕ НҳБъвѣски, ЧЕ ДЕ ҳи


клѣнял вражМАШ $18 ЧЕ тоци НЕ ЈЕМЕНТѣции. ДЕ СЕ Н8—ль
« рхгхдGим8 EA8 тр8 НЕМикь . СЕ н8 ПЕрим8 к8 EA8 . НЕ СЕ
отрим8 E18 Ангрѕ НЕМикь . ШИНИ СЕ КАДЕ СЕ 18 БАХcТЕ

MXM8 E18 к8 кѕ[ винт848 ] 18и домHE8E8 . к. А ТА АСТЕ -


пъръціа ши сила . ши сл.лв. BEVїм вѣк8A8н Аминь , тріл
ц нәи ачичѣ тн дърнире с . ABEMs oүповхинця таре . к . м

cu răbdaré, și de va tréce dostoinicu -i și curură de slava ce -i gătită


de Domnedeu celoru ce l'au iubitu elu . Evanghelie: “ hiclénuly
( ... ?) în dracul ce cu hlinşigul său căều deîn ceriu și scoase A
dam întăi omu deîn rațu și Iuda dela Hs. și alți mulți; de nu gice
să ne izbăvéscă noi de oameri hicléne, că ei nu n'ară face noao
nice un rău , ce hiclénolu vrăjmaşulu rădică oamerii spre noi și face
nevoe loru și noao , ca rădică șarpele și întră în elu și prilăsti Ev
va, şi Evva înşelă Adam , şi cădură de buînrătaté lui Domnedeu și ei
și zmeul, și (se) rădică spre însuşi Hs. hiclénulú şi întră în Farisei
și înşelară Iuda spre periré sa și alții mulți ; derept acé nu de oa
meri ne rugămu se ne izbăvéscă , ce de hiclénul vrăjmaşulu ce toţi ne
zementéști , de se nu - lů făgăduimu elu întru nemică, se nu perimu
cu elu , ce se urimu elu întru nemică , și ni se cade se - lu
blåstemămu elu cu cuvăntulu lui Domnedeu. — Evanghelie :) ' că
a ta ļaste împărățița și sila și slava în veciĩa vécului aminů ,.
Înralță noi acicé în dărnire, să avemu upovăinţă tare, că împăratul
126

245 , пірат8л л тот8 acТЕ ТАТкль ностр8 ДЕЛ ЧЕРю . ши | ns


ткрникә и сливит8. ДЕ СЕ Ѕповхим к8 КРЕдинц % TAPE HE

гиндинд8 - НЕ И СЕ шим кк ҳиклѣнЅA8 БРЕМ8 ЛВЕНЧЕ Ши

връЖм. Ш8A K8 сила татKA8и ностр8. Ши HE BEM8 прослави


к8 ЕЛ8 . Апои кинд8 ВА ВЕЛpи н слава са EA8 ва 44 киши

48 % 18крял8 18и ВЕЧїм вѣкЅАЅи. Аминь : — пис поль Гри


горів ди Мъҳамю , влѣт . 5. р . Кs . Wт рожко . 4. х. І.

246 , мсца . МАИ . І. Днь . Аминь .

a totu ſaste tatălŭ nostru deîn cerìu , și puternicu , şi slăvitu, de se


upovăimă cu credinţă tare , negăndindu-ne , și se știm că hiclénulu
Vremu învence și vrăjmaşul, cu sila Tatălui nostru , și ne vemu pro
slăvi cu elu ; apoi căndu va veînri în slava sa, elu va da cui-şi după
lucrulu lui în veciĩa vécului , amin . (Scris’a) popă Grigorie di Mă
haciu (in anul) 7127 , (dela Nascerea lux Crist) 1619 , (luna maiu)
10 ( dile ), aminй.

-

-
-
І
NOTANDA

1. finalul û este întreg aprópe tot - d’a - u n a , afară


numai când ultima consónă e aruncată d’asupra rîndului :
ф8риш8 ( 233 de 2 ori ) , T&TSpop8 ( 233) , тот8 ( 236 , 245 ) ,
хиклѣнол8 ( 244) , хиклѣн848
( 246 ) , хиклCHш808 ( 233 ) , ЧЕРюл8
(235 ) , па минт8 ( 240) , пъмънт ( 240) , пъмынт8лв ( 235) , 18
( 245 ) , EA8 ( 235 de 4 ori, 236 , 237 de 2 ori, 238 de

2 ori, 241 , 242 , 243 , 244 , 245 de 4 ori, 246 de 2 ori ),


Аор8 ( 234 de 2 ori ) , дат8 ( 235 de 3 ori, 236 ) , дим8 ( 242 )
дѣДЕРЕМ8 ( 242 ) , тр818 ( 235 ) , вор8 ( 234 , 235 ) , вpЕМ8 ( 241
de 3 ori, 242 de 2 ori, 246 ) , BEM8 (246 ) , гиндинд8 ( 234) ,

-Ат8pЕкатs ( 235 ) , [ 48 ] флптs ( 235 ) , флчEM8 ( 240) , фак8 а 3 -а


pers . ( 240) , СЕМ8 ( 242 ) , синтѕ a 3 -a реrѕ . ( 240, 242 ) , фим8
( 241 de 2 ori, 242 ) , фінм8 ( 240 ), poүгим8 ( 233 , 242 , 245 ) ,

домнНЕЛ8р8 ( 232 ) , p.cn8нск (236 ) , кигіs (236 ) , фiюля ( 236 ) ,


НЕСтинсѕ ( 236 ) , динцилор8 ( 237 , 244 ) , Амарѕ ( 237 ) , BESA8 ( 238 ) ,
сфынт8 ( 239 ) , ФЕрикат8 ( 239 ) , ЧЕРЕМ8 ( 239 ), n8TEM8 ( 239 ) ,
сф € т8 ( 239 ) , к8ps ( 239 ) , мWрцилора ( 239 ) , форт8шаго ( 237) ,
к8м8 ( 240 ) , кънд8 ( 242 , 246 ) , ДЕРЕПrs ( 242 ) , ВЕЧирилор8 ( 242 ) ,
НЕТрЕК878 ( 242 ) , ABEMS ( 242 , 243 , 245 ) , K8MEPEKSM8 ( 241 ) ,
AxсxM8 ( 241 ) , грешнцил8р8 ( 241 ) , грЕШим8 ( 241 ) , въртос8 ( 241 ) ,
виновацил8р8 ( 242 ), поМЕНиРЕМ8 ( 242 ) , ДЕСЕсфършитs ( 243 ) ,
128

npin mum8 (243 ), pruunT8 ( 243 ) , 14,18 ( 243 ) , YEAOP8 ( 243 ) , 1061T8
( 243 ) , wm8 ( 243 ) , wr18 (240 ), BP % KMAW8A8 ( 244 ) , 0 %%A8nM8
( 245 ) , nepums ( 245 ) , oypum8 ( 245 ) , GAZCTEM % M8 ( 245 ), n8ttp
NUK8 ( 246 ) , C5 % B4T8 (246 ), 18kp8A8 ( 246 ), BOWTESATS -M’AMS ( 238 ) :
une-ori frase întregi cu u întreg : EA8 A8 DANTS YEP 1018 W
0 % MXNT8A8 (235 ), EA8 yk8 AATS Tp8n8 ( 235 ) , YEAOP8ye a’8

105HTS EA8 ( 245 ) , N8 nepums K8 E18, YE CE oypums E18 ( 245 ) , CE


18 BAXCTEMXM8 E18 ( 245 ), etc .;
numai noă casuri peste tot cu finalul b = ů : fpewnMS ( 241 ) ,
Dumb ( 241 ) , TATXA ( 234 , 235 ), AYWTOPIA ( 234 ) , YIENTXMK

( 239 ) , Xukabu8a6 ( 244) , [18–Jab ( 245) , 81108% AM ( 246 ) , YEMA


proan ( 233 ) , afară de AspenTh Awk ( 242 ) , unde ambele cuvinte
sînt unite în AEPENTAYK ( 245 ) .

2. întrebuințat ca vocală nasală în interiorul cuvîntului:


MB.NKA ( 237 ) , bine ( 239 de 2 ori) ;
AEA ( 236 , 237 , 243 , 245 ) , Aber ( 242 ) , All.ntp’O ( 235 ) , dar
şi AEN ( 233 ), ba chỉar cu vocalisarea totală : All [ Mxxa4io ] ( 246 )
și at [Adaph ] ( 237 ) ;
oy [kuns] ( 236 , dar 238 : 8N TATH, 244 : 81 228 ) , ANTE ( 234 .
şi tot acolo : AINTE );
pentru a une -ori scris : ANTP8 ( 233 ) , MNKNAE ( 233 ), ANLE
abwe ( 234) , ANKZ ( 234 ) etc. , ér o dată prin acomodațiune .pm :
pmnzpaTga ( 245 ) ;
pentru grupul .pp, veţi mai jos No. 12 .

3. -EN- = actualul -in- : MENY870c8A ( 237 ) , KSMEPEK8M8 ( 241 ) .

KØBENTE ( 233 , 234 ) , « MENTE ( 232 ) , MENYE ( 243 , 246 ) , cbeniļju


( 240 ) , cenyBCK % ( 238 ) , gementByu ( 245 ) = actualul smin
tesce .

4. confusiunea între a şi u :

o pentru u : ACKOATAUH ( 232 ) , TpE6OH ( 234 ) , YEPWOT81 ( 234 ).


HOMEAE ( 234 ), coQAET8A ( 236 ) , AOMNESES ( 232 , 233 etc. ).
AOMNHEN8P8 ( 232 ) , KOPBŘE ( 237 ) , poprswaro ( 237 ) , Aonz (237
241 ) ; Xukaku018 ( 244 ) , dar și xukaku818 ( 246 ) , A8nx (241
etc.;
129

и pentru о : грЕШицил8р8 ( 241 ) , дөмнНЕЛВps ( 232 ) , виноваци


А88 ( 242 ) , 18рхнчита ( 236 ), нЅи ( 238 ) , dar şi нои еtс .

5. oa pretutindeni conservat, afară de bwcTPE (232) și mopte


( 236 de 2 ori );
oa de prisos : pw.гънд8- вь ( 233 ) ;

долюр * ( 241 ) =doard , “ pote ,.

6. ow == lungul o : ком "ТЕЦюрЕ ( 241 ) , коwТЕЦюр * ( 236 , 238 ) ,


БоwТЕлт8 - м'лм8 ( 238 ) , dar KoTERлци ( 234) ;

и= lungul i : [сх ] фіимя ( 240 , dar 241 , 242 : фим8 ).

7. t pentru -е : ѕичѣ la prеsіntе ( 238 , dar 236 etc .:


ИЧЕ), [лах] нолcтpt (238 ) , дѣ [aut] ( 236 ) ;
* pentru -е- коwrkuюр * ( 238 ) ;
i pentru -е : испити ( 242 , dаr tоt acolo si испиГЕ) , н
Пасти ( 242 de 2 ori , dar 243 : н.пасть ) , ҲЕМЕНТѣши la a
3 -a реrѕ . ( 245 ) ;

е pentru -і : [ н8] БЕРЕ [докинди ] (234) , [wАМЕри ) ҳиклѣНЕ


( 244 ) , HETApЕ [cЕМ8 нои] (242 ) ;
е pentru -i- : ВЕЛpЕТ . ( 239) , ВЕЛpЕТ8л ( 239 ) ;
е pentra –А : ЧЕЕ [чE] ( 235 , dar 234, 235 etc. : ЧЕл) ;
е pentru -й : Антре [ши гъмкосkyiE] (237 ) ;
, nu k saŭ A, în silaba accentată urmată de o silabă cu

finalul k ѕай а : лвїїpt ( 239 ) , АЧЕА (239 ) , ЧЕА ( 234 etc) .

8. –8м- pentru -2м- : K8MEPEKSM8 ( 241 ) ;


— иг- pentru –8г- : ҳлинингл ( 243 ) = XнкЛЕНШsr8 ( 233 ) , си
remarcabila соntrасtiune : хлин- = хикЛЕНЬ .

9. i dupa rpentru i : oүрнм8 ( 245).

10. e intre г şi т : ҲЕМЕНТкуји (245 ). =smintesce din slav .


скМЖТити .

11. alte particularităţi vocalice :


НЕЧЕ ( 236) , ДЕМЕ (237 ) ;
ДЕРЕВт8 (242 ) , ДЕРЕПЧЕ ( 237 ) etc.

12. n intre vocale trecut in r : [ Антр"] = pЕМА ( 233 ) , -


тр" ]xpЕМИЛЕ ( 239) , према ( 234 , 235 ) , ирима ( 235 ) , [ вь]
9
1 30

СЕМxpapЕЦи ( 234) , чирЕ ( 234) , Ант8pЕКлт8 ( 235) , АнтЅРЕКлцій


( 235 ), нЦЕЛЕПчSpt ( 235 ), мар8 [ ши пичолрк ] ( 235 ) , к8ps ( 236 ,
239 ) , к &pЕ (238) , коwТЕЦюр* ( 236 , 238) , коwТЕЦюрЕ ( 241 ) ,
МЕНЧ8poc8л ( 237 ) , (антр87] нтрѣpЕК8л ( 237 ), првoүрх (240 de
2 ori), 18мират8А ( 240 ) , крЕтиріи ( 239 ) , K8MEPEK8мя ( 241 ) ,
ВЕЧирилор8 ( 242 ) , wАМЕри ( 245 ) , wАМЕріи ( 242 , 244 ) , к8p8px
( 243 ) ;
n intre yocale trecut in nr : Бритатѣ ( 244 ) , ЕнерЕЛЕ

( 235 ) , мралци ( 245 ) , -уралци ( 235 ) , [ва] BE- ри ( 246 ) , ВЕЛpЕТА

( 239 ) , BENPETSA ( 239 ) , пърѣ ( 240 ) , пълpЕ ( 240) , мълpЕ ( 240 ,


241 ) , пилрх ( 241 ) , ТРЕМА ( 233 ) , илрима ( 234) ;
n intre vocale conservat : БиНЕ ( 232 ) , wчина ( 236 ) лѣнѣ
( 237 ) , поМЕНиРЕМ8 ( 242 ) , виновацил8р8 ( 242 ) .

13. g = de : домн. $ E8 ( 232 , 233 , 234 , 235 etc. ) , BESMS


( 238 ) , 8ИЧЕ ( 233 , 234 , 235 , 236 , 238 ) , 8имѣ ( 238 ) , виcЕ
( 233 , 241 ) , ися ( 243 ) , къ88 ( 243 ) , KZ88рь ( 244) , коwTEBATs
( 238 ) , коTE8лци ( 234) , Астхви ( 240 , 241 ) , астьви ( 240 ) , 8HAE
( 236 ) , B %88ТЕЛЕ ( 235 de 2 ori ), А88ици ( 234 ) , Aнкиви ( 233 ) ;

= г : ҳMESA ( 244) , ИКЗв'tскь ( 245 ) , ЅЕMЕнткции ( 245 ) ,


трЕҲкит8.8и ( 240 ) .

14. g =dz trecut in y = dj : ЏичE ( 243 ) linga 8ИЧЕ ( 233


etc. ) .

15. ЦюДЕЦ8А ( 239 ) , Ацюгорюл ( 240 ) , etc. , nichiri -* - intre


vocale saŭ urmat de vocală .

16. odin va : Awaци ( 232) .

17. alte particularități consonantice :


скърчкарt ( 237 ) ;

ХЕМЕНТѣши ( 245 ) ;
ДЕСЕсфършит8 ( 243 ) = desevarsit.

18. dupla post -articulare în construcțiunea substantivului


си adjectivul : ҳиклѣнол8 врхжмашSA8 ( 244) , ҳиклѣн8л враж
маш8лв ( 245 ) , патрѣ нолcтp3 съциwАса ( 240 ) ;
acelaşi fenomen prin alipirea post -positivală cătră substan
tiv & articlului prepositiv al dela pronumele ce urméză :
131

сфънта ПЕлица [лзи ши ) кырат8л синџЕЛЕ [ лян ] ( 241 ) , сл.Вит8.


H &MЕЛЕ [ тъ8 ] ( 238) = ПЕлица 4- , синџE ал- , HSME ал- , cela - ce
nu se întîmplă însă atunci când pronumele e preces de ad
jectiv : H &MEAE сфинт8 ал т8 ( 239 ) , па : н8MEAE сфинт8л
T48.

19. adjectivul pre-articulat și post -articulat tot- o -dată : YEA


АнтрЕкаці - н ( 235) , ЧЕА фицирничїни ( 234) .

20. întrebuinţarea corectă a articlului al : NEMENE CO% NTS


Ал тъ8 ( 239) , кЅВЕНТЕ АЛЕ лор8 ( 234) , а тли кишига ( 240),
АЛЕ нәАстрѣ БSpЕ АЅкр& pЕ ( 238 ) etc.

21. substantiv nеаrtісulаt dupa tot : л то.TE крѣми ( 241 ) .

22. nеаrtісulаt : домноү Ic8с Христос ( 233 ) .

23. genitivo-dativul femeesc cu -eei : CAABEEN ( 238 de 2 orị,


239 ) ;
си -iei: A8мїЕИ ( 233 ) ;

си -ei deslipit şi pus de'nаintea cuvintuluї: испиТЕЛЕ синт8


AAE ЕН
ноастрЕ КРЕдинцE ( 242) = .ЛЕ нолcтpЕ - ЕЙ КРЕдинцE = АЛЕ
КРЕДИНЦЕ - ЕЙ нолcтpЕ .

24. pluralul cu -ure : ЧЕРюрЕ ( 235 ) , А8крѕРЕ ( 238) .

25. tematicul -u- din latinul manus conservat chịar la plu


ral : мар8 [ ши пичоарв] ( 235 ) .

26. Аюрк ( 234), fara amplificativul -а .

27. forma pronominală enclitică în loc de cea absolută ::

Татх- и [ E дракөл] ( 237 ) , [к8] воА- НЕ ( 242 ) etc.

28. forma organică a personeſ a 3 -a sing . şti = lat. scit, în


loc de forma actuala analogica ѕtіе : ши татль ( 234 ) , уши
домНЕВЕ8 ( 234).

29. [ Ел8] 48 флота ( 235 ) .

30. organicul semu, seți, pentru analogicul sîntem , sînteţi:


CF M8 нон Wлмєрїи ( 242 ) , кои вотЕ8.лци ЧЕ СЕЦи ( 234) .
132

31. forme arcaice ale condiţionalului : CE TE PåncepE AEAA

Т.Тіл та8 ( 237 ) , СЕ ПОМЕНИpЕМ8 ( 242 ) , СЕ дѣдѣРЕМ8 ( 242 ) ,


unde ce =lat . si .

32. imperativ negativ cu -re- : H8


H8 В АСЕМxpapЕЦи лорѕ
( 234 ) .

33. reduplicarea negatiunії (?) : н8 н'ар флчE ( 244 ) , daca


пи сum- va este pentru н8 нѣp3 флчE .

34. аrd= actualul ar : Apx флчE ( 244 ) , Ap3 трекои ( 234 ) .

35. participie substantivate : [Аша нїни ) виск [ нодw ] ( 242 ) ,

Ч £ ршот8л ( 234) , ПЛЕКАТ8л ( 234) , а додw BE- PET ( 239 ) , BE.PETSA


( 239 ) .

36. propaginatiunea pronumelui : A'A8 ювит8 EA8 ( 243 ), си


в рягалци кои ( 234 ) , EA8 нİ - и кіnѕл нocтps ( 238 ) , АЅи Христос
К ! П8л іE BE818 ( 238) , са н8-ль фиг.4SHM8 EA8 ( 245 ) , НЕ дам8
нон ( 242 ) , СЕ А8 БАХСТЕМхм8 EA8 ( 245 ) , H8 HE A8% E нои ( 242 ),
Аша ніщи виси нодw ( 242 ) ;
pronume pleonastic: AOMNESE8 E18 as pants ( 235 ) , AATE AHMEN
парE - AE ( 233 ) , пърѣ ностри сициwаса д -w ( 240 ) .

37. vremu , vemu, veri în formarea viitorului : ASTE - TE - BEPH


( 237 ) , BEM8 прослХви ( 246 ) , вpЕМ8 ЛВЕНЧЕ (246), ВpЕМ8 ліс.
( 241 ) , вpЕМ8 р.64хтори си фим8 ( 241 ) , крғM8 ф.,ЧЕ (242),
ВРЕМ8 трѣчE ( 241 ) , крЕМ8 ккдѣ (242).

38. pentru prepositiunea de :


ДЕ = " daca ,: ДЕ н8 џичE ( 243 ) ;
ДЕ= " ca , : ДЕ СЕ фіи ( 236 ) , ДЕ СЕ Tпли ( 236 ) , ДЕ СЕ ДО
БІНДЕШи ( 236 ) , ДЕ СЕ НЕ р8гим8 ( 242 ) etc .;
врЕМ8 трѣЧЕ ДЕ Л8ME ( 241 ) .

39. mai tot - d'a -una se confundă în scriere condiționalul så


reflexivul se și conjuncțiunea să " dacă ,, scriindu -se de o po
triya CE : CE H8 мгицици фим8 ( 242 ) , СЕ К8ұеци ( 234) , СЕ Ч
p8пCEPE ( 237 ) , СЕ ТЕ връжмаш8 . Анші аль ( 236 ) , СЕ фим8 si ti
асоlо съ фим8 ( 241 ) , СЕ флчE ( 240 ) , СЕ ВИЧЕ ( 233 ) etc.
133

40. conjuncţiunea ci și pronumele relativ ce se scriŭ d'o


potriya ЧЕ .

41. accusativ fara pre : ШЕЛ Ядам ( 244) , ШЕЛарь Ioү

д. ( 244) , отрим8 EA8 ( 245 ) , тралци нои ( 245 ) , хиклѣн8.8


крЕМЯ ЛВЕНЧЕ (246), н8 Аса нои ( 238) , л'A8 ювит8 EA8 ( 243 )
сколCE 1дам ( 243 ) , НЕ Д8ЧЕ нои ( 242 ) , тоци НЕ ХЕМЕНТѣши
( 245 ) , н8-лк фигд8нм8 EA8 ( 245 ) .

42. dissimilatiunea ѕіntactica : BA BEAt фариш8 ши

да — ва ҶїЕ ДАВЕ ( 233 ) .

43. metatesa sintасtica : cи прослъвскK - CE ( 238) , СЕ СФЕН


цѣскX - CE ( 238 ) , с . Сливіски СЕ ( 238 ) , СЕ ТЕ вряжмаш8л ун

Шиль ( 236 ) , 48чE- TE - BEри ( 237 ) , c % poүгжм8 -НЕ ( 233 ) , вpЕМ8


pХБджтори са фим8 ( 241 ) .

44. specimen de firaseologia : CE TE вряжмаш8л уншАль , кх


тот8 - МЕНЧ & poc8л тат.- И Е драк8л , ДЕЧЕ СЕ ТЕ p8пCEPE ДЕЛА TA

тъл тъ8 ДЕЛ ЧЕРю , 48VE-TE- BEри к8 ЕЛ8 м фок8А НЕСтинс8 ( 236
237 ) = " de te înşelă vrăjmaşul, căci tatăl lui e dracul cel
de tot minciunos , decî, dacă te va fi rupt dela tatăl teŭ din
ceriu, te vei duce cu el în focul nestins.

45. ФЕЧори мъд8ларE A8и Христос ( 238) .

46. netare = - " slab ,, de unde prin augmentativul -âŭ actu


alul nătărâŭ " prost , : NETAPE CEM8 NOH ( 242 ) .

47. stătut= ' existință , trezvit = " susținere, : n3.ppe CTXT8


төлЅи ностр8 ши трENBнт818н ностр8 ( 240 ) .

48. op = "trebuinta , : E Wп8 д фи ( 240) .

49. а іnvеnсe= " a birui , : АЧЕЛА ВЕНЧЕ испита ( 243 ) , вpЕМ8

-ЛКЕНЧЕ ( 246 ) .

50. fericat pentru fericit : ФЕриклт8 паринТЕ ЧЕ ApЕ ФЕЧори

( 239) .

51. pelita cu sens de < corp , : к8 ПЕлица ши к8 софлЕТ84


( 236) , ПЕЛица A8и Христос ( 240 ) , ПЕлица А80 ши кӧрат8л сън
FEAE A8и ( 241 ) .
134

52. celariu = " camara , : тря тр8 ЧЕЛарюль тъ8 ( 233 ) .

53. intre = " de'nаintе , : трЕ ЕЛ8 сь стаи ( 236 ) .

54. ca cu sens de < cum , : ка ши нои лъсъм8 ( 241 ) , кл


ВРЕМ8 р.БАхтори с . фим8 ( 241 ) , кa нoи врЕМ8 лиса ( 241 ) , ка

врЕМ8 флчE нои ( 241 ) , ка радикь шарПЕЛЕ ( 244) , ка висE EA8


(236) .

55. Е си sens de < éra , : к8 ирЕМa CE KRЦЕЦи длТЕ , E K8

лимка ... (234) , Е ЧЕЛА ЧЕ ва къдѣ ( 243 ) , ЕЛ8 нїни кап8л нw


стр8, E A8и Христос кап8л і Е ВЕЌл8 (238) .

56. BE8A8 (238) .

57. Хио = " unde , : юw E скърчкарѣ динципор8 (237 ) .

58. Ачич ( 245) = " aiсе .

59. aти си ѕеnѕul < etiam, enim ,: АлТЕ лимки парЕ-ЛЕ Ам8

къ унтр8 м8лТЕ К8ВЕНТЕ ( 233) , Аша Ам8 съ въ p8глци ( 234) .

60. фирьНЕМикь (235) = " hemica ,.

61. АйТЕ , динТЕ ( 234) = "inainte ,.

62. А ЧЕ ши , ѕай : АМЕ ши ( 235)=?

63. plecat = ' aplicațiune, tendinţă ,, fațare = " simulaţiune,


prefасitоrій , : вѣДЕ толТЕ ФxцxpиЛЕ ТАЛЕ Ши пAEKAT8л тX8

( 234) .

64. castiga in loc de castig : ата- и кишига AE мъжPE ( 240 ) ,

65. хиклѣн8л ( 243 , 244 , 245 ) , хиклѣнолв ( 244 ) , хиклѣн8


A8 ( 246), ҳиклѣНЕ ( 244) , хиклЕнш8 8 ( 233) , ҳлиншигЅя ( 243) ,
cf. mаl ѕus p 112 No. 53 .

66. slavisme max insolite : прилісти (244) , oүповинца ( 245 ) ,

8повтимь ( 246 ) , надхинд8- НЕ (239 ) , тлъкованЇE ЧЕ СЕ ИМЕ -


ЦЕлѣұЕРЕ ( 233 ) , пъха ( 237 )=sl . Пыха <superbia ).

67. a gаmbоsi : к8 пъкат8 . АнтрЕ ши гімкосѣшE ( 237) = ?

68. darnire : мралц% нон Амичѣ л дърнире ( 245)=?


135

69. accentuațiunea e fórte rară, și generalmente cea nor


mala : c8 " ФЛЕТ8лви ( 235 ) , в ичE ( 233 , 236 ) , то"ци ( 240 ) , чE
рю ( 236 ) etc.;
accent urcat : poʻrxm8 (241 ) ;

accent scalut : ЧЕ А ( 235 ) , си стаи ( 236 ) , си да н ( 236 ) ,


но и ( 241 , 242 , 244) , БЕЦї я ( 237 ) ;
doua accente : т“ ( 233 ) , во " A ( 240) ;
max des sint accentate monosilabele : с в фим8 ( 241 ) , се
Авли (236 ) , се дѣДЕРЕМ8 ( 242 ) , ши CE фїЕ ( 239 ) , вЇяца ш'и
SHAE ( 236) etc.

70. paieric : ЦЕЛЕП’чёpt ( 235 ) , p.cП8н'cs ( 236) p8п'cЕРЕ ( 237 ) ,


8н'татъ (238 ) , ДЕРЕП’чE (241 ) , ДЕРЕП’тв ( 242) , ДЕРЕП’ть ( 242 ,
245 ) , сън'тв ( 242 ) , крЕдин°цE ( 242 ), дър”нирв ( 245 ) , мн'сла
ва ( 246) .

71. în privinţa ortografică , cfr. sus p . 65 No. 58 .

$
V
V.

LEGENDA SANTEI VINERI

CIRCA 1580
LEGENDA SANTEI VINERI.

INTRODUCERE.

§ 1. Legenda sântei Vineri , pe care o dâm ma la vale ,


este bucata cea mai lungă din tóte lucrările, originale și ne
originale, ale neobositului preut dela Măhacìu .
Ea ocupă în manuscris pag. 180–195 , fiind scrisă cu litere
mari și îngrijite, în şiruri drepte şi îndesate, mai puțin elegant
însă decăt Catechismul cel dela 1560 , deşi titlul şi unele ini
ţiale sînt aci de asemenea făcute cu roșu .

§ 2. Prototipul acestei legende e bizantin . Manuscrisul grec


al Bibliotece Imperiale din Viena pórtă titlul : Maptúplov tñs

αγίας Μεγαλομάρτυρος Παρασκευής , si se fncepe Intocmal ca


lucrarea lui popa Grigorie :

Εν ταϊς ημέραις εκείναις, του Лтрачѣля ұИЛЕ Epa oү wмь


ελληνισμού σφοδρώς κατακρα тр'aut ЧЕТАТЕ , крЕШинь дoүл
τούντος , κατώκει εν κώμη τινί ЧЕ Ши кралт , ши poүгa-CE тря

ανήρ θεοσεβής, ονόματι Αγά АскЅнс8 кътря Домнoүл , Е ЧЕЛЬ


swv etc. ) WM KEMA-A Stratonb etc.

Cuvintele : του ελληνισμού σφοδρώς κατακρατούντος , prin cart


pasagțul grec pare a se depărta de cel romănesc, în realitate

corespund în acesta din urmă " ruge intru ascunsu ,, adecă


de frica păgânismului ce erå la putere.

1 ) Nessel, op. cit ., pars V, p. 128.


140

Cu tóte astea , traducțiunea română nu s’a făcut din gre


cesce, ci din slavonesce, ba încă anume după o redacţiune
bulgară saŭ serbă, precum resultă din însuşi numele CBETA

TIETKA ,, carele se dà sântei Vineri nu numař în titlu , ceïa - ce


ar fi puţin important, de vreme ce un frontispiciŭ slavic, din
causa modež, putea să figureze într'o operă curat română, dar
se mai repetă necontenit chiar în text.
Dacă redacţiunea serbo- bulgară s'a publicat unde- va saŭ ba ,
acesta nu scim , şi n'o cunóscem nici în manuscris .

$ 3. O altă legendă a aceleiaşi sânte. Vinerị, cu mult mai pe


scart, se găsesce în Viețile Sânţilor pe luna lui iuliŭ după e

dițiunea bucurescénă din 1836 , unde ea se începe în urmă


torul mod :

" Sfânta cuviósa muceniţă a lui Hristos Paraskevi s'au nă


scut întru un sat din cele ce era în hotarăle Romei ceii

vechi, din părinţi hristiani , cu numele Agathon , etc.

Fără a urmări proveninţa acestui variant , tradus d'a -drep


tul din Meneele grece , precum dovedesce Paraskevi şi hri
stiană , cată să observâm că hagiografia numeră vr'o cinci sânte

diferite cu numele de Ilaparxeun, slavonesce lIataka, după fo


netism serbo -bulgar Petka , romănesce Vineri : sântă Vi
neri dela Iconia, serbată la 28 octobre; o sântă Vineri din
timpul lui Nerone, serbată la 20 martiử ; sânta Vineri fiica
lui Agatony, aceia ce ne interesă aci şi care se serbéză la 26

iuliů ; apoi o sântă Vinerĩ ruséscă, serbată în luna lui maſu ;


şi'n fine, o sântă Vineri dela Tîrnova, serbată la 14 octo
bre . )

Legenda celei dela Tîrnova, care este fórte populară peste


Milcov, ca patrónă a Iaşului , s'a scris romănesce în secolul

XVII de cătră cei doi celebri mitropoliţi ai Moldovei, Varlam


şi Dosofteiu .
In cel de’ntâiŭ ea se începe aşa :

2) Martinov, Annus ecclesiasticus graeco - slavicus, Bruxellis, 1863, p. 263.

i
-
141

часта скънтя ши прѣквЇwдсм фEчодря ПарасKEBA Ep4 ДЕ мо


Шїї дни fоив.AT, няскЅтя дил пяринци крЕдинчоши ши крЕШн

ни кüни , тр8 толтж вілца са к8 милосТЕНїE ши к8 флпТЕ 68HE


etc. 3) .
In mitropolitul Dosofteịu , aceiași legendă se termină cu ur
mătórea anecdotă :

Динтр’о палм? А свинціий слЛЕ ACTE ла свянтал ЕпископїЕ А.!


Рwм нь w K8къци , ши ла КючюлEVIn oүн даЦЕТЬ , Ад8с дин ца

риград , ДЕ Дмитрашко логофат8ль , прЕКЕмь моя сп &c Iwрдаки


CIіхтарюль л маса Д.Билій водж еtс . 4).
Ambele redacţiuni, a lui Dosoftețu și mai cu sémă a lui
Varlam , se întemeiază pe legenda cea bulgară a sântei Vineri
dela Tîrnova , scrisă în secolul XIV de cătră patriarcul Eu
timiŭ şi care se începe prin :
Сіл Ѕво СВАТАа прѣподокнад Петкі Wтчьство имѣАШЕ Ѕпїв —

ти , родиТЕЛЕ ЖЕ КАгочьстивін, ход £ шихъ въ всѣха кожиҳz ga


повѣАЕҲt etc. 5)
Să ne’ntórcem însă la sânta Vineri ' fiica lui Agaton , .

S 4. Popa Grigorie n'a făcut alt ce-va decăt a copiat o


lucrare străină, ca și mai sus cu Catechismul cel dela 1560 .
El conservă cu stăruință limba şi chiar ortografia origina
lului seŭ . Numai în trei locuri îi scapă de a preface pe n

între vocale în r : PTSPEKATE = întunecate, MEPPE = mene şi copa

=sunà; căt despre s însă , este mai puțin scrupulos , punêndu-l


adesea acolo unde originalul trebuia să fi avut pe g , de unde
resultă scrierea neconsecinte : glice şi sice, AOMNEGE8 și Adm

NESES , K2g8 şi K288 etc. , ceịa ce nici o dată nu ne întimpină

în lucrările proprie ale lui popa Grigorie .

3) Varlam , Carte românéscd de invațâturâ , Iași, 1643 , in-f. , part. 2 , f.


12—16 .
4) Dosoftețu, A synaxarului carte, Iaşi, 1683, in-f. , t. 1 , f. 61–6. — Cf. C.
Negruzzi , Pecatele tinereţelor , Bucurescř, 1872 , p . 264 .
5 ) Гаалникъ дружества србске словесности , t. 8 (Bielgrad , 1856), p. 131
141 .
142

S 5. Originalul , copiat de cătră preutul din Măhaciu, cată


să fi fost scris anume în regiunea Braşovului.
Un indice între mai multe ni se pare a fi decisiv în a

cestă privință .

Textul de mai jos întrebuinţéză cuvîntul boerésă în sens de


' femeiă , saŭ " nevastă " , ceſa-ce dacă nu mě înşel este

o particularitate aprópe exclusivă a grațului din partea cea


bî r s é n ă a Transilvanie , unde acestă vorbă s’a contras
astădi în borésă .
Se scie că nemuritorul nostru Anton Pann, voind să ridă de
Brașoveni , le pune în gură următorțul dialog provincial
despre fabricaţiunea vinuluř:

--Măi sóțe, văzťaï tu ghie ?


-Am văzt, måſ — qise — ş'o mie .
- No da cum îl ? de'l văzt, spune !
-- Da aŭ ît, mål, vo minune ?
De n'ai văzt, cred pot să?ți pară ;
No, mă, să - ți spun cum î dară.
îi albă și stenchişoră,
Răscăcănată la sore ...
--No mint tu, că n'ai văzt ghine,
Să ţi spun žo , cată la mine :
Ghia ae'i pë-un dél pusă,
Tot cu tepi pin ea împună,
Şi cochile, voinici tună
Póma ei de 1-0 adună,
Şi supt chicăóre împarcă,
Să-i cure zéma o calcă .
Apoi pă - acea zémă, dragă,
O botez ghin şi o bagă
In o scorbură întinsă ,
Cu bete d'alun încinsă,
De-aci mere o borés à
Ce îi zice cărjmărésă .... )

Ceia ce putem afirma în cunoscinţă de causă, este că în


Moldova, în Țéra - Romănescă și 'n munţii apuseni a Transil

6) Pann, Povestea vorbei, Bucuresc , 1852, t. 1 , p . 115-6.


143

vanie borésă = boerésă cu sens de ‘ muiere , nu există nică


irì, și nu se vede a fi existat vre- o dată .

S 6. Popa Grigorie nu ne spune anul, când a transcris Le


genda sântei VinerŤ.

Din împregiurarea că ea se află legată în manuscris anume


între bucata cea slavonesce din 1583 şi între Catechismul cel
copiat la '1607 , nu se pote conchide nemic , de vreme ce păr

ţile volumului nu sînt aşeqate într'o ordine cronologică.


Ori-cum ar fi, dacă nu copia, totuşi originalul trebui să fie
anterior anului 1600 .

Limba diferă puțin de a lu Coresi , și mai curând s’ar puté


Çice că e mai veche decăt acea din Omiliarul dela 1580 .
Din punctul de vedere curat linguistic, este un text de
multă valóre, mai ales ca morfologiă și ca sintaxă .
Nu e fără interes nică sub raportul sociologic .

S 7. Legenda sântei Vineri presintă tóte fantasticele peri


peţie ale unui basm , și tocmai de aceia era predestinată a
deveni fórte populară, căci oricare ar fi religiunea cea no

mina l a unui popor, religiunea sa re a lă va remăné


tot-d'a - una mitologică .

Nu este dară de mirare, că dintre atătea și mai atătea le


gende ale sfinților , una din cele de'ntăiŭ traduse în romă
nesce a fost anume aceia în care ni se povestesce, bună- óră,
cum : sfânta Veneri apropie -se la zmeu, şi călcă cu pićorul

“ spre falca zmeului , şi întră întro elu , şi trecu prin zgăul


lui afară , și fară stătu înaintia zmeului . ,

La acestă popularitate a sântei Vineri a mai contribuit la


Românî reminiscinţa sânte cele pagane cu acelaşi nume, a
sânte atat de venerate la vechi Romani ,) a acelei

deite Venere , dela care s’a numit ţiua Vineri la tóte popó
rele neo -latine, și pentru care par'că ar fi făcute într'adins cu

7) Cfr. Ackner, Die römischen Inschriften in Dacien, Wien, 1865, No. 33, 227,
353 şi maì ales 362 : ' Veneri victrici pro salute imperii... ,
144

vintele din legenda nóstră : mai frumósă fată de aćasta n'am

vădut

Inainte de a fi cunoscut hagiografia grécă , poporul român


avea deja în poveştile sale pe sânta Vineri cea transformată

în prima epocă a creștinării din Çeita Venere , după cum avea


-- cu schimbarea sexului — pe sânta Miercuri din Çeul Mer
curiŭ saŭ pe sânta Joi din deul Jove .

Sânta Vineri, de exemplu , din basmul " Fata moşului ,, încun


giurată de pui de balaurî, şerpi , nevăstuïci, cựuhureř , şopărle ,
năpărci și guşteri , şi păzită de o căţeluşă cu dinţi de fer și
cu măsele de oţel , º) , nu póte fi negreşit nici sânta Vineri

dela Iconia , nici acea dela Tîrnova saŭ de pe aiuri, ci este

curat antica Çeiţă Venere, născută printre monstrii oceanului ,


călătóre pe o bróscă testósă , amica tuturor animalilor, prin
cipiù al procreațiunii...

8) Ispirescu , Legende și basme, t . 1 , Bucurescì, 1872 , p. 95.


СТЯ ПЕТВА .

Атр’лчѣла хиЛЕ. Ера от wмь тр” дчѣ ЧЕТАТЕ . крЕШинь


дoүAVE ши к8рат . Ши р8г.-СЕ. тр8 АскЅнс8 . кътр . домноүл .

Е ЧЕЛЬ wм KEMA-A 11гатонь . Е во Epica A8 и KEMA-w Полфія .


ши ф8 відца лwp . ши лькЅирь EH. AE . ДЕ Аи фирь ДЕ ФЕЧери .
ши роуга- СЕ ЕИ . Атр8 Аск8c8 . тоть часоүл . Аша вичѣ

дж мЇE xpстолCE . пърaTE кaoүт ши спpЕ нон , ши д % ши


Нwaw плод с . фіE ши съ наскж . ДЕтр8 нон . ФЕЧорЕл . са8

ФЕЧwpиць . нои да- л'ам , сфнціE-ТАЛЕ . К8 тодть партѣ ЕИ .

ши ВЕНИА ЦЕрл домн8лви . , cпpЕ Ей ши ҳиСЕ лоры . 48xИ


ши Аск8лтж домНЕДЕ8 . p8гьчюHE воастрь . ши Е са нискж .
w ФЕЧорѣ . дилтр8 кои съ фії. ноүМЕЛЕ Ей сфнтА ВЕНЕРИ.
180. ши нашE- ва BEHЕри, ши къндь w ВЕЦи | коTEga aшa cz- и

( SÂNTA VINERI)

Intr'acélla zile era и omй іntr'acé cetate , crestinй dulce si curat,


și ruga- se întru ascunsu cătră Domnul. E celŭ om chema- l Agatonů ,
e boerésa lui chema - o Polfija ; și fu viața lor şi lăcuiră ei 35 de ai
fără de fećori. Şi ruga - se ei întru ascunsu în totừ časul, aşa ţicé :
då mie, Hristoase împărate ! cautâ şi spre noi , și dă şi noao plod
să fie și să nascã deîntru noi : fećorel sau fećoriţă ; noi da - l'am
sfinție -tale cu toată parté ei . Și venița îngerol Domnului spre ei şi
zise lorů : auzi şi ascultâ Domnezeu rugăciune voastră , şi e să nascâ
ofeéoré diîntru voi ; să fie numele ei sfănta Veneri ; şi naşte-va veneri;
şi căndă o reți biteza, aşa să- i fie nomele ei . Aşa zise îngerul Dom
10
146

ФїЕ ноМЕЛЕ ЕН . Аша хиСЕ ұEpoүл домнЅл8н. ши си дSCE


ДЕЛА ЕИ . ши Еи дѣлчи р8г A-CE K8 фрикь , кътрь домнөл .
шн нуск8 фEчодра сфнта REHЕри . Флоүнд 18и кроүмарю.
ді . ХИЛЕ ши коTE8лрж сфнта REHЕри , шини поүсжрь но
MEAE симта fЕН Ери. ши w 48 E толтя врѣмм. ДЕ
w Анкина кътря KECtpЕКА домн88и , шн пян AA Анoүл.
-ЦЕЛtcЕ тоать Aut домнолви . ши кинди Ера ДЕ чин
чи дни . Гинди - см . Атр8 синѣ , ши ѕиСЕ Н8 ми CE КА

ДЕ Н8мли ачич с. фioү ши съ 13к8ECK8 . ЧЕ ми сь каДЕ


с . м2 48кв . са проповЕДЖЕск8 лѣуѣ . домНЕВЕ848и мЇES . шн
при.. тоаТЕ САТЕЛЕ. ши тоТЕ ЧЫТАЦИЛЕ . шH Eши ноАПТk .

дил к8рта тъTЖНЕСК8 . Ши с . 48CE тр8 w METATE MApЕ ЧЕ


w KEMA . ЯнтиwұїЕ. Атр’zНС . АхкSим . oү 'мпират мapЕ . ЧЕ- ль
181. кима Интих пърат. ЧЕ Eры Грек . ши трь сфнта REHЕрн.
- ЧЕТАТЕ , ЧЕ Ера АЧЕП8 4 грии катрь wамини , шн ҳИСЕ
крѣДЕЦи вои тр8 санта троиця , ЧЕ Е А ТАТАЖи. ши А
фіїюлЅи. ши дX818н сфнты іс . Ҳc . к . АЧЕЛИ ACTE дѣДЕВһрь
домНЕВЕ8 . 18миньторю . ши сфнцигорю. ши спонторк . Ши
домНЕВЕ8ль домНЕВЕИ.wp . ши лвхца прЕ ЕЙ Ши моүлци доүди.а .
ши крѣдѣ , ши длци wАМЕНИ сп8нѣ Алтора , ши ла БЕСКРЕКь .

nului , și să duse dela ei . Și ei déacii ruga- se cu frică cătră Domnul.


şi născu fecoara sfănta Veneri în luna lui brumarỉu 15 zile , și bo
teqară sfănta Veneri, și-i pusâră nomele sămta Veneri, și o duce în
toatâ vrémța de o închina cătrâ beséreca Domnului , și până la anul
înţelése în toată lĩagé Domnolui. Și căndă era de cinci ani, gândi -sâ
întru siné şi Çlise : nu mi se cade numai acicé să fiŭ și să lăcuescu , ce
mi să cade să mă ducă să propoveduescu légé Domneqeului mieu, și
priîn toate satele, și în toate cătățile. Și eşi noapté diîn curtia tătâne
său, și să duse întru o cetate mare ce o chema Antiohie. Intr’ănsă lă
cuiža u 'mpărat mare ce -lů chima Antioh înpărat, ce era Grec. Și întră
sfanta Veneri în cetate ce era, începu a grăi cătră oamini și zise : cré
deți voi întru svănta troiţâ ce e a Tatălui și a Fițului și Duhului sfăntă
Is. Hs. ? că acela jaste dédevărů Domnedeu , luminătorĩu și sfințitorĩu și
spăsitoržu și domneqeulŭ domneđeilor. Și învăța pre ei , și mulți auziţa
şi crédé ; şi alţi oameni spuné altora, și la beşérecă şi priîn cetate,
147

ши прил ЧЕТАТЕ , aрх длци wАМЕНИ , cn8нѣ ад пърАТ8A8. Ши


ХИЧЕ должнє пър.АТЕ ВЕНИТ -48 . w БОЕрѣсь - ЧЕТАТЕ . ДЕ
проповЕДВЕЩЕ ши сп & HЕ ДЕ фiюль МарїЕЕН. ЧЕЛА ЧЕ доү р.
стигнить . Пярилцїи ноири кр $ЧЕ . ши ДЕКА 48ҳи АМЕЛЬ
лажрать . ЕЛЬ МАНИЕ-сь спрЕ А. ШИ ҲИСЕ сл8ЏЕЛwp 18. с.

мѣргь с w ад8кл . наинтѣ A8и . ши кxoүтa cпpЕ А. ЧЕЛ8 .

182. пя | рат . ши мира - сь ДЕ фрхмСЕЦИЛЕ ЕИ . ши ҳись слЅцилер


саAE с - ми дуюTE дәмHENESA Mї8 . ЧЕЛЯ ЧЕ КРЕ88 E8 Атр8
ЕЛЬ . к. маи фрямоась фaть ДЕ Ачаста н ”ам ВА88т . ши

ВнСЕ кътрь А ЧЕЛЬ ПърАТ, ЧЕ САМЬ ДЕ wмь Ефи шн коүм


ТЕ КЕАмь , ши виCE A. к.тр. EA8 . E8 сімТЬ w крЕШинж во
ТЕАтм . т н8MEЛE ми- E ста ПЕТка , шн ҳисЕ ЧЕЛЬ Апжрат .
кьтрь А н8 грии АшA ЧЕ МАИ БИНЕ ТЕ плѣкь домНЕВЕ8лви

мЇE8 . ши лкинж – TE АЅи. ДE флчE -TE- вою домня , ши л


Пырьтфсь спрЕ толТЕ клCEAE МЕЛЕ . Е сфнта REHири. p.cпoүнСЕ
Ши ХиСЕ 18и . АНАТИМА ... МЕЛЕ АМЕЛ8А , ЧЕ ХИЧЕ АША ШИ

ТЕ ... ши ат8нчи . МХННЕ - сь АЧЕЛ упират ... сл & цилwp A8и .


ПРЕДЕЦи - 8 ДЕ w ЛЕГАци . ши растигни - w - ВРЕМ . Укр8ЧЕ ка
ши домНЕВЕ838 ЕИ . ши ВЕДt- BЕМ ЧЕ ва фолоси ... ато

183. чи сфнта REHЕри . p8г . - сь ши | ѕись додМНЕ домНЕВЕ818

ſară alți oameni spuné la înpăratulu și zice : doamne în părate ! ve


nit-au o boerésă în cetate de propovedueşte și spune de fițulă Marieei
cela ce au răstignită pâriînții noștri în cruce ; și deca auzi acelů
inpârată , elă mănie -să spre ſa , și zise slugelor lui să mérgă să o
aducă înainté lui , și căuta spre ya celu pârat, și mira-să de frăm
sețile ei , și zise slugilor sale : să- mi agỉute domnezeul miu , cela
ce crequ eu întru elů , că mai frumoasă fată de acasta n'am văợut !!
şi dise cătră ia celă înpărat : ce samă de omŭ eşti şi cum te chea
mă ? Şi dise ſa cătră elu : eu sămtă o creştinâ botezatâ în numele
mi- e (sânta Vinery). Şi zise celŭ înparat cătrå Ya : nu grăi aşa , ce
mai bine te plécă domneqeului mieu şi închinâ -te lui , de face-te
voſu domnâ și înpărătésă spre toate casele mele . E sfănta Veniri
răspunse și zise lui : anatima .... mele aceluța ce zice aşa, și te ...
şi atunci mănie - să acel înpărat [și șise] slugilor lui : preîndeți-u
le o legați, și răstigni-o - vrem în cruce ca și domneqeulu ei, și vedé
va folosi.... Atoînci sfănta Veneri rugă - să şi dise : Doamne
148

MїЕ8 . ка8ть ши спpЕ МЕНЕ . с. но 48ДЕ - ch. драчїй спрЕ МЕНЕ

Ши трEMATE VEpoүл тъ8 . K8 Архтаря сиЛЕЛwp ТАЛЕ . Ши


милSaШЕ csфАЕТ8.8 мїЕ8 . дwАМНЕ ЧЕА ЧЕ АК8ұ8рь- Мь ши
алѣЦЕ ЧЕА ЧЕ АЅпт - сь к8 МЕНЕ . ши ли сфрьшит8л . p8г.
чюHЕЕН АЛwм. .. скля -сь ШИ ВИСЕ АМИН , ШИ Арь gНСЕ
Апой . cь ла8ДЕ -сь и ЕИ к8 тиНЕ домНЕ . Ши AT8нчи он
АЧЕЛА час иви -СЕ . oү ноwpь дил ЧЕРю . Ши Eши oүм ви

хорь марЕ дил норь ши 184 w підтрь марк фортЕ


ЕЛЬ
ши w nѕрта кънт8л . ка w фр8ль ши с& pa , ши 4
т8.лчи. иви - СЕ ЦЕр8л домн8A8и наинтѣ ЕЙ . Ши pЅпCE

ЛЕГътЅРЕЛЕ . дил ман8AE Ей ши гръи кътрь А хиCE H8 ТЕ


тѣМЕ , ЧЕ ЛАЅдь сила домн8A8и . домНЕВЕ8. тъ8 . Ши ATS
чи моүнчиторіи ЧЕ w ЛЕГА . КА88рь щось ла пXMЬНТ8. ШИ

ск8лар .-сь Ши стригарь тоци K8 Глас MApЕ . Ши ХИ

184. СЕрь мapЕ | АСТЕ КРЕДинца крЕШинѣскм ши Атлчи сфнта


REHЕрн. ръдик Мұн8AE сАЛЕ кътрь Черю . ши р8гa - CE AT8нчи.
wАМЕНїи м8xци Ей стрига ши ҳиЧЕ 18 - и Алт8 домНЕҲНs

маи марЕ . фирь домHENESA сфинТЕЕН fЕН Ери, ши тоаTE CAS


ұИЛЕ АМЕЛ8и пират. къgSpь цось наилTE сфнTEEM fЕНЕРИ
ши химд тоци ми ASАЦIE - HE сфнт , РЕНЕрн. ши но • оуит.

Domncdeulu micu ! caută şi spre mene, să no laude - să dracii spre


mene , și tremiate îngerul tău cu arâtarša silelor tale , și milujaşte su
fletulu mieu, Doamne ! [ de] cea ce încugʻură -mă, și alege cea ce
luptă -să cu mene! Și la sfărșitul rugăcğuneei psalom ... sculâ - să și
ņise amin; și țară țise apoi : să laude-să și ei cu tine, Domne ! Şi atunci
în acela cas ivi- se u noorů diîn cerỉu , şi eşi în vihoră mare diîn
noorů , și lua o piatră mare forte în elŭ și o purta văntul ca 0
fruîndă, şi sura ; şi atuînci ivi - se îngerul domnului înainté ei , şi
rupse legăturele diîn mănule ei , și grăi cătră ſa zise : nu te téme ,
ce laudă sila Domnului Domneqeul tău . Şi atuînci muncitorii ce o
lega cădură g'osŭ la pămăntu , și sculară -să și strigară toți cu glas
mare și ziseră : mare faste credința creștinéscâ ! Şi atuînci sfănta
Veneri rădică mănule sale cătră ceriu şi ruga -se . Atunci oamenii
mulți , ei striga şi zice : nu-i altu domniziu mai mare , fără domne
zeul sfinteei Veneri ! Și toate slugile acelui înpărat căzură g'osů în
aiînte sfinteei Veneri , și zicía toți : miluiaşte-ne , sfăntă Veneri , și no
149

фирьЛЕЦНАЕ НwacтpЕ... НЕ рег . ДЕРЕПть нои ши ярать ши


ноwя сімНЕ сcz фим ши нои крЕШини каши Т8. Ши с .

НЕ киным. Татьлён . шн фїюлüи, ши дҳ8лЅи сфнть ши хиСЕРЬ


тоци амнь . Ши ск8ла-СЕ ШИ БОТЕВА ЕИ . ШИ СЕ 48CE Ши

Л % 8да домноүл домHE8E8 . ши ДЕ ВА88 ЧЕЛЬ АПКрат . Avkat


ши мХНИЕ- ch . ши KEM. AATE CASци АЛЕ Л8и . ши хиСЕ ПРЕН
ДЕЦи - w ши w ЛЕГАци . ши афлаци w калдарЕ . ши дрДЕЦи
185. ПЕТри ши AE ҳмикроци шн | АЕ КЪглци и килдapЕ Ши въглци
плЅмк8 . ши CES ши смwАЛЬ си фіарьж шапТЕ ХИЛЕ . Ши
ШАПТЕ нопци, шн ашыпТА ҲИ БЪглци Ача [c]ть л килдapЕ .
ши АкоПЕрици к8 w підтри . Пжнж вою ВЕНИ ши E8 с. ВZ88 .
ши Аша ұИСЕ АМЕЛЬ Апарат к8 минЇE ши CE 48cЕ ДЕ Ачия .
ши сл8ұИЛЕ АЅи фѣчEрь Ашд . ши А Ш Аптеt ѕИ ВЕНЕ мпж
pAT8л ши ҳиСЕ ДЕСкоПЕрици. КЕлдарѣ . Ши w ДЕСкоПЕрирь ,
ши сфнта REHEри ск8ля-СЕ . ши стът8 м пичолpЕ КЪДАРЕ.
ши ҳиСЕ М.iPE ACTE cпpЕ МЕРЕ. ши 4ЧЕ18 лажрат въ88 . AME
мюди млрЕ , ши грxи кътрь сфнта REHЕри, ши ҳИСЕ ... АЅкр8- н
AE тиНЕ . ЧЕ Н8 сь при.ДЕ ДЕ ТИНЕ . ничE фок8лв . ничE АПА .
ШИ AT8нчи грии сфнга REHЕри. кътрь AMEA8 Апарат .

АпропїЕ -ТЕ ДЕ В £ 8и сила дѣдЕВър818н домHEZE8 , ши н8 сь

uita fără legile noastre ... ce rogă dereptů noi, și arată şi nooa sémne
să fim și noi creştini ca și tu , şi să ne închinăm Tatălui şi Fiſului
și Duhului sfăntă ; și ziseră toţi amină . Și scula- se , și boteqa ei, și
se duse , şi lăuda Domnul Domneqeu . Și de vâqu celă înpărat acélé ,
şi mănie - să , și chemă alte slugi ale lui, și zise : prendeți- o și o le
gați , și aflaţi o căldare , și ardeți petri și le zmicurați, și le băgați
în căldare , și băgați plumbu şi seu și smoală să fiarbâ în şapte zile
și în șapte nopţi, şi a şaptỉa zi băgați acřastă în căldare şi acoperiți
cu o piatră, pânâ voſu veni şi eu să vădu . Și așa zise acelă înpărat
cu mănie și se duse de aciña . Şi slugile lui féceră aşa . Şi a șapté
di vene înparatul şi zise : descoperiți căldaré. și o descoperiră. Şi
sfănta Veneri sculâ-se şi stătu în pićoare în căldare, și zise : mare
Taste spre meînre . Şi acelu în pârat văçu ace cỉudă mare, şi grăi cătră
sfănta Veneri şi zise : [ce] lucru-i de tine ? ce nu să priînde de tine
nice foculu, nice apa ? și atunci grăi sfănta Veneri cătră acelu în
părat : apropie -te de veţi sila dédevărului Domnezeu . Şi nu să putſa
150

186. 18та апропїa ДЕ ДҰгорѣла фокөлЖи. ши ДЕ К% 88 сфнта |


КЕНЕРИ . к. н8 СЕ полTE Апрепїa ничE кЅтавя A A8w АпA K8
мана . дил килдapЕ Ши ар8лки Wкраҳ8А . ЧЕЛ8и дажрат .

шн oүрви AMEA8 пърат. Ан АЧЕЛА час . Е сфнта fitHEри ЕШи


дил килд АРЕ К8рать ши фр8мwдсь . ши ат8.лчи äЧЕЛ8 пират
МЕРСЕ . ШИ СЕ апропЇЕ ДЕ А ши къg8 наилТА ЕИ . ши ps
ГА-СЕ мил8АШЕ-ма шарка 18и ҳс . А л8и домНЕВЕ8 . Ши pwгь
ДЕРЕПть МЕНЕ . доарь ми с'арь ДЕшкиДЕ Wкии мЇE C % фіѕ
крЕЦин8. ши 38 ши тоаTE сл & ұИЛЕ мѣЛЕ . ши цин8Tл -рах
рьцЇЕЕИ мѣЛЕ . ши милостиви -СЕ . сфнта REHЕри . ши къх8 к8
фаца Ла пъмълт8 ши ПлъCE . шн калт, ДЕ ЛАкримиАЕ СЕ
фѣЧЕ . ши ск8ль-СЕ ши лwд к8 мана ДЕрѣпты . ДЕ ЛакримиАЕ
ЕЙ . Ши SACE Wкын . ЧЕЛ8и пират. ши ҳИСЕ - H & MЕNЕ Tй
тылЅн ши фїюлзи, ши дX88и сфнть . с. ВЕВи . Ши AT8нчи

АЧЕЛ8и охрат въ88 . Ши Алци wАМЕНИ . М8ци НЕВолничи


187. ВЕДЕКА ЕЙ , Ши АЧЕЛВи пират. ЛЮминж ши | ВЕДЕРЕ мли
БИНЕ Ши ман врьтось . ДЕКЕТ манTE . ши пAEKA- CE ши л8w сфнта
ВЕНЕРИ . ДЕ ЛАкръмиАЕ саЛЕ . ши 18 АПь ши коTEBE AMEA8 -
пZрат . шн тоАТЕ слинЛЕ 18и . ши тоци wАМЕНЇE дил п%
рьція 18и : — ши трь сфнта REHEри глуди ши ѕись д8чE

apropița de dugoréla focului. Şi de vădu sfănta Veneri că nu se poate


apropiſa, nice cutiada, ia luo apa cu măna diîn căldare și aruîncă
în obrazul celui înpârat. Și urbi acelu în părat în acela cas. E sfănta
Veneri eşi diîn căldare curată și frumoasă. Şi atuînci acelu înpărat
merse și se apropie de ſa, și căzu înaiîntia ei , şi ruga-se : miluiaște
mă, șarba lui Hs . a lui Domnedeu , și rogă dereptů mene , doară mi
s'ară deschide ochii mie , să fiu creștinu , și eu și toate slugile méle
şi ţinutul înpărățieei mele . Și milostivi - se sfanta Veneri , și căzu cu
fața la pămăîntu și plăînse, și baltă de lacrămile se féce ; şi sculă
se , și loa cu măna deréptă de lacrămile ei , și uînse ochîi celui în
părat, și zise : în numele Tatălui şi Fițului şi Duhului sfăntů , să vedi !
Şi atunci acelui înpărat vădu . Şi alți oameni mulţi nevolnici vein
decă ei. Și acelui înpărat luminâ și vedére mai bine și mai vră
tosi decăt maite . Şi plecă-se și luo sfănta Veneri de lacrămile
sale , şi luo apă și boteqe acelu înpărat şi toate slugile lui şi
toți oamenie diîn părățița lui . Și iară sfănta Veneri găîndi și đise :
151

МК-вою . аркши тр”Алт , ЧЕТАТЕ . са проповЕД8ECK8. кЅвKH—


"T8А 18и ҳс . шн c. cn8ю лоры ки пъгини -с8 . коүм с. СЕ
когkgE . Ши с. СЕ К888HЕ . ДЕ корь ПЕри . ши с . 48CE . шн

МЕРгынд8 А пPE КАЛЕ . тьмпиня Алты Апарат . ЧЕ-А КЕМА .


1тиҳм . лаьрат. Іши ҳИСЕ катр А ЧЕЛ8 Апарат . Цюпинkch
ЧЕ МЕ ЕШЕ . ши коүм8 ТЕ КЕМЕ , ЧЕ Н8 TE Акини дом
НЕЕЙ МЕЛЕ . А гръи кътрь АМЕЛА Апарат . Ши мира-с , ДЕ
фрһМСЕЦил : Ей , ши трЕБh - w ши ҳисЕ ДЕ oүнДЕ ЕШЕ . сфнта
REHEри pxcпoүнСЕ кътрь E14 ши ҳиСЕ. Eoү съмт8 w крЕ –
шинж коTE_ATE. TH &MEAE мї-и ста Петка , ши ҳисE KZ
трь А ЧЕЛ8 Апарат . п.1сь 48п МЕНЕ . ши крѣДЕ л дом
188. HE8E8 мЇES . ши | Цюра - ци - м - вою унинтѣ домНЕВЕәүл8и

мї8. с . фіи доамны мЇE ши тажрхтѣсь тоүтЅpop8 полATE


лер мѣЛЕ . Е си ноү Аск8лтарET МЕНЕ , да-ТЕ- вою спPE MAPE

м8.лки. ши віяць н8 ВЕРЕ Авѣ . ши ATSчи сфнта REHЕри .


грли кътрь E48. Цін ҳис . діавоAE TSPEKATE ши тад8ЛЕ САЯГА
гадоляли ( sic ) . Ши ATSчи мъНИЕ - сь АЧЕЛЬ пірат. ши ҳИСЕ
сл8џилwp CAME . приДЕЦи - w cx W 48VEMh , Анди.АТА ЧЕЛ8и

ХмЇE8. ди. ЧЕ“ГАТЕ . ДЕ сh w минжлчи . Е сь кир8ирЕ спPE


ҳмЇE8 ши съ но ПЕрирЕ . ДЕ ЕЛЬ ПЛЕКА- НЕ- ВРЕМь ши лки

duce -mă-voỉu yarăşi într'altă cetate să propoveduescu cuvăntul lui


Hs . și să spuịu lorŭ că păgăni-su, cum să se botéţe şi să se cu
nune, de vorů peri . Şi să duse și, mergăndu ſa pre cale, tămpina
altă înpărat ce - l chema Atizma-înpărat . Şi zise cătră ſa celu în
părat : giupănésă ! ce omŭ ește și cumu te chemă ? ce nu te în
chini domneei mele ? Ťa grăi cătră acela în părat, şi mira - să de frăm
sețile ei , și întrebă- o și zise : de unde ește ? Sfanta Veneri răspunse
cătră elu și zise : eu sămtu o creştinâ botezate în numele mi-i (sânta
Vineri ). Şi zise cătră ſa celu înpărat : pasă după mene și créde în
domneợeul mieu , și giura-ți-mă-voỉu înainte domneqeului miu să fii
doamnă mie și în pârătésă tuturoru polatelor méle; e să nu ascultaret
mene, da- te - voſu spre mare muîncă , și vițață nu vere avé . Şi atuînci
sfănta Veneri grăi cătră elu şi zise : diavole înturecate și ſadulo sluga
ịa dolui ! Şi atuînci mănie - să acelă înpărat şi zise slugilor sale : priînde
ţi - o să o ducemŭ înaiîntia celui zmieu diîn cetate de să o mânâinci ; e
să biruire spre zmieu şi să no perire de elů, pleca -ne-vrem şi închina
152

на - НЕ - врѣмь ши но и ЕИ . ши домНЕҲ € 848и ЕИ . К% тр’лчѣ


ЧЕТАТЕ . oүл ҳМЕ8 фopTE марЕ Жкви . тр8 ЕЛ8 дідвол8лв .
Ши тоаТЕ 48х8pЕЛЕ НЕК8pATE . ШИ АМЕЛА АХК8ия A4 ЕЙ , шн -А

p8га ЕЕИ ка ши домНЕВЕ8 . ши АЧЕЛ8 парат крѣдѣ тр8


Ель , ши тоаTE сл8ұИЛЕ 18и . ши тоци wАМЕНїЕ 18и . ши д
189. тончи д8CEрь сфнта РЕНЕ ри ЧЕТАТЕ . ши ДЕшкисерь пор
Тад . ши w 48серь к3трь XMЕЅ съMTA REHЕри . Въg8 gMESAь .
ши - ши фѣчE K8 мина кр $ ЧЕ . H MЕЛЕ 18и с Хc . ши 4
тоүнчи фери дідвол8л . ди ҳМЕ8 ши тоаТЕ Дҳ8pЕЛЕ НЕК &p ATE.
ши Ат- мчи сфнта REHEри апропїE-CE AA ME8. Ши КАЛКЫ
к8 пичор8л спрЕ філка ҳМ € 8.8и . ши тря утро EA8 . Ши
тр EK8 при ҳгь8 18и афары , ши тарь стьТ8 . найнти
ҲMESA8и . ши Ат8нчи стригж дідвол8ль , шн виCE w миШЕЙ
ДЕ нои кSM HE p8шинъм нон . 'А. ДЕ БАРБАЦИ ЧЕА ЧЕ ЕДам
ЧЕТАТЕ. ДЕ № фaть НЕ р$ шинжм нои . Ак8м ши фѕцирь
афари дил ЧЕТАТЕ . толТЕ 48xspЕЛЕ . ши ATЅнчи АМЕЛЬ Алм
рать . ши въ78 АЧАЛА . Ши крЕ28 . ши пAEKApk-CE тоци Ана
инта сфнTEM REHЕри . ши ВИСЕ АМЕЛЬ Апьр ят . милЅАШЕ-НЕ
сфнт. ВЕНЕрн . с. крѣдЕМ ши нои ҳс. м домHESE8л тx8 .
ши коТЕХЬ АМЕЛЬ Апарат . ши толTE сл8џиЛЕ А8и , ши тоци

ne-vrémů și noi , ei şi domnezeului ei. Că într'acé cetaté uîn zmeu


forte mare lâcuia , întru elu diavolulă și toate duhurele necurate, și
acela lăcuita la ei , şi -l ruga eei ca şi domnedeu, și acelu înpărat
crédé întru elů , și toate slugile lui și toți oamenie lui . Si atonci du
seră sfanta Veneri în cetate , şi deşchiseră portaa, şi o duseră câtră
zmeu . Sămta Venerí văzu zmeulů și-și féce cu măna cruce în nu
'mele lui Is. Hs . , și atunci fugi diavolul di zmeu și toate duhurele
necurate , şi atuînci sfanta Veneri apropie - se la zmeu , și călcă cu
pićorul spre falca zmeului, și întră întro elu, și trecu pri zgăul
lui afară, și țară stătu înaintỉa zmeului . Şi atunci strigâ diavolulů
și șise : 0 , mișei de noi ! cum ne ruşinăm noi 1000 de bărbați, ceia
ce eram în cetate, de o fată ne ruşinăm noi acum ! Şi fugiră afară
diîn cetate toate duhurele . Și atunci acelŭ înpârat și văzu acķalța și
crezu , și plecară -se toți înaintỉa sfintei Veneri. Şi dise acelă înpărat :
milužaşte -ne, sfăntă, Veneri , să crédem și noi în Hs. în Domnezeul
tău. Şi boteză acelů înpărată, și toate slugile lui, și toți oamenii


153

190. waMEHİи А8и . Ачаа л толт E. крЕХ8рь ши са коТЕХарь :


ши атоүнчи сфнта REHЕри , виCE . арь ми CE КАДЕ MїЕ СЕ
мь доүк , ши CE д8cЕ тр'S METATE марЕ ЧЕ А3к8ия . oүл Гih
рат мapЕ ЧЕ -А КЕМА 11клит Альрат . ши трь сфнта REHЕри .
ЧЕТАТЕ , ши ЧЕП8 л гръи қ трь wАМЕНИ . крѣДЕЦи кои
н8MEAE тать 8и . ши фiюлЅи ши дҳ8лзи сфнты и лЅн . іс . Хc .
КХ АЧЕЛА Астӣ дѣДЕВЫрь . ши 48ұИ ЧЕЛ ПрАТ. ДЕ А. шн

KEMA- W ши ҳиСЕ. кътрь м . ЧЕ wм Ещи, шн коүм TE кѣмь .

А ҲИСЕ кътрь ЧЕЛ ПАРАТ . : 8 САМть w крЕШинь БоTEZATж


HSMETE Mїни Петка , ши кpEx8 тр8 сфнта троиць , ши ҳиСЕ

ЧЕЛ лаьрат . кътрь А. H8 8ИЧЕ к. Еши БәТЕХать , ЧЕ пась

ДЕ рогь домHEZE8л мї8 . ЧЕЛЯ ЧЕ КРЕZ8 E8. ши 48р а - ци- м

вою . Анлинтѣ домНЕВЕ848и мЇ £ 8 . коүм ад8ЧЕ-вою ши пон E


вою слава мѣ . ши чинстѣ мѣ спрЕ кап8л тъ8 . ши съ фін
191. домня мїв ши мпжратѣсь , то тѕрорь полаТЕЛwp МЕЛЕ . Е с .
н8 АскRлтаpЕ МЕНЕ*) . Е8 да-ТЕ- вою. cпpЕ марЕ М8.лкь. ши рѣ
морTE wмори -ТЕ- вою . Е сфнта BEH Eри ҳИСЕ . А8и Анатима
фїюл8 дїaвoлoүллЅи, врхжитәрю ръ8 . ши къHE p88 . Е8 крЕЈ8

*) Aci cu o mână posterioră adaus beu d'asupra luị H8, ér pe dela ACK8A
TAPE şters şi înlocuit cu AE , adecă : 0% H8 BEN ACK8ATA AE MENE .

lui : acřaa în toate crezură şi să botezară . Şi atunci sfănta Veneri


qise : fară mi se cade mie se mă duc. Şi se duse într'u cetate mare
ce lăcuița uîn părat mare ce -l chema Aclit- în părat. Şi întră sfănta
Veneri în cetate și începu a grăi cătră oameni : crédeţi voi în nu
mele Tatălui şi Fiſului şi Duhului sfăntă a lui Is . Hs . , că acela laste
dédevărů ? Și auzi cel înpărat de ya , și chema - o și zise cătră îa: ce
om ești și cum te chémă ? ľa zise cătră cel înpărat : eu sămtă o cre
ştină botezatâ, numele mi-i (Vinerỉ) , şi crezu întru sfănta troiţă. Și
zise cel înpărat cătră la : nu dice că eşti botezată , ce pasă de rogă
domnezeul miu cela ce crezu eu, şi g'ura -ți -mă - voịu înainte domne
deului mieu , cum aduce -voiu și pone-voịu slava mé și cinsté mé spre
capul tău, și să fii domnâ mie și în pârătésă toturorů polatelor mele ;
e să nu ascultare mene , eŭ da-te-voſu spre mare muîncă , și ré morte
omori - te -voſu . E sfănta Veneri zise lui : ' anatima, fiſulu diavolullui ,
vrăjitoriu rău şi căne rău ! eu crezu în Domnezeul mieu, de dereptu
154

домHENESA мЇES. ДЕ ДЕРЕПтя домHENEOүл мїES. H8 H8мли


тр & noүл. ЧЕ ши соҳфлЕТ8А да- л - вою . cпpЕ мялки. проклеци
с . фіE моүлчиторіи т.н. ши домНЕЕИи тки коү тиНЕ . ши
АтЅнчи мини - сь АЧЕЛ Апарат коү амлрь , ши AT8- ми ҳИСЕ

м8лниторилwp A8и, съ ад8ки w KZлдарё , ши са пїнс£ВЕ ПЕТри .


ши CES ши СЕ АДЯкЬ Блоүмк8 . ши смолль ши*) БАЦЕ АМА

фаты. килдapЕ с. філрвь трЕЙ ХИЛЕ ши т трЕИ нoпци.


ши**) д8CEрь сфнта REHЕри, кътрь фокл , ши кътрь килдapЕ .
ши НЕ сталнаинтрѣ . тоци ши Eши w парк дил фокь млрЕ .
192. дилтр’АЧЕЛ фок | Ал Awp . ши лконц8ph–и. АЧЕЙ мЅнчитори.
ши арсерь тоци тр'avЕЛ час . ши сфнта REHEpи cта ачів
ши р8г. -CE K8 ұлwм дин салтири . Аша вич't милЅАШЕ - ми

домНЕ к спре тиHE oүповьАШЕ coүфлETSA MİES. шн ла сфрь


шит8л рягычюнЇEM ұлюмлЅи. ҲИСЕ амин . ши къgS AMEAK -
пьрат . м8.лчиторіи ли къ ПЕрирь , ши спъри E- ch . Ши фрикь
марЕ ф8 cпpЕ " ЕМЫ . Ши KEMх слЅұнЈЕ АЅн тодТЕ , Ши ТРЕБА

ЕИ . ши виCE cпoүнЕЦи - ми НЕ вою фЧЕ ЧЕїн мағЕНИци , шн


ВиСЕрк кътрь EA8 . с . ноү- и тЬЕРЕ КАП8л , к8p8нд8 AMEши wАМЕНН

*) Cu o mână posterióră adaus d'asupra : 0 % ,


**) m : W.

Domnezeul mieu nu numai trupul, ce şi sufletul da - l -voỉu spre muîncă ;


Procleţi să fie muîncitorii tăi şi domnezeii tăi cu tine ! Şi atunci
mănie - să acel înpărat cu amară , şi atuînci zise muîncitorilor lui să
aducă o căldare şi să piisede petri și seu , și se aducă blumbu și
smoală , și bage acủa fată în căldare să fiarbă în trei zile și în trei
nopţi. Şi duseră sfănta Veneri cătră focă și cătră căldare şi ce sta
înaintré toți, și eşi o pară diîn focă mare diîntr’acel foc al lor, şi
încong'ură -i acei muncitori, și arseră toți într'acel čas. Și sfănta Veneri
sta acii și ruga -se cu psalom din săltiri ; aşa ţicé : miluřaşte -mă,
Domne, că spre tine upovățaşte sufletul mieu ! Și la sfrăşitul rugă
ciuniei psalomului zise : amin . Şi văzu acelŭ înpărat muîncitorii lui
că periră , şi spărie-să, și frică mare fu spre elů , și chemă slugile
lui toate şi întrebă ei și șise : spuneţi- mi , ce voịu face ceştii ma
gheniți ? și țiseră cătră elu : să nu-i tăere capul, curundu aceşti
155

тоци Kzтрь домHEBEoүл ЕИ . ФАЧЕ - Е- ВА ДЕ ПЛЕКА-СЕ- Вwp . Ши


AT8нчи виCE клит шырат. к.трь сл8ұИЛЕ 18н . ТКАЦїни

капoүл ***), ши сфнта REHЕри. p8га -СЕ АЧЕЛwp м8лчитори шн


ВИСЕ Лысаци - м , ши годи[ ци ]-ми са фак рѕгьчюни . съ м .
рог8 кътрь ҳс . домНЕХиoүл мЇE8 . Іши висерь EИ регk- TE K8p8нд8.
193 , ши АтЅнчи сфнта REHЕри , p8г. - CE K8 лакрымн . ши плънцѣ . |
ши ѕича домНЕ ДЕСПЅЕТорюл , пиринТЕЛЕ А тоүт цинотоүл . ф
кьторюл ЧЕРюлви . ши ал пьмінтол8н . доү8и- мь ши аск8лты-Мь .
шарка та тр'ачECта час рог8-ТЕ си флчи МЕСЕрѣpt та , ши с .
дан . мърія та . ЧЕЛора НЕ ворь флчE . помѣня мЇE . ши прино
c8л . ши •АЕТ8ргіE. ши 18минар Е. ши вWр чинст [ и] . Ачасть 8и .
БАвѣшE - E домНЕ клCEЛE Awp . Ши фїчорти wp ши ҳолдЕЛЕ Лwp.

ши докитәЧЕЛЕ Awp толТЕ . ши фoүг , ДЕ ЕИ тоаTE Ax8риЛЕ


рѣAE ши фирмикьтоаpЕЛЕ ши сафЛЕТЕЛЕ Awp cъ фіE A8ми
н :3ТЕ . Е ЧЕЛА ЧЕ Н8 w ва чинсти Ачаста Ви BEHEpt марЕ .

к8 милосTEHİE ши к8 p8гьчюHE . AA БECtpЕКА . арь ЧЕЛА ЧЕ

ВА А8кра тр’ънса АЧЕла си фїЕ БАХcТЕМАТ . Е ЧЕЛА ЧЕ w ва


чинсти ши w ва пости шARTE 8ИЛЕ . с. фіE A8и съНЫТАТЕ .

*** ) Aci un semn, şi apoi adaos jos la margine cu aceași mână : к8p8ндо

ши досЕрь сфнта REHEри същи TAE кaпoүл.

oameni toți cătră domneqeul ei face- e - va de pleca-se-vor, Şi atunci


qise Aclit înpărat cătră slugile lui : tăſați-i capul curundo . Și doseră
sfănta Veneri să -i tae capul. Şi sfănta Veneri ruga - se acelor muîn
citori și șise : lăsați-mă și ogodiţi-mi să fac rugăciuni, să mă rogu
cătră Hs . Domneziul mieu . Și șiseră ei : rogă- te curundu. Şi atunci
sfănta Veneri ruga -se cu lacrămi şi plăngé și dicța : Domne despu
etorſul, părintele a tut ținotul, făcătoriul cerțului și al pămăntolui !
audi-mă și ascultă -mă , șarba ta, într’acesta čas ; rogu-te să faci me
seréré ta şi să dai mărița ta celora ce vorů face poménâ mie și pri
nosul şi leturghie și lumănare, şi vor cinsti aćasta ļi , blagoslovéşte - e,
Domne : casele lor, şi fićorii lor, şi holdele lor şi dobitocele lor toate ;
și fugă de ei toate duhurile réle , și fărmăcătoarele ; și sufletele lor
să fie luminate ; e cela ce nu o va cinsti aćasta di veneré mare cu
milostenie şi cu rugăciune la besérecă, iară cela ce va lucra întrắnsa,
acela să fie blăstămat ; e cela ce o va cinsti și o va posti şapte
dile, să fie lui sănătate şi ertācụune păcatelor ; şi cine nu o va cin
156

ши ЕртьчюHE пъКАТЕЛwp. ши чиHE H8 w ва чинсти сфнта


КЕНЕРИ , ЧЕ w ва сирка ДЕ 18
ВОЕ Кs карНЕ С48 K8 Бр1.86

194. фырк ДЕ xарци. CA8 к8 көрвİE . ca8 фїЕ к8 ЧЕ 8крs | p18 .


съ ф &pЕ НЕТАРЕ . Е пяринцїи лЅн съ н8 сарь покхи , съ фік
ист8кан . АЧЕЛА гр8ма88 ши к8 мян8AE саЛЕ . АМЕЛА WMЬ СХ
н8 кир8АСКА . к . сфнта REHЕри . ръстигнит8 - с'48 с . ДЕ ВОЕ
кр8чE коү wцит . ши к8 ФЕРЕ АДКПарь–ль . Ши кәү с8лиц .
ла8CEP % -л косТЕМЕ АЅи , прилтр8 с. АлСЕ ноw лѣЏЕ . дом
ноүл нocтps iс . Хc . ши дЅпя 4ME грии света REHЕрн, ши
ҲИСЕ мєлчиторилер фАЧЕЦи коум в'A8 вис воа домнЅл во
стр8 . Ши ПЛЕКь кап8л рос. Ms.лнито ... ши тKE K8 спата ка
18ль ЕИ. ши 18 домноүл крать свфлЕтоүл ЕИ . мън8AE
САЛЕ . ши-л 48CE ЧЕРю . ши фост-A8 тижpt каполЅи EW

свнTEM REHЕри. АЅна АЅи коүпторк . КВ . ДЕ ВИЛЕ ши ноу...


домноүл с . - и фіїв прихникәүл ЕИ . АтолчE... лhch CE- и фis .
кънд 48 наск8'T . A8 на 18и кр8марю ДІ . ВИЛЕ . ДЕРЕПть АЧА
8H ЧЕ Блови ... ACTE каса , 4MEA oүAE - и ЧЕТЕ ... сфнТЕХИ НЕ
HEри . с. ва ЧЕТи ши сь ... сп8HЕ WАМЕНИЛwp : и пис Пол

195. ГригоріE Wт Махачю . мсца Авгoүст . в . днь . — |

sti sfănta veneri, ce o va spurca de voe cu carne sau cu brăînţă


fără de harți, saŭ cu curvie saŭ fie cu ce lucru rău, să fure neta
re, e pârinţii lui să nu s'ară pocăi, să fie istucan acela [cu ? ] gru
madu, și cu mânule sale acela omŭ să nu biruịască ; că sfănta ve
neri răstignitu -s’aŭ Hs . de voe în cruce, cu oțit și cu fere adăpa
ră-lů, și cu suliţa înpuseră -l în costele lui , priîntru să lase noao lége
Domnul nostru Is . Hs . și dupa ace grăi svănta Veneri şi zise muîn
citorilor : faceți cum vau dis voa domnul vostru . Și plecă capul g'os.
Muîncito .... și tae cu spata capulŭ ei . Și luo Domuul curată sufle
tul ei în mănule sale și- l duse în cerĩu. Şi fost- au tăſaré capolui ei,
svintei Veneri, în luna lui cuptorňu 26 de dile, și nu lăsâ Domnul
să-i fie praznicul ei atoînce, [ci] lăsă se -i fie când au născut , în luna
lui brumariu 14 ţile ; dereptů aća și ce blagoslovi ... faste casa a
ceſa uînde-i ceteſşte] . . sfintei Veneri, să va ceti şi să (va] spune oa
menilor. (și a scris popa Grigorie din Măhaciu, în 2 ţile ale lune
lui august).
NOTANDA

1.- fіnаlul u intreg : АЧЕЛ8 ( 186 , 187 de 2 ori, 188 , 189 ) ,

ЧЕ18 ( 182 , 188 de 2 ori ), проповЕДЗЕСКs ( 181 , 188) , МЕргынд8

( 188), коүм8, к8м8 ( 188 , 190 ) , симт8 1 -a реrѕ. ( 188 ), тоү


т&pop8 ( 189) , EA8 ( 183 , 189 de 2 ori, 190 , 193 ) , фїюля ( 192 ) ,
крЕNЅ , крЕ88 1 -a реrѕ . ( 183 , 192 ) , ДЕРЕПтя ( 192 ) , БлоүмкЅ ,

ПАЄмк8 ( 186 , 192 ) , к8p8нд8, к8p8ндо ( 193 de 3 ori) , pors ( 193 ) ,


АскЅнcs ( 180 de 2 ori), лхK8ЕСКs ( 181 ) , пират8лв ( 182 ), домНЕ
BESAs ( 183 , 184 ) , cspЛЕТ818 ( 184 ) , пXмынтЅ , пъмилт8 ( 184 ,

187 ) , Алт8 ( 185 ) , фокөля ( 186 ) , крещин ( 187 ) , вж% 8, въҳ8 а


3 -a реrѕ . ( 185 , 186 de 2 ori) , въ88 1 -a реrѕ . ( 186 , 187 ) .

2. са vocali nasala in interiorul cuvintuluї : гьлди ( 188 ) ,


мялки , мЅ.лкь ( 189 , 192 ) , м $лнитори ( 193 ) , млниторилер
( 192 , 195 ) , моүчиторін ( 192 , 193 ) , Ат8.лчи, атолчE, Атолчи
( 183 , 184 de 2 ori, 185 , 187 , 189 de 2 ori, 190 , 192 ,
195 ) , прилДЕ ( 186 ), приДЕЦи, прЕЛАЕЦи ( 183 , 189 ), наилТЕ,
-Андита , мнаннта ( 185 , 187 , 189 , ) oүлДЕ ( 195) , мұнжлни

(189 ) , крилаһ ( 194) , пярилци ( 182 ) , фрѕ.лв ( 184) , ар8.лки


( 187 ) , пXмалтs ( 187 ) , плъCE ( 187 ) , 8 cЕ ( 187 ) , ВЕДЕКА ( 187 ) ,
dаr ѕі : Анлинта ( 190 ) , АтЅнчи ( 190 , 192 etc. ) , прЕНДЕЦи ( 185 ) ,
мЅнчитори ( 193 ) , пиринцій ( 195 ) etc .;
oүл [gME8 ] ( 189 ) , oүл [пьрат] ( 191 ), oүл [ вихорь] ( 184) ;
158

дил ( 181 , 184 , 187 , 188 , 189 , 190 , 192 ) , дилтр8 ( 180 ),
прил , прин ( 181 , 182 ) , прилтр8 ( 195 ) ;
yocalisarea totala a lui : oү wмь ( 180 ) , oү [мократь] ( 181 ) ,
oү ноwph ( 184 ) , фnscЕря ( 195 ) . Акѕuѕрь (184 ), маиТЕ ( 188 ) ,
[ фѕци дїнволв. ) ди [ gMES ] ( 190 ) , при grЬ8л ( 190 ) .

3. -ЕН- = actualul -in- : МЕНЕ ( 184 de 3 ori , 187 , 188 ,


189 , 192 ) , МЕЛpЕ (186) = тепе, РЕНЕри , BEHEри ( 180 , 181 etc. ),

Венири ( 183 ) , прЕНДЕЦи, прЕ-ДЕЦи ( 183 , 185 ) , ВЕДЕКА ( 187 ) .

4. confusiunea între o şi u :

opentru u : но ( 184 , 185 , 189 ), тро ( 190 ) , понE ( 191 ) ,


тот &poph ( 191 ) , домHENESA ( 190 etc. ) , домнол8и ( 181 ) , досEph
( 193 ) , к8p8ндо ( 193 ) , концѕрь ( 193 ) , цинотоүл ( 194 ) , пьмын
тол8н ( 194), капол8и ( 195 ) , ЦЕрел ( 180 ) , ноМЕЛЕ ( 181 ) , атончи
( 189 ) , АтолчE ( 195), Атолчи ( 183 ) ;
a pentru o : [ тр"] 8 [ЧЕТате ] ( 191 ) , [ пPE.ДЕЦи- ] s [AE w AE
гаци] ( 183 ) , тоүт ( 194 ) , oүрки ( 187 ) =orbi .

5. e pentru -і : [ЧЕ wмь] ЕЩЕ ( 188 , dar 191 : ЧЕ wмь Ери ) ,


[AE oүндЕ) ЕШЕ ( 188 ) , [18] BEPE [авѣ] ( 189 ) , флчE- E - ка ( 193 ) =
face -i- va, БлагословELIE - E ( 194 ) , [тоци ] wАМЕНİE ( 188 , 189 ) ;

е pentru -i- : домНЕЕИ (188 ) = domniei ;


i pentru -е : сълтири ( 193) = psaltirе, минжлчи а 3 - a реrѕ.
( 189 ) , ПЕтри ( 185 ) ;
i pentru -е- : фiчорѓи ( 194 , dar 180 : фEчори, фEHopЕЛ , ФЕ
чориць) , wцит ( 195 ) , wамини ( 182 , si tot acolo : wАМЕНи ), кима
( 181 , si tot acolo : КЕма) , венири ( 183 , $i tot acolo : REHЕри ),
домНЕҲи8 ( 185 ), домНЕҲиоүл ( 193 ) ;
е pentru -k- : [ТЕ) КЕМь а 3 -a реrѕ. ( 188 , dar 191 : кѣмь
si 183 : КЕАмь ) , ДЕКА ( 182 ) ;
е pentru -t la imperfect: 48чE ( 181 ) =ducea, хичE ( 182 ,
185) — гіста ;
е pentru -ie- : ПЕтри ( 185 ) , фEPE ( 195 ) ;
* pentru -е- крѣдѣ ( 182 , 189 ) , [ лкина - НЕ - Јврѣмь ( 189 , si
tot acolo : ПЛЕКА - НЕ - врЕм) ;

* pentru -е : [ лтр8] синф ( 181 ) ;


159

ea pentru k : KEAMA ( 183 ) ;


At avîn ( 181 ) = de aci ;
e într'o silabă accentată urmată de o silabă cu -e : npono

NOBEA8EYE ( 182) , BAATOCAOBEYIE ( 194) , MENE ( 183 de 2 ori, 188 ,


192 ) , MEDCE ( 187 ) , ThePE ( 193 ) , DepE ( 195 ) ;
e pentru că, probabilmente numai prin erore grafică : [KPE
YINX ] KOTES.ITE ( 188 , dar 191 : KPEYIHING BUTEZATX) , [ wn] 60
TESE ( 188)= 60TESb .

6. confusiunea între e, k , a după 4 : AYE [1642] ( 186 ) ,

[A8nx] NYE ( 195 ) , aya [su] ( 195) , 44A [DAT1] ( 192 ), YEA ( 184) ,
AYAN ( 190 ) etc.

7. W pentru i numai în : WKUIH ( 187 , și tot acolo : wkun );


i după r pentru î : wmopu ( 192 ) ;
-i întreg după ș : rapbwa ( 188 ) , [wn- ]wn [ bye] ( 190 ) .

8. contracțiunea lui mïed ( 183 , 188 , 191 ) în mī8 ( 183 ,


189 , 191 ) .

9. oa adesea redus la o : AOMNA ( 183 , 191 ) , AOMNE vocat.

( 193 , 194 , 184 ) , pwrh ( 185, 187 , 191 , 193 ), MOPTE ( 193 ) ,

propte ( 189, 184) , noptAA ( 190 ) , KOCTEAE ( 195 ) , A0GHTOYENE


( 194 ) ;
HOWA ( 185 ) , HOAW ( 195 ) , dar kou ( 195 ) .

10. 4A = lungul a : noptAA ( 190 ) ;


Es = lungul e : EEN ( 189 ) = illi, cfr . mai jos No. 24 ;
in = lungul i : [cy] nincese ( 192 ) .

11. alte particularități vocalice :


NHYE ( 186 ) .
CE8 ( 186 , 192) = sebum ;
KØNE ( 192) fără - ;-;
NCAAWM ( 193 ) ;
gME8 şi gmïE8 ( 189) ;
46T3YHAE ( 181 ) ;
aferesa : [YEAS] mapat ( 182 ) ;
A EPEITO , AEPENTI ( 192 , 195 etc.) .

12. n între vocale trecut în r : ATSPEK.TE ( 189) , copa ( 184) ;


160

trecut în nr : ME.PPE ( 186 ) ;

cfr. mai sus p . 141 .

13. confusiune perpetuă între s și g :

scris cu s : nïHCESE ( 192 ) , shye ( 191 , 195) , suyk ( 180 ,


193 ), shya ( 194) , suce ( 193 de 3 orì, 181, 183 de 2 ori ,
190, 184 de 3 ori , 191 ), BHCEP . ( 193 de 2 ori ), suc ( 195 ) ,
AOMNESE8 ( 182 , 185 , 187 , 189 ) , AOMNESEOYA ( 188 , 189 , 184,
193 ) , AOMNESE8A8 ( 183 , 184) , AOMNESE8A8H ( 181 , 183 , 191 ) ,
AOMNESE8A6 AOMNESEHAWP ( 182 ) , 60TESE ( 188 ) , borsse ( 188 ) , 60
TESAPX ( 181 ) , BOTESATA ( 183 ), noyou ( 194) , su ( 186 , 194 ,
195 ) , sue ( 194 , 195 de 2 ori), 5p2.pøb ( 194) , rp8mas8 ( 195 ),
KPES8 ( 183 ) , BX88 , 6888 a 3 -a pers . ( 185 , 186 de 2 orỉ ),
B %88 1- apers . ( 186 , 187 ) , BESH ( 186 , 187 ) , B388T ( 183 ) , p8.1
sh ( 184) , K28886 ( 184) , K8TASX ( 187 ) ;
cu g : kpsg8 1 - a pers . ( 191 , 192 ) , kpeg8 a 3 - a pers . ( 190 ) ,
Kpez8p1 (191 ), AOMNEZES , AOMNEGH8 ( 180 , 185 , 186 ) , AOMNE
GEOYA , AOMNESHOYA ( 190 , 191 , 192 etc. ) , AOMNEZEUM ( 192 ) ,
AOMNES E8181 ( 189) , guce ( 180 , 181 , 182 , 183 de 3 orý, 184
etc. ) , guve ( 182 , 183 , 185 ) , guceph ( 184, 185) , gHYA ( 185 ) ,
gu ( 186 ) , SINE ( 180 , 181 , 186 , 192) , Bxg8 ( 190 , 193 ) , 60
TEGA ( 181 ) , BOTEZ ( 190 ) , KOTEZATI , BOTEZATX, BOTEZATE ( 188 ,
191 de 2 ory), KOTEZAPL ( 191 ) , Agu ( 180 , 182 , 191 ) , noy
guA ( 182 ), kxg8 ( 187 de 2 ori), kxg8ph ( 185 ) ;
cfr. may sus p . 141 .

14. predilecțiunea pentru v : y8pa ( 191 ) , prop . ( 189 ) , Wi


nankch ( 188 ) , yoch ( 184 , 195 ) , AYOTE ( 183 ) .

15. O din va : ASW ( 187 , 188 , 195 ) , awa ( 187 , dar 184 :
182) .

16. vocalisarea lui n : 41 ( 180 ) , dar şi anu ( 189 ) ;


vocalisarea lui r : [BEAk ]-BEM ( 183 ) , dar tot acolo : [22
стигни - w]-врЕМ etc.

17. -mt- pentru -nt- :


[EN] ( ZMTh ( 183 , 188 , 191 ) ;
CXMTA [GENERN ] ( 181 , 190 ) .
161

18. alături cu cxMT. ( 181 , 190 ) = sancta , formele: c0 % NTA


( 183 , 187 , 192 ) și CB % NTA ( 195 ) , afară de serbismul pur
CBETA ( 188 etc).

19. alte particularități consonantice :


діакoлoүлл8и ( 192 ) ;
Buxopb ( 184 ) ;
610YM68 ( 192 ), dar și nA8M68 ( 186 ) ;
наинтрt ( 192 ) ;
CATHON (193 ) = psăltire.

20. fórte désă întrebuinţare a demonstrativului cel într'un mod


apropiat de articlul prepositiv : AHEAD .Anapat ( 183, 186 , 189 ,
190 de 3 ori 192 , 193 ) , A4E18 poupat ( 186 de 2 ori, 187

de 2 ori, 188 , 189 ) , YEAS AOapat ( 188) , YEMI Anapot ( 183


de 2 orị , 185 , 191 de 3 ori ), AYEMA popar ( 182 , 188 de 2
ori) , ayE8H plupart ( 187 de 2 orỉ) , YESH pnapat ( 187 de 2
orì), YEASH gmïe8 ( 189 ) etc. , cea - ce însă negreşit prin in
termediul slavicului Th saŭ ch — pare a fi o reminiscinţă din

originalul grec , cfr . mai sus p . 139 : ATP'A Y A A GHAE= Év tais


ημέραις εκείναις ..

21. substantiv articulat după adjectiv nearticulat : K & path

C8DAETOVA ( 195 ) .

22. articulare anormală : GAATI AE NA KP XMHA E CE pkye

( 187 ) .

23. lipsa de articol : prhyloNE [ BOACTP1] ( 180 ), Epth 410NE


[ 0 % KATEAwp] ( 194) .

24. întrebuințarea corectă a articlului al : Dok AM AWP

( 193 ) , сл8ци АЛЕ A8н ( 185 ) , факторюл ЧЕРюл8н ши 4л пьмын


TOASH ( 194) etc.

25. genitivo-dativul femeesc cu -eei : p8r24I0NEEN ( 184 ) ,


COUNTEEN ( 185 de 2 ori , 195 ) , CBHNTEEN ( 190) , pomp Yieen
( 187 ) , Mapïeen ( 182) ;
cu -iei : p8r24IONÏEN ( 193) ;
11
162

си - ei : свинТЕЙ ( 195 ) etc.

26. nicăiri A8, ci numai 18n .

27. ТАТЖНЕ - c38 ( 181 ) .

28. pluralul си -ure : 48xspЕЛЕ ( 189 , 190 , dar 194 : 48


X8рилЕ ).

29. conservațiunea tematicului -u- din lat . manus : MXNSAE


( 184 , 185 , 195 ) , мян8AE ( 195 ) .

30. forma absolută în loc de cea enclitică : AR MÏE ( 180) .

31. su pentru sint : пагіни -с8 ( 188 ) .

32. conditional arcaic : си ноү аск < лтарET ( 199 ) , са нѕ ас


КЕЛГар E ( 192) , c . кирѕирӣ спPE XMїE8 шн с . но п £ рнpЕ ( 189 ) ,
ск H8 - и тьEPE кал (193 ), с фspЕ ( 194 ) , unde celat, si ;

си н8 с'арь покии ( 195 ) .

33. perfect arcaic : фѣч : ( 181 , 187 , 190 ) , фkЧЕрк ( 186 ) ,


BENE ( 186 ) = venit.

34. imperfectul cu -iea dela infinitivul cu -i, dar cu -ea


dela infinitivul cu -е : лоүхиа ши крѣдѣ ( 182 ) , АхKЅня ( 189 ,
191 ) linga 18та ( 186 ) , ВЕНИЯ ( 180 ) lingа ѕичѣ ( 180 ) etc.

35. ablativ fără preposițiune : pk MOP TE WMOPH - TE - RON


( 192 ) .

36. gerundiй си -und- : Кsp8нд8 ( 193 de 2 ori), к* р$ндо


( 193 ) .

37. propaginatiunea pronumelui : прЕЛАЕЦи - 8 ДЕ w ЛЕГАЦи


( 183 ) , прЕНДЕЦи - w шн w ЛЕГАци ( 185 ) , ми с'арь ДЕШкид : w
кии мїЕ ( 187 ), прилАЕЦи - w си w ASчEMIь ( 189 ) , ми cЕ КАДЕ MїЕ
СЕ Мь доүк ( 191 ) , п8cЕрх - косТЕЛЕ АЅн ( 195 ) ;
pronume pleonаstic : ЧЕЛЬ wм KEMA- л Агатоні ( 180 ) , кой

рѣса 18и KEMA -w ( 180 ) , ЧЕТАТЕ м.pЕ ЧЕ w KEMA ( 181 ) , oүм


параТЬ ЧЕ-АА ким ( 181 ) , coүФЛЕTЅ . да - л - вою ( 192 ) , лкон

ұ8ph - и АЧЕН МЯнчитори ( 193 ) , н8 w B4 чинcтн Ачаста 8и ( 194 ) ,


KANOA81 ЕИ свинТЕН РЕНЁри ( 195 ) , wАМЕНїи м$ лци ЕН стрНГА

( 185 ) , м8лци НЕВолничи в Е- ДЕКА ЕИ ( 187 ) , w 48csph KATрь ҳMES


163

смт . ( 190 ) , w в . чинсти сфинта PEHEри (104), cfr . max sus


nota ** dela pag . 154 .

38. rет , rem in formarea viitorului : ристигни––ВРЕМ

( 183 ) , ВЕДt- BEM ( 183 ) , ПЛЕКА - НЕ - ВРЕМ ( 189 ) etc.

39. subjоnсtiv pentru viitor : Е съ наскя (180 ) = ta пasce ,

сх. фії (180 ) —vа f, cз фін ( 191 )=vei f ;


viitor pentru subjоnсtiv : ЧЕ вою флчE (193)== ce sa fuc.

40. pentru prepositiunea de :

de: = "decat , : мли фр8мэдсь фоть ДЕ Ачаст. ( 183 ) ;


de= " ca ,, “ sa , “ са sа , : 4 = w ЛЕГлци ( 183 ) , ДЕ сh wма

нж.тчи ( 189 ) ;
de = " aşa ca : ДЕ ПА: к. -СЕ -Вwp ( 193 ) , ДЕ ДЕРЕПт домНЕҲEOүл

мїts (192) == “aşa сa pentru .... , ДЕ флчE - те - вою ( 183 ) , ДЕ


пропоВЕДREVIE ( 182 ) ;
de= " daсa , : ДЕ ВЖg8 ( 185 , 186 ) ;
de cu sеns partitiv : A & w ДЕ АдкрЗМИЛЕ САЛЕ ( 188 ) , Awa ЁД
А. КрымиАЕ ЕИ ( 187 ) ;
exclamatiunea : wмиШЕН ДЕ нон ! ( 190 ) ;
фир , ДЕ Харци ( 194) , фьр ДЕ ФЕЧерн ( 180 ) ;
ПЕрнpЕ ДЕ ЕЛЬ ( 189 ) ;
фәүг , ДЕ £ и ( 194) ;
A8gН ЧЕЛ Пьрат AE A ( 191 ) .

41. distincţiunea între condiționalul să, reflexivul se și con


junctiunea sa nu e strict pazita : c . коТЕХарь ( 191 ) , съ ва чE
ти ( 195 ) , МАНИЕ - ch ( 188 , 189 , 192 ) , АЅпті– сь ( 184 ) , ск8
45 - ci ( 184) lingа к3л —СЕ ( 187 ) şi ск84ж - CE ( 186 ) , c AA8
ДЕ - ch ( 184 ) , СЕ Мь дәүк ( 191 ) , с . 448к linga CE 448кЬ etc.

42. conjuncțiunea ci şi pronumele relativ ce se scriŭ d'o


potrіvа Ч.

43. accusativ fără pre : 0% NO ACKSATAPET MENE ( 189 ) , cm


118 АскҰлтарЕ МЕНЕ ( 192 ) , коТЕХЬ АМЕЛЬ -пират ( 190 ) , БарЕ Ама
фать ( 192 ) , 48серь сфинта :HЕри ( 192 ) , дәСЕрь сфинта ( 193 ) ,
конЈSph - и АЧЕН мЅнчитори ( 193 ) , трЕКА Еи ( 193 ) , котE84 ЕИ
164

( 185 ) , ВЕДЕКА Ен ( 187 ) , ши -л p8га ЕЕН ка ши домНЕВЕ ( 189 ),


д8CEрь кътрь ХМЕ8 симть REHEри ( 190 ) .

44 , sprе си ѕеnѕul latinului < super , : лаьрктѣсь спре толТЕ


( 183 ) , килкь к8 пичор8. cпpЕ фалка ( 190 ) , чинстѣ мѣ спрЕ КА
п8л тъ8 ( 191 ) , Бир8ирE cпpЕ ҳмЇ £ 8 ( 189 ) ;
spre = 'la , “ catra , : да -ТЕ- вою спрЕ марE Ms.лки ( 189 ) ;
фрик , марЕ фs cпpЕ ЕЛЬ ( 193 ) .

45. ce = ' în care , saŭ " unde , : YETATE MAPE YE AXK8HA YA


пьрат ( 191 ) .

46. compositiune incorporativa : да - ТЕ -вою ( 189 , 192 ) , w–

мори -те - кою ( 192 ) , 8ра -ци - мх - вою ( 191 ) , Цюра - ци - м -кою

( 189 ) , фаЧЕ- Е- ва ( 193 ) , 48чE - Mх - вою ( 188 ) , ПЛЕКА - НЕ - ВРЕМ (189),


ткина - НЕ - врѣмь ( 189 ) , ръстигни - w - ВРЕМ ( 183 ) , да-л- вою ( 192 )
etc. , cfr . mai jos No. 50 .

47. subjоnctіvul fara sa : КАЏЕ Ача фать ( 192 ), фәүгь ДЕ

ЕИ тодТЕ 48xspHAE ( 194) .

48. construcțiune de observat: BOTESATA A NOMENE MI - E CBETA


Петка ( 183 ) , коТЕХатж нЅMENE Mїни ІІЕтка ( 191 ) , котENATE 1
NSMENE MÏ- H CBETA IIETKA ( 188 ) , cfr . de asemenea anormalul

in : ЦЕЛЕСЕ І толт . ЛАЦt ( 181 ) .

49. dissimilatiune sintасtіса : прЕнд- ци - w ши w ЛЕГАци ( 185 ) ,


прЕДЕЦи - 8 ДЕ w ЛЕГАци ( 183 ) .

50. metatesa sintасtіса : съ но АлЅДЕ -сь ( 184) , с. ЛАЗДЕ–сь

( 184) , ЧЕ Л80ть- ch ( 184) , склaph - cЕ ( 184 ) , МХНИЕ - ch ( 183 , 189 ,


192 ) și așa la tot pasul , fără a mai vorbi de exemplele de mai
sus la No. 46 .

51 , pleonаѕtісul dise : pxcпoүнСЕ ши ҳись ( 183 ) , трЕБЕ ЕИ


и ҳИСЕ ( 193 ) , грки кътрь АхиСЕ ( 184) , Ей стрига ши ҳИЧЕ
( 185), гръи китрь сфинта REHEри ши ҳИСЕ ( 186 ) , стригж діа
вол8Aь шн ИСЕ ( 190 ) , грии свънга REHЕри ши ҳисE ( 195 ) , p8ГА
СЕ АЧЕЛwp млнитори ши виСЕ ( 193 ) .

52. constructiunea imperfectuluї си реrfесtul : КЕМл– о


ХИСЕ ( 191 ) .
165

53. dativ pentru nominativ : АЧЕЛЯи пират въ88 ( 187 ) .

54. fraseologiă :
Е с. Бир $нры cпpЕ ҳMїE8 ши си нə ПЕрирЕ ДЕ ЕЛЬ , ПЛЕКА - НЕ

ВРЕМ шн кина - НЕ–врѣмь ши нои Ен ( 189 )= " iar daca va birui

pe zmeŭ şi dacă nu va peri de el , ne vom pleca şi ne vom


închina şi noi ei ,;

съ н8- и ТЬЕРЕ КАП & A, K8р € нд8 4ЧЕШи wАМЕНи тоци кьтрь дом
HEBEOүл ЕМ ФАНЕ - Е - ВА ДЕ ПАЕК 1- СЕ- вер ( 193 )= " daca nu-i vel

tăia capul , încurând pe toţi aceşti ómeni îi va face să se plece


cătră dumnedeul ei ,;

Eши парь дил фокь марЕ , дилтр’ачіл фок ал люр ( 192 ) .

55. Е си sens de < iara , : E с ноү Аск8лтаpЕТ ( 189 ), Е с


н8 Аск8лтарE ( 192 ) , Е съ кир8.pЕ ( 189 ) , Е сфинта ( 183 , 187 ) ,
Е пяринцін А8и ( 195 ) , Е ЧЕЛА ЧЕ 18 w B4 чинсти ( 194) , Е
ЧЕЛА ЧЕ w ва чинсти ( 194) , Е ЧЕЛЬ wм ( 180 ) , E коврѣса 18и
( 180 ) .

56. ocara : връжиторю ръ8 шн кXHE px8 ! ( 192 ) .

57. ДЕСП8 £ торюл (194 ) = “ stapin ,.

58. маГЕниць ( 193 ) = fermecatore , , paleo - sl. МАГЕСьник .


“ magicus , ( Miklosich).

59. ЧЕТАТЕ ( 180 , 181 , 182 , 188 , 189 ) tot-d'a- una cu sens
de Soraş, .

60. polata , поллТЕЛwp ( 189 , 192) = " curte princiara , , din


lat . palatium prin slav . NONATA .

61. БОЕрtсh ( 180 , 182 ) = " mutere , dela bojer = slav . колгарі ,
alban . bujar și bujareşă, cfr . mai sus p . 142 .

62. Ачичѣ ( 181 )= " aice ,.

63. плод ( 180) = " posteritate ), cfr. max sus p . 63 , No. 54 .

64. fесior = " copil in genere ,: фьръ ДЕ ФЕЧwри ( 180 ) , de


unde demіnutive dupa sex : ФЕЧорЕл şi фEчериць ( 180 ) sай "
фEчорѣ ( 180).
166

65. dédevăr = " adevărat, : Akaebhph AOMNESE8 ( 182 ), Abne


B % P8A81 AOMNEZE8 ( 186 ) , AYEN ACTE Abhebbph ( 191 ) .

66. numile lunelor: AYNA 181 kpoymaipo ( 181 , 195 ) = ' octo
brey, 184 181 koyntoplo ( 195 ) = 'iuliŭ ,.

67. meserére == milá, grațiă ,: poro- TE cx paya Meceptpk Ta


( 194) .

68. w.pa ( 187 , 194 ) = ' sclavă y .

69. NET.DE ( 195 ) , cfr. mai sus p . 133 , No. 43 .

70. istucan == " pétră, bolovan , : 02 Die HOTOKAN AYEAA Fp8Masy


( 195 ) , paleo-sl . HCTOYKANZ " statua, simulacrum ,

71. spată = ' sabiă ,: TE K8 CHATA ( 195 ) .

72. harți = "silă , violenţă ,: @upb de Xapyu ( 194) , ung . harc


* luptă, resboiu ,

73. ciudă == ' miracol,: AYE 410,4 % M.IPE ( 186 ) , slav. yoyao .

74. OpXMCEYHAE ( 183 , 188 = ' beauté ,.

75. ținut cu sens de ' spații , întindere ,: YHNST8A .ANZphyieen


Mkne ( 187 ) , și chiar " lume , univers,: 0 %PUNTENE A TOYT YUNO
Toya ( 194 ) .

76. MAITE ( 187 ) = ' mai 'nainte ,

77. nevolnic= " bolnav ,: M8A4H NEBOANHYH BE.MA EKO ( 187 ) , pa


leo- sl . NEBOMIA ‘ necessitas ,, trecut la Slaviſ meridionali la sem

nificațiunea de “ morbus , ( Miklosich) .


78. alte slavisme may insolite : oynOBLAYE ( 193 ) , wroAHUH

( 193 ) , Adropbaa ( 186 ) , etc.

79. MØNHE - C4 KOY AMAPh ( 192 ) .

80. YE CAMD AE WMb ( 183 ) .

81. cuvintele sînt fórte rar accentate, şi mai tot -d'a -una cu
accentul normal ;

de observat doš accente pe Aria : BENU" A ( 180 ) , aygu " A

( 182), " A ( 182 , 183 de 3 orị, 188 , 191 ) , 441 " x ( 186 ) , « Xk8n " :
( 189 ) pentru 18684 " A etc .;
167

accentarea monosilabelor între cuvinte neaccentate : KPTAEM

w'll Non ( 190) , HYACTA s`H BENEPE ( 194) , w'h gHCE ( 185 ) , w'u
AABWE ( 184) etc.

82. pašericul este indicat rar, şi anume :


după 1 şi 1 : naprk ( 180 ) , Ap’AELM ( 185 ) , ap’ceph ( 193 ) ,
oypon ( 187 ) , nop'TA ( 190 ) , 6.p6140 ( 190) , wapba ( 194) ,
0 % p’MbKbTOAPEAE ( 194) , K8p ? bïe ( 194 ) , au’r8 (185 ) , ak’tu ( 188 ) ,
An’uu ( 182 de 2 ori) , ma’ropa ( 182 ) , M8a’yu ( 185 ) , K % A'AAPE
( 185 , 186 , 192 de 2 ori ) , kma’Aupt ( 186 ) , baa’Tb ( 187 ) , KZA’Kb
( 190 ) , 4-1 KEMI ( 188 ) , Al- N - BOW ( 192 ) ;
după nasală : Eln’tuwx ( 181 ) , AtphN ?cx ( 181 ) , KPEAMN’YA ( 185) ,
ATON''H ( 189 ) , ATEN’YH ( 190 ) , ANAUN’TA ( 190 de 2 ori), Ann ?
CBATHPI ( 193 ) , com’TA ( 190) ;
după p : noan'rk ( 181 ) , non’471 ( 192 ) , wan’TE ( 186 de 2
ori, 194) , u wan't ( 186 ) , AEPEN'Tb ( 185 , 187 ) , 18n'Tb ( 184) ,
p8n'ce ( 184) ;
AEWI KUCEPL ( 190 ) ;
g'ME8 ( 190 ) .

83. sub raportul ortografic, cfr. mai sus p . 65 , No. 59 .

84. ar fi important de a constata , dacă partea finală a


Legendei sântei Vinerî este tot aşa în prototipul grec saŭ în
textul slavic, căci ea presintă , în ori-ce cas , o coincidinţă fórte
semnificativă cu Legenda Duminiceř , și anume :

LEGENDA DUMINICEŤ (p. 46 ) : SÂNTA VINERİ ( p . 156 ):

Nu știți , că veînreré mare * Sfănta veneri răstignitu

Seu mă răstigniỉu priîntru voi? « s'au Hs. de voe în cruce,

cu sulița mă înpunseră în " cu oțit și cu fere adăpară-lů ,


coaste, cu trestie mă ucidé
" şi cu suliţa înpuseră -l în
* pre capu , e în mâru și în
costele lui , priîntru să lase
piciuare ei mi bâtură gă
noao lége ... ,
voazde, e cu oțăt şi cu fițare
mă adăpară , dereptu să lasu
voao lége...)
168

de unde resultă — după noi --- că Legenda Duminiceỉ s’a scris


sub influinţa unei próspete lecture a Legendeĩ sântei Vinerị,
astfel că s'a întrodus în ea un pasagịu cu totul străin du
miniceị,, ba încă și un altul : " Nu știți , neînțelepțiloru , că în
vereré mare feću omu întăe Adamu ... , (pag. 45 ) , cari pasage

lipsesc ambele în " Epistoliă ,, unde vineria nu e considerată


decăt numai ca o, și de post de o potrivă cu miercuria .
VI .

FRAGMENT DINTRO CONJURAȚIUNE

ANTE 1583
FRAGMENT DINTR'O CONJURATIUNE

INTRODUCERE

S 1. A scóte pe dracul , saŭ chiar un număr căt de mare


de dracă, din corpul bietului om , prin nesce rugăcìuni ad - hoc
însoţite de împunerea mânelor, a fost tot- d'a-una o specialitate
favorită a preutului creştin . Tertullian , în elocintea sa Apo
logiă , mustră pe păgâni de a nu cunosce acest meşteşug; constată
că e alérgă la exorcistul creștin , de căte ori vine dracului
gustul să se lege de dinşiř; şi-i ameninţă că creştinii cei per
secutaţi lesne şi -ar puté resbuna, dacă ar låsa pe persecutori în
stăpînirea sataneï. Pînă și muierile creştine făceaŭ să tremure in
fernul. Despre sânta Eufrasia ni se povestesce , de exemplu ,
că ea scotea pe dracul din om cu toiagul starețež dela mă
năstirea unde petrecea : “Nam si sumo baculum abbatissae,
' flagellabo te ; caeterum resistente daemone et exire nolente ,

" sumens Euphraxia abbatissae baculum , dixit ei : Exi !, 1)


Cată să mărturim însă , că nici o dată clericii occidentali,
nici chiar renumiții franciscani, n’aŭ fost în stare de a riva
lisa în acestă privință cu preuţii din resărit; şi nici o dată

1 ) Martigny, Dictionnaire des antiquités chrétiennes, Paris, 1865, p. 265.


Cfr. art. Dämonische in Herzog, Real - Encyklopädie für protestuntische Theologie,
t . 21 , p. 218 sqq.
172

preuții din resărit , la rîndul lor , n’aŭ reuşit de a se rădica


atăt de sus în opiniunea satane , ca popiť noştri de peste
Carpați . În Transilvania, când i se năzare unui Sas saŭ Un
gur că a întrat dracul intr'însul, el nu trimite după preutul
seŭ confesional, ci alérgă în ruptul capului la popa romănesc ,

užtând că este de altă lege , întocmai după cum făceaŭ păgânii


din anticitate . Venerabilul meŭ amic d . G. Barit, într'o epi
stolă dela 13 aprile 1879 , ne împărtăşesce din Sibiiŭ următórele
căte-va fapte, fórte instructive sub raportul sociologic , despre
acestă necontestabilă autoritate a popei ardelén asupra dra
cului :

1. Pe la 1837 , pe când se ţinea Dieta aici în Sibiiŭ ,


" preutul ortodox Climente Popoviciu din comuna vecină ro
" mâno- såséscă Hristian , nemțesce Grossau , scosese draci din
" mai mulţi Saşi, cari vențaŭ la el cu convicțiunea că necu
" ratul nu -ì lasă în pace , le ſea puterile , nu-i sufere să se a
" propie de nevestele lor etc. etc. Popa săsesc se plânse la
episcopul seň , carele - din parte -9- denunţâ casul la guvern .
" Guvernul trase la respundere d'a -dreptul pe episcopul no

" stru Vasilie Moga, predecesorul mitropolituluì Șaguna. E


" piscopul chiămâ pe popa Climente şi-i șise năcăjit : Veļi,
< ticălosule , ce mi-ai făcut cu scóterea dracilor ? să dai

" înscris, că nu vei mai cuteza să scoţi dracì din Saşi !


* Bietul popă Climente se rugâ de iertare și declarâ în scris
" cu jurămînt, că de ar sci el că aŭ întrat o mie de dracŤ în
" Saşi, nu va mai scóte nicŤ unul din eň . Episcopul Moga tri

" mise declarațiunea popei în original la guvern , unde se citi


" în consiliul de atunci , compus din 12 membri , între cari
" trei eraŭ Saşi. A fost un rîs cu hohote , și guvernul avu a
( tăta minte ca să pună declarațiunea ad acta .

« 2. în Braşov era între anii 1833—1842 paroc în cetate


" Vasilie Grecénu , socrul neuſtatului nostru poet Andreỉu Mu

" reșénu . Şése ani, căt am locuit eŭ cu acel venerabil preut în


" aceiași casă, aveam destule ocasiunì de a vedé, cum vențaŭ
' la el Saşi, și mai ales Sásoịce, chiar din burgesiă, ca să -ỉ
173

vindece prin rugăcìuni, pe ei saŭ pe vre -un membru al fa

*miliei, căci nici un medic nu le póte ajuta, bóla fiind dela


diavolul . Aceļaşi Saşi saŭ Săsoice dà şi liturghii ; unii cereaŭ

" să li se facă și maslu cu 5 saŭ 7 popỉ ; firesce pe ascuns ,


" ca să nu afle preuţi săsesci . Popa Vasilie se apăra, refusa,
dar nu putea să scape .

" 3. Aci în Sibiiŭ era un advocat maghiar, ale cărui doă


" fete suferiaŭ de o bólă cumplită, încât n'o putură vindeca
" nici chiar mediciï din Viena. În fine părințiĩ, auţind că ex
orcismele popilor români — oláh popak — vindecă , se du

" seră pe ascuns la parocul greco - catolic Antonie Vesteménu


' ca să le citéscă , ba dederă şi liturghiĩ. Ambele domnişóre s'aŭ
' vindecat perfect; una e deja măritată , cea - l'altă e vožnică ca
" un grenadir .

* 4. Parocul dela biserica orăşenilor din Blaj, Alimpiù Bla

" şanu , ne spunea —— în august 1877 , cu ocasiunea adunării


" generale a Asociațiunii Literare Transilvane cumcă Saşii
" nici acuma nu'l lasă în pace cu rugăminţile lor pentru ex
orcisărî. D - sa vrea să-ỉ scóță pe uşă afară , țicêndu - le :

" Mergeți la popa vostru , că e om cu minte și de trebă ,


‘ D-deň îl ascultă și pe el, numai voi să aveți credinţă.
<
Saşii însă , năcăjiți sărmanii de bóla lor cea dela diavol ,
<
nu-l slăbesc , ci -i replică cam asa : " Bun e popa al nost,
* domnule porintie , da n'are ce-i trebui. , -- " Bine, ce să
aibă ce-ě trebui ? Voi să aveţi credinţă ! , — Nu aşa, domnule
" porintỉe ; popa al nost nu are cruce se sporie pe dracu ,
' ' nu are cu ce să facă fum să fugă dracul , nu scie rugă
ciunile potrivă de dracy .

" 5. Casul mai prospăt a fost cu popa ortodox Moldovanu

' din comuna rurală româno -maghiară Sân -Mihašu de lîngă Turda .
' Acel preut a vindecat și mai vindecă pe mulţi bolnavi prin
‘ rugăciunile sale . Vedênd Ungurii — calvin şi socinian anti
trinitari atăţi Românî vindecați, aŭ început și dintre ei a

* merge la popa Moldovanu. In 1876 óre-cine la denunțat.


174

" Diarele maghiare din Cluj aŭ cerut contra lui acțiune cri

" minală prin procuror. Eŭ l'am luat în apărare energică prin


Gazeta Transilvaniei. Intr’aceia fiřul seň , advocat la Abrud,
" î alergâ în ajutor . Procesul cel proiectat nu s'a intentat.
" Ori-cum însă , eŭ cred că de aci înainte popa Moldovanu va
" Ņice și el , imitând pe popa Climente dela Hristian de sînt

" acum 40 de anỉ, că nu va mai scótc dracă din Unguri și


‘ Unguróice ,

D. Bariț mai adaugă cătră acestă interesantă notiță :

" Acest exercițiú al scóterii dracilor din ómeni nu este la


< noi ce- va noŭ . Chịar în legile Transilvaniei se află urme nu
" numai de exorcisare, dar și de sorocirea dracilor ca să între
" în vrăjmaşii Românilor. Legea dietală din țilele lui Rákoczi
" opresce exorcismul prin cuvintele : az oláh popak ne afuri
" száljanok , adecă : popii românesci să nu afuriséscă . Boierii
calvinỉ, veďênd că se grămădesc multe nevoi peste familiele
" lor şi sciind , pe de altă parte , cum apăsaŭ ei pe preuţii
români, începuseră a crede că relele vin dela anatemele po
“ pilor ,

§ 2. Nemulțumirea, ba chiar temerea, cu care cei dela pu


tere privịaŭ în Transilvania la exorcismele preuților români,
pare a fi singura causă, că în aşa numitul Molităvnică , pu
blicat de cătră popa Ioan din Vinț în Bălgrad la 1689 , ' suptů
crăiria și biruinţa pré-luminatului și milostivuluị Domnů Mi
" hailů Apafi celŭ mai mare , din mila lui Dumnedău craſulü
" Ardéluluì,, nu figuréză nici o rugăciune de scóterea draci
lor , deși s'ar fi cuvenit măcar una saủ dоă între " molitvele

la tóte felſurite de trebị,, carî sînt aședate la finea volu


muluị .

Tocmai de aceia însă, conjurațiunile de acestă natură , si


lite a circula pe furiș, numai în manuscris saú din memoria .
cată să fi fost mai numeróse , înmulțindu -se ca ori - ce lucru
oprit, și în acelaşi timp cată să fi fost mai ciudate , mai ex
centrice, ca tot ce nu se teme de control .
175

In cartea lui popa Grigorie din Măhaciu sînt trei rugăciuni


diferite de scóterea dracilor.

Una din ele , scrisă de o altă mână , dar tot în prima ju

mătate a secolului XVII, e numai slavonesce şi ocupă ultimele


pagine 247-250 . Ea este combinată de cătră un " iereň popă

Simeon ,, póte tot din Măhaciu , din fragmentele mai multor


conjurațiuni separate, și are aerul de a fi servit la asigurarea
personală a acestui preut contra dracului , ér nici decum pen
tru a apăra de Satana pe cei -l’alţi creştinŤ .
Despre acestă rugă , în parte , vom mai vorbi mai jos .
Nefiind scrisă romănesce, ea ne interesă într'un mod indirect .

Ca probă că popa Simeon , ca şi popa Grigorie - veţi mai


sus p.77 - și ca cei -l'alți preuţi români de pe atunci, scrieaŭ o
slavonéscă imposibilă, mai imposibilă decăt lătinésca preuţilor
occidentali din evul mediŭ , fără a se fi întărit bineşor mă

car în declinaţiunea şi conjugațiunea limbei pe care o torturaŭ ,


étă începutul rugei sale :

« Заклини ( sic ) TE ( sic ) диявоЛЕ . т . ні. НЕКын ( sic ) сти


( sic) wyb (sic) .
Cinci greşeli la şése cuvinte !

Cele - l'alte două ruge de scóterea dracilor, cuprinse în ace


laşi manuscris, ne privesc de aprópe , fiind scrise românesce ,
și anume :
1º . Un scurt fragment, pe pagina 152 , eşit din mâna lui
însusĩ popa Grigorie ;
2º. O lungă bucată , pe paginele 114–126 , scrisă de un
anonim în a doua jumătate a secolului XVI .
Pe acestă din urmă o vom publica întrégă mai la vale , în
tre monumentele literature bogomilice în România .

§ 3. Din lucrarea lui popa Grigorie a remas numai sfîr


şitul , fiindcă de 'nainte ' lipsesce o fóiă .
Cuprinsul părţii celei perdute se pote cunosce , căci origina
lul slavic , după care s’a tradus ruga , s’a conservat pe pag .
149–151 , lipsindu -i însă , la rîndul seň , câte-va şiruri finale,
176

cari se aflaŭ pe aceaşi fóiă unde era începutul traducțiunii


române .

Este o conjurațiune pentru gonirea unui demon special, ' a


dracului din ape , : wt ptku BOANLIX .

§ 4. Afară de limbă, care posedă tóte prețiosele particularități


ale vechiului graiu dela Măhaciu, acest fragment, atăt de scurt
din nenorocire, ne mai presintă interesul cronologic de a fi
cea mai veche din scrierile cunoscute ale luì popa Grigorie .

In josul rugeỉ, traducětorul adnotéză slavonesce : " Să po


' menesci , Dómne , sufletul robulu lui Dumnedeň Grigorie ....
La 1583 — după cum ne - am încredinţat mai sus în întro
ducerea generală —autorul nostru era deja preut în Măhaciu ;
și de atunci încoce el nu uita nici o dată de a precede nu
mele seŭ cu epitetul de " popă , saŭ de " presbiter ,

Fragmentul nostru, în care ne întimpină numai "Grigorie ,,


fără " popă , și fără ( presbiter ,, este dară anterior anului
1583 .
!
FRAGMENT

ҳwм. Ши Мисаҳwм. ши ХІВЕДНАГ. WпрЕСК8 - ТЕ діавоЛЕ .


к8 ЧЕЛЕ дwд 18мири. ЧЕ-8 фик878 домн8л. cwapЕЛЕ ВИЛЕЕИ .
ши л8р . нoпцієИ. са наиви ПЅт:kpЕ 4 стрика HEMик .
крЕлири. wпрЕск8-ТЕ ділволв съTAH8 . K8 Херовими, ши к8
СЕріфимін ли іс. Хc . Ши кънтарѣ HETIKSTь . Ши к8 Ал ностр8
глас8 . с . НЕ ФїЕ ДЕ фолЅc8 . Ши ДЕ испоВЕДАНЃЕ. ши акоүм
ши п8pxpt . ши ВЕЧЇ £ ДЕ вѣк8 Амин .
помѣни ги дШЕ рак , кЖİE ГригорїE B % wcТАВЛЕНїв грt
152. ҳwм . В црство Насній.

...[Sedra hom şi Misahom și Avednag, oprescu - te , diavole, cu cele


loa lumiri ce - u făcutu Domnul : soarele ţileei și lura nopției, să n'aibi
butére a strica nemică în creștiri ; oprescu -te, diavole sătanu, cu
ierovimii şi cu serafimii lui Is. Hs. şi căntaré netăcută , şi cu al nostru
;lasu, să ne fie de folusu şi de ispovedanie, şi acum şi pururé şi în
' ecie de vécu anin . (Să pomenesci, Dómne, sufletul robului lui D -deŭ
frigorie spre iertarea păcatelor în împărăția cerului).

12
NOTANDA

1. finalul u întreg : rucs, po18c8 , b'kk8 , 08K8T8, CXTANS.

2. YEAE, nu ytne .

3. u pentru o : pon8c8.

4. AWA .

5. contracţiunea : 4E - 8 [02k8T8 ].

6. n între vocale trecut în r : 18mhph, 18pa , KPEYIMPH ;


n între vocale conservat : CXTANS .

7. genitivo-dativ cu ceei: SunEEN ;


си • iei : нопціїЕЙ.

8. s=dz
= : SHAEEN .

9. ablativul slavic remas intact : Chap.Xwm , Mnicawm = " prii


Sidrah ,, ' prin Misah ,.

10. Ал ностр8 глас8 ..

11. paieric : Non’yien, An’NocTp8 ,


VII .

LEGENDA LUI AVRAM

ANTE 1800
|
LEGENDA LUI AVRAM

INTRODUCERE .

§ 1. Bucata de mai jos este una din numerosele legende


iblice apocrife de fabrică bizantină .
Prototipul grec se află în manuscris în Biblioteca Imperială

in Vienna, sub titlul de : Auñrnois Tepi tñs Javñs ToŮ A


pag. 1)
Traducţiunea română însă, fiind de popa Grigorie, s'a făcut
i din grecesce, ci din slavonesce.
Un exemplar slavon se găsesce în biblioteca Archivelor Sta

lui, într'un manuscris forte remarcabil, care fusese al mănă


irii Mihaiu-vodă din Bucuresci şi asupra căruia, din causa

portanţei sale, ne vom opri ce-va mai pe larg.

§ 2. Este un volum de 140 foi in - 16 , pe hărtiă grósă, fără


ceput și fără sfîrşit.
După cuprins , aparţine la acea interesantă categoriă de
inuscrise, pe carî bibliografii slavi le numesc Sbornik, adecă
dunare , de fel de fel de scrieri scurte, omogene saŭ eterogene,
icronice saŭ din epoce diverse.
Sbornikul nostru se compune din vro 30 bucăți, și anume :

Nessel, op. cit. pars V, p . 175, MS. No. CXXVI.


182

1. O botanică medicală , fără început , încheiată prin doň des


cântece ;

2. Pagoүмник . СЕЖЕ ЕСть оүчиТЕЛЬ късѣмь словЕСЕМь господа


NAWETO ic . X4 (Inţeleptul saŭ învățătorul tuturor cuvintelor
Domnului nostru Is . Hs . ) , în întrebări şi respunsuri ;

3. Слово 31дамѣ Wт ҳАЧАла до конца ( Cuvint despre Adam


dela început pînă la sfîrşit);

4. Слово нҳкранное святаго Григорід Богослова w крЕстѣ ЧЕСТ


нѣмь и двою крЕСт8 рукоиничю (Cuvint аlеѕ аl santului Grigorie

Teologul despre crucea lui Crist și despre cele doă cruci ale
tålharilor ) ;

5. G ) дракмь дрѣкѣ на НЕМА ЖЕ РАСПАТca paҲБойник , вѣрнын


( Despre al doilea lemn , pe care fu restignit tălharul cel cre

dincios) ;

6. С ) трЕТЕМь дрѣвѣ на НЕМЬ ЖЕ РАСПАТСА РАҲБойник , НЕ

вѣрнын (Dеѕрrе аl treilea lemn , pe care fu restignit talharu


cel necredincios );

7. Повѣсть w гл.лвѣ 1дамовѣ ( Legendа dеѕрrе capul la


Adam );

8. ИсправлЕНЇE w. двою работникот (Adaus despre сei da


tălhari );

9. Слово w прѣмждрости Соломоневѣ и ЖЕНrt Его ( Cuvin

despre înțelepciunea lui Salomon și despre nevesta luž) ;

10. Altă legendă sub acelaşi titlu;;

11. Слово w Давидѣ цари и пророцѣ господни како родиса


KAKO BØYAPACA (Cuvînt despre David , împărat şi proroc al !
Dumnedей , cum s'a nascut şi cum a ajuns la domnia );

12. Слово како исписа Давидь фальтирь ( Cuvint dеѕрrе си


a scris David psaltirea ) ;

13. Слово како нcписАся святоE EVГАЇE (Cuvint dеѕрrе cum


scris sântul evangeliů );
183

14. Слово како въҲАвижECA Прtсвятла ( Cuvint despre inaltarea


Pré- sântei );

15. Слово како wcЖди Марья Пілата прѣдь JapЕМh BEcapЕМА


(Cuvînt despre cum a părît Marta pe Pilat de'naintea împă
ratului Cesar) ;

16. Слово w 31враамѣ шт ҳачала і до конца (Cuvint despre


Avram dela început pînă la sfîrşit );

17. Испр.АВЛЕНЇE w Cappt (Indreptare despre Sarra) ;

18. Слово како оүчАШЕ GApp 11врлама ( Cuvint dеѕрrе cum


învăța Sarra pe Avram) ;

19. Слово како гости врламь сватжа троиця ( Cuvint despre


cum ospetâ Avram pe Sânta Treime) ;

20. Слово w Исмаил ( Cuvint despre Ismail) ;

21. Слово w Ислацѣ (Cuvint despre Isac) ;

22. Слово wжити съмрхтн 11врламовѣ како прiнде ар


xarrend BZGATH A8wx Ero (Cuvînt despre viéţa şi despre mórtea
lui Avram , cum a venit arcangelul să îea sufletul lui) ;

23. Слово w Сивилѣ iw Давидѣ цари (Cuvint despre Sibilla


și despre împăratul David) ;

24. Слово прѣмждраго Іспа како высть жітіE Его (Cuvintul


pré -înţeleptului Iosif despre viéţa sa );

25. Дигинь царь (Imparatul Diogen) ;

26. Слово w BETҳом ПАЕЗАндрѣ, како oүки Іwга царѣ и Ciwна


yapte etc. ( Cuvînt despre bătrînul Alexandru, cum a ucis pe
împaratul Log și pe împăratul Sion) ;

27. Слово w papk фwцѣ и w Братін Его , како погоүки ихь


Ёдина кръчмхрица Овофлн . в. Единя ношь (Cuvint despre im

păratul Foca și frații seỉ, cum 9- a omorît cărşmărésa Teo


fana într'o nópte ) ;

28. Слово w скитѣмъ пророцѣ Іли како к:kжа wТ ЖЕНЫ (Cu


vînt despre sấntul proroc Ilie, cum a fugit dela nevéstă ) ;
184

29. Слово w Caпсонѣ и w ЖЕНt Его (Cuvint despre Samson


și despre nevesta lui), fără sfîrşit;

30. O legendă, fără început, despre cum s’a vîndut dracu


lui Eladie, bărbatul Corasie , și cum l'a scăpat sântul Va
silie ;

31. Слово святаго Іwанна Злато8cтa w 48ШЕВНЫҳь раҳкорѣхь

( Cuvîntul sântului Ioan Crisostom despre grijile sufletesci ), nu


mai câte-va şiruri dela început.

§ 3. Manuscrisul e scris întreg de aceiaşi mână , nu mai


tărờiŭ decât în prima jumătate a secolului XVI , dar părțile
sale sînt copiate după nesce originaluri mai vechỉ, din diverse
epoce și de diferite redacţiuni.

Aşa bucata No. 1 , de exemplu, se depărtéză de cele - l'alte


în limbă prin nuanţele sale rutene .

Iată un specimen :

ТАКЖЕ Кто мAETь раны , стол Iarăşi cine are rane , să


ци кропивное листа ҳмасломы piseze frunţă de urșică cu unt
старымь , раны вычишAETь в % vechỉu : curăţă tóte ranele și
cot u OYSAOPOBAAETH ; TAKIE însănătoşéză ; érăşi pe cine
кого оүкoүсить склЖЕНАА котю va muşca un câne turbat, să

г. , кропивный корЕНЬ грихи,, raţă rădăcină de urţică, saŭ


ТАКЖЕ отваривши от водk пїи . s'o bé fértă în apă , şi va fi
SAPABb * AETH . sănătos ...

In acest pasagiu vom observa cuvîntul kotora câney , care


lipsesce atăt în dicţionarul paleo - slavic al lui Miklosich, pre
cum și ’ n cel paleo -serbic al lui Danichich , și care nu este
decăt al nostru cotežu, analisat deja în t. 1 , p . 274 , No. 43 .

Bucata No. 2 este una din cele mai vechỉ. Ea s'a compus

în secolul XII, saŭ cu puțin mai tărţiŭ , și cuprinde în sine,


între altele, acea interesantă caracteristică zoomorfică a popó
relor , pe care, după un alt manuscris, a cunoscuto deja
185

Schaffarik , și care va fi aci la locul seŭ, de vreme ce ea n'a


uïtat de a da un epitet și Românilor :

fхпрось : како сжть чисти Intrebare : spune -mi, cari


Аҳыкомь , повѣждь ми ? GOт sînt particularitățile limbilor ?
вѣть . Фраги Есть ЛЕВА , ЯПлл Respuns: Italianul e leŭ , Ger

митинь (sic) wpЕЛЬ , Саракининь manul acuilă , Arabul vier,


ВЕЛpa , Toүрчинь ухмїл , ЯрмE Turcul balaur, Arménul gu
нин кВШЕрь , Индіанинь го– şter, Indul porumbel , Sirianul
АЖБь , Ciрiанины рыка , ИВЕРЕ – pesce , Georgianul berbec, Tă
нинь wВЕНЬ , Татарин . Агарь tarul ogar şi câne, Cumanul
и ПЕСЬ , К8млнинь пардось , Ps leopard, Rusul vidră , Litvanul

син . видра , Литва тѕрh , Mpx taur, Mărca (?) urs, Grecul vul
KA МЕДВЕДЬ , Грѣкь лисица, pe, Bulgarul boŭ , Românul pi
Блъглринь Быка , лаҳи котка , sică, Sărbul lup , Ungurul pan
Срхвинь влъкь, Оүгринь рись , teră, Germanul zîmbru , Rî
зламанинь ҲАБрь , Рыхъ вѣВЕри hul (?) veveriță, Osetinul cerb,
ца , Асынь ЕЛЕНЬ , Сасинь конь Sasul armasar, Polonul so
пастЅхь , Л% ҳь норЕЦЬ , ЕврЕЛ bol , Evreul vіеdure, Albane
нинь таҳВЕЦЬ , Яркандсинь KE sul castor , Egipténul ţap ,
връ , гуптѣнинь коҳЕЛЬ , Хs Hunavul (?) iepure, Săcuțul
НАВЫ ХААЦЫ , Скотлатины канѣ , caiă , Circasianul bivol , Per
Чаркасины Биволь , ПЕрсинь жа sul cocor , Croatul aspidă .
рави , Харватинь Аспида.

Exemplarul lui Schaffarik presintă óre - cari variante . Aşa


“ Marca urs , lipsesce acolo ; in loc de Рыхь este Хіҳинь (?) ;
in loc de Лѣхь este ЧЕҳь ( Bohem) ; in loc de Ялимлнинь ҲАБрь
este Hкмьць сврака ( Némtul — citrä) ; $i se mai adauge :
Цаконь Ажь ( Taconul — ariciu) .2)

§ 4. După acestă caracteristică a némurilor, bieţii Slavi meri


dionali : ' Bulgarul boŭ , și Sărbul lupy , se află puși la mij
loc între " Grecul vulpe, și ‘ Românul pisică ,, adecă între a
nimalele cele maî deştepte și cele maï norocóse în viclenia lor,
după antica credinţă vulgară universală .

2) Schaffarik , Slovanské starozitnosti, Praha, 1837, p. 996 .


186

Caracteristica Românului prin " pisică , este mai cu sémă


remarcabilă , căci pisica ne apare în metafórele poporane ca
personificarea abilităţiỉ de :
a surprinde pe adversarul seŭ pe neaşteptate : " guetter
comme un chat ,, qui gatta ci cova ,, " feles quidem quo si
lentio, quam levibus vestigiis obrepunt avibus , (Plin .) ;
à se preface mórtă, când acesta í vine la socotélă : " fare
la gatta mortay ;

a atrage printr'o părută desmerdare : " des manières chattes ,,


' pisică blândă ,;
a scăpa tot- d'a -una téfără dintr'o cădere : " le chat retombe

toujours sur ses pattes ,, ' cadere in piè come il gatto , Seine
Katze hat neun Leben ,;

în fine, a scăria reŭ , când se superă : " buen amigo es el


gato , sino que rascuna ,, ' ne reveillez pas le chat qui dort , ...
Nu mai adaugâm că pisica , adevărată antitesă a câneluï ,
iubesce casa, ' patria » , de unde anevoe póte cine-va s'o scóță
saŭ s'o alunge, dar nu devine nici odată sclava unui stă
pîn.3)

§ 5. La parentesa de mai sus, mai deschidem aci o altă


parentesă .

Româniĩ din Basarabia posedă și ei o caracteristică zoomor

fică a némurilor, într’un proverb ritmic, deși nerimat, pe ca


re'l auļisem în copilări ; dela bătrînul boier Vasilie Cristea,
unul din cei mai de pe urmă gîu beliỉ de peste Prut :

« Lehu -i vulpea,
« Turcu - i lupul ,
Rusu-i ursul,
Dar săracul
Moldovanul
« Cându -i oià,
Cându - vacă ,

De aceiaşi categoriă sînt la noi epitetele de căóră şi lipi


tóre, ce se daŭ Tiganilor şi Evreilor .

3) Brinkmann, Die Metaphern, Bonn, 1878, t. 1 , p. 392—427.


187

Caracteristica cea analógă din manuscrisul slavic ni se pare


dară a fi o simplă amplificare literară a vre - unei vechị ţică
tori poporane serbe saŭ bulgare , în care —negreşit --- se men

ționaŭ numai popórele învecinate.


Tot aşa Saşii din Transilvania aŭ un proverb ritmic de
spre vecinii lor , dar fără zoomorfiă și tot-o-dată fără

piper :

« Der Eanger, Blôch och der Zegun ,


« Da®ôt seny gor lastig legyt.
" Der jantschi fleacht den gaônzen da og,
Der Moi da'ônzt mät dem botu nôch ,
« Der Kere der gît na'ktig ,;

adecă :

" Frații nostri : Ungurul , Românul și Țiganul , sînt ómeni


" ciudați ! Ungurul - Janci — vagabundéză tótă iua ; Românul

< -mâž-- jócă cu bâta luự ; Țiganul — kere — umblă despoiaty.4)

Proverbele zoomorfice de etnotip i å sînt generalmente

de tot rare . Italianii, de exemplu , n'aŭ nici unul , deşi posedă o


mulțime de ţicători fórte muşcătóre , scurte și lungi, în ver

suri și 'n proză , despre toți vecinii lor, externi și interni.5)


Dar să ne 'ntórcem la Avram .

§ 6. Istoria acestui patriarc ocupă cel mai mult loc în


Sbornik, anume NNo . 16—22 , şépte bucăți egalmente apo
crife, respândite pintre Slavii de peste Dunăre, de’mpreună cu
alte sute de fabule teologice, de cătră fağmósa sectă a Bogo
mililor, cărora vom consacra mai la vale o notiță a-parte .
In casul de față ne preocupă numai No. 22 , pe care a
credut de cuviință a'l traduce romănesce laboriosul preut de
la Măhaciu .

Textul slavic al acestei legende, întru cât scim noi, fiind


pînă acum inedit, îl publicam față ’n faţă cu cel romă
nesc .

4) Borchgrave, Essai sur les colonies belges en Hongrie, La Haye, 1871 , p. 110.
5) Giusti, Proverbi toscani, Firenze, 1873, p . 269–278.
188

Ambele diferă în căte-va puncturi secundare.

Popa Grigorie şi - a permis și aci, după obicețu , de a scurta


și de a adăuga, ceia - ce ce da tuturor traducerilor sale , în
ochii unui linguist român , o valore cu atât mai mare sub ra
portul sintactic .

In ori-ce cas însă, textul slavic e mai complet , căci finalul


lui a remas netradus.
(Cuvint despre viéța și mórtea lui Слово w Житіи и w съмрти

Аугаш, СПm a yenit агсаngеlul sa | Авраамовѣ. како прїнДЕ архегла


lea sufletul lni) ВЪДАТИ ДШж ЕГо .

Кондә трЕМЕСЕ . домноүл ар Ямврдам живѣШЕ В% домоу


Хаггль Михаиль, кітря Аврам . | своЕМь , и ЖЕЛАДШЕ Видѣти вxct

ши коү кокорїв. с а софле- стрджижиСА на свѣтѣ , и ста


тол , юкиторюл8и лa wacпeци | на млтвѣ ки коү, и посла к .

31врам. ши ДЕШинСЕ архаггль | архаггла михлила да въХМЕТ


coүпт8 кодр8 . ши ф8 кa oү | Емоү дшж . к . то врѣмѣ НЕ
килхторю . ши Авѣ Яврам по- вѣ аль аврлам ҳлѣкЬ. г. дни по
' п8pt AkvЕ фирь wcПЕ . съ но | НЕЖЕ враг вѣ oүдрижал вхся гос
мархнЧЕ . ши тр’лчки врѣма . І тѣ да никто неприДЕТ. АРХАгглы
киСЕ вряжмашoүл , тоаТЕ КА– сътвориса ак Един Пятник. и
ИЛЕ . с. 18 мѣргь wАСПЕ . Ад 1 видѣ ЕГ Авраам ихдаЛЕЧЕ и къg

Клса 18и Яврам . ши фарь. Е. | Радовался и РЕЧЕ : приходит къ


ВИЛЕ ДЕ но мжлкж . НЕМикж . | мнѣ гость . Хотя вo и Ag cхнѣсти
ши гран фiюл8и съ8 . 18и Ісак8 і хлѣвь , НұШЕД в стрkТЕНїЕ ЕГО
ши Ешим8 доаря врЕМ ВЕДt . и РЕЧ . докрѣ гряджpoү ти пя
154. oүндЕва | вр’s wм8 . с.- ль 4- | TEM твоим . wНЖЕ ТЪЖДЕ Емoү

Căndo tremése Domnul arhagghelů Mihailă cătrâ Avram şi cu bo


corie să Ya sofletol îubitoriului la oaspeți Avram , și deştinse arhag
gelŭ suptu codru , şi fu ca u călătoriu ; şi avé Avram poruré lége
fără ospe să no mărănce; şi într'acéța vrémia închise vrajmaşul toate
caile , să nu mérgă oaspe la casa lui Avram , și fură 5 qile de no
mâîncâ nemicâ ; şi grăi fiſului său lui Isacu : și eşimu, doarâ
vrem vedé unde -va vr'u omu, să -lă aducemu elu la casa noostră , că
190

48MEMs EA8 Ал каса ноwстри. РЕЧ. Авраам РЕЧ . крАТЕ приДЕМh

ки Ам8 поцинк - Се софЛЕТол въ дом мои да сънѣми ҳлѣвь .


мЇES МЕРЕ . Ши ЕШирж. Ши wН , ЖЕ РЕЧ БрхҳА ЕС мнѣ ра
ВА88рж . архаггль Михаиль ка кота. Акрилм млаJIECA ҳовжди

8 КХЛКторю wcПЕ. ши тре- дрҳАГГА РЕЧ придѣмъ съ р. до


карж ЕЛ8. ДЕ əүндЕ EIJE. Ар- стіл . и послл Авраамь оугото
ХАггль ВиСЕ ДЕ сос8 смтЅ, я
ва “Ти тр.ПЕХя , и pЕЧ . приВЕДЕТЕ
врам висх клжмя си прж.лвим8 . ми коня да приДЕМ . АРХАГГАА
АРХАггли виCE . MApЕ ТРЕБЖ АМ .
РЕЧ , ЛЕГко спѣши и прїнДЕМ.
ши oүстенитѕ съмт8 . висе - грѣджірим жE Wвѣмл. придошE
врам си юбEши домнол т8 . ар
кі дXкоү Амврискомот. ДЖsoү
ХАггль ВиСЕ СЛАВ8 съMTь пи
АиствЇE ГАДАШЕ . ст . ст . сть
чолpЕЛЕ Мя дор8. Ши виCE 31
праВЕдником и вѣИЕ ДЖsoү
врам 18и Ісак8 фію18и с.8 .
поклонися до ДЕМля . Авраам
до -ТЕ АК.С. и 448 к.1A818.
мнѣШЕ ЕГо ради дЖБА тако
155 , с . 48VEM8 ЧЕСТѕ w СПЕ ко нои.
АРХАггль виСЕ но oүсТЕНи фе- творить. ПонЕЖЕ НЕ вѣдѣШЕ Кто
чорѕА . ЧЕ КАЖм8 кхтилирѕ . гр.- Ес грѣдыи с ним. и доиди
инд8 м'tpСерь, кътря oүл Ар- I cта кх дом . и пріять cappл видя
оЖЕ
к8pЕ . Ши кири - СЕ Пърж ла ПХ WМЫТи ноg't ЕГО . Ак
мянT8 . Ши грън сфнть, сфнть . | WКЫЧАИ . ЕГДа WCASA новѣ РЕЧ .
сфнть. гр.АЦIE праВЕдникЅАЅи . | w ВЕЛЇЕ Чюдо и СЕГо улка сжть
врам ли пярѣ къ ДЕРЕПтѕ і нogt , такожE и тѣх . ИЖЕ по

EA8 СЕ Кирь ЛEMHSA , ши грии гоүкиш содом и геморь , 4

пжнрж Ачим но цiїх чиpЕ мѣр- | крамм виспрѣціалшE cappet cx

amu înpoţinâ-se sofletol mieu în mere ; şi eşirâ și vădurâ arhagghelŭ


Mihailă ca u câlâtoržu ospe, și întrebarâ elu : de unde este ? arhag
ghelŭ dise : de sosu să mtu ; Avram dise : blâmu să prâîndimu; ar
haggelŭ ļise : mare trebâ amu, și ustenitu sămtu ; șise Avram : să
iubeşti domnol tu ! arhagghelŭ qise : slabu sămtů , pićoarele mâ doru ;
şi dise Avram lui Isacu fițului său : do-te a - casă și adu calulu, să du
cemu cestu ospe co noi ; arhagghelŭ dise : no usteni fećorul, ce blâmu
cătiliru . Grăindu, mérseră cătrâ uîn arbure, şi închiră -se părâ la
pâmântu și grăi : sfăntă - sfăntă - sfăntă - grăjaşte; pravednicului Avram
îi pâré că dereptu elu se închiră lemnul şi grăi ; pânrâ acița no
191

ЦЕ . К8 н.с. ши траph . | гнѣвом, ГАА. почтo пpичитАЕШи


каса A8и Аврам . трЕМtCE - грѣшника къ стымы . Егда хо
врам . ІсакЅ си адокм . от КЕр - таҳЖ Асти , ихыДЕ АРХггАК НЕ
ELME . ши висЕ . шн guCE GA
видимо . и въДАДЕ НА НЕСА oү
РЕЕИ . ад8 Ажоүторюл ши лх | прѣстола и pЕЧ ги ВЕЛиши ли ми
wcІПЕЛЕ АМЕСтоа пичодрЕЛЕ . К % | глаги прѣд славок. Гь pЕЧ ми
ACTE oүсТЕНИТ8 . Ши 184 Axoү- | ҳлиЛЕ гли. И РЕЧ михаиль , 4

торюл , шини спжля пичолРЕЛЕ. | враам ннѣ мясо прѣдлАГАЕТ. г.


ши B % 88 к. фирж ПЕлиця А- РЕЧ, ЕЖЕ того видиши Аджіша
СТЕ . ши висE A8и Яврам . а- и ты ждь. В той ЖЕ час
ЧАСТ Е пичодры нo -coү ДЕ wм .
съниДЕ, и сѣдШЕ ПдwША . ЕГДА
ЧЕ СЪМТ8 ДЕ ЧЕЙ ТРЕЙ ЧЕ ПЕР
Быс въҲЛЕШи Авраамоү си гос
156. дори Содо / мол8 ши Гомор8л .
TEM. ако ѕt Емот обычаи .
ATONYE Ісяк виCE K8 МЯНИЕ .
сарра ЖЕ B % инои храминѣ .
w къЧЕ К8 фок8л дрCE ши кXЧЕ
ислак с . РЕВЕкол . в. полоү –
wcПЕЛЕ . ЧЕ АСТЕ ДЕЛА ЛПХра
т8л ЧЕРюлüи. Ісак8 фEME мж - ноши ЖЕ Кіста ісадк . ВЕЛми

карЕ . p АМЕЛА час архаггль | пламаши и рыдажЩЕ . приплДЕ


СЕ дocЕ ЦЕроє р'anscSA сол- прѣд храминж ки wця своємәү
РЕЛЯи. кандо СE Адоры . ЧЕРїн. І гл.лАШЕ . wy wч , Wтврхҳи ми да

ши CE Акирь домнол8 . гръИ | СА ТЕБЕ НАБЛюдж . поНЕЖЕ НЕ

домНЕ Яврам ва си дѣ мїЕ | виждя ТЕБЕ по СЕМ . приДЕ


карНЕ ДЕ БЕркѣЧЕ . ДЕ Сk M - cappa и PEREKA , и сънидwШАСА

ştiĩa cire mérge cu nâînsu. Şi întrară în casa lui Avram ; tremése


Avram Isacu să adocâ uîn berbéce ; și șise şi șise ( sic) Sareei:
adu lâutorîul şi lă ospele acestoịa pićoarele , că îaste ustenitu ; și
lua lăutorțul și-i spâlâ pićoarele, și văņu că fărâ pelitå faste ; și țise
lui Avram : aciaste pićoare no -su de om , ce sămtu de cei trei ce
perdoră Sodomolu şi Gomorul. Atonce Isacu*) dise cu mânie : 0, căce
cu focul arse ! și căce ospele ce faste dela înparatul cerțului ? Isacu féce
mâîncare. Înr acela das arhagghelŭ se dose în geroe r'apusul soa
relui, căndo se adora îngerii ; și se închiră Domnolui, grăi: Domne!
Avram va să dé mie carne de berbéce de să mârăncu ; ce -mi qici ?

*) In textul slavic : Avram .


192

ринк8 ЧЕ ми 8нчи , домноүл Ви- и множство люди. Авраам Wт

СЕ 18 ЧЕ ци вa пopЕ ФраинТЕ | връЕ им . Исаакь прїЕМь 4

мяржук . архшK ДЕшилСЕ - | врлама gа выя плача и рыдаж .


ЏЕР8л , ши Афлж маса гата , ши WБлокуляри лицE ЕГО . Вх
мжлкж 11врам . Кs VEp8л , ши прАШАШЕ ЕГо Авраам что толико

гьтя пAT8 ДЕ СПЕЦи. Ши СЕ


рыдЛЕШи , ислак , РЕЧ вид :ta CXнь .
колкаph . ши мїAgжноАПТЕ
вѣНЕЦ , ако синЦЕ Бѣ на глав : ѣ
сколх-CE Ісак8 . дил пAT8л схоү .
ши стжт8 трайнтѣ oүшИЕИ ка– І моЕИ . и съй гость B % ҳат ми
СЕЕЙ . гръи к8 глас MAPE . пz– Его . и wТНЕСЕ H. Hкса , и тако
ТКИ EC Ар—
157. ринТЕ парин те, ДЕШкиде са | pagoүмѣх. ако
скр888 . фрхмСЕЦИЛЕ ФtцієИ ТА- хаггль и хоцIETь киҳати дшт
И НАЧАТ ПАХВАТИ ,
ЛЕ . К. ДЕ аком8 ничE дирирж . І оца моєго .
но ТЕ вою КЕДt. AgН М8мм- и къси ВКСПлакалхж. тогда и
са КspСЕ ШИ ДЕШклCE . ши л . | apХАггль вxcПЛАКА . и ПлдwША

11крам тра. ши 18 c.pЅта ши | слъхы михаиловы , и вышA KA

плънцѣ. ВСЕ Яврам сп &pЕ - ми МЕНїв многоцѣнное, нприпАДЕ


фхтЅя мЇES , ЧЕ ПAXнци. Іслка | Авраам помлиса гла . повѣждь
ВИСЕ . пиринТЕ ПкринТЕ. oү І ми ги , кто ЕСИ 'ТЫ , что AH

вис8 Ex88ю . Авѣ к8p8р . - приШЕЛ ЕСи , и штвѣуі. ЕMoү и

КАП8 . кa coapЕЛЕ . Ши - ми w 184 | РЕЧ . АУЫ ЕСмь архаггль Михаиль.


w.cПЕЛЕ МЕСТА . В% 88 парнНТЕ | и послан , ЕСмь wТ БА пріяти

АЧЕСТА AC'TE VEp3л. Ши Е три- | Ахи твои . Аврам оуволса ВЕЛИко .


МЕС8 с. ТЕ А. Ши A8 стринџЕ и помлися кх коү и РЕЧ . НЕ

Domnul qise lui : ce- ți va pore înrainte , márâîncâ. Tarâșă deștiînse


îngerul și aflâ maså gata, și mâîncâ Avram cu îngerul; şi gătâ patu
de ospeți , și se colcară. Şi în miaçá-noapte scolă-se Isacu diîn pa
tul său şi stâtu înraintịa uşiei caseei, grăi cu glas mare : părinte !
părinte ! deschide, să sărntu frămseţile féției tale, că de acomu nice
diriorâ no te voịu vedé ! Auçi mumâ - sa, curse și deschise; şi la A
vram întră, şi lu săruta și plăngé. Dise Avram : spure-mi, fâtul mieu ,
ce plăngi ? Isacu dise : părinte ! părinte ! uîn visu văduğu ; avé cururâ
în capu ca soarele , și mi o lna oaspele acesta ; vădu , părinte,
acesta faste îngerul și e tremesu să te ia . Și lu stringe în brațe, şi
193

краЦЕ . ши 18 сирота . шн А- | поими дня мож ннѣ , wcЛАВИ


млр8 плжнЩЕ. Яврам лки плжн- ми влдико и дождь ми видѣти
ЏЕ . ЦЕр8л Аки плжнЈЕ . Сара
что творится по свѣтоү . тогда
Ак . ПАЖНЦЕ . лакрямиAE NIE
Wтпoүсти ЕMoү Бь и РЕЧ ар
p88и АЛЕ СЕ фжME ПЇєтри фир
ХАГГлоү . да въДЫДЕТ на АЕРЫ
прЕЦ8 . 11врам виCE домНЕ . Спо
с. Авраамомь да покАЖЕТ Емоу,
ApЕ-ми чирЕ ЕШи т8 . АРХАггль
да видит васѣ строжижАСА по
160 * виCE Eoү съмт8 apХАггли михаил .
ши самт8 трEMECS . ct A8 софле- віСЕЛЕннѣи. и даст Ем8 класть
т8л тX8 . 11врам виCE долМНЕ сх | да ЕЖЕ хошET да творит. и
фія 48c8 к8 тр88л . л. домнял / пояТ ЕГО АРХАггль , и къхЫЙДЕ
долМНЕ . АтонМЕ ЧЕР8л сви у ЧЕ- на АЕрк . и твръҲЕ Гь Авраамоү
рю . ши кв фрик, гр.и кxтря срдинѣи wчи и видѣ васѣ и

домноүл . Ши - и порянчи домнол , pagoүмѣ. и видѣ на Едином


ска врам к8 тр808л , ши досе мѣстѣ на ЧЕТврхтѣмь наси
ЕЛ8 . Ерял л ЧЕРю . ши мѣрсе члка ВЕЛЕлѣпна, и по малоү рд
31врам, кътря прtстол8. Ши се довАШАСА а по многоү плачлаШЕ .

p8гж домнолЅи. ши ф8 д8с ла и въпроси Авраамь архаггла и


прѣстол8 . XEp8вимилор8. Ак88 | pЕЧ . кто Ест син члкь , что ли
Ам8 мира - СЕ. толТЕ СИЛЕЛЕ ЧЕ– си толико творих . АРХАггль РЕЧ

МЕрюлзи . ДЕ Яврам . ши виск тои Ест пръвоҳданный адам , и


домнол . кътря ЦЕр8 до -ТЕ К8 | провождаETь праВЕДНЫA ва раи

*) In manuscris s'a intervertit aci la legat ordinea foilor.

lu sărota , și amaru plânge. Avram încă plânge; îngerul încă plânge;


Sara încă plânge. Lacrâmile îngerului yale se face pietri fără preţu.
Avram dise: Domne, spoînre-mi, cire eşti tu ? Arhagghelŭ șise :
eu sămtu arhagghelu Mihailů , și sămtu tremesu să Yau sofletul
tău. Avram dise : Doamne ! să fiu dusu cu trupul la Domnul,
Doamne ! Atonce îngerul sui în cerțu , și cu frică grăi cătrâ Domnul.
Și -i porânci Domnol să ya Avram cu trupul. Și dose elu îngerul în
cerĩu . Şi mérse Avram cătrâ préstolu și se rugâ Domnolui, și fu dus
la préstolul heruvimiloru. Aculu amu mira - se toate silele cerțului de
Avram . Şi dise Domnol cătrâ îngeru : do-te cu îubitorțul mieu cu
13
194

юкиторюл мЇES K8 Аврам съ а грѣшныя въ мжкж . да ЕГДА


Bash толте фжптѕр . , ши фіE A8и видить прАВЕДНЫA иджція к
кл ва грии Аша , ши п8рчѣСЕрж . рди, тогда радоүЕТся . А ЕГДА

ши въ88 oү wм8 тр'ѕ cКА


видит грѣшHNA къ мжкж, тогда
oұн8 мралтЅ . шивжн48 тр8 ПЛАЧЕТСА
. и пакы тәү видѣ
Блжлвира раюл8и . к8 м8лтж
фржмсѣЦЕ . Атр8 oү час , Единого члка стара . и юнона
коү
161.коүрл -CE допж ач % моүлтЅ плн. са ним , и расписЅЕT касѣкомот
ЦЕ . ши трЕкж Яврам л Ерөл | грѣхы , и видѣ двод врата , на
ВИСЕ долМНЕ . ЧЕРЕ AcТЕ 4- ДЕСнои ВЕЛикот:tcнда. А на лѣво

ЧЕСТА wм8 ЧЕ АША ФАНЕ. Ар- | ВЕЛикоширока . и приДЕ Един .


ХАггль виСЕ АЧЕСТА- и фжкот8л ЖЕНА, и ста на срѣдѣ ОБонх
тхи дам. Ам8 кинд8 вѣде врат . и ни ва Едина волта
софЛЕТЕЛЕ . ДЕрѣпТЕ . ТРЕКЕндо вхходящи, и въпроси Авраамь

л раю тончE СЕ ВЕСЕ [at ] ЈЕ. Емоү. Акл.кж и голява лѣпа .


кънд8 кѣДЕ софЛЕТЕЛЕ ГРЕШи- и кахлюви Авраам сагнж да

цилор8 . трЕКън48 . м . км. | пртиMET . и прѣдаст дхь свои


атончи крътос8 плжнЏЕ . ши 8и
Боү NA
СЕ № ФЕЦİE мїЕН КӨмя в'аци | кoү. мца . мрт . КЕ

158.съБАЖхнит8 ..... ШЕмо слава в ВКы .

Avram să vadă toate fâptura, și fie lui ca va grăi aşa. Şi purcéserâ.


și vădu u omu într'uîn scaunu înraltu şięându, întru blâîndira ra
Yului, си multa framséte ; intru u čas bucura-se, dopa acia multu
plânge ; și întrebâ Avram îngerul, dise : Doamne, ceînre faste acesta
omu , ce aşa face ? Arhagghelŭ dise : acesta -i fâcotul întăi Adam ; amu
căndu véde sofletele derépte trecăndo în raiu , atonce se veseléşte;
căndu véde sofletele greșițiloru trecăndu în muîncă, atonci vrătosu
plânge. Şi șise : 0, feţie miei ! cumu v'aţi să blâznitu ....
NOTANDA .

1. fіnаlul u intreg : калял8 ( 155 ) , 48чEM8 ( 155 ) , ад8 EM8 ( 155 ) ,

48c8 ( 161 ), [мж] дор8 ( 155 ], слакя ( 155 ) , coүпт8 ( 154 ) , Ісак8
( 154 , 155 , 156 , 157 , 160) , чест8 ( 155 ) , катилир8 ( 156) ,
гръинд8 ( 156 ), ЕШим8 ( 154) , wм8 ( 155 , 161 , 162 ) , EA8 ( 155 ,
156 , 161 ), 18 ( 160 de 3 ori), Ам8 ( 155 de 2 ori , 158 ,
161 ) , пжмянт8 ( 156 ) , ДЕРЕПтя ( 156 ) , нялся ( 156 ), Содомолв
( 156 ) , симт8 а 3 -a реrѕ . ( 156) , симт8 1 -a реrѕ. ( 155 , de 2
ori , 160 , 161 ) , coү а 3 -a реrѕ . ( 156) , клжм8 ( 155 , 156 ) ,
прялжим8 ( 155 ) , oүстЕНИТ8 ( 155 , 156 ) , канд8 ( 158 ) , киндо
( 154 , 157 ) , грешицилops ( 158) , трЕКънд8 ( 158 ) , трЕКъндо ( 158 ) ,
съвлжхнитs ( 158 ) , XEp8вимилор8 ( 161 ) , ЧЕР8 ( 161 ) , склоүн8
( 161 ) , Фралт8 ( 161 ) , шивжн48 ( 161 ) , моүлт8 ( 162) , врхтос8
( 158 ) , к8м8 ( 158 ) , аком8 ( 160 ) , мяринк8 ( 157 ) , пат8 ( 157 ) ,
сър8т8 ( 160 ) , вис8 ( 160 ), кап8 ( 160 ) , въ88 1 - a реrѕ . ( 160) ,
трЕМЕС8 ( 160 , 161 ) , амар8 ( 160) , прЕЦ8 ( 160) , cocs ( 155 ) ;
6 - й питаї іn 5 casurї : смт . (155), архагГЕЛЬ ( 154, 155

etc.), [c .- ]ль ( 155 ) , сфинть ( 156 ) , afara de архшь ( 157 ) ,


unde bar .

2. întrebuinţat ca nasală vocală în interiorul cuvîntuluì :

нжлc8 ( 156 ) , мм.кж ( 154, 157 ) , мялкаpЕ ( 157 ) , мяржлкж


( 157 ) , пржлим8 ( 155 ), ДЕЦилсE (157), клжлвира ( 161 ), м8
Акж ( 158 ) ;
196

дил ( 157 ) , 8 , [ склоунѕ] ( 161 ) , oүл [ вис8] ( 160 ) , oүл [ар


КУРЕ ] ( 156 ) , oү [БЕркѣчE] (156 ) ;
vocalisаrеа tоtаli a lui : oү ( колхторю ) (154 ), 8 [ ктлж

торю] ( 155 ) , [ вр"] 8 [wм8] ( 155 ) , or [ wмs] ( 161 ) , oү ( час ) ( 161 ) :


л nеnаsаl : ли [пжpt] ( 156 ) .

3. -en- ~ -actualul -in- : МЕРЕ (155) —тепе, чEPE (162) =


cine.

4. e pentru -і : фEЦіE [мки ) ( 158 ) , [AE oүнде ) EIJIE ( 155 ) ;


е pentru -k- : ТРЕБж ( 155 ) ;
i pentru -е- dupa $ : шивжн48 ( 161 ) ;
e la imperfect pentru -t= $i -* 8=: ПланЩЕ ( 158, 160 , 162 )
= plangea; стринџE (160) = stringea, фжME (160 ) = faceай ;
мїлюжноапТЕ ( 157 ) , MİES ( 155 etc. ) , Mїви ( 158 ) , пїЕТрн
( 160 ) etc. ;
е pentru -a dupa : фржмсѣЦЕ la singul . ( 161 ) ;
e pentru -ă din grăbire: TOATE [ pantspa ] ( 161 ) .

5. confusiunea între o şi u :

o pentru u : Содомол8 ( 156 ) , АЧЕСтол ( 156 ) , 40 -ТЕ ( 155 ,


161 ) , доск ( 157 , 161 ) , адок» ( 156 ) , киндо ( 154 , 157 ), ко
корЇE ( 154) , софлЕтол ( 154 , 155) , софлЕТ8л ( 161 ) , софАЕТЕЛЕ
( 158 ) , пор8рѣ ( 154) но ( 154 , 156 , 160 ) , поцинж ( 155 ), cocs
( 155 ) , домнол ( 155 , 161 ), домнолян ( 157 , 161 ) , ко ( 155 ) ,
ПЕрдори ( 156 ) , трЕКXндо ( 158 ) , порЕ ( 157 ) =рипе, спорE ( 160 )
= spипе , Атончи , АтончE ( 157 , 158 de 2 ori, 161 ) , доп
( 161 ) , флкот8л ( 158 ) колкарь ( 157 ) , сколх -CE ( 157 ) , Aкомs
( 160 ) , скрота ( 160 ) , адора (157) = aduna;
и pentru о : Ак848 ( 161 ) .

6. oa scalut lа о : дирирж ( 160 ) , домНЕ yoc . ( 157, 160 ,


dar 161 : долМНЕ ) , wcПЕ ( 154 , 155) , wcПЕЛЕ ( 157 , dar 154 :
wАСПЕ , wАСПЕЦи ) ;
ow pentru ол : ноwстри ( 155 ) .

7. alte particularități vocalice :


НЕЧЕ ( 154) ;

клиЛЕ ( 160) , па къИЛЕ .


197

8. n intre vocale trecut in : мярънкя ( 157 ) , миринчE ( 154).

мярж.кая ( 157 ) , МЕРЕ ( 155 ) , чирк ( 156 , 160 ) , китилир8 ( 156 ) ,


Акнри ( 156), Акирь ( 156 , 157 ) , пърж ( 156) , Адора ( 157 ) ,
порЕ ( 157 ) , сп8PE ( 160 ), к8p8рж ( 160), дирирж ( 160), ЏЕРОЕ
( 157 ) , р”[an8c8л]=in apusul ( 157 ) ;
n intre yocale trecut in nr : фрлинТЕ ( 157 ) , фрлинта ( 157 ) ,

р [АЧЕл . ] ( 157 ) , пралт8 ( 161 ), чEPE ( 162 ) , спорE ( 160) ,


пжнря ( 165 ) , unde este de observat şi нp pentru p ;
n intre vocale conservat : мянИЕ ( 157 ) , склоүня ( 161 ) , -
поцинж ( 155) ;
r = n de mai multe ori' într'o proposițiune : ye yu ba nope
урлинТЕ млржлки (157) = " ce - ti vа рипе іnаintе, тапапса ,,
ѕай : сполpЕ - ми чирЕ Еши (160 ) = “spune - mi cine esti .

9. 8 — dг : 8ИЛЕ ( 154) , виCE ( 155 , 156 , 157 , 160 , 161 ) ,


вичи ( 157 ) , ВЪ88 1 - а $i a 3 -a реrѕ . ( 156 , 160 , 161 ) , В388ю
( 160) , вль ( 161 ) , В388ря ( 155 ), пржлвим8 ( 155), клжлвирм
( 161 ) , мїлюжноапТЕ ( 157 ) , 488н ( 160) , шивэнд8 ( 161 ) ;
3 = : съБАЖхнит8 ( 158) .

10. —mt - pentru -nt- : симт8 1 -a реrѕ . ( 155 de 2 ori) ,


смт а 3 -a реrѕ . ( 156 ) , съмть ( 155 ) .

11. propaginaţiunea nasaleỉ: NX.pC8 ( 156 ) = însu, cfr. t . 1 ,


р . 411 No. 5 -а.

12. genitivo-dativ femeesc cи -eei : клCEEH ( 157 ) , CapЕЕН


( 156 ) ;
си -iei : oүшики ( 157 ) , фѣціки ( 160) .

13. coү ( 156)=sint .

14. rет la formarea viitorului : врЕМ ВЕДѣ ( 154).

15. area pentru аrеат : Авѣ к8p8рж у каn8 кл солpЕЛЕ ( 160 )=


in textul slavic : ВЕНЕЦЬ tако слънцE Бѣ на главѣ мәЕЙ .

16. perfect arcaic : фѣчE ( 157 ).

17. dissimilațiune sintactică : ACTE NYEP8A WH E TPEMECO


( 160 ).
198

18. propaginatiunea pronumelui : съ-ль ад8% EM8 EA8 ( 155 ) , со


флЕтол мЇE8 МЕРЕ (155) ;
pronume pleonаstic : ЛакримиЛЕ ЦЕрөлЅи АЛЕ СЕ флчE ( 160) .

19. reduplicarea conjunctiunії : к8 ювиторюл мЇ £ 8 к8 Аврам


( 161 ) .

20. pleonаѕtісul dice : трЕКЖ Яврам тұЕР8л виCE ( 162) .

21. acusativ fara pre : с . А Яврам ( 161 ) , досE EA8 ( 161 ),

ад8MEM8 EA8 ( 155) , ТРЕБЖ Яврам VEp8л ( 162 ) , трЕМЕСЕ дом


ноүл архагГЕЛЬ ( 154), къ88рж архагГЕЛЬ ( 155) , трЕБарж ЕЛ8
( 155 ) , но oүст ЕНи фEчор8л ( 156 ) , трЕМЕСЕ ХАврам Ісак8 ( 156 ) .

22. subjоnсtiv fara sh : ФїЕ 18и кл ва гръи ( 161 ) .

23. omisiunea lui şі : стжт8 трлинта оүшИЕИ каСЕЕМ грхи


( 157 ), трЕБЯ Пврам тұEp8л виCE ( 162 ) .

24. pentru de :
de = " ca : ДЕ са мжранк8 ( 157 ) ;
de = "de cand ,: фарь 5 виЛЕ ДЕ но мжлкя ( 154) .

25. pentru lа : ювиторюли Ал wacПЕЦи ( 154) .

26. şi pentru ѕа : ши Ешим8 ( 154) .

27. concordarea acusativului cu dativul : A % WCNENE AYECTOA

( 156 ) .

28. pelitd = " corp ,: фирж ПЕлиця Асть ( 156 ) .

29. a descinde = " a se pogori,: ДЕШинСЕ архагГЕЛЬ ( 154) , ДЕ

шилСЕ ЦЕр8 . ( 157 ) .

30. a сurd = " a alerga ,: крсе ши ДЕшкиCE ( 160) .

31. codru cu sens de munte , întocmai ca la Albanesi și


la Romanif din Istria : ДЕШинСЕ архагГЕЛЬ coүпт8 кодр8 ( 154 ) ,

dicend mai jos : ДЕ сос8 смт8 ( 155) ;


cfr. din Omiliarul dela 1580 următórele pasage , în cari fiind

vorba de “ pogorîre,, ' urcare , și ' nălțime,, este necontesta


bil că autorul înţelegea prin codru “ munte , , er nu ( på
dure , :
-
199

ДЕЦилганды ЕЛЬ ДЕЛ кoдps (XVI , 7 );


coүн - СЕ кодр8 Ac8шь A CE p8га (XIX, 2) ;
c8и - CE Aa кoдp8 с. СЕ родұE (XXXVIII , 3) ;
СЕ coүй л кодр8 Домн8ль (xxxVIII , 4) ;
ДЕШинцEMЬ ДЕЛ кудр ль АЧЕСТА (XxXVII, 5) ;
apЕ А НЕ си ши прв нои Домн8ль Ал кoдp8ль ЧЕЛа уналт8ль
( XXXVIII , 7 ) ...

32. geroe , veţi mai jos Excursul dela p . 201—9 .

33. БлжMs ( 155 , 156 )= “ sa mergem,.

34. arbure tradus prin lетп : мкрСЕрк кътря от дрв8 pЕ

... СЕ Кирь АЕмн8 л ( 156 ) .

35. Kхтилир8 (156 ) = " cu incetul , cи ----- dіn cаtіlіп,


în loc de unica formă pînă acum cunoscută cătinel, contrasă
din deminutivul cătilinel ( cfr. niţel = neşchițel, t. 1 , p . 295
No. 129 ) ;

posteriorul cătinel ne întimpină deja în tipăriturele cele


vechi, de ex .: прЕ КхтиНЕЛЬ прв китиНЕЛЬ с . ДЕПринскрж wА
MENÏn , în Cazania mitropolitului Varlam dela 1643 , f. 188
retro ;

primitivul cătilin distruge cu totul derivaţiunea cea închi


puită de d . Cihac (Dict . étym . p . 123 ) : " cătinel écourté de
încetinel,, imposibilă și altmintrea prin că- > ce- < quie-;
etimologia cea veche, propusă în Lexiconul Budan (p. 106)
din ital. catellon catellone , capătă mai multă probabilitate prin
forma cắtilin , dar totuşi nu este fără o dificultate óre-care din
causa lui -in = -on .

36. Блж вира ракл8и ( 161 ) .

37. са pentru “ cum , : фіE АЅи кa вa грии ( 161 ) .

38. ати : АкRл8 Ам8 мира- CE ( 161 ) , Ам8 кинд8 вѣДЕ ( 158 ),
къ• АмЅ поциня - CE ( 155), vedi t. 1 , p. 268 No. 9 .

39. Авѣ лѣЈЕ ( 154 ) = " avea obicefu , “ era deprins ) .

40. cace = " pentru ce : w , къЧЕ К8 фок8л арCE шн кичE wcПЕЛЕ


( 157 ).
200

41. exclamatiunea : си юEEJIи домнол т8 ! ( 155)= “ sa faci


acésta , daca Xubesci pe Domnul,.

42. фрхмСЕЦИЛЕ ( 160 ) , cf. max sus p . 166 No. 74 , dаr si


la singular : [м8xтx) фржмсѣЦЕ ( 161 ) .

43. ДЕРЕПт8 EA8 (156 ) = " pentru el ) .

44. slavisme mai insolite : с.БлЖхнит8 ( 158 ) , прѣстоля ( 161 ) ,


праВЕдник88и ( 156 ) .

45. cfr . mai sus p . 61 No. 33 , 34 .

46. accentare аnоrmаli scaduta : Аст'Е ( 156 ) , Ачаст's ( 156 ),


вис'Е ( 155 de 3 ori, 157 ) ;

accentarea monosilabelor : ши въ88 ( 156 ) , ши ф8 ( 154), се


дәСЕ ( 157 ) etc. ;

accentare dupla : щї" А ( 156) , с . ТЕ " А ( 160 ) , са "л ( 161 ),


с. " A8 ( 161 ) .

47. paieric :

dupa nasala : ДЕПрин'cЕ ( 154), марин'чE ( 154 ) , парин'ть ( 157 ) ,


тРЕКън'до ( 158 ) , стрин”ұE ( 160 ) , сим’тя ( 155 ) , сим’ть ( 155 ) ;
dupa licuida : ПЕр"дорь ( 156 ) , кол'карь ( 157 ) ;
dupa р : фмп’твра ( 161 ) .

48. cfr. max sus p. 65 No. 58 .

1
EXCURS

LA LEGENDA LUI AVRAM ,

GENUNE . - GENOE . – GERO E.

PARADISUL LA Români.

Următórele cuvinte din Legenda lui Avram, aşa după cum


a refăcuto popa Grigorie din Măhaciu : CE AOCE A Ų E P O E

p’an8c81 cwapen8u , nu se pot explica prin originalul slavic, în

care arcangelul se duce de asemenea , dar nu într'o geroe oc


cidentală , ci se urcă drept la cer : BZGHAE NA NEBECA.

Este dară un adaus romănesc, care merită pe deplin de a


fi studiat de aprópe.
Vom avé aci trei întrebări de deslegat :
19. Ce însemnéză cuvîntul geroe ?
20. Care este originea lui ?

3º . Cum trebuř să înțelegem întregimea pasagiului, a cărui

inserţiune cată să fi avut ' un motiv în consciința lui popa


Grigorie ?

I.

După fonetismul dela Mähacầu , care preface regularmente pe


n între vocale în r, cuvintele : WEPOE p'insc81 trebuesc tran
scrise prin : " genoe în apusul,
Dar ce să fie genoe ?
202

Textul nostru dice mal departe, ca acolo CE Адора тұЕрін,


adecă —érăşi cu trecerea lui n în r, - locul unde se adu
naŭ îngerii,, .

Este, prin urmare , un fel de paradis, ko gură de raſu ,,


după expresiunea cântecului poporan . ")
Acesta forméză primul pas la constatarea semnificaţiunii
cuvîntului.

Genoe diferă numai dóră prin sufix de genune, o vorbă


despărută și ea din grațul poporului , dar care ne întimpină
fórte des în psaltirea cea versificată a mitropolitului Dosofteſu,
unde lesne putem urmări diferitele sale nuanțe de semnifica
ţiune.
Şi anume :

1. ІЯр ПиҳМашій кор дл ” н цEH8 HE,


8рници ДЕ Домн8л мн пЅтрЕЦ8НЕ...,

acolo unde psaltirea cea în proză tot a mitropolitului Dosofteiu

dice : т8 даря , 48 % 8 , 18горж- й - ВЕй при шь п8 цял стри


köpüă, adecă — comparându - se texturile grec şi latin : genune =
фрiap = puteus.

2. Ривор8ль АПЕЙ си н8 мм трагж ,


Съ мѣ 'нгиця ұЕН8 на чѣ ларгж .... ,

unde psaltirea in proza : си н8 мм НАЧЕ воль8рд АПЕЙ ННЧЕ с .


ми солрьж аджнк8 л, аdеса : депипе = pu.96 < = profundum.

3. ПрЕсте 18чї8 ДЕ ЦЕн 8 НЕ


ТРЕК кормкій к8 мин8HE,
Яколо ЛЕ ВИНЕ тодня

ДЕ фак кнцій рок ши годнж ... ,

in psaltirea in proza : Ачаста марЕ ЧЕ - й мapЕ ши Алтж , Ако


ло-с жигхній кърора н8 AcТЕ н8мир, виTE мичй шн к8 марй ,
акол коравiИЛЕ номтж, аdеса : депипе = 9 & laqа — тare.

1) Alexandri, Poesii populare, ed. 2, p . 1 ,


203

4. Варій МБл 'н кордвій прЕ марЕ ,

ДЕ- ш фак л8кр8л пpЕСТЕ ЩЕн8 нй тарЕ ,


FINEA 8 6 %88T AE MANSNE

Ча8 A8крат ДзмHE838 тн ұЕН 8 н Е ... ,

in psaltirea cea in proza : карій АЕШинди марЕ , коракій ,


фикянды 18краpЕ тр” апE м8лтE, AMEA B %88рж АЅкр8риЛЕ
Домн848й ши мирАТЕЛЕ А8й тұЕН8 нь, аdеса : депипе= 3u365 ,
Šv 6X1 Toote = profundum , in aquis multis.

5. Дtї трЕК8т прин ұEH8 HE


Иұрдил к8 мин & HE ...,

unde psaltirea în proză pune : AYA powie M A P E. 2)

De aci resultă, că sensul general al cuvîntului genune este :

" mare adîncimey , er sensul specificat : vastă întindere de

ара ,, “ ocean,.
In primul din aceste doă sensuri îl cunosce încă , chiar în
secolul nostru , dar póte numai din cărţă, faimosul Prale în
glosarul la comica sa - psaltire : ЦЕН8HE , колколки , аджнк

НЕ ф8 ндо с.3)
In acelaşi sens , un punct la Dunăre , unde se lua vama de
la pescuit, se numia Genune deja sub Mircea cel Mare , care
printr'un crisov din 28 martiŭ 1415 - hărăzesce venitul acelei
localităţi mănăstiri Cozia : A4 ECT TOM8 CBATOM8 XPAM8 BAMA
Wт ГЕН8 н E.4)

Intr'un sens metaforic, Cantemir întrebuinţéză acéstă vorbă


са “ mаrе multime ) : Ласля8 краю . ЯнгspЕск въҳинд , ки к8 ЧЕ
си стѣ нпотрива Атта ұЕн8 НЕ ДЕ Тхтарй н8 ва п8ТЕ ... 5),
ce - va după cum Shakspeare , într'un celebru vers din Hamlet

( III, I) , pune o mare de grijự, în loc de o mulțime , :


« ... a sea of troubles. ,

2) Dosofteyu, Psaltire pre verşurī, Uniew , 1681 , ps . LIV ,LXVIII , CII , CVI ,
сxxХү. — Рѕаltiré de 'nales, lаgi, 1688, f. 685 , 84 v , 133 v. , 141 r. , 173 v .
3) Prale, Psaltiré, Braşov, 1827, f. 90 r.
4) Archiva Statuluy din Bucurescì, Docum , Cozia litt. A.-Cf. ibid. Condica MS
de Vasilie Dascăl, 1757.
5) Chronicul, lаgi, 1835, t, 1 , p. 15б.
204

Mai pe scurt, pasagiul: apxarreal CE AOCE A V E PO E p’ans


C8A COAPEA811 — însemnéză : " arcangelul se duse în adîncul la

apusul sorelui ,, saŭ chiar mai d'a-dreptul : " a plecat în părţile


oceanuluị atlantic,

II .

Am spus may sus , că geroe = genoe diferă de genune numai


dóră prin sufix .
Acestă diferinţă póte să nu fie decăt aparinte .
Lucrul s'ar limpeți fórte lesne, dacă noi am sci, cum a
nume pronunţa popa Grigorie un alt cuvînt cu acelaşi final :

minune, adecă dacă’i ţicea Mipos, ori mup8PE.


În casul de intâiŭ , dacă pronunţa miroe pentru mirure, a

tunci finalul –oe, mai corect -ore, ar fi şi ’n geroe din gerure =


genune un simplu resultat al mužarii lui r, însoţit de trece
rea lui u în o întocmai ca în Aoce =duse și 440pa = aduna din
acelaşi pasagiu.
Dacă însă, din contra, popa Grigorie pronunţa mirure, nu
miroe, atunci nici geroe nu mai póte fi pentru gerure, ci ar

trebui considerat , aprópe nu siguranță, ca o contracțiune dissimi


lativă din augmentativul geruróe = genunoe " genune mare ,; un

augmentativ fórte potrivit pentru a exprime ideia de bo


cean ,

Pînă la o probă contrariă, noi am fi dispuși a preferi ca


sul al doilea : genóe = genunóe.

O contracțiune dissimilativă analógă ne întimpină adesea în


Cazania mitropolituluì Varlam în privința cuvîntului ascultoiu
vascultătoriu, de ex .: TPE suca AOMN8A8H CT2T8PX A CK 8 a
TOH 6). In ascultoru s'aŭ dissimilat t+t=t ; în geróe saŭ ge

noe s'aŭ dissimilat rtr= r saŭ n + n=n ; în ambele casuri


contracțiunea dissimilativă sa întămplat într'o posițiune identică
sub raportul accentului .

6) Varlam , Carte de învățâtura, Iaşi, 1643, f. 311 r.


-
205

O a treia posibilitate, care nu trebui nici ea exclusă, este


admiterea unei scăpărị din vedere curat grafice : yepoe în loc

de yepope = genune, cu -or- pentru -un ca în nope = pune şi


Agopu=aduna în aceiaşi legendă a lui Avram ( cfr. mai sus
Notanda No. 8 ) . O literă saŭ 'o silabă uïtată , nu este ce-va

rar în scrierile lui popa Grigorie . Aşa în Legenda Duminice


el a pus din grabă pzoyce pentru pănaoyce (p . 52) saŭ Aegebb
pentru AEAEBUPL ( ibid . ) , în Legenda sântei Vineri : wroan -MH

pentru wгодици- ми (р . 155 ) sай чинст pentru чинсти (ib . ) , in


Legenda lui Avram : BECEYE pentru BECEASYIE (p . 194) etc.

Nu cuteďâm dară a ne rosti cu încredințare , dacă geroe e


simplul genune saŭ augmentativul genunóe. In orï -ce cas însă ,
nu póte a nu fi una din doă, ér prin urmare cuprinde aceiaşi
parte fundamentală .

Acuma, separând elementul formativ, fie -oe, fie -une, noi


căpătâm fondul gen- , TEN- în crisovul lui Mircea cel Mare ,

care póte fi radicală, dar póte fi nu mai puțin și o vorbă ,


un cuvînt gata de formaţiune primară, cu sufixul -n- .
Acestui gen- , ér nu elementului seŭ formativ secundar, ori
care ar fi, i aparține semnificațiunea de adîncime, saŭ " o- .
cean ,

Ei bine, la Eliný , într'un mod dialectic, exista cuvîntul


óráv, orñvos, wyevós , într’un manuscris al lui Hesychius yov,
cu sensul precis de ' ocean , . ?)

Apropiarea între românul vechiu gen -une ' ocean ,, sub forma
mirciană nepalatalisată CENðNE , şi între elenicul w -yev -ós -
cean , este ademenitóre sub tóte puncturile de vedere .
Inițialul û- în wyevós ar fi putut proveni la Greci dintr'o
etimologiă poporană a cuvîntului dela oxeavós , cu care el n'are
a face etimologicesce, de vreme ce x între vocale nu alter
néză cu 7

Chiar dacă am recunosce însă că ú- este organic, și tot


încă el n'ar puté să împedece comparațiunea metodică a lui
Gyevós cu al nostru genune .

7) Cfr. Hesychius ed. M. Schmidt, t. 4, p . 317.


206

In adevăr, să admitem cu Pott derivaţiunea lui wyévos din

radicala vagh, de unde şi sanscritul vahâ ' fluviŭ , ' ). Atunci


vom avé pentru genune un prototip vagen-. In acestă formă
silaba inițială va- se vocaliséză la noi în o- , ca în oraș=

város , o fi = va fi, ori=vare în vechile texturi române etc.

O dată trecut va- în 0- , acest o- dispare apoi cu totul din


ogenune prin confusiune cu articlul feminin nedefinit 0, întocmai

după cum a dispărut în strachină = ostrachină = ootpáxıvn.


Ipotesa adausului inorganic al lui w- este însă mai proba
bilă, nu numai din causa neregularităţii y = gh în loc de x =
gh , după cum vedem chịar într'un derivat al radicalei vagh :

xos=scr . vahas, dar mai cu sémă din causa caracterului aşa


ņicênd exotic al lui wyevós la Greci . El nu ne întimpină ni
căiri în monumente literare , saŭ măcar pintre arcaisme poeti
ce, ci abia în vrlo glossă saŭ doă . Dacă am presupune dară ,

că Greciï l'aŭ împrumutat dela vecini, bună-óră dela Tracy ,


atunci nemic n'ar fi mai natural decăto modificare după o

analogiă indigenă, precum se întîmplă mai tot- d’a - una în a


semeni casuri.

Cuvîntul este el în adevăr tracic ?

In limba albanesă actuală , întru căt o cunoscem , el nu e


xistă .

Acesta însă , negreşit, nu este o probă decisivă contra ipo


tesei tracice, de óră ce astă -đi și la Români vorba genune s'a
perdut de-mult , deşi în secoliỉ trecuţi se întrebuința în tóte
provinciele Daciei lui Traian .

Este interesant , că o localitate dacică, menţionată de Dione


Cassiŭ şi pusă tocmaî lîngă Dunăre , ca și Genunea lui Mircea
cel Mare, se numỉa Genuclu , l'evouxha , ceia- ce ar puté érăşi
să nu fie decăt genune, dar cu un alt sufix .
Orï -care ar fi acuma neajunsul datelor de mai sus pentru
obţinerea unei soluțiunì positive, totuşi între românul genune

8) Pott în Kuhn's Zeitschrift f. vergl. Sprachf ., t. 5 ( 1856), p. 262 .-- cfr. Pictet,
Les origines indo- européennes, Paris, 1878, t . 1 , p. 138, t. 3 , p. 383 .
-
207

și grecul wyevós nu se pote contesta o coincidință remarcabilă ,


care nu se pare a fi datorită numaſ azardului .

Dacă însă ar fi să renunţâm la etimologia tracică, mai a


les din causa lipsei cuvîntului în albanesa, atunci ni s'ar pre
sinta o analogiă celtică fórte seriósă .
Orị-unde aŭ locuit Celții, găsim din anticitate numiri locale
ca : Genabum , Genua, Geneva etc.

Tóte aceste localităţi se află lîngă ape mari saŭ chịar pe


un term maritim .

Linguistii derivă cuvîntul dela celticul genu " gură , ceia


ce se potrivesce de minune în privinţa unei adîncimi ,. 9)
Un lac, o mare, un ocean , se înfăţişeză naturalmente ima

ginaţiunii poporane ca o . ' gură , a pămîntului .


Românul genune să nu fie óre un vestigiŭ al amestecului
Tracilor cu Celții pe teritoriul Dacieſ ?
Intrebarea e fórte legitimă.

Astfel genune stă șovăind la respânte între elenicul oyevós


şi celticul genu .

Ne grăbim a trece la un teren may solid .

III.

Am veņut may sus , că misteriosa " genoe în apusul soreluň ,,


acolo unde se adunà îngerii ,, este un adaus propriŭ din partea
lui popa Grigorie, fără nici o legătură cu originalul slavic.
Paradisul creştin se află la resărit, după care --precum se

scie - se orient é z ă înseşi bisericele nóstre .


Aşa cred toți creștinii , fără deosebire de rit saŭ chịar de
sectă .

Des règlements -- dice abatele Martigny - remontant, pense

' t-on, à l'origine même de l'Eglise , et qui furent fixés par la


" suite dans les Constitutions apostoliques ( II. 57 ) , prescrivaient

9) Glück, Die bei Caesar vorkommenden keltischen Namen , München , 1857, p.


105. - Cfr. Le Gonidec, Dict. breton -français, ed . Villemarqué, Saint-Brieuc, 1850,
P. 331 .
208

que les églises fussent disposées de façon que la porte re


' gardât l'occident, et que l'abside présentât sa convexité à
l'orient : ainsi les fidèles, en priant , avaient le visage tourné
vers l'orient ; et la principale des nombreures raisons my
" stiques qu’on a données de cette disposition , c'est que nous
devons diriger nos yeux vers le paradis terrestre, que Dieu
" avait placé à l'orient,, afin d'entretenir en nous le regret de
" l'avoir perdu, ainsi que le désir d'arriver au ciel , qui est le
véritable Eden . , 10)

Cum dară popa din Måhacỉu cutéză de a pune paradisul


la apus ?
La apus era numai paradisul păgân .

Acolo , și anume în oceanul atlantic, genoe în apusul só


relui ,, era după vechii Greci locuinţa fericiților, ' unde se a
duna îngerii,, oi Máxapes; acolo ne întimpină Hesperidele, Ely
siul , Atlantida , în Homer, în Hesiod , în Platone. 11)
Este evidinte , că popa Grigorie nu s'a luat după clasicitatea
elenă, ci după o credinţă poporană curat romănéscă .
Creştinismul, altoit abia pe d'asupra, n’a fost în stare , după
decimi de secoli, de a şterge din memoria străbunilor nostri
paradisul cel păgân .
și acesta observaţi bine — numai la Români dintre tote
popórele neo-latine .

Iată de ce la noï , la noi exclusivamente, apusul se numesce


sfințit, adecă consacrat ,, ceịa - ce ar fi inexplicabil fără pa
sagiul lui popa Grigorie.
In balada poporană " Inelul şi năframay , cei doi amanti
sînt îngropați în direcțiuni opuse :

« Şi 'n biserică î- aŭ dus ,


“ şi 'n doă racle i- aŭ pus,

10) Martigny, Dict. des antiquités chrétiennes, Paris, 1865, p. 487.


11 ) Cfr. Vinet, Paradis profanes de l'Occident, în Revue de Paris, 1856 , 15 janv.-
Die homerischen Phaeaken und die Inseln der Seligen , în Welcker, Kleine Schriften ,
Bonn, 1845, t. 2.—Th. Martín, Traditions sur le séjour des morts, în Annuaire de
l'association pour l'encouragement des études grecques, Paris, 1878, t. 12.
1
209

« Racle mândre 'mpărătesci


Purtând semne letinesc ,
* Şi pe dînsul l'a zidit ,
" In altar la resărit ,
« Pe ea 'n tindă la sfințit . 12)

Ciudată contradicțiune ! Altarul , porțiunea cea mai sacră a


bisericeſ, se află " la resărity ; și totuşi nu resăritul, ci tocmai
apusul , partea contrariă , unde nu este decât modesta " tindă ,
a templului , se numesce s findit.
Este o eclectică fusiune între paganism şi creştinism în con
sciinţa poporului ...

Şi ţicênd acesta, noi nu avem în vedere paganismul grec


saŭ latin , ci paganismul în genere, care -aprópe pretutindenī,
în regiunile cele mai diverse și la popórele cele mai eterogene
--stâ în divergință cu tradițiunea creştină specifică asupra

posițiunii paradisului .

Selbatecul din Australia , întocmai ca bătrînul Homer, crede


că edemul se află pe o insulă în oceanul dela apus.

Şi nu este greŭ de a ghici originea cea antropologică a a


cestei credinţe pagane generale . Imaginațiunea poporelor pri
mitive, în orị - ce epocă și ’ n ori -ce ţéră , vede un intim para
lelism între mórtea sórelui, când se isprăvesce ţiua,

și între a pusul omuluị, când se curmă vieța . Ochịul


privesce luminosul glob dispărênd în undele oceanului . Tot în
tr’acolo dară, spre o bine -cuvîntată insulă din sînul depărta
tului occidinte, călătoresce și sufletul reposatului :

Και τοι μεν ναίουσιν ακηδέα θυμόν έχοντες


Εν μακάρων νήσοισι παρ' Oκεανόν βαθυδίνην,
"Ολβιοι ήρωες, τoίσιν μελιηδέα κάρπον
Tρίς έτεος 9άλλοντα φέρει ζείδωρος αρουρα...

(Hesiod ., Op. et dies 165)

12) Alexandri, Poesit populare, p. 21 .


14
210

Tot aşa la Români, paradisul " în genoe în apusul soreluý ,


este un product indigen , un rest paganic , pe care creștinismul
l'a găsit înpetrit pe pămîntul Daciei, și pe care nu numai n'a
putut să -l restórne , dar a mai fost silit de a lăsa occidintelui
caracteristicul nume de sfințit ...
VIII .

FRAGMENT LITURGIC
-

CIRCA 1800
!
FRAGMENT LITURGIC

INTRODUCERE

§ 1. Fragmentul, publicat mai la vale, nu este scris de popa


Grigorie, și nici de cătră elevul seŭ de sub No. II , ci de un
al treilea Măhăcén , saŭ cel puțin un Român din vecinătatea
Măhacțului, căci în limba lui ne întimpină același fenomen
dialectic al trecerii lui n între vocale în r .

Dic : « din vecinătatea Măhacặuluì,, fiindcă rotacismul n=r


nu este aci atăt de consecinte ca în scrierile luỹ popa Grigorie ;
ş'apoi mai figuréză în acest text o altă particularitate fo

netică de tot nouă , așa șicênd ne- grigoriană, anume trecerea


grupului ft între vocale în şt .

§ 2. La 1619 fragmentul aparţinuse deja lui popa Grigorie,


căci pe pagina 221 , unde el se termină, se începe immediat o
altă bucată-vedi-o mai jos sub No. IX— , care se sfîrşesce pe
pagina 233, și apoi din dosul acestei pagine urméză predica
cea scrisă la 1619 şi reprodusă mai sus sub No. IV . De aci

resultă nu numai că predica s'a scris mai tărţiŭ decăt frag

mentul , dar mai decurge încă consecinţa, că mai 'nainte de a


fi aparținut lui popa Grigorie, fragmentul în cestiune , începênd
dela pagina 217 , aparţinuse unui alt individ , aceluịa ce scri
214

sese bucata cea intermediară și care nu era Măhăcén , de


vreme ce nu preface nicăiri pe n în r.
Este dară cu putinţă, ca doxologia de mai jos, care — dacă
ne -am informat bine - face parte din serviciul de dimineță în
duminicele păresimelor-să se fi scris chiar cu mult înainte de
1600 .
ГЛАС . И. Слава ,

слава ТатьлЅи ши фїюл8и ши дX88и сфнть . oүшa ДЕ


покинць дЕСкиШЕ – НЕ . ДЕ Вітаць дzтитwapЕ . м.PEKж ам8 coү
ФЛЕТол8 мЇ Е8. кътря KECtpЕКА сфціїЕЕИ ТАЛЕ . БЕСЕДЕКА Нwд
стр . тр8порЕРwpь к8ряцирѣ . ДЕ тWATE сп8ркмуюриЛЕ. лс
К%ть Ефринь к3рьцитWрю . ши д8ЛЧЕ wwдитWрю . ши ми
218. Лwсирд8 : — | ши Акwм ши поүр & pЕ ВЕЧїa ДЕ вѣк8 . л.
спясънЇE къpapЕ ДЕр'kck - НЕ. А ли домНЕВЕ8 нжскRTwpЕ .

поүркжчюHE AM8 cпoүркәм8- HE coүфлЕтоүл л пъКАТЕ . ши


пZрьсирЕ Ам8 ликонть , тWть чtpЕМ А та poүгічюнѣ съ НЕ
НЕЖвѣская ДE Twат. HEKoүръція : — глас 8. мил8АШЕННЕ

домНЕ 48пж млрЕ милостѣ та ши д8пя моүлтоүл Единсoү

г818и тxoү . мил8АШЕ ной : — моүлтоүл д лwp8 мѣЛЕ Адкрями .


кЏЕТат - Ам троү МЕНтѣ . треморлю фрика та ви ДЕ

уюДЕЦ8 . Ася НЕ нядъждои [м] милостиви доүлчE wrwДЕЕН ТАЛЕ .


219. к . Дв48 стригь , милЅАMЕ - НЕ домНЕ допя млрь милScТЕ
та ши д8пя моүлтоүл Ерин [c8] rs 8и тоү . коүржцАЦIE моүл

Glas 8 , slava . Slava Tatălui și Fiului și Duhului sfăntă, ușa de


pocăinţă deschişe-ne , de viſaață dătătoare ; mărecă amu sufletolu mieu
cătrâ beséreca sfinţieei tale, beséreca noastra, truporerorů curâțiré
de toate spurcaciurile ; însă cătă efştinů curățitoriu și ogoditoriu și
milosirdu, şi acom şi purure în veciña de vécu la spâsănie cărare
derésă-ne a lui Domneqeu nâscătore ; în [ 8 ]purcâcặune amu spurca
mu - ne sufletul, în păcate și în părăsire amu lăcoită, totă cérem a
ta rugaciuné să ne izbâvéscâ de toată necurățița. — Glas 6. Milušaşte
ne , Domne , dupâ mare milosté ta și dupa multul eștinsugului tău ;
milujaște noi , multul a loru méle lacrâmi; cugetat'am întru menté ;
tremorašu în frica ta , di de giudeţu ; însâ ne nâdăjdoim milostiei dul
ce -ogodeei tale; ca Davidu strigă : miluğaște -ne, Domne , dopâ mare
miluste ta și dupâ multul eştinsugului tău ; curâțiaşte multul gréşaleloru
216

тоүл грѣшАЛЕЛор8 нолcтpЕ : — славл. глас . В. ДЕРЕПТ8 апелы

регжм моүлтоү милостивь домноүл , коүржцtyIE моүлт8, пя


КАТЕлор8 нолcтpЕ : иннѣ. ДЕРЕПтя а 18и домНЕВЕ8 . нжскж
тwapk pwгжм моүлтоү милостивы доноүл . коүрхцѣШЕ TwАТЕ
ГРЕШАЛЕЛор8 ноистрЕ . Ши мил8АШЕ нои : — мил8АШЕ нои дом
НЕ . доп . мapЕ мила та ши доля моүлтол8 ЕШинcoүг8ASH
220 , т.8 кoүржцѣШЕ тодТЕ ГРЕШАЛЕЛЕ нолcтpЕ . | ши милЅя[ E]
нои :. coүс лвис *) ДЕ, мормянт8 . коүм виCE млинТЕ , Ши
221. дъри A8ME коү марЕ МЕСЕрtpЕ : |

*) Aci la margine аdаuѕ : глас.

noastre !-Slava , glas 2. Dereptu apostoli rogâm multu -milostivů Dom


nul, curâțește multul pâcateloru noastre mrti (și acuma?) . Dereptu a
lui Domneqeu nâscâtoaré, rogâm multu -milostivů Donul, curăţeşte
toate greşaleloru noastre şi milujaşte noi ; miluřaşte noi , Domne, dopá
mare mila ta și dopâ multolu eștinsugului tău ; curâțoște toate gre
şalele noastre și miluiaşte noi ! Isus învise deîn mormântu, cum dise
mainte, și dărui lume cu mare meserére ....
NOTANDA .

1. fіnаlul и intreg : милюсирд8 ( 218 ) , вѣк8 ( 219 ) , coүфлЕТол8

( 218 ) , ЮДЕЦ8 ( 219 ) , Ам8 [ликонть] (219 ), Давидя ( 220 ) , грt


ШАЛЕлор8 ( 220), грЕШАЛЕЛор8 ( 220 ) , ДЕРЕПТѕ ( 220 ) , моүлт8 ( 220 ) ,
пжкАТЕЛор8 ( 220) , моүлтол8 ( 220 ) , мормянт8 ( 221 ) , Awp8 ( 219 ) .

2. confusiunea între o şi u :

o pentru u : coүФЛЕТоля ( 218 ) , Акм ( 219 ) , треморлю ( 219 ) ,

нждъждоим ( 219 ) , доп . ( 220 , $i tot acolo : 48ж), моүлтол8

( 220 ) , регжм ( 220 de 2 ori), трпорЕРwpь ( 218 ) , лякоить


( 219 ) .
и pentru о : мил8cТЕ ( 220 ) .

3. e pentru -і : ДЕСкишE-[ н ] ( 218 ) ;


* pentru -е- : грѣшАЛЕлор8 ( 220 , $i tot acolo : грЕШАЛЕ
лор8) ;

i pentru a dupa 8 : миксирд8 ( 218 ) ;


ы pentru i : Апостолы ;
a pentru -е- : спясънЇE .

4. oa redus la o : домНЕ yoc . ( 219 , 220 ) , нжскжтwpЕ ( 219 ,


dar 220 : нискKTwapt ) .

5. aa= -lungul a : відаць (218) = viiaata .

6. alte particularități vocalice :


218

AEA ( 221 ) ;
MENTE (219 ) ;

AEPENT8 ( 220 ) ;
Aspfcm ( 219 ) ;
MÏES ( 218 ) .

7. n între vocale trecut în r : MXPEKX ( 218 ) , cn8PKXHIOPHAE

( 218 ) ;

п conservat : поүркжчюнь ( 219 ) , poүгьчюнѣ ( 219 ) .

8. s = dz : AOMNESE8 ( 219 , 220 ) , sh ( 219 ) , suce ( 221 ) ;


g = % : 1968Bkckx ( 219 ) .

9. -ft- trecut în -st- : Eyruncoyr8144 ( 219 , 220 ) = eftinșugu


lui, unde în acelaşi timp , prin dissimilaţiune cu ș din noul
şt , anteriorul ș a trecut în s ;
-ft- trecut în -fşt-: Eoyun . 218 ) ;
cfr . trecerea lui n în r și tot-o -dată în nr , adecă :
n : r : nr :: f : ș : fş .

aceste fenomene sînt absolutamente de aceiaşi natură cu

trecerea, la Moldoveni și ’ n unele grațuri române din Tran

silvania , a lui pi în ki și 'n pki, precum și a lui bi în ghi


şi ’n bghi, de ex .:

lupt = luki - lupki,


copil = cokil = copkil,
stupină = stukină = stupkină,
bine = ghine = bghine,
cerbi = cerghi = cerbghi etc .;

d . Lambrior s'a silit a petrunde , dar n’a reuşit a înţelege

acest interesant fenomen , pe care il explică - nu scim cum

prin trecerea lui ( ) în guturală şi apoi disparițiunea la


bialeự ;-)
causa fenomenului este pur și simplu co - existința în localităţi
învecinate a formelor diverginţi copil și cokil, bine şi ghine

1 ) Lambrior, Du traitement des labiales p , b, v. f dans le roumain populaire, in


Romania, 1877, p. 445–6 . — cfr. Gaster, in Zeitschr. f. romanische Philologie, t .
2 ( 1878) , p . 190 .
219

etc., de unde - prin incertitudinea de a sci, care din doă să


fie cea mai bună — poporul le împacă printr'o a treia formă
de compromis : copkil = copil + cokil, bghine = bine + ghine;
întindênd dară proporţiunea de mai sus, noi putem Çice cu
o certitudine matematică :

n : r : nr :: $ : $ : fş :: p : k : pk :: b : 9 : bg ....
este absolutamente unul şi acelaşi fenomen ;-)
cf. mai jos p . 223—4.

10. alte particularități consonantice :


Tp8nopepwpb (218 ) ;
YHAE48 ( 219 ) ;
AONOYA (220 ) = domnul, probabilmente printro scăpare din
vedere grafică ;

de asemenea în noypkXYONE (219 ) = spurcăciune.

11. omisiunea articlului postpositiv femeesc : MUASCTE [ra]


( 220 ), [A2p84) A8ME [ Koy ] ( 221 ) .

12. articulare de prisos : [A ta] poyroriont ( 219 ) , [1 181


AOMNESE8 ] NACK&TWAPA ( 220 ) .

13. antipatia articlului postpositiv pentru adjectiv: MAPE


MIUI TA ( 220 ) , MHAOCTHBW AOMNOYA ( 220 de 2 ori ) .

14. genitivo- dativ femeesc cu eei-: cQunyiEEN ( 218 ) , wrWAEEH


( 219 ) ;
cu -iei : MHAOCTUEN ( 219 ) .

15. perfect arcaic : .ABICE ( 221 ), AECKHWE ( 218 ) = deschişi.

16. cuvinte compuse : AOYAYE- WTWAEEN ( 219 ) , MoyatOY -MNAO


C'T HB6 ( 220 de ori) .

17. acusativ fără pre : MHAGAWE NOW ( 219 , 221 ) .

18. genitiv după mult și tot : MOYATOYA EYANCOYT8A811 ( 219 ,


220 ) , моүлтол8 ЕШинcoүгял8н ( 220 ) , моүлт8л пякаТЕЛор8 ( 220 ) ,

2) Despre acest interesant fenomen , pe care'l numesc syllexis, eŭ vorbesc pe


larg in a mea Enciclopedia linguistică, actualmente sub presă.
220

TwАТЕ ГРЕШАЛЕлор8 нолcтpЕ ( 220 , dаr tоt acolo si : толTE грt


ШАЛЕЛ Е нолcтpЕ ).

19. metatesa sintасtіса : моүлтоүл а люр8 мѣЛЕ ЛАкржми ( 219 )


= a lacrămilor méle.

20. са pentru “ cum , : ка Давид8 стригь ( 219 ) .

21. ам8 (218 ) , cf. mai sus p . 199 , No. 38 .

22. млинТЕ ( 221 ) = " mal 'nаintе .

23. МЕСЕрtpЕ ( 221 ) . vedi mаl ѕus p . 166, No. 67 .

24. slayisme mai insolite : милюсирд8 ( 218 ) , мил & cТЕ ( 220 ) ,

милостиви ( 219 ) , wгоДЕЕН ( 219 ) .

25. accent urcat : pog'гьчюнѣ ( 219 ) , pw'гжм ( 220 de 2 ori):


accent scadut : тал'Е ( 219 ) :
accent duplu : в “ и ( 219 ) , Ас" ( 218 ), т " 18 ( 220 ) ;
accent pe monosilabe : ши милеирд8 ( 218 ), ши акум ( 219 ) .

26. paieric :

іоксин ць ( 218 ) , Eшин'coүгөлЖи ( 219 ) , сп8р кжчюрилЕ ( 218 ) ,


милесир д8 ( 218), ДЕРЕП’т8 ( 220) .
IX .

O PREDICA

CIRCA 1600
O PREDICA

INTRODUCERE .

§ 1. Bucata de mai jos , fiind pusă în manuscris între doă


bucăți măhăcene și tot- o-dată- după cum ne-am încredinţat
mai sus la pag . 213 —fiind scrisă la mijloc între puncturile de

timp când s’aŭ scris ele înseşi, adecă după fragmentul liturgic de
pe la 1600 și înainte de predica dela 1619 , este mai mult
decăt probabil că s'a compus şi ea în vre-un sat nu tocmai
departe de Măhaciu, căci altmintrea ar trebui să presupunem
călătoriă pré -lungă înainte şi ’ndărît pentru bietul caiet de
vr'o 15 foi, pe care popa Grigorie, umplènd paginele cele albe
dela sfîrşit, l'a legat apoi la un loc cu alte manuscrise ale
sale.

Iată de ce vom publica anume aci , între « Texturi măhăcene , 9


acéstă bucată , deși prin limbă ea diferă de ele cu desăvîrşire :
nu preface nici o dată pe n între vocale în r ; nu cunosce
pe s = dz, ci numai pe g = 2 ; nu are preferinţă pentru V , ci
mai mult pentru * ; nu confundă pe o cu u etc.

Se va întreba cine-va , dacă nesce asemeni deosebiri fonetice


puteaŭ exista între doă localităţi apropiate ? Noi credem că
nu puteaŭ , ci trebuiaŭ să existe. In adevăr, numai prin con
tactul Măhăcenilor cu sate române fără rən saŭ fără dz se

explică transițiunea de compromis n=nr saŭ conservarea lui


224

n în unele cuvinte ca scaunul, mănie etc. , precum și șovăirea

între s și g , pe care o vedem la elevul lui popa Grigorie de


sub No. II .

Mai pe scurt, regiunea Măhacìului formà ca un fel de oasis

dialectic , apărat de suflul din afară în curs de secoli prin po


sițiunea sa topografică , precum am constatato mai sus în

Introducerea generală ; dar care cu încetul , rărindu -se pădurile


de’npregiur, a fost adus pe nesimţite a se nivela și el , din ce
în ce mai mult, cu cea-l'altă Romănime dintre rîurile Arieş și
Mureş .
Acéstă nivelare se pare à se fi început abia pe la finea
secolului XVI .

§ 2. Ori-unde să se fi scris , textul de mai jos este forte


interesant.

Ca şi Catechismul dela 1560 , el nu cunosce aprópe de loc


pe finalul u întreg ; dar alături cu acestă modernisare ne în
timpină pe neaşteptate arcaismele cele mai remarcabile, ca iuo
" unde , şi altele .

Apoi este de ajuns a arunca o cătătură asupra textului ,


pentru a ne convinge, că avem de'naintea ochilor nu o simplă

traducere, ci o compunere originală, o predică improvisată.


în care autorul, nu îndestul de cărturar, se repetă necontenit,
deşi pe ici- colea o observă el - însuşi şi şterge ceia- ce scrisese .

Literele sînt fórte urîte . Forma lui y séměnă mai mult cu

francesul ç . ') Pentru n se pune pretutindeni latinul N, ca și’n


unele crisove vechi din Moldova și din Țéra-Romănescă , ba
une -ori şi ’n paleografia curat slavică .

Despre altele - vedi mai la vale Notanda.

1 ) Intocmay ca al doilea u dela 1143 în Episcopus Sabas , Specimina palaeo


graphica codicum slavonicorum , Moscva, 1863, Supplem. tab. VIII .
ZISE DOMNUL ...

Зись домнwүл . канд . Ва ВЕНИ Фїюл wМЕНЕСКь , дилтрoү


слава св . и тоци сфнцій . ЦЕры коү ЕЛЬ . тр8 ширѣ 4
толТЕ лимБИЛЕ . ши и тот лоүмѣ . тр8 384 ДЕ ЖоўАЕЦЬ .
АтoүнчE коү тр noүл . ши коү coүФЛЕToүл сьнятошь ста
ворь , наинтѣ ләү ҳс . с. дѣ ржсп8.тсь. чиНЕШЬ ДЕ Пжка
ТЕЛЕ саЛЕ ДЕ чѣла ЧЕ 48 лоукрать кот тр8пoүл сы8 . ДЕЧИ
ЧЕА ЧЕ 48 ювить 48мНЕДЕ8. Ac8прж ДЕ тоть кь порянчиТЕЛЕ
лоү дoүмHEZE8 тapЕ лѣ8 циноүть. ши воя к8ЏЕТЕлорь саЛЕ .
221, кирзитs | синЕ . ши 48 пирсить толTE рѣЛЕЛЕ . ши по
рянчиТЕЛЕ лоү д8MHЕNЕЅ TapЕ лѣoү циноүть вимца са
тр8 толтж лѣцѣ 48 48MHЕЅЕЅ . ши 48 сьврышить крЕдинця
кяратж. шн ньдѣжд £ ДЕрѣптж ши тикосТЕ ДЕСЬВрьшить .
ТРЕKЅт- A8 дин демста 18ME . AMEA Bwp cта тоци дѣд Ерѣпта

Zise Domnul : căndŭ va veni fiiul omenescŭ diîntru slava sa și toți


sfinţii îngerî cu elů întru ştiré a toate limbile și a toata lumé, în
tru zua de judeţă , atunce cu trupul și cu sufletul sănâtoşă sta -vorů
înainté lu Hs . să dé râspuînsă cine-şă de pâcatele sale de célia ce
au lucrată cu trupul său. Deci ceịa ce au iubită Dumnezeu asu
prà de totă , că porâncitele lu Dumnezeu tare léu ţinutử , și voịa
cugetelorŭ sale biruitu în sine, şi au părâsită toate rélele, și po
râncitele lu Dumnezeu tare léu ţinut in viſața sa întru toatâ légé
lu Dumnezeu , și au săvrăşită credinţa curată şi nădéjde deréptâ, și
în iboste desăvrăşită trecutau din acřasta lume , aceia vor sta toți
15
226

A8 xс . ДЕЧи ҳИЧЕ Кь вWр ста чиНЕ К8м 48 кышигать . К8и


клци дать к8 порянчитя тр8 дXь . АЧЕлора ва ҲИЧЕ Хc .
ВEНици Блскици TATжл8и мЇE8. ДЕ довжндици чѣЛА ЧЕ-с
гьтиТЕ волю . Альржція ЧЕРюл8и . Акь дил токмала лоүмїЕН .
ши ачишь троү клипитоүл wкюлоти . Twци ДЕРЕПци коY

222. csфлЕтоүль . ши троҳ [ noү ] ль ста- ворь , троү пьржція чE


рюлoүй . тоци верь ста . чиНЕШь коү МЕСЕркрѣ сл . ЧЕ АСТЕ

гътить Awp ВЕЧїa вѣкоүл8и . ши Амwү дѣчїa K8 коүк8рії


НЕСфрьшитж, к8KSpa-cЕ - корь , ши Ам8 дkvїa грѣця ДЕ ни
МЕНИла н8 ворь Авѣ . НЕЧЕ wмжүнирЕ, ЧЕ ноүмди чѣля трЕ
чѣла воүкөрiн ши ВЕСЕЛİи . троү НЕТРЕК8ціи вѣчи фирж ДЕ
дoүрtpЕ. НЕЧЕ дынжарж, Арж тwци NEA ЧЕ трамѣста A8ME
ДЕ Д8MHEZE8 ноү сt8 TЕMoүть , ши порянчиТЕЛЕ лоү дoүмHENES

н°ля сокштить . oүржТЕ ЛА8 (oүржТ ЛЕ 48 ?) фwсть . ши А ЛЕ


дcкoүлта , ши лѣut A8 доүмHE_EOү н'aoү ювить ин мѣста
18ME , фьря крединця коүртж , шн фирж нядkЖДЕ ДЕрѣптя

223. ши тоате поҳТЕЛЕ трoүпялоти н'A8 пържсить . | AMEA Twци


коү свфлЕтоүл , ши коү тpoүп8ль ста-вWр дѣстянга 18 xс .
АМЕН ҳЖчѣ-ворь жwch . Wтроү лoкoүл МЕЛА ДЕ плж.ЧЕРЕ . 1
фwкоүль ЧЕЛА МАРЕЛЕ ЧЕЛА ЧЕ ва арДЕ Ачtcтa лoүME . коү

déderépta lu Hs.; deci zice că vor sta cine cum au căştigată ; cui cați
( ) dată cu porâncitâ întru duhů , acelora va zice Hs .: veniți , blagos
loviții tatalui mieu , de dobândiți célia ce- s gătite voao , înpărâțița
ceriului, încă diîn tocmyala lumiei . Şi aciişă întru clipitul ochịului
toți derepții cu sufletulă şi trupulŭ sta -vorů, întru înpărâțiĩa ceriu
lui toţi vorů sta cine- şă cu meseréré sa, ce ļaste gătită lor în vecia
vécului, și amu décia cu bucurie nesfrăşită bucura -se-vorů, și amu
décia grétå de nimenilia nu vorů avé , nece o mâhnire , ce numai cé
lĩa între célĩa bucurii și veselii întru netrecuţii véci , fără de durere
nece dănâoarâ . Šará toți ceia ce într’acesta lume de Dumnezeu nu
séu temută şi porâncitele lu Dumnezeu n'au socotită , urâte l'au (u
rât le- au ?) fostă și a le asculta, și légé lu Dumnezeu l'au ſubită
în césta lume, fărâ credințâ curatâ și fărâ nâdéjde deréptâ, și toate
pohtele trupului n'au părâsită, acea toți cu sufletul și cu trupulŭ sta
vor dé -stâînga lu Hs., aceịa zâcé -vorů josă întru locul cela de plâ
îngere , în foculŭ cela marele, cela ce va arde acesta lume cu toată
227

толт Б8нжтатѣ Ей чѣА ДЕШарта . АЧЕЛора ва ҳИМЕ тоүт8

pwpь хc . к8 глась мapЕ ДЕ oүрүЇE фирж ДЕ мяс8рж . 48ЧЕЦИ


вж ДЕЛА МИНЕ КАЖcТЕМАцидwp . ДЕ татждь мЇE8 . + фокоүл
ДЕ вѣкь . ЧЕЛА ЧЕ AcТЕ Гьтить драк8A8и . Ши ЦЕрил wp A8и .

48. E8 фокол доирһ–ль гkТИСЕ водw . Ба ноү-л гьтиСЕ водw .


ЧЕ–ль гk'тиCE драк8.8и ши ЏЕрилwp hoүй . ЧЕ прилСЕТА Ня

224. рак8ль драк88н . ши тр8 | EAь в’лци ДЕҲМЇЕрдать. Аря АЛЕ


мѣЛЕ НьравоүрE oүржтоү-лѣци . ши лѣци ЛЕПждать . ЧЕ Аци

дәүлчить нярав8л драк818н . ши тр8 Ель в'аци ДЕұмїЕрдать


ЧЕ AcТЕ няравоүл драк8лви .*) мырЇНАЕ ши сылтжтоүриЛЕ . Ши
ҲБЇApxTEAE ши данцoүрЕЛЕ . ши ВЕЦїИЛЕ. ши коүрвиЛЕ. шн

АлкомїИЛЕ . Ши оүчиДЕРИЛЕ . ши врАТБЕЛЕ . ши пържЛЕ . Ши

минчюниЛЕ . шн фьцяриЛЕ. ши НЕСП8НЕРИЛЕ . ши НЕМИЛЕЛЕ. Кь


тоть wм8AЬ ЧЕЛА ЧЕ Аша флчE. кѣмж-CE cwць ши рыпаoүсь
драк8лоүй . Ши ЦЕрилорь л8и . АЧЕСТА кЅванть дѣка-л ва ҲИМЕ
Хc. AMEA тоци динилрж. к8 трoүп8ль . ши к8 csфлЕтоүл
225 , ЛЕПьда-СЕ- Вwp ДЕПРЕoүнж . фокоүл ЧЕЛа марЕЛЕ . | л лhoүнтр8
тр8 Адь . ДЕ Няпраснж . кыть исTE клипѣла Wкюл8н . ДЕЧИ аколо

л лhoүньтрoү . тр8 адь т8нѣpЕкоүл АЛЕС фи - ва кинь коүмплить

*) Aci urméză doă şirury, pe cari autorul le-a şters apoi cu desăvîrşire.

bunâtaté ei céia deşarta . Acelora va zice tuturorì Hs. cu glasŭ mare


de urgie fărâ de mâsurâ : duceți-vâ dela mine, blåstemaților de ta
tálů mieu , în focul de vécă cela ce ſaste gătită dracului și îngeri
lor lui . Au eu focul doară -lŭ gătise voao ? ba nu-l gătise voao , ce - lŭ
gătise dracului şi îngerilor lui ; ce priînsetå näravulŭ dracului și
intru elů v'ați dezmierdată, yarâ ale méle năravure urâtu -léți și léți
lepâdată, ce ați îndulcită nâravul dracului și întru elů v'aţi dezmier
lată . Ce faste nâravul dracului ? măriile, și săltâturile, și zbiřarâtele,
şi danțurele, şi beţiile , şi curviile, și lâcomiile, şi uciderile, şi vrajbele, și
părâle, şi mincìunile, și fățârile, şí nespunerile , și nemilele; că totă omuld
ela ce aşa face, chéma - se soță și răpausŭ dracului şi îngerilorŭ lui .
Icesta cuvăntă déca -l va zice Hs. , aceia toţi dinioarâ cu trupulă şi
u sufletul lepăda -se- vor depreunâ în focul cela marele , în lăuntru întru
dů , de naprasnâ cătŭ laste clipéla ochịului ; deci acolo în lăunătru
ntru adă, întunérecul ales fi -va, chinŭ cumplită şi durére nespusâ;
228

ши д8ptpЕ НЕСП8см . к . Аколw BapЕ-ЧЕ ВЕри симци . ши карЕ


-ЧЕ ВЕри доүхи , тWт8- ці E oүржть . ши ДЕ тот8 ТЕ Агро
ҲЕШн . Ши варе-ЧЕ ВЕри АтинЏЕ. ca8 CE ва АтинЩЕ ДЕ ТИНЕ

ДЕ тоаTE TE BATьми . Кь Адoүл мcТЕ ПЛинь ДЕ Амарь фіEp


БинТЕ. ши д8ptPE фьрж сѣмж . к . Аколо синть толTE мЅн
чиЛЕ мЅнчил wp ши тЅнѣPEKoүл мapЕ НЕАЅминат НЕЧЕ ди
нжолрь ши ПЕрирЕ НЕТРЕК8т . ВЕЧїм вѣкоүлüи Акoлo acТЕ

ЦЕрь plЧЕ ... SHE*) ши пüтодрЕ НЕРАБдать ши вїЕрмїИ НЕАд8p


мици ши тüнѣр[E]ки гpwch ЧЕ ТЕ поци ряҳима ДЕ Е.К.
226. ши цивАЕТЕ. ши циПЕТЕ ДЕ wмини дѣ ноү АЕ ПЅтѣрѣ сп8НЕ
атнЧЕ ва принДЕ а ципA coүФЛЕТ ль , дил мүлкіж при
тporn8ль CE8-шь . ши ва ҳНЧЕ Кътрж ЕЛЬ . Ани Амоу АстяҲИ
юw- ць сінтоү цЇE мъндріїИЛЕ ТАЛЕ . шн ДEXMїЕруїИЛЕ ТАЛЕ .
Ани амоү юw цї - Е Ажкомїл , ши скоүмиїa , кoү мжлкжриЛЕ Чѣла
трЕ "ЕлА . к8 коүкєрїн[4 ]Е. ши ВЕСЕЛИЛЕ. чѣла мариЛЕ . Ши
тоаTE подwАБЕЛЕ ТАЛЕ . ши комерил :- [ 4] и. ши сwціа та чѣА
юкита ДE avtcтa лoүМЕ . чѣА ЧЕ тоү коү нЅшїп . фолрТЕ ТЕ
ДЕХмїЕРДаи ДЕ ПРЕ ДЕЅ TE пьржсиря тиНЕ тоци ши трЕК8р.
ка 8мкр. Ши АДЕКА AM8 Акмоү АЧЕН ДЕ СИНЕШЬ cтaoү Е ТИНЕ

*) Un cuvînt nedescifrabil.

că acolo vare -ce veri simți și vare-ce veri auzi , totu - ți e urâtă şi de totu
te îngrozeşti, și vare - ce veri atinge sau se va atinge de tine , de
toate te vatămi; că adul îaste plină de amară fierbinte şi durere
fărâ séma ; că acolo săntů toate muncile muncilor, şi întunérecul
mare neluminat nece dinâoară, și perire netrecutâ în vecița vécului ;
acolo laste gerů réce ... . şi putoare nerăbdată și viermii neadur
miți și întunérecŭ grosŭ ce te poți râzima de elů , şi ţivlete și ți
pete de omini dé nu le putéré spune . Atunce va prinde a ţipa su
fletulă diîn muîncă pre trupulŭ seu-șă , și va zice cătrâ elů : lani
amu astazi yuo-ță săntu ție mândriile tale și dezmierziile tale ? jani
amu yuo ţi-e lâcomița și scumpița cu mâîncârile célé între célia, cu
bucuriile şi veseliile célia marile, și toate podoabele tale, și como
rile- ţi, şi soţia ta céĩa ſubita de acesta lume, céța ce tu cu nuşii foarte
te dezmierdai ? de pre zeu ! te părâsirâ tine toți și trecură ca um
bra , și adecă amu acmu aceia de sineşă stau, e tine părâsirâ toți ,
229

ньрж ирж тоци . ши тѣи пA8ть плинь ДЕ Амар $ л АдoүлЅи.


227. шн АДЕКж доүпм 18кр8pЕЛЕ ТАЛЕ | плжтѣШЕ - ци - СЕ. ши ва
ҲИЧЕ coүФЛЕToүл кітря тр8пь БлжсТЕМАТЖ фїЕ врѣмѣ чЖА
ЧЕ нои тр8 А нѣмь прE8үнить клястЕМлци с . фіE ши
принцін нәшри ЧЕА ЧЕ нѣ8 нжскоұть к8мoү Е [и] cпpЕ Б8нж
татѣ АЅи доүмHEZE8 н8 нѣ8 .лвьцать. БлясТЕМАТЕ ФїЕ тоа“ТЕ
хиЛЕХЕ ЧЕлѣ ЧЕ нои тр8 МАЕ Амь вис , ДЕПРЕОүнж . АтoүнЧЕ

ВА ҲИЧЕ трoүпоүл кітря свфлЕтоүл choү . КАЖcТЕМaть фін


ши т8 csфЛЕТЕ ДЕРЕПть ЧЕ тоү мїї угждüиши и флчE phoү
Шїиндь тоү мїHE стръв , пәүчить ши поүтpЕЖоүHЕ. БАЖ
cТЕМАТЕ Фїв тодТЕ ҳИЛЕЛЕ "ЕлА ЧЕ нон тр8 АЛЕ Амь вись
228. ДЕПРЕoүнж. к. 48 фость сь н8-ми гъдәүвши. ЧЕ 48 фwсть
сь МЖ ДЕСпоүн коүм8- ши ДЕСпоүHE W доамня рока са . K8
фрикя ши Аша нон ДЕПРЕoүня н ”Амь вpoүть ПЕри . Ат&АМЕ
драчїн Апяка- и- ворь АЧЕН ЧЕ 48 лвлать ря8 дѣ8 ПЕрить кз
кыть марї . ши к8 кынoүлЬ ЧЕЛА ЧЕ Е скрись мАИНТЕ Ши
коү кынoүл Ад8лоүй . Кь тоть Хикынд8 -AE K8 мoүлть Амарь
ch - и Батж ши дѣMEA - н корь гони . Спяргянд8 -и коү киноүль
YENI MapЕЛЕ . oүчигяндоу - и к8 oүчнДЕРИЛЕ ЧЕлѣ ЧЕ н° 8
молрТЕ . ши дружнд8 - и к8 кыркәүни віи ДЕ фокь . НЕ

şi téi înplută plină de amarul adului ; și adecâ dupâ lucrurele tale


plâtéşte - ţi-se. Şi va zice sufletul cătrâ trupů : blåstematâ fie vrémé
céia ce noi întru ſa némă înpreunată ! blâstemați să fie şi pârinţii
noştri cea ce néu nascută, cumu ei spre bunâtaté lui Dumnezeu nu
néu învățată ! blâstemate fie toate zilele célé ce noi întru ķale amů
visŭ depreuna ! Atunce va zice trupul cătrâ sufletul său : blåstemată
fii și tu , suflete, dereptă ce tu mie îngâduiși a face rău , ştiindŭ tu
mine străvă înpuțită și putrejune! blâstemate fie toate zilele célia
ce noi întru ķale amŭ visů depreuna ! că au fostă să nu-mi îngădu
eşti, ce au fostă să mâ despui , cumu- şi despune o doamnâ roba sa :
cu fricâ; și așa noi depreunâ n’amŭ vrută peri ! Atuînce dracii apu
ca - i-vorů aceia ce aŭ înblată râă, déu perită cu kîotă mare și cu
kînulŭ cela ce e scrisă mainte și cu kînul adului, că totă zicăndu
le cu multă amară să- i batâ, şi décexa-i vorů goni, spârgându -i cu
chinulŭ cela marele , ucigându-i cu uciderile célé ce n'au moarte, și
arzându -i cu cărbuni vii de foců nestinşi, mestecându -i în râşinâ cu
230

229. стинши MECTEKжнд8- и тришинж к8 пїмтря поүчасж. ши


топинд8- и ларцинт, ши доүрь ши учюли. ши д
раМЕ . Адапяндоү- и коү ачѣля люкЬ ДЕ БtpЕ л киноүль
ЧЕЛа марЕЛЕ . фирж милж мoүнчиндоу-и кЬ Пьнж 48 фесть
твоя са н'A8 вpoүть сь к8носки доүмWEZE8 . ши лѣut A8и
фоcтoү- в'A8 oүрьтя сь вы тоармЕЦи ши сh aци вроұть BİE
л BENİA вѣкөлЅи прв чѣстя л8ME . кж н'аци вроуть пьржси
няравоүриЛЕ тряпoүлЅи. чѣля рѣЛЕЛЕ . кариЛЕ сынть ньравоу
риЛЕ тр88лоҳ [и ] чѣл [A] pЕЛЕЛЕ , мкрїИЛЕ трофEAE мяниле .
oүчид ЕриЛЕ. коүрвїИЛЕ . АкоүрЕЛЕ . смлтжтоүриЛЕ. КАНТЕМЕЛЕ .
230. коү чилпой . глас8риЛЕ . КЕЦ [i] илв . отруїИЛЕ, КЛЕВЕТЕЛЕ . | ши
толТЕ EPECoүриЛЕ . чѣля рѣЛЕКЕ . ДЕСкжнТЕЧЕЛЕ . фарМЕЧЕЛЕ . вр.

жиЛЕ . м [и] нчюниЛЕ . ши фoүртоүшагЅриле ши ушьлжчюнилЕ .


шн фъртжчюниЛЕ НЕДЕрѣпТЕ . AMEA клдЕ-ЛА - СЕ . ch CE моү
лмѣскя коү марк кынь л вѣчи НЕТрЕкоүци , ши НЕСЛwswҳици.
НЕЧЕ диниwарж ДЕРЕПть ачѣл тwци крЕШинїн с. СЕ ПРЕЧk

Пя , коүвынт8лви А8 ҳс . ЧЕЛА ЧЕ СЕ ХИЧЕ тр8 сфнта EVГАЇE : .

231 . AA Балд8рь HEкола 48 дать ма к А.

pițatrå pućoasa, și topindu-i în argintă și în aură și în ciuai şi în


arame, adăpându -i cu acélia în locă de bére în chinulă cela marele;
fărâ mila muncindu -i, că pănâ au fostă în voia sa n’au vrută să
cunoscâ Dumnezeu, și légé lui fostu - v’au urătâ să vă întoarceți , și
să aţi vrutė vie în veciĩa vécului pre cesta lume , încâ n'aţi vrutů
părâsi nâravurile trupului célia rélele. Carile săntů năravurile tru
pului célia rélele ? măriile , trufele, mâniile , uciderile, curviile, încu
rele, sâltâturile, căntecele cu ciînpoi , glasurile , bețiile, urgiile, cleve
tele şi toate eresurile célia rélele, descântecele, farmecele, zrājile,
minciunile și furtuşagurile și înşălâciunile și fărtâcğunile nederépte , a
ceia cade- lă -se să se muîncéscâ cu mare kînă în véci netrecuți și
nesloboziţi nece dinioarâ ; dereptů acéța toți creştinii să se precépå
cuvăntului lu Hs. cela ce se zice întru sfănta evanghelie.

La Bulduru Necola au datй ..... ?



NOTANDA

1. finalul u nu e întreg nicăiri, afară de : K8MOY ( 228) ,


тотs ( 226 ) , синто ( 227 ) , вир8нт8 ( 221 ) .

2. fіnаlul hй uѕurpéza locul lux -i dupa $: сьнжтошь

( 221 ), чиНЕШь ( 221 , 223 ) , ачишь ( 222 ) , сиНЕШь ( 227 ) , CE8 - шь


( 227 );
dupa t : [ ww– ]ць [сынтoү ] ( 227 ) ;
în patru casuri lipsesce chiar s = ů , deşi ultima consónă nu
е ѕсrіѕа d'asupra rinduluї : дѣка- л [в . хичE] ( 225 ) , [лтЅнѣpt
коүл ] АЛЕС ( 226 ) , [ марк ] НЕЛ8минат ( 226 ) , к8м [48 кышигать ]
( 222 ) .

3. întrebuințat ca vocală nasală în interiorul cuvîntului :

млакжрилЕ ( 227 ) , плжлЏЕРЕ ( 228) дилтроу ( 221 ) , ржспясь

( 221 ) , ст.лга ( 228 ) , прилCETь ( 224 ) , моүлкя ( 227 ) , моүл


чѣскя ( 231 ), АтоүлчE ( 229) , чипои ( 230 ) ;
дил ( 222 , 227 ) , dar şi дин ( 222 ) .

4. ы pentru i : ЦЕры ( 221 ) , кыть ( 229 ) , " кынь ( 231 ) ,


кынoүль ( 229 de 2 ori, şi tot acolo : киноүль ) .

5. -is- , -а- din -е- : MїE8 ( 222 ) , ХЕЇяржТЕЛЕ ( 225 ) , фїЕР


БинТЕ ( 226 ) , пїмтря ( 229 ) , ДЕҲМЇЕрдать ( 225 de 2 ori) , ДЕХ
MİEpgЇНАЕ ( 227 ) , ДЕұмїЕрдаи ( 227 ) .
232

6. confusiunea intre -е- si -k- : ЧЕМ ЧЕ ( 221 ) şi чѣА ЧЕ

( 227 ) etc .;
-i- pentru -е- : wмини ( 227 ) .

7. oa redus la o : wмини ( 227 ) , кЅноски ( 230 ), рока ( 229 ) .

8. fоrmе divergintі : дінжwдря ( 223 ) , диниwаря ( 225 , 231 ) ,


динжоарь ( 226 ) ;
дѣчїл ( 223) şi дѣМЕЯ ( 229 ) etc.

9. alte particularităţi vocalice :


дѣка ( 225 ) ;
НЕЧЕ ( 223 , 225 etc. ) ;
сѣ8 [TЕMoүть) ( 223 ) ;

ДЕрѣптя ( 222 , 223 ) , дѣд Ерѣпта ( 222 ), ДЕРЕПціи ( 222 ) , де


РЕПть ( 228) etc .;
каде -ль-СЕ ( 231 )= " cade-li- se , ;
384 ( 221 ) .

10. predilесtiune pentru m , nu ұ : тоүдЕЦЬ ( 221 ) , тесь


( 224) , поүтpЕЖоүнE ( 228 ) .

11. nicăirỉ s , ci numai g , cfr. mai sus p . 223 .

12. vare pentru actualul ori : BAPE -YE ( 226 de 3 ori ) =


ori- ce .

13. r nemulat in BЕри ( 226 de 3 ori) —vei.

14. коү нЅшти ( 227 )= " cu inşії , cfr. t. 1 , p . 411 .

15. sint rеdus la s : ЧЕ -с гьтиТЕ ( 222 ) .

16. dupla articulare în construcțiunea substantivului cu ad


jectivul : EpЕС8рилЕ чѣла рѣЛЕЛЕ ( 231 ), ф№кoүль ЧЕЛА мapЕЛЕ ( 224 ,
225 ) , кЅнжтатѣ EM чѣА ДЕшарта ( 224 ) , ВЕСЕАЇНАЕ мѣля мариАЕ
( 227 ) , cwція та чѣя ювита ( 227 ) , киноүл , ЧЕла марEAE ( 229 ,
230), няравоурилЕ тр8пoүлви чѣля рѣЛЕЛЕ ( 230 de 2 orї).

17. pentru articlul al : АЛЕ мѣЛЕ ньравоүре ( 225 ) .

18. articularea luu nето ,: ниМЕНИля ( 223 ) .

19. genitivo-dativ femeesc cи -іеі : лоүмЇхи ( 2 22) .


233

20. • лоү дoүмHEZE8 ( 221 , 222 de 2 ori ), лоү Христос ( 221 ,


222 , 224) , $і питах оdаtа : A8и доүмНЕДЕ8 ( 228) .

21. pluralul си -are : ньравоүрЕ ( 225 ) , ДанцoүPEAE ( 225 ) ,


A8крәүpЕЛЕ ( 227 ) .

22. dela infinitivul arcaic a bïe ( 230 ) = ʻlat. viverey, per


fectnl : Амь вись ( 228 de 2 ort).

23. infinitivul cи —ere– : дѣ ноү АЕ П8 тѣрѣ сп8НЕ ( 227 ) .

24. imperfectul compus cu vrut : Chaun BpOyT BìE BEYŽA


вѣкЅАЅи прЕ чѣстя 48ME, лк н”аци вроұть пьржси няравоүриЛЕ

( 230)= " dacă trăiață (saŭ : ați fi trăit) o eternitate în acestă


lume , totuşi nu părăsiață ( saŭ : n’ați fi părasit) năravurile ,,
unde tot 0- dată ch = - “ daca ;

н'амь кроұть Пери ( 229 ) = " nu реrіат , ѕай “ n'am fi pe


rit , ;

cf. t . 1 , p . 428 No. 79 .

25. perfect arcaic : прилCETь ( 224 ) = " ati prins ,.

26. гҡтисt la 1 -a реrѕ. ( 224 de 3 orl) = gatiѕет.

27. conjunctivul să bine distins pretutindenî de reflexivul


se : cь СЕ моүлчѣскя ( 231 ) , сh СЕ ПРЕЧѣпя ( 231 ) etc.

28. cfr. max p. 61 No. 38 .

29. omisiunea verbului ajutätor : вот к8ұЕТЕЛорь саAE Бир8ит8


( 221 ) .

30. propaginatiunea pronumelux personal : ТЕ пьржсирж тиНЕ

( 227 ), коүм8- ши ДЕСпоүHE W должня рова са ( 229 ),“ юw– ць

синтоү цЇ£ ( 227 ) , cfr. max jos No. 32 ;


mai remarcabil decât tóte : Tpoyna CE8 -W6 ( 227 ) = " corpus
suum - suum ,, cu care cfr. cune- W6 ( 227 ) , lat . sese .

31. pronumele personal рlеonastic : АЧЕСТА К8ванть дѣка


ва ҳИМЕ ( 225) , ап & ка- и - вори AMEA ( 229 ) , фокоүл доарь-ль гь

тиCE ( 224) , AMEA каДЕ -Ah -cЕ ( 231 ) etc. , cfr. max jos No. 35 .

32. pronumele relativ pleonаstic : фwкоуль ЧЕЛа марЕЛЕ ЧЕЛА


ЧЕ В дрДЕ (224 ), фокоүл ДE вѣкЬ ЧЕЛА ЧЕ АСТЕ Гьтить ( 224) ,
234

wМЖЛЬ ЧЕЛА ЧЕ Аша флчE ( 225 ) , ДЕ ПжкАТЕЛЕ салЕ ДЕ "ЕлА ЧЕ


48 лоткрыть ( 221 ) , кынoүль УЕХА ЧЕ Е скрись ( 229 ), пяринцін
нощри ЧЕМ ЧЕ нѣ8 нжскоүть ( 228) , unde este tot o data pro

paginaţiunea pronumelui personal;


cfr, mal jos No. 35 .

33. prepositiunea рlеonastica : Aheүнтр8 тр8 адь (226


de 2 ori ), ДЕ ПжкаТЕЛЕ САЛЕ ДЕ чѣля ( 221 ) .

34. acusativ fara pre : ch KЅноски доүмHEE8 ( 230 ) , пържен

рж тиНЕ ( 227 ), тиНЕ пържсиря ( 227 ) , штинды тоү мїHE ( 228 ) ,


An8ка- и - ворь АЧЕА ( 229 ) , 48 ювить 48MHЕNЕЅ ( 221 ) .

35. ce = “ in care : врѣмѣ чѣя ЧЕ нои Атр8 л ( 228 ) , ҳИЛЕЛЕ

чѣлѣ ЧЕ нои тр8 АЛЕ ( 228 de 2 ori) ;

cfr . vka ЧЕ тоү коү н8шти ( 227 ) = “ асета си саri tu , si : -

тЅнѣpЕКь гpwch ЧЕ ТЕ поци рянма ДE EAь ( 226 )= " intunerec


așa de gros încăt ... ,

36. constructiunea incorporativa : апяка - и - ворк ( 229 ) , ка


ДЕ-Лh-cЕ ( 231 ), к8кВра-СЕ- воры ( 223 ) , ЛЕПьда-СЕ- Вwp ( 225) , лh
тѣшE - ци - CE ( 228), фостоү - в'as ( 230 ) etc.

37. singularul ѕей pentru pluralul lor : Вилца са ( 222 ) , воя


са ( 230 ) .

38. cele între cele servind a exprime ideia de ce-va super

lativ : чѣля трь чѣла воүкөрія ( 223 ) мжлктриЛЕ чѣля трь


чѣія ( 227 ) .

39. 'construcțiunea nominativuluï cu dativul : AMEA KAAE -16


СЕ ( 231 ) .

40. dissimilatiune sintасtica : oүржтоү -лѣци ши лѣци ЛЕПЖ


дать ( 225).

41. fraseologia : глась мapЕ ДЕ oүрців фирж ДЕ мяс8ря ( 224),


кинь коүмплить ши д8pkpЕ НЕСП8см ( 226 ) , Амарь фіЕркинТЕ Ши

д8ptpЕ фирж сѣмя ( 226 ) , cwць шн ръплоусь дракоүлoүн ( 225 ) ,


т8нѣpЕКь гpwch ЧЕ ТЕ поци ржxHма ДЕ Ель ( 226 ) , acéstà din
urmă frasă cuprindend o admirabilă metaforă .
235

42. фірткчюниЛЕ НЕДЕрѣпти (231 ) = "associatiuni pernicisse ,,


cu fărtăciune dela fărtat, cfr. t. 1 , p. 280 No. 63 .

43. майнТЕ ( 229 ) = " max nаinte ,.

44. e cu sens de < éra , : Е тиНЕ пьржсиря ( 227 ) .

45. a dеѕрипе = < a stapini,: сь мж ДЕСпоти ( 229 ) , коүм8


ши ДЕСпоүHE wдwАмня рока са ( 229 ) , cfr. max sus p . 87 No.
36 $i p . 165 No. 57 .

46. organicul apAME (230 ) = lat. aeramen , nu analogicul a


ramă.

47. юли ( 230 ) = " bronz , cfr. t . 1 , p . 273 No. 36 .

48. exclamațiunea : As npe ge8 ! ( 227 ) , cfr . mai sus p . 62


No. 40 .

49. АсЅпрж д € тоть ( 221 ) = " mal pe ѕus de tot ,.

50. МЕСЕрѣрѣ ( 223 ) , cfr . max sus p . 166 No. 67 .

51. АДЕКь Ам8 акмоү ( 227) Eliteralmentе: “ enim- vero nuncy ,


cfіr . max sus p . 134 No. 59 $i p . 199 No. 38 .
Ам8 дѣчїa ( 223 de 2 ori ) = “ éra d'aci , ;
ни амоY ( 227 de 2 orl) = 'lata dara , cfr . max sus p . 112
No. 48 .

52. derept = " pentru ,: ДЕРЕПть чE (228) , ДЕРЕПть днѣя ( 231 ) .

53. клипитоүл кюлоти ( 222 ) şi клипѣла кюлви ( 226) .

54. fagare = "ipocrisia ,: минчюниЛЕ ши фіцкрилк ( 225 ) .

55. НЕСП8НЕРИЛЕ Ши НЕМИЛЕЛЕ (225 ) = " hеѕіnсеritаtе si cru

dime , ?

56. au=interogativul < ure , : 48 E8 фокоүл доарх-Aь гьтисе


( 224).

57. a prinde пarat= " a соntrасta o deprindere ,: прилСЕТЬ


нярав8ль драк848и ( 224 ) ;
a prinde = " a incере : ва принДЕ а ципа ( 227 ) .
236

58. цивАЕТЕ шн циПЕТЕ (227 ) .

59. Хио = " unde : ww- ць сьнтоү ціє мәндрїИЛЕ ( 227 ) , юw


ці- Е Ажкомія ( 227 ) , cfr . mai sus p . 134 No. 57 .

60. glas си sens de < cantare din gura ,: кынТЕМЕЛЕ коү

чипои, ГА : c8рилЕ, БЕЦїИЛЕ ( 230 ) .

61. inсurd = "intrеcеrе lа jос ,: коүрвїИЛЕ, коүрЕЛЕ, СЖАТЖ

тоүриЛЕ ( 230 ) .

62. стръвь (228 ) = -start, paleosl. стрів . “ cadaver ,.

63. .. ай fost = trebula : 48 фость сh H8 - ми гьдoүЕрн , ЧЕ


48 фость сh мж ДЕСпоүн ( 229 ) = " trebuia sa nu - mi ingiduеѕсі,
ci trebuia să mě stăpănesci ,

64. judef = "judecata ,: 384 ДЕ ЖоңДЕЦЬ ( 221 ) .

65. gréță = ' greutate,: rpbyx AE NAMENNAA н8 ворь Авѣ

( 223 ) .

66. slayisme : икocТЕ ( 222 ), поҳTEAE ( 223 ) etc.

67. cuvintele nu sînt nicăiri accentate ..

68. paiericul figuréza numax in ДЕрѣп’тя ( 223 ) , dar il in


locuesce vocala irrațională în aboyub tpoy ( 226 ) = lăunătru .
APENDICE

LA

„ IexturŤ Măhăcenes

DOA FRAGMENTE DIN ARGEŞ

1626
DOA FRAGMENTE DIN ARGES

INTRODUCERE

$ 1. Distinsul með elev d. I. Bianu îmi comunică doă


fragmente forte interesante, scrise romănesce pe Evangeliarul
slavic manuscris de sub No. 258 al Biblioteceí Centrale din
Bucuresc .

Ele îşi vor găsi aci locul cel mai potrivit, de óră -ce ne
presintă un noŭ fenomen de syllexis, pe lîngă cele constatate
mai sus sub No. IX .

§ 2. Primul fragment e scris chiar pe scórţă manuscrisu


lui; cel - l'alt este intercalat în întru după evangeliul lui Mateiu.
Ambele sînt de acea - și mână, adecă tot de " popa Stan
cřulu ot Negraşă ,

§ 3. Satul Negraş se află în plasa Gălăşesci din districtul


Argeş la cóstele Muscelului.

Nu e dară de mirare, că în aceste fragmente noi întălnim

pe acelaşi parasitic h , pe care în tomul I îl veồusem deja în


mai multe texturi de proveninţă muscelénă ) .

Comunicaţiunea d-lui Bianu , prin urmare, întăresce și ’n


acestă privință conclusiunile nostre de mai 'nainte.

4 ) t. 1 , p . 98, 99, 230.


240

§ 4. Datul fragmentelor nu póte fi pus la îndoélă, cel pu


țin al celui de ’ntâiŭ , care indică nu numai anul 7134

(= 1626 ) , dar mai adaugă şi un eveniment istoric bine cuno


scut, anume aducerea trupului lui Radu-vodă din Moldova de
cătră fiu -seŭ Alexandru ,. 2)

§ 5. Ne vom opri acum un moment asupra fenomenului syl


lexe, pe care l'am menţionat mai sus în $ -ful I şi in care se
cuprinde principalul interes al celor doă fragmente.
Popa Stancțul preface pe inițialul fi în hvi : XBu , XBHE.

Pe inițialul fo , fă și fe, el preface în fv-, și odată în hv- :


фВЕЧорь , фверь , фвость, хвост .
In limba română în genere, fi , nu trece directamente în vi- ,
dar fórte des în hi-, ér hi- póte să trécă în vi-, ca în viclén
din hiclén 3) , adecă fi = hi = vi.
Trecerea iniţialului f în v de’naintea vocalelor dure este la
noi tot aşa fără exemplu , ca și a lui fi- în vi- , dar și aci
érăşi trecerea lui f în h de’naintea vocalelor dure nu este a
normală , întimpinându -ne în hid = lat. foedus, horn = lat. fur
nus etc., ér h în acestă posițiune lesne se confundă în gura
poporului cu v, ca în hulpe = vulpe, hultóre = vultóre, hotru =

votru , holbură = volbură etc. , adecă fo ,fů = ho,hă = v0 , vă.


Mai pe scurt, fi- prin hi- póte să trécă în vi- ; fo- saŭ fă
prin ho- saŭ hå- pot trece în vo- saŭ vå- ; aceiaşi transiti
une devine admisibilă pentru fe-, dacă -e- va fi pronunţat în
tr’un mod dur, aprópe ca -:- , după cum îl și pronunța de

sig ur popa Stancțul, de vreme ce scrie obepb = fără .


Sciindu- se acuma că syllexa presupune neapărat co- existinta

formelor fonetice diverginţi în nesce localități învecinate — vedi


mai sus pag . 218—, noi putem afirma că ’ n Argeş, în timpul

luì popa Stanciul, se ţicea d'o potrivă pentru " fie , hie şi

vie, de unde forma syllectică hvie ; apoi se auļia érăşi fost,


vost şi host, de unde formele syllectice fvost și hvost ; de ac

fåćor și văćor, de unde fvăćor ; fără și vără, de unde fvără .

2) Cfr. Şincai, Cronica , t. 3, p. 16, ann . 1626.


3 ) Cfr. 1 , p . 436 No. 92.
241

Formele intermediare håćor şi hără , prin carỉ singure se

explică văćor și vără, dacă ele nu vor fi perit cum - va mai

Înainte de a se fi putut desfăşura din ele hvăćor şi hvără,


totuși nu ni le -a transmis popa Stancțul,

Revenind acum asupra celor constatate la pagina 219 , noi

căpătâm următorul lanţ de forme syllectice :

n : r : nr :: f : ș : fş :: p : k : pk :: b : g : bg : : h : v : hv . ...

In acest lanț nu póte să între numai fv- , care este o syl


lexă sărită :

f= h = V

fv.

§ 6. Dacă noi însistâm atâta asupra syllexei, causa este că

acest important fenomen a scăpat pînă aci cu desăvîrşire din


vederea linguistilor.

El constitue o varietate fórte originală a reduplicării fo


netice :
nr ( r= n ) =nn ;
pk (k = p ) = pp ;
hv (v = h ) --hh etc.

Ceia-ce noi am verificat prin Şése casuri sigure asupra


limbe române, s'ar puté descoperi , negreşit, și 'n alte iimbe,
mai mult saŭ mai puțin, împlêndu -se astfel o însemnată lacu
nă în fonologia generală .
Ne vom mărgini a da un singur exemplu.
Țeranii din Mehedinţi întrebuinţéză cuvîntul " pétră , sub
trei forme: piatră, tiatră şi ptiatră , dintre carì trépta cea
intermediară tšatră a început să dispară . Ptiatră este o in
vederată syllexă din piatră + tiatră. Eỉ bine , în limba elenă ne
întimpină formele omerice ztó fuos și totó is lîngă cele obici
nuite Tróhɛuos și Tól$ 4) . De ce óre n’ar fi și aci o syllexă

4 ) Cfr. Curtius, Grundzüge d. griech. Etymol. 3, p. 453-455, unde se află şi alte


exemple analóge, tóte neexplicate.
16
242

din πόλις+*τόλις si πόλεμος+*τόλεμος ? Νici in limba romana


trecerea cea prealabilă a lui p în t nu este ce -va normal, dar

forma mehedinţénà cea derivată ptiatră este un fapt positiv,


o realitate. Tot aşa în elena Ftó- lîngă ró- nu ne
îndemnă óre de a recunosce perderea unui có- =T6- ?
І.

+ исписаҳь поп ст.Анчюл8 wТ НЕГршы | са си уІНЕН Кь с'a8


прыстывить прEWтѣса | мария Ал пhpѣсими. ТgSwaa ДЕ крь –
сто поклоНЕНїЕ. шн 4w phMac8 попа схрак8 | ши у кокони сахи

pa ДЕ | sї длии шн докра ДЕ | гії длии ши войка ДЕ а длии ши


АггAA ДE и дан ши доврѣ дли ши марина 8 ли ши ҳаҳариін |
ДЕ три лони много плачит на СЕГо | врѣмѣ урлд | исписах ши
а фкость домно влизандр8 конв[ »]ДЕ Ши 48 морито ши радоло
кәикәДЕ АточE | ... 08 Адосі морто ДЕЛа Молдова ш [ и] хвост ...
ость px8х фв £ рь слМЕ .

+ скрис- МА Е8 пол стан [ w ]18 ДЕ рьдoүAS AMEши кръци д8пж


мәртя мѣхь сh хви 18 Аггил8 c% хвИЕ поммня кь - ми AcТЕ ФBE
чорь сь дикX ВЕЧНА ЕМ8 П.АМАТ .

І.

+ am scris) popă Stancțulu (dela) Negraşă , să si ştiei că s'au


prístă vită preotésa Mariña la părésimi în zuoaa de (închinarea crucii ),
și ao rămasu popa săracu şi 7 coconi: Sabira de 16 aaii și Dobra
de 13 aaii și Voica de 9 aaii și Agghelŭ de 8 aai şi Dobré 4 ai și
Marina 6 ai și Zahariii de tri loni (mult plânge pentru acesta ).
Vrémé 7134 (am scris) , și a frostě domno Alixandru voivode ; şi au
morito și Radolo voivode atoce [de l' ] ou adosŭ morto dela Moldova,
şi hvost ... [ hy]ostů răuh fveră same.

II .

Scris'am eu popa Stanciulu de rădulu aceşti crăți : dupâ mortia


méhủ să hvi lu Agghilu să hvie pomianâ că-mi faste frecorů , să ți
câ : ( fie ' memoria eternă ).
NOTANDA .

1. fіnаlul и intreg : Станчюля ( de 2 ori) , рымлся , сърак8, дом


но, морито , мәрто , Радоло, 11ггиля, рьдoүл8.

2. o pentru и : дw [рһмас8] , лони , домно , морито , морто


Радуло , АтоЧЕ , Адось ;
o pentru a рrin acomodatiunе си и : 08 [адось ) .

3. Ал şi ии pentru a si i : g8wда , Алин = ani de 3 ori, (


data 4аи , de 2 ori : ди , cfr . t . 1 , p. 34—6 .

4. —ei pentru -е : [c. си ] ШИЕН ;


-ii pentru -е : Хахариїи ;

-i pentru -еі : три , АЧЕШи [ кръци ) ;


-i pentru -ie : [сх] хви ;

-i pentru -e dupa ѕ : [ с ] си [ ИЕН] ;


-e pentru -д : войвоДЕ (de 2 ori), саME ;
-e- pentru -à- фВЕрь ;
Ыші : прыстывить .

5. п vocalisat : Алии , дай , дижапі, точE, рьдoүл8 .

6. metatesa lui r : кръцищcarti.

7. parasiticul -h : p28x = rău, m'byh = mé, cfr. mai sus p . 239

8. trecerea lui f- în fv- și hv-, veţi mai sus p . 240 .

9. A8 41ггил8.

10. distincţiunea între conjunctivul să și reflexivul se : c

си [ шиеи ] .
11. sarac = " vaduv ,: дw рымлся попа сърдк8 .

12. cocon = " copil , : 7 кокони .

13. numỹ proprie: CTANY10A8, Gaxupa = Safira, Aorpa (fem .)


войка, Доврѣ (masc . ) . ..

14. amestec de locutiuni intrеgi slavice : исписаҳь (de 2 ori)


крастопоклонЕНїв , много плачит на СЕГО , ВЕЧНА ЕМ8 пAMAT .
PARTEA II .

TEXTURI BOGOMILICE.

1550--1580
TEXTURI BOGOMILICE .

INTRODUCEREA GENERALA .

§ 1. O mare parte din prețiosul volum , care aparţinuse lui


popa Grigorie , anume intervalul dela pag. 21 pînă la pag .
126 , cuprinde bucăți scrise cu o altă mână şi intr'o altă lo
calitate .

La 1600 acest manuscris stră in se afla deja în mânile


preutului din Măhacỉu, căci pe ultima’i pagină 126 el a înscris
atunci în códă titlul propriei sale lucrarì: " Torketa COUNTEE
HOYMUPEYN , .-)
Manuscrisul în cestiune datéză dară, în tótă puterea cuvîn

tului, din secolul XVI ; ba chiar — după cum ne vom încredința


treptat mai la vale -- el s'ar puté considera ca cel mai vechịu
text cunoscut în limba română, cam de pe la 1550 , dacă nu

și mai de’nainte, cel puțin în unele părți ale sale .


în adevăr, acest manuscris este omogen numai în privința
grafică și a tendinţei generale, nu însă şi sub raportul com
puneriž. Diferitele bucăți, carì s'aŭ transcris într'insul de cătră
unul și acelaşi individ înainte de 1600 , sint copiate după nesce
originaluri compuse în diverse timpuri și - probabilmente — in

1 ) Cfr. mai sus p. 43 nota .


248

diverse locuri, deşi tóte provenind dela o singură direcţiune


religiósă .

§ 2. Intre lucrările proprie ale lui popa Grigorie, am vedut


mai sus figurând în frunte ‘ Legenda Duminiceš ,, care nu este

alt ce-va decăt un apocrif favorit, un fel de stindart al sectei


Flagellanților din secolul XIII .
De astă dată vom avé a face nu cu ereticii pribegi din

Occidinte, ci cu un eres mai apropiat de noi, de o origine curat


orientală, născut în Persia, renăscut în Bulgaria, crescut póte
chịar în Románia, respăndit apoi din Balcani și Carpați pînă
la pólele Pireneilor.

Este manicheo- p a vlicia nis mul asiatic, devenit


bogo milis m lîngă Dunărea de jos și transformat de aci ,
în lunga’i călătoriă spre Provența , în С a ta rỉ, în Pata
reni , în Albigensi etc. )
Românii avuseseră a face numai cu forma bogomilică pro

priŭ ţisă, care însă diferia atât de puțin de formele cele oc


cidentale , încât episcopii eretici din Bulgaria trimiteaŭ cărţi
dogmatice celor din Italia şi din Francia 3 ).

9. 3. In secolul XIII toți sectarii neo -manicheicì din întrega


Europă eraŭ cunoscuţi sub numele de " Bulgari,
Deja Du Cange adunase în acestă privință mai multe tex
turi decisive .

Aşa călugărul Mateiu Paris Ņice sub anul 1238 : " Ipsos
" autem nomine vulgari Bugaros appellavit, sive essent Pate
" rini, sive Joviniani, vel Albigenses, vel aliis haeresibus ma
" culati ,

Un alt cronicar din aceſaşi epocă sub anul 1207 : " Per i
" dem tempus Bulgarorum haeresis execranda, errorum omni
" um faex extrema, multis serpebat in locis, tanto nocentius ,

2) Despre istoria generală a secte dualistice în Europa, cu diferitele ei sub


secte, veời may cu sémă pe Hahn, Geschichte der neu- manichäischen Ketzer , Stutt
gart, 1845, in-8, și pe adversarul seŭ Schmidt, Histoire et doctrine de la secte
des Cathares, Faris, 1848-49, 2 vol. in-8.
3) Schmidt, op. cit. t. 2 , p. 275 .
249

" quanto latentius, sed invaluerat maxime in terra Comitis To


" losani et Principum vicinorum ,.
Guilelm de Nangis Ņice sub anul 1223 despre regele Fi
lip - August :
" Envoia son fils en Albigeois pour destruire l'he
resie des Bougres du pays ,

Un episcop catolic afirma chịar atunci , că Albigensii eraŭ

supuşi unui papă din Bulgaria : quem haeretici Albigenses

Papam suum appellant, habitantem in finibus Bulgarorum , .4 )

Printr'o scădere semasiologică, fórte obicīnuită în istoria tu


turor limbelor 5 ), cuvîntul Bulgarus eretic , a ajuns în Occi
dinte , sub forma francesă contrasă de bougre și bougresse, a
însemna vițiele cele mai ruşinose 6) .

Dar o sórtă analógă a avut tot acolo și numele de Vlachus,


Blachus " Român ,

Spaniolesce, începênd din secolul XIV , cuvîntul vellaco, vella

cho, bellaco însemnéză "maraud, coquin , tourbe , ; la Frances


acelaşi termen este blaische , blesche, blêche - trompeur, homme

de mauvaise foiey. Deja bătrînul Huet recunoscuse, că acestă


vorbă nu este alt ce- va decât o formă medievală a numelui

Valaque, ceịa - ce constată de asemenea Francisque Michel, mai


adăogând că ' n argotul frances pînă astăđi blêche vrea să și
că vagabond, gueux , . ?)

Dacă bougre= Bulgarus datéză din epoca Albigensilor, de ce


óre să nu fie tot de atunci blêche = Blachus, cu atât mai mult
că cuvîntul este popular numai în Francia și ’ n Spania , de
ambele laturi ale Provenței ?

De aci ar resulta, că Româniĩ, în secolii XII-XIII vor

fi luat o parte aprópe egală cu Bulgariï la respăndirea bo


gomilismului în Europa .
Dar mai este ce- va .

4) Du Cange, Gloss. med . Latin ., ed . Firmin Didot, t. 1 , p. 800-1 , v. Bulgari .


5) Cfr. Marsh, Lectures on the english language, New-York, 1862, p. 180, 255 .
6) Cf. Littré, Dictionn. , ad voc.
7) Fr. Michel, Etudes de philologie comparée sur l'argot, Paris, 1856, p. 52-4 .
2:50

§ 4. Am spus mai sus , că doctrina bogomilică este


formațiune a manicheo -pavlicianismului.
Insuşi Schmidt, care se încercă din res-puteri a sep :
alismul european de cel asiatic, este silit a nu ascund
secolul IX Paulicianii din Armenia făceaŭ o activă pr

dă în Bulgaria 8 ), că manicheismul a exercitat de tim


durabilă influinţă asupra mănăstirilor grecescì ' ) , și că
cia, în fine , tărîmul bogomilismului fusese bine prepar
cu sémă printr'o coloniă arménă pavliciană, pe care în
Ion Tzimisces - Armén el - însuşi - 0 stabilise pe la

prejmetele Filipopoliỉ . 10 )
Teologul rus Golubinskii se rostesce fără şovăire , 1

sul bogomililor nu este decât o ' continuare modificată , (


женіе и видоизмѣненіе ) а еrеѕuluї Armenilor pavliciani
ror aşeqare în Bulgaria se începuse, cu mult înainte
misces, deja sub împăratul Constantin Copronim înt
741-775 . 11 )
Istoricul cel mai recinte al vecinilor nostri de pes

năre, d . Jireček , nu vede de asemenea în bogomilisn


cel mult o reformă a acelui pavlicianism armény, (
pe la secolul X era deja atât de înrădăcinat în Trai

căt poseda acolo şése centrurî bisericesci în diferite

ţiuni. 12)
Nu mai puţin categoric se pronunţă, în acelaşi sens ,
noŭ istoric al bogomilismului , d . Korolev . 13)
Mai pe scurt, acestă proveninţă a r mené scă
trinei bogomilice ni se pare a fi mai pe sus de cont
resultând dintr'o înlănţuire firéscă a unor fapte isto
contestabile .

8) Schmidt, op. cit. t. I, p. 3.


9) Ibid . p. 8.
10) Ib . p. 12.-- cfr. ib. p. 113.
1 ) Golubinskiї, очеркъ исторій церквей болгарской, сербской ир:
Moscva, 1871 , p. 155.
12) Jireček , Geschichte der Bulgaren , Prag, 1876 , p. 153 , 174, 175 .
13 ) 3a Dorox LICTBO -TO, in IepuoIHYCEO chucanie, Braila, 1871 , t.
61 , 66.
251

Dar propaganda pavliciană mărginitu - s'a ea numař d'a- drépta


Dunării ? Nu se găsesc óre , dacă nu probe , cel puţin unele
indicy , óre -cari motive de bănuélă, despre trecerea ei în Da
cia lui Traian ?

Nu punem mult temeỉu pe faptul, că pe la 1355 se men

ționéză în Transilvania un " episcopus A r me no r u m de


Tulmachy , 14 ) , căcy el nu era eretic, ci catolic , vicar al ar
chiepiscopului unguresc dela Strigoni
Există alt ce-va mai semnificativ.

Se scie că pavlicianii aveaŭ o venerațiune specială pentru


apostolul Paul , considerându-se ca urmaşi direcţi ai celui ma
liberal dintre discipolii lui Crist . Ei pretindeaŭ a fi ' creştini

de ai sântului Pauly, de unde -póte- însuşi numele de Pa


ulicia n 1. 15)

Eỉ bine, întocmai aceia - şi pretensiune aveaŭ Românii pînă ’ n


secolul XVI și mai încóce , deşi altmintrea păreaŭ a fi forte
corecți în credinţele lor religióse.
La 1527 , venind în Moldova Sasul Georgiŭ Reicherstorffer,
ca ambasador din partea regelui unguresc Ferdinand, 16) a a
flat açi că Româniĩ se cred a fi conservat intactă religiunea

anume a sântului Paul : " gens ista Moldavica — S. Pauli , ut


' ipsi volunt , religionem hactenus iam inde ab initio non sine
summa veneratione et pietate coluit,. " )

Tot așa un boier moldovenesc încredinţa pe la 1536 pe


un diplomat german , că Petru- vodă Rareş este creștin de le
gea " Sancti Pauli,. 18)

14) Eder, Exercitationes diplomaticae, Hermannstadt, 1802, MS. in Biblioteca


Evangelică din Braşov, No. 26 b, in—4 , copiă după un document aflător în ori
ginal in Archivul Săsesc Național din Sibiřu, No. 12.
15 ) Gieseler, Untersuchungen über die Geschichte der Paulicianer , in Theologi
sche Studien und Kritiken , Hamburg, 1829. — cfr. articlul Paulicianer in Her
zog, Real- Encyklopädie für protestantische Theologie, t. XI , p. 225 etc.
16) Actele oficiale ale acestei ambasade, vedi in Aretin, Beiträge zur Geschich
te und Literatur, München, 1806, t. 6, p . 629–68. Acestă făntînă, din întăm
plare, a remas necunoscută tuturor istoricilor nostri.
17 ) Reichersdorf, Chorographia Moldaviae, 1511, in Papiŭ, Tesaur de monu
mente, t. 3 , p. 137 .
18) Monumenta Hungariae historica, Diplomataria t . 1 , Pest, 1857, p. 368 .
252

Pînă pe la 1699 existaŭ în Transilvania Români, ca


neaŭ pe apostolul Paul mai pe sus de toţi sfinţiì, 19)
proverb săsesc șice pînă astăţi în bătaiă de joc : " er h
verlassen, wie Sanct-Paul die Bloch , (el ş - a părăsit, ca
tul Paul pe Români).

Acestă extremă preferinţă pentru marele apostol al


lor , preferinţă care -la adecă — s'ar puté explica in

feluri, să nu fie óre o reminiscinţă a pavlicianismului în


lui Traian ?

Orị -cum ar fi fost, saŭ că ideele dualistice se vor fi


dus la Román deja în cursul evului mediŭ , orì nu , -- să
câm acum o privire asupra fondului doctrinei bogomilice

§ 5. Aşa numitele eresuri ne sînt cunoscute , în g

numai după apreciările adversarilor lor ; căci biserica dom


avea tot-d'a - una grijă de a nimici ori - ce cărți eterodox
ales pe cele dogmatice.

Cam tot aşa a păţit'o și bogomilismul .


Principalele doă făntîne contimpurane despre fondul a
eres , aş puté ďice chịar unicele făntîne, sînt Grecul Et

Zygadenos, care trăise pe la începutul secolului XII20) , ș


utul bulgăresc Cosma de pe la finea secolului X. 21)
După aceștița , bogomiliỉ credeaŭ că Dumnedeň avuse :
fiỉ : pe cel mai mare, Satanail, carele s'a resculat conti

tăluț și a devenit astfel elementul cel reț , și pe un filu ma


arcangelul Mihail , pe care dînşii îl identificat cu Crist. Sat

în urma căderii sale, a zidit påmîntul și întréga natur


qută . Numař omul represintă în lume un fel de compromis

Dumneqeŭ și Satanail, datorind celu de’ntâiŭ sufletul,


lui- l'alt corpul .

19) Illia, Ortus et progressus variarum in Dacia gentium et religionum ,


senburg, 1764, p. 15.
20) Narratio de Bogomilis, ed. Gieseler, Gottingae, 1842.
21 ) Слово святаго Козмы на еретики , іn Kukuljević Sakcinski, Arkiv га
nicu jugoslavensku , t. 4, Zagreb, 1857, p. 69–97.
253

Predomnirea corpului asupra sufletului, adecă a lui Sata


nail asupra lui Dumnedeŭ , a durat pînă la întruparea arcan
gelului Mihail sub numele de Crist. Cea mai mare parte a
Vechịului Testament nu e decăt apoteosa lui Satanail. Satanail,
ér nu Dumnedeŭ , este acela pe care'l adora Moise.

Prins de cătră Crist, Satanail a fost aruncat în tartar şi de


spuſat de finalul -il, remănênd de aci înainte numai Satană .
Puterea Sataneſ n'a încetat însă prin acestă victoriă momen
tană a fratelui seŭ mař mic . Însăşi restignirea lui Crist a fost
o machinațiune a dracilor. Mai mult decăt atăta, întréga bi
serică ortodoxă , cu icónele sale , cu moştele sfinților, cu sacra

mentele , cu ierarchia, cu totalitatea instituțiunilor, este opera


Satane .

Provocând nesupunere contra orị - cării autorități, eclesia


stice saŭ civile, bogomilii se privíaŭ numai pe sine ca a
devăraţi creştinŤ. Afară de « Tatăl-nostru ,, pe care'l ţineaŭ în
mare onore, ei respingeaŭ cele -l'alte rugăciuni creştine, înlo
cuindu-le prin ale lor proprie . Nesocotiaŭ liturgia și serbăto
rile ortodoxe, dar postỉaŭ lunia, miercurța și vineria . Fie-care

biserică se compunea dintr'un învățător cu 12 apostoli ,, și


tot - o -dată fie -care membru al sectei, chiar cei de sexul femeiesc,
se consideraŭ ca preuţi saŭ diaconi.
Ca urmare morală rigurósă & dogmaticei lor , bogomiliſ con
damnaŭ tot ce place corpuluï saŭ servă a întări acest element
diabolic : căsătoriă, vin, carne, avuţiă.

Aprópe toți purtaŭ haine călugăresci, și eraŭ în fapt mai


papi decăt papa. 22)

Ceia-ce deosebỉa mai cu sémă pe bogomili de cătră frații

lor din Occidinte , era dreptul de a minți la trebuinţă, pe când


ramura albigensă, din contra , era celebră prin ura ininciunii.
Ei atribuțaŭ luì Crist monstruosa autorisațiune de a înşela pe
inamici prin vielenia : τρόπο σώθητε , τουτέστι, μετά μηχανής

22) Ca resumat fórte consciinţios al doctrine Bogomilice, vedi Jormati4eCEO - TO


ученіе на Богомили - тѣ , in Периодическо списание, Braila, 1873, t. 7—8, p.
75-106.
234

xai atáros , .23) Acestă maximă se unía la dînșii cu cea mai


nestămpărată patimă de propagandă, de proselitism , fie-care
bogomil voind cu orice preț să fie dascăl , predicator, ' apo
stol ,: “ НЕ ко состоится рѣчи ихъ вк &nt , но рҳНовЛЕК8тса . Акн
гнила світла , др8г . Арга прЕХитрити твораШЕСА и свонмх ко
, M8X40 OYMAWAENÏEMX HMA TROPATX ( învăţăturele lor nu se îm
pacă împreună, ci se risipesc ca o haină putredă, unul pe al
tul dorind a întrece , şi fie-care să--şi facă un nume prin pro
pria sa născocire) 24 ) .
De aci a izvorît acea mulțime de cărţi bogomilice apocrife,
dintre cari unele atăt de dibace, atăt de mascate , încătai
reuşit a scăpa de obicũnuita nemicire a literaturei eretice , și
a deveni chịar cu timpul, precum vom vedé mai jos , cea mai
favorită lectură a creştinului.
D. Jirebek observă fórte bine, că bogomilii se siliaŭ în ge

nere a se apropia în aparință de ortodoxì, pentru ca astfel

să-i pótă atrage mai cu înlesnire. Unii dintre ei primiaŭ chiar


Testamentul Vechiŭ întreg saŭ făceaŭ alte concesiuni, mai mult

saŭ mai puțin importante. 25)

§ 6. Literatura apocrifă a bogomililor nu este tocmai origi


nală.

Eị s'aŭ mărginit, în cea mai mare parte, a preface după


chipul lor din grecesce diferite apocrifuri de fabrică bizantină.

alegend mai de preferinţă pe acelea , în cari pe de o parte


figuréză arcangelul Mihail, iubitul sectei , ér pe de alta se
cuprinde antagonismul între suflet și corp , saŭ lupta între bi

ne și reț, saŭ contrastul între paradis şi infern, mai în sfir


şit ce - va în spiritul doctrinei dvalistice .

Pe unul din asemeni apocrifuri bogomilice greco -slavice, &

nume " Legenda lui Avramy , noi am studiat deja mai sus
sub No. VII între « Texturi măhăcene ,, unde am indicat tot
o-dată în Introducere, după Sbornikul paleo - slavic manuscris

23) Zygadenos, Narr. de Bogomilis, p. 30.


24) Kozma, ed. cit. p . 86.
25) Jireček , op. cit. p. 214.
255

al Archivelor Statului din Bucuresci , mai multe alte bucăți


probabilmente de aceiaşi proveninţă .

D. Golubinskiỉ, dând o listă a scrierilor apocrife de nuanța


bogomilică , a scăpat din vedere o enumeraţiune mult mai
completă , cuprinsă într'un Sbornik din secolul XVI al Biblio

tece Sinodale dela Moscva , sub titlul de : * Cărți de ale Ve


chịului și. Noului Testament, pe carî ortodoxiĩ nu trebui să le
citéscă .

Iat'o întrégă :

" Nu trebui să le citéscă ortodoxii , căci eretici le - aŭ scris


din mintea lor, ér nu din Duhul sfînt, după cum sînt:

Povestea despre Enos, cum a fost în al cincilea cer și a


< scris300 de cărți:

" Cărțile lui Lamech :


Rugăciunile lui Seth ;
Testamentul lui Moise :
Psalmii lui Salomon :
Povestea luì Iacob :
" Îmblarea Maice Domnului pe la munce :

Despre fruntea lui Adam cu cele 7 biserice întrînsa ;

" Despre liturgia, la care a întărţiat preutul ;


" Despre judecățile luì Salomon și enigme;
Despre sórele, pe care'l învărtesc 300 de îngeri, și cocoşul
ce stâ în mare ;

" Despre Chitovras ( Centaur) ;


Rugăciuni de friguri și de buba cea rea ( ? W NEXHAEXX );
Despre cele 7 frigurý ;

" Apoi alte rugăciuni minciunóse de frigurỉ, pe cari le scrii

' pe nafure și pe mere ( NA fa6204exa ), ca să scape de bólă ;

" Şi fel de fel de născociri eretice de ale filosofilor, lecture ,


canóne, rugăcìuni minciunóse, pentru a seduce pe cei simpli .
dintre cari mulți, necunoscênd bine Sânta Scriptură, pier din
nesciință , păstrând în casele lor din părinți și din moși nesce

scrieri eretice , furişate în cărţi de predice și de rugăciuni,


256

" pe carỉ trebuia să le ardă, căci ele depărtéză dela Dum


" şi aduc victime dracilor, precum sînt :
" Vrăjiri de noroc și altele multe ;
" Despre ţilele lunei, și că ’n ņiua de’ntăiŭ a lunei
« creat Adam ;
Despre norocele și cesurile bune şi rele ;
Citirea în stele , în care cred ómenii cei fără minte

" tând în ele ţiua nascerii , și căpătarea slujbelor , și


" trațu și mórte, și despre semne de pe corp , și despre
" părăture şi vîndări, și altele urîte lui Dumneqeŭ şi blåst
" de sfinţii apostoli şi sfinţii părinţi.
« Eresul este a doua idolatriă, semenată în dauna sufi

kşi acela ce ține la sine scrieri eretice și crede în vrăji

" să fie blåstemat cu toţi ereticii , ér cărțile acelea să se


pe fruntea lor .

" Făptuitorii cărților eretice aŭ fost în țéra bulgăréscă


Ieremia și popa Bogomil, și Isidor Italianul, și érăși Ita

' Iacov Tzentzal ( ?) și alți mulți , însemnați în marele ]


canon , cari aŭ falsificat regulele sânților părinți și aŭ
lucruri eretice, canóne , lecture și rugăciuni. , 26)

Din lunga listă de mai sus , cam confusă pe a-locuri

bucăţi, anume cele indicate prin cursivă, se regăsesc m


romănesce între « Texturi bogomilice ,

O altă enumerațiune analógă a scrierilor eretice, în


parte ·bogomilice, sub titlul: " Despre cărți adevărate și
și despre superstițiunì,, se află într’un codice slavic , pi
deja în secolul XVII 27) , unde se menționeză, mai pe d'a
Visiunea lui Isaia , Intrebările lui Ion Teologul , Dialog
sântul Bartolemeŭ și Mažca Domnului, Nomenclatura în
etc. etc. , și se atribue personalmente luì " popa bulgăresi
mia , (Epemia nona Goarapackit ) o legendă a Crucii și—

26) Gorskil et Nevostruev , Описаніе славянскихъ рукописей , t. 2 ,


Moscva, 1862, p. 640—1 , No. 322 , f. 265.
27) Cóopank's amelyemvi Enura KUPIAIOBa, Moscva, 1644, in - f. , cf. I
vicz, Ioanit exzapxu Borapcrii, Moscva, 1824, in - f., p. 208–12.
257

sémă -- acea rugăciune de friguri, pe care o vom publica mai


la vale.28 )

§ 7. O imagine forte poetică , dar nu mult exagerată, a


totalităţii literature bogomilice, religióse și nereligióse, ni - o dâ
d . Lombard în cartea cea mai próspătă despre sectele dualiste
din evul-mediŭ :

" De ce mouvement religieux naquit toute une littérature.


« À l'origine elle revêt un caractère religieux , naïf et popu

" laire . Peu à peu ce qu'elle a de spécialement bogomile s'efface,


" les couleurs riches et variées, les fantaisies merveilleuses et
" bizarres de l'Orient font irruption dans son sein ; elle perd
de plus en plus les contours précis et nettement terminés des
“ récits bibliques. La littérature profane , ainsi graduellement
“ préparée et annoncée, paraît finalement sous la forme de tra
" ductions des romans byzantins du moyen -âge et d'oeuvres
originales telles que chroniques, lois expliquées par des exem
" ples, etc. C'est à ce moment que la littérature atteint l'apogée
de son développement ; elle s'émancipe à la fois de l'ancienne

" langue slovaque et de l'influence grecque ; par la Bosnie, elle


" se répand chez les Croates, par la Roumanie chez les Russes ;
elle devient ainsi le canal par lequel l'antique culture de
« l'Orient et le monde fabuleux de l'Arabie et de l'Inde pénè

" trent chez les Slaves du sud et du nord ; et tandis que la


doctrine des Bulgares remuait toute l'Europe occidentale , leurs
livres faisaient luire quelques rayons de lumière dans l'Europe

orientale , 39)

Vom constata mai jos , în Apendice, că una din cele mai


frumose balade poporane ale Romăniei a străbătut la noi tocmai
din Persia pe calea bogomilismului.

28 ) Cfr. despre literatura bogomilică : Jagić, Historija knjizevnosti naroda hrvat


skoga , Zagreb, 1867, t 1 , p. 82-93 : Jeremija pop bugarski i tako zvane lazne
knjige.
29) Lombard , Pauliciens, Bulgares et Bons-hommes, Genève, 1879, p. 78 .-- cfr.
Franzos, in Beilage zur Allgemeinen Zeitung, 1877, No. 297, 298, 299.
17
258

Acesta confirmă pînă la un punct entuziasticul tabel , schițat


de d . Lombard .

Ceža - ce se pote ice fără cea mai mică exagerațiune, este


că nici o sectă, nici un eres din vécul de mijloc, nu împinsese
atăt de departe ca bogomilii fusiunea în fond şi ' n formă a
teorielor teologice cu credinţele vulguluñ. De aci literatura bo
gomilică se apropiă în tóte de literatura poporană, și 'n unele
puncturi ambele se confundă chiar, se identifică într'un mod

indissolubil, astfel că ar fi peste putință a decide , dacă lucrul


cutare saŭ cutare va fi trecut dela popor la bogomili ori vice
versa .

Acuma însă , mai întâiŭ de tóte , să ne întrebâm : cine óre

să fi fost cei doi " făptuitori ai cărților eretice în țéra bulgă


réscă ,, popa Jeremia și popa Bogomil ?

$ 8. Făntînele grece menționéză numai pe popa Bogomil :


unele făntîne slavice atribue lui popa Jeremia ceia- ce în altele
se dá lui popa Bogomil, pe când lista de mai sus a cărţilor
eretice face din Jeremia și Bogomil , după cum am veờut , doă

individualităţi separate ; presbiterul Kozma însă , făntîna cea

mai importantă dintre tote, nu cunosce de loc pe popa Jeremia,


ci numai pe popa Bogomil: " B % ABTA NPABOCAABNARO 4apra lerpa
RICTL non HMENEMZ For8MHA % , (în anii ortodoxului împărat
Petru trăia un popă numit Bogomil) . 30)

Criticii aŭ ajuns de aci la conclusiunea, că Jeremia și Bo


gomil nu sînt decăt unul şi acelaşi personagịu , numit Bogomil
ca mirén şi Jeremia ca monac. Pentru a înlătura ori-ce obiec

ţiune, vom adăuga că slavonesce ' popă , se ţicea și călugări


lor, după cum romănesce de asemenea " a popì , însemnéză în
cronice " a călugări,. Vornicul Ureche, vorbind despre Domnul
moldovenesc Alexandru Lăpuşnénul, dice : " AAK % c’a8 mpeglit wn

c'A8B % 98T K % A8rap , cm Xie guc, K% AE CE 6.1 CK8A , BA OD 11


Іши Ел ПрЕ Ѕніи , 31)

30 ) Kozma, op. cit. p. 72.


31 ) Letopisetele Moldovei, t. 1 , p. 189 .
259

Acest eresiarc trăia dară sub împăratul bulgăresc Petru,


între anii 927—968. Un manuscris paleo- slavic dela 1210 ,
aşa disul « Sinodic al tzarului Boris ,, ne spune anume , că popa

Bogomil ka respăndit în Bulgaria eresul manicheic , (B% cnpiem


ШАго маниХЕИскала сія EpЕСЬ и въ КАЪгарстки ҲЕМли раускавшдго ) ,

și ne mai dâ și numile primilor sei elevi saŭ " apostoli ,: Mi


hail, Todur, Dobri , Stefan , Vasilie şi Petru , cari vor fi îm
mulțit și ei, neapărat, literatura cea apocrifă a sectei .

$ 9. Intemeiat în secolul X , bogomilismul a durat peste


Dunăre mai pînă 'n Çilele nostre. Clerul bulgar nu poseda nici
dibăcia grécă, nici inquisițiunea romană, pentru a sci să pună
capăt eterodoxiei. Guvernul turc , mai cu deosebire, nu avea
nici o rațiune de a o persecuta. Abia pe la 1650 un mare
număr de bogomili, cari își dedeaŭ ei-însişi numele de Pauli
ciani, aŭ fost convertiți la catolicism . Ei ocupaŭ Nicopolea și
14 sate de’mpregiur, adecă locuiaŭ tocmai la cóstele nóstre . 2)

Dela 950 pînă la 1650 , în curs de şése secoli , bogomili

smul a putut să exercite o influinţă óre-care , mai mare saŭ

mai mică , dar tot - d'a -una directă , asupra învecinaților Română .
Dacă acesta nu s'a resimțit la noi într’un mod sgomotos , causa
principală este cunoscuta toleranţă a clerului român , carele se

prefăcea că nu vede abaterile cele mărunte , ér în parte și igno


ranța dogmatologică a acestui cler, carea nu -i permitea a stabili
o distincţiune precisă între eres și ortodoxiă , între credendum ,

şi non credendum ,
Popa Grigorie din Măhaciu, care totuşi nu era om prost
şi nu era nici eretic , căci n'ar fi copiat cu atăta îngrijire un
catechism fórte ortodox, propaga tot felul de apocrifuri eretice,
numai și numai din lipsa unei solide instrucţiuni teologice .
Cu atăt şi mai lesne trebuiaŭ să se alunece preuţii cei de
rînd .
In acest mod, în cursul secolului XVI, s'aŭ tradus romă
esce o mulțime de scrierň bogomilice.

32) Jireček, op. cit. p. 464.


260

Pe la 1580 un amator de lucruri miraculóse, probabil


cleric , s'a apucat a le aduna , a le transcrie și a le

într'o singură colecţiune , din care o parte a nimerit a


mânile lui popa Grigorie.

Nicĩ traducătorii, nici colectorul , nicì preutul din Mă


nici unul din ei nu -şi închipuța , de sigur, că respăndes
tot dinadinsul pintre ať se afurisitul eres al lui Bogom

§ 10. După cum am făcut în privinta " Texturilor măhă

de asemenea şi aci vom indica la marginea textului pa


după manuscris, prevenind pe lectorị că la ele se referă
cele între parentesi din Notanda .
I.

RUGACIUNE DE SCOATEREA DRACOLUL


RUGACIUNE DE SCOATEREA DRACULUI

INTRODUCERE .

§ 1. In " Texturì măhăceney, sub No. VI , am vorbit pe

larg despre exorcismul în genere, și mai ales la Români .


Ceia ce légă fragmentul de conjurațiune, publicat acolo, cu

întréga conjurațiune, pe care o dâm aice, este nu numai că


ambele de o potrivă sînt menite a goni pe dracul , dar încă
anume pe dracul cel mai periculos în Romănia, cel mai destru
gător : frigurile.
Acolo , bietul creştin afurisesce pe " dracul din ape , (p.

176 ) , adecă —în limbagiu mai prozaic— alungă dela sine mi


azmele palustre, nesecata sorginte a frigurilor şi chiar —dacă
ar fi să credem pe d . dr. Obedenaru- izvor aprópe al tutu

ror bólelor din Romănia. Aice , vom avé a face érăşi cu fri

guri, ba încă cu vrio doă-ţeci de varietăți febrile , demonisate


sub fel de fel de numỉ , care de care mai fantastic .
Intr'un studiŭ a - parte, noi ne -am încercat a demonstra, că
Românii din Temeşiana, deja în epoca Gepiţilor, consideraŭ febra
ca cea mai teribilă " drăcóică ,, pe care de atunci și pînă a
stăời ei o personifică cu gróză sub numele gotic de Filma . :)

Cantemir ne spune, pe de altă parte, că —după credinţa Mol


dovenilor dracul locuesce în bălţi, saŭ cel puțin o speciă

1 ) Veời studiul meŭ : Pina Filma, Goții și Gepidiſ in Dacia , Bucuresci, 1877.
264

drăcéscă : dracul in valle, daemones appellant, quos


habitare credunt , ') .

Câmpia Bulgariei suferă însă de friguri tot așa de m


și câmpia Romănie . Este o prerogativă a ambelor latui
Dunăriï de jos . Să nu ne mirâm dară , că marele refor
bulgar din secolul X , popa Bogomil , s'a socotit dator
zestra el- însuşi pe sectarii sei cu o rugăciune spécială
acestui puternic demon ; şi acea rugăcřune, prefăcută aj

reprefăcută, a trecut mai tărţiŭ la Românî, ca un fel


cetă febrifugă .

§ 2. A doua din cele doă liste ale scrierilor slavice


tice, despre carî am vorbit mai sus în Introducerea gei
( pag. 256–7 ) , cuprinde, după unul din manuscrise, urm
pasagiu :

.. Sînt fabule ale blåstematului Jeremia, popă bulg


" care spune cum şedea sântul Sisinie pe muntele Sina

' menţionéză și pe îngerul Mihail , ca să înşele mağ bine


* țimea, și bărfesce că frigurile sînt sépte fiice ale lui
" deși evangelistii și sfinții părinţi nu le pun şépte , ci :
pe una, care ceruse capul Botezătorului, ba nici ace
" era fiica lui Irod, ci a lui Filip . Despre tóte acestea, n
“ Sisinie, patriarcul de Constantinopole, ne spune în sc
" sale : să nu credeţi că eŭ aş fi Sisinie cel minciuno:
" scris de nebunul popă Jeremia spre amăgirea omenilor...y

Pasagiul e cam obscur . Este evidinte însă, că popa


mia, adecă eresiarcul Bogomil - veţi mai sus p . 258—1
gea în acea “ fabulă , la un sânt Sisinie pentru a gon
el frigurile, personificate în cele pretinse șépte fiice a
Irod .

Străbătênd în Rusia, acestă operă a lui Bogomil a


forma următorului descântec, după un manuscris din s
XVII :

2) Descriptio Moldaviae, ed. Bucur. 1872, p. 141 .


3) Kalaydovicz, op. cit., p . 210, nota 8.
265

' Lîngă Marea- roşiă stâ un stîlp de pétră. Pe stîlp şede


sântul apostol Sisinie, și privesce cum se turbură marea pînă
“ la norì, eşind din ea doă-spre-deci muieri pletose . Muierile
" Ņiceaŭ : Noi sîntem frigurile , fetele împăratului Irod . Intrebâ
Catunci sântul Sisinie : Draci blåstemaţi, de ce ați venit aice ?
Respunseră ele : Am venit să muncim némul omenesc , pe a

cei ce se scólă tărţiŭ, nu se închină lui Dumnedeň, nu pă


Czesc serbătorile , béŭ și mănîncă de dimineță. Se rugâ atunci
" sântul Sisinie lui Dumnedeŭ : Dómne ! Dómne! măntuesce né
" mul omenesc de aceşti blåstemaţi draci! Și î-a trimis Crist
" doỉ îngerị , pe Sihail și Anos , și pe cei patru evangeliştî ; și
" s'aŭ apucat ei a bate frigurile cu patru vergi de fer, făcên
( du-le câte 4000 de rane pe ți . Și aŭ început a se ruga fri

' gurile: Nu ne chinuiţi, căci ori-unde vom auļi noi sfintele


' numi ale vostre și ori- unde se cinstesce numele vostru, de
acolo noi vom fugi cale de trei poste . Şi le - a întrebat sân
« tul Sisinie : Cari sînt numile vostre cele drăcesci ? Cea de’ul

" tăiŭ ļise : Mě chiamă Tremurice ( Tplacera ). Lise a doua : Mě


chiamă Focósă (Orneta ), căci ard corpul omenesc, ca și când

" ar arde lemne smolite. Rise a treia : Mě chịamă Ghiefósă


( llegeta ), căcî înghiet némul omenesc , de nică focul nu-l mai

" încălçesce . Dise a patra: Mě chiamă Apăsătore ( I'NETEM ),


căci mě las pe om la coste și la stomah etc. , 4)

Din acest vechịu descântec s’a născut în Rusia un descân

tec noŭ , cu mult mai lung, în care însă a despărut la înce


put " stîlpul de pétră , -5)
Intre prototipul lui Bogomil și redacţiunea ruséscă cea ve
che, deosebirea în fond şi 'n formă trebui să fie cel puțin
tot aşa de mare ca și deosebirea între cele doă redacţiuni
rusesci.

4) Buslaiev apud Jagić, Historija knjizevnosti, t. 1 , p. 85-6.


5) Vedx Maykov, Великорусскія заклинанія, іn Записки Русскаго Географ.
OómectBa , secț. etnograf., t. 2, Petersburg, 1869, No. 103, p. 462–64, unde
citézй gi alte texturi rusesct аlе acestux descantec : Вѣстникъ географическаго
objectBa, 1859, t. XXVI, sect. V, p. 155 ; brojioteka Aji ytevia , 1848, t. XC,
sect. III , p. 51–2 ; IIepMcKİİ Cóoprieb, t. 2, apend. p. XXXVI etc.
266

Nu este de mirare de a găsi o deosebire și mai pr

țată între redacțiunile cele slavice și între redacţiunea i


néscă saŭ --mai bine — redacţiunile romănesci.
Nu avem trebuinţă de a mai repeta aice ceia - ce am
voltat la începutul volumului de faţă : biblioteca poporal
modifică necontenit sub péna fie - cărui noŭ redactor, înt
după cum literatura poporană se modifică necontenit în

tie - cărui noŭ cântăreț saŭ povestitor, astfel că une-ori,


un şir de generațiuni , abia se maì póte recunosce prototipu

S 3. Textul , pe care'l dâm mai la vale , conservă patru


ticularități caracteristice ale originalului bogomilic :

1. Pe sântul Sisinie ;

2. Stîlpul de pétră saŭ de marmure , pe malul mâr

3. Alungarea draculuſ :

4. Promissiunea dracului că : " ori-unde vom audi noi s


" le numi ale vostre și orị -unde se cinstesce numele v
de acolo noi vom fugi... ,

Tóte cele- l'alte elemente aŭ perit, pînă și mențiunea f


înlocuindu -se cu alte amărunte, fórte poetice.
Lunga nomenclatură a frigurilor : Tremurice, Focósă,
tósă etc. , n’a despărut însă cu desăvîrşire , ci numai s'a
lipit de tulpina’ſ primitivă pentru a forma un corp sej
după cum vom vedé mai jos în $ -fiỉ 10-12 .
Aci ne vom mărgini d'o cam dată numai cu textul ci
prins, pe pag . 114-126 , în volumul lui popa Grigorie

§ 4. Am spus că acestă redacţiune este romănéscă .


Cu tóte acestea, ea s’a tradus din slavonesce, și textu
vic figuréză în manuscris alături cu cel romănesc, dup
care frază slavónă urmând fraza română corespundinte, i
mai ca în Psaltirea lui Coresi , saŭ în bucata cea pub
sub No. II între < Texturi măhăcene,

Va Çice dară cine-va , cu drept cuvînt la prima ve


redacţiunea nu este romănescă .
267

Ba este, și îată cum .


Textul slavon, după care s’a făcut traducerea română, fu
sese compus şi el de cătră un Român, și anume de cătră un
Român care nu scie a slavonesce, de unde a pro
venit că numai vorbele sînt slavóne, numai lexiologia , ér nici
decum morfologia și sintaxa.
Slaviştiï aŭ constatat de-mult existința unor texturi slavi
ce scrise de cătră Români contra regulelor celor mai elemen
tare ale gramatice slavice, dar în deplină conformitate cu
spiritul limbei române.
Cel mai celebru din asemeni texturi este o parte din aşa
numitul " Texte du Sacre , dela Reims , căruța nu ne desplace
de a-ì consacra aci o notiță a - parte.

S 5. Un monument, a cărui istoriă este un romanț întreg,

plin de complicațiuni , de peripeţie , de epizóde , de elemente


patetice și comice, și presintând, în fine, un desnodămînt atăt
de neaşteptat, încăt ar crede cine-va a citi pe Peter Schlemil
al lui Chamisseau !

In catedrala dela Reims se găsia un evangeliar, d’asupra


căruia regii Francieỉ depuneaŭ jurămîntul lor la ceremonia
încoronăriț, și care de aceia căpătase numele de Textul Sa
crului , Texte du Sacre, deşi nemine nu sciea, nici de
unde provine acea carte , nici epoca aparițiunii sale, nici măcar
limba în care este scrisă .
Tzarul Petru cel Mare, călătorind prin Francia , se dice a

fi declarat cel de’ntâiŭ pe la 1717 , cum - că monumentul este


slavic . De atunci încóce s’aŭ scris sute de diferite monografie
asupra cestiunii, dintre carî însă , tocmai pînă la 1836 , nici

una nu era basată pe inspecţiunea oculară a manuscrisului, căci


în turburările revoluţiunii francese el despăruse din catedrala
dela Reims , şi aŭ trebuit apoi decimỉ de anì pentru ca să se

redescopere tot acolo în fundul biblioteceỉ municipale.


La 1843 o superbă edițiune în fac-simile , executată din
ordinea Curții Imperiale Ruse , permise filologilor aʼl studia ma
de aprópe.
268

Kopitar , Berednikov , Hanka, Kunik , Miklosich , Paplonski,


afară de Germani, se aruncară cu aviditate asupra unei prade
atăt de seducătóre, adresăndu’și fie -care o seriă de întrebărì :

când , unde, în ce dialect să fie scris prețiosul evangeliar, pe


care juraŭ Burbonii ? ....

O împregiurare mai cu deosebire servi a îngreuia óre -cum


perspicacitatea specialiştilor .
Manuscrisul întreg se compune din doă porţiuni diferite, dar
legate la un loc : o porţiune cu litere cirilice, și o altă scrisă
cu alfabetul propriŭ dalmatin , cunoscut sub numele de glago
litic , pe care nu l'aŭ întrebuinţat nici odată decăt numai Slavii

de rit catolic de pe litoralul Mării Adriatice .


In acestă ultimă porţiune, între altele , se vede următórea
curiósă indicaţiune, tot cu litere glagolitice , dar în dialectul
boem :

< Anul Domnului 1390. Evangeliele și epistolele de faţă


" (adecă partea glagolitică) , scrise în limba slavică, se cântă
la serbători mari de peste an , când egumenul servesce liturgia
" în mitră , ér cea-l'altă parte a acestui volum ( adecă porţiunea
« cirilică) , scrisă după credinţa legii rutene, a scris'o sântul
“ Procopiŭ egumen cu însăşi màna sa, și pe acest manuscris
" ruten reposatul Carol IV , împăratul roman , îl dede spre gloria
acestei mănăstiri și celebrarea fericitului Ieronim şi a sântului
" Procopiŭ . Dómne, acórdă -i o pace eternă ! Amin . ,

In presința aceste inscripțiuni, atăt de clare , slavistiĩ s'aŭ


desbinat în doă tabere antagoniste .

Unii , cu Hanka în frunte, îi dederă încrederea cea mai ab


solută, afirmând că porţiunea cirilică a monumentului este scrisă
de cătră sântul Procopiŭ, egumenul monastirii de Sazawa în

Boemia înainte de anul 1053 , ér la 1347 a fost dăruită de

cătră împăratul german Carol IV mănăstiriỉ Emmaus în Praga,


încăt este o proprietate boemă în tótă puterea cuvîntului : un
evangeliar sazawo - emmausian .

Alții, sub conducerea lui Kopitar și a lui Kunik , respunseră


prin o mulțime de obiecţiuni, şi anume :
269

1. Adnotatorul din 1390 nu este o autoritate pentru cele

petrecute inainte de 1053 , adecă cu trei secoli şi jumătate


înainte ;

2. El nu presintă nicì o probă despre adevărul aserţiunii


sale, afară numai de o gólă afirmare, care putea să fi fost o
simplă consecinţă a patriotismului seŭ local boem ;
3. Impăratul Carol IV , dăruind în 1347 acest manuscris
mănăstirii dela Emmaus, în credinţă că ar fi o reliquià pro

copiană , putea să fi fost victima unui înşelător ;


4. Semnele paleografice și filologice ale evangeliaruluț în
cestiune nu sînt nici de cum din secolul XI , ci posteriore cu
tre saŭ cel puțin cu doi secoli ;

5. Limbagiul porțiunii cirilice nu înfăţişeză nici o umbră


de dialectul boem , în care este scrisă numai şi numai adnota

țiunea cea din 1390 , căci chịar porțiunea glagoliticä este


iliră...

Lupta a remas nedecisă pînă la 1848 , când un filolog rus,


Petru Biliarski, scóse la lumină o disertațiune specială de

300 pagine despre porțiunea cirilică a evangeliarului dela


Reims.

Academia din Petersburg o creçu demnă de un premiŭ , ér


ilustrul Vostokov, cea mai mare autoritate slavistă de atuncř,
recunoscu justeța conclusiunilor autorului. “)

Confruntând cu amănunţime ortografia şi stilul fragmentului


cirilic dela Reims cu ortografia și stilul tuturor monumentelor
analóge de prin alte regiuni , pe unde va fi fost vre-o dată în
us oficial limba paleo - slavică , ér în privința Românilor con
sultând mai în speciă crisovele moldovene și muntene din co
lecţiunea lui Venelin , Biliarski a ajuns la conclusiunea că
manuscrisul în cestiune este îndoit romănesc, adecă o copiă

făcută de cătră un Muntén pe la începutul secolului XIV după


un exemplar scris de cătră un Moldovén .

6 ) Семнадцатое присуждение учрежденныхъ Демидовымь наградъ, Petersburg ,


1848, p. 103-106.
270

Nesciind romănesce , el n'a fost însă în stare de a arăta


d'a- dreptul romă nismele textuluị slavic .

Completând acestă lacună, noi vom indica aci vr’o doă - trei
mai remarcabile.

Biliarski citéză pasagele : MAMATH CTMA GELMESANHKOMA KO

ghma H AEMLANA şi MAMATH CTMA OHMA APARACILA 11 Kypnna, ob

servând că ele manifestă o învederată nesciință a scriitorului


de a distinge casurile dativ şi genitiv, precum și de a între
buința numărul dual .

Ei bine, confusiunea dativului cu genitivul este propriă gra


iului român , în care ambele se finesc egalmente prin -lui saj
prin -ei : casa o mului, dă o mului, haina mamei, Spu
ne mame i... La Slavị genitivul şi dativul nu se confundă
nici o -dată, avend nesce desinințe cu totul diferite .

In cắt se atinge de numărul dual , este lucrul și mai firesc


că Românul, scriind slavonesce, nu'l putea înţelege, de oră- ce
nu'l are nici în limba sa propriă, nici în limbele surorĩ, nici
în limba latină ...

Biliarski reproduce apoi următórele pasage , nu mai pu


țin curióse : ChNbMb Cryh Altan Mux.inny 11 l'appuny ... CTPACTH
CTMOY ICTPATHA . стXь готрока AHANHA AGAPIA 1 MHCAHAY

H AANHAY..., în carì numile proprie HerPATHA , SINANA, NAPHA,


Михаилү, Гаврилү , Мислилү, Данилү, sint рuѕе la nominativ
în loc de a fi la genitiv , însă nu la nominativ slavic , ci cu
rat romănesce, adică -u și mie : Mihail -u, Gavril -u, Misail-u ,
Daniil -u , Azar-ie , Anan -ie, Istrat-ie , ceịa- ce filologului ru
sesc i se părea a fi o galimatiă inexplicabilă, fiindcă nu cu
noscea limba română .

In dialectele slavice , ca şi grecesce saŭ låtinesce , tóte cu


vintele concordate se declină de o potrivă , ér nu numai cu
vîntul cel de'ntâiŭ al fie -cării serie, ca în grațul nostru și în
cele-l'alte romanice. Așa dară, frasele de mai sus trebuiaŭ
să fie slavonesce cam așa : chorus sanctorum angelo
rum Michaelis et Gabrielis... sanctorum tri
-
-

1
271

um adolescentium Ana nia e Azaria e Misa -


elis et Danieli s... passio sancti Eustratii, pe când
scriitorul porţiuniĩ cirilice a evangeliarului dela Reims , stăpînit
de spiritul limbei sale naţionale , ţice : chorus sanctorum ange
lorum Michael et Gabriel , passio s ancto (sic) E u s

t ratius, sanctorum trium adolescentium Ananias A

za rias Mis a el et Daniel , — fiindcă romănesce el nu


putea să ţică decăt numaņ : chorul sănților îngerì Mich a il
și G a v riil , patima sântului Eustra tiŭ, a sânţilor trei

adolescinți A na nie, A z arie, Mis a il și D a nii l ...

Biliarski observă, că fragmentul cirilic dela Reims pune oy ' ,

Noy , acolo unde regula cere : 110, No , întrebându - se apoi, dacă


acesta n'ar fi cum-va un fonetism serb .

Iarăşi un pur romănism , ba încă anume din Moldova saŭ


din Téra - Românéscă , er nu de peste Carpaţi saŭ de peste
Dunăre !

Românul de ambe laturile Milcovului nu póte suferi sonurile


liu și niu , pe carì le móiă tot-d'a -una în iu , atăt în cuvin
tele de origine latină, precum și în cele slavice : ĭ u bi, muy e
re , cuiu , ņu t e, fiiŭ, a i ŭ , în t â i ŭ etc. din 1109, mulier,
cuneus, Alor, filius, allium și altele, în cari, de pildă , Bănă
țenii conservă pe n : întâniu , ér Macedonenii pe l : hiliu .

Astfel nu este de mirare , dacă scriitorul porţiunii cirilice


a evangeliarului dela Reims, născut în Romănia dunărénă , nu
putea admite nici măcar într'un text slavic sonurile nelocale

AO, M10 , preferind a le preface în roy şi în noy , ceịa -ce se


părea atăt de curios lui Biliarski.

O asemenea fonetică este cu totul imposibilă la Slavi, după


cum a arătato deja Dobrowski. ?)
Pe lîngă cele de mai sus, am mai puté indica în Textul
Sacrului unele contracțiuni, neobicỉnuite în limbele slavice , pre
cum mărturesce însuşi Biliarski; de exemplu : Yleannoro în loc
de abIE Единого sай ничимынышн in loc dе ничимь миньши , са

7) Institutiones linguae slavicae, p. 30.


Į

272

romànesce prin din p r e-i n , n'a m din nu-a m , c'


C u-u n etc. etc.

Lăsâm însă tóte acestea la o parte, căci chiar fără


mentele nóstre , basate pe limba română , tot încă era
demonstrațiunea lui însuşi Biliarski® ) , întemețată pe
intrensec al filologie slavice .

$ 6. Tóte romănismele, constatate mai sus în Tex


cruluy, afară de casul contracțiuniỉ, nu se află în corp
geliarului, unde copistul s'a ținut destul de strict, co
sub raportul morfologic, de vechịul original slavicc
de’naintea ochilor, ci ne întimpină exclusivamente în
cea suplementară , în aşa numitul sinaxar, pe care
se vede a'l fi tradus din grecesce.

Romănismele dară, în tesă generală , nu caracterisé


ele făcute de cătră Români de pe manuscrise slavice
óre , ci numai lucrările proprie ale Românilor în sla
fie atunci când eſ traduc ce- va slavonesce dintr'o altă
fie atunci-à fortiori — când se apucă a compune , a i
cra slavonesce.

Redacţiunea rugăciunii sântului Sisinie, pe care o I


mai la vale, nu pote fi o traducere, de vreme ce ea
fică slavonesce un prototip de asemenea slavic ; și ' n

timp, nu este o copiă de pe lucrarea unui Slav, de ói


distinge nu numai printr'o nesocotire extremă a regul
tografice şi gramaticale ale limbe slavice , dar încă pi
mă de romănisme cu totul imposibile din partea orf- c
Român .

Erorile ordinare contra limbei slavice le trecem cu


căci ele ne isbesc în fie - care frază , astfel că am fi

reproduce aci textul întreg. Ne mulțumim dară a ind


mai romănismele, şi anume pe cele mai pronunţate .

Confusiunea cea specifică romănescă a dativului cu


vul ocupă și aci primul loc, ca şi ’n evangeliarul dela Rei

8) Cyðbót Tepkobharo a3bka, No. 2, Petersburg, 1848, p. 194–283


273

Aşa citim de trei orỉ : APAB018 Toro ( 116,118 )= " diabolo il


lins , în loc de : APABONA Toro= " diaboli illius ,, și o dată vice
versa : APABONA Tom8 ( 117 ) = ' diaboli illi , în loc de : AſaboA8 To
MS= " diabolo illi,

Intr’un alt pasagịu : wtephgu ero Crabnik ( 118 )= ' aperuit il

lius columnam , în loc de : WTBPhGH EM8 cTabih = ' aperuit illi


columnam ,

Intr'un al treilea : BEKH BEKOM ( 126 )= " saecula saeculis , în


loc de : Bbka BBKoB %= ' saecula saeculorum ,

Apoi fiindcă romănesce se întrebuinţéză adverbial nomina


tivul ' ļiua și nóptea ,, autorul pune şi slavonesce la nomina
tiv adverbele : JAN 11 Noy ( 125 ) == ' dies et nox , în loc de ab
lativul Aьниіж н ношніж = " die et noctu , ѕай : въ длHE и BZ
NOYIH = ' în die et in nocte ,

Fiindcă romănesce se preferă soru -sa , pentru " sóra lui » ,


vedem şi aci : MENNTÏANA TE CECTPA CBOA ( 116 )= " soror

sua , în loc de : CECTPu Ero = " soror illius ,.

Fiindcă romănesce a treia persónă a presintelui indicativ are


aceịa-şi formă în prima conjugațiune la singular și la plural :
el strică şi ei strică, autorul ţice și slavonesce : nonobb HRE
W 6 C TOHTOHTBOPHT (125 ) = ' parentum qui circumstat

et creat, în loc de : WECTOIXTH 11 Tropixth = ' circumstant et


creant ,
Fiindcă romănesce din latinul currere s'a format în limba
veche a cură cu duplul sens de " alergà , şi " curge , cfr.
mai sus pag . 198 No. 30 - autorul întrebuinţéză pe slavi

cul Teix cu sensul de " alerg ,, deși el nu însemnéză decăt


carg : потЕЧЕ и вид £ ( 119 , 120 ) = KSpCE ши вK88 , АЛЕргь ши
B % 88 ...

Ne oprim aci , mai atragend însă atenţiunea asupra N - lor


1 și 12 din Notanda de mai jos .

§ 7. O dată constatat că textul slavic s’a scris de cătră


un Român, s’ar puté nasce întrebarea : dacă nu cum-va ace
laşi Român îl va fi tradus și romănesce ?
18
274

O asemenea ipotesă ar simplifica succesiunea celor trei mo


mente cronologice : compunere, traducere şi copiare,-reducên
du -le numai la doă .

O inspecțiune atentivă a ambelor textury , celui slavic și


celui român, probéză însă imposibilitatea identificării autoru
lui cu traducătorul .

Vom da un singur exemplu .


Textul slavic dice : NAYET Ero 8 6H TH = romănesce: pleng
A-A 6 ATE ( 122 ) . Slavonesce oyentu însemnéză numai 'a o

morî ,, nici o dată " a bate ,. Unirea sensurilor " omorî , și ‘ba
te , se găsesce însă în vechịul român ucide=lat . occidere,

Chỉar în texturile cele publicate de cătră noi am veçut : TPE

мѣСЕ воиничїн тоци ши котарін с. СЕ 8чигж к8 Тѕрчи (t. 1 ,


р. 379 ) , ѕай : к8 трECTİE мм oүчидѣ прЕ кап8 (t . 2, p.
46 ) . Autorul dară dâ cuvîntului slavic oyutu un sens pe- sla

vic , ci curat romănesc. Dar atuncì este învederat că și 'n


traducerea romănescă , dacă ar fi făcuto tot dînsul după pro

priul seŭ original slavic, n'ar fi pus : 6ATE, ci ar fi lăsat : op


чиДЕ .
Trebui să admitem , prin urmare , că autorul și traducăto
rul aŭ fost doă individualităţi distinse , remănênd astfel in
tacte cele trei momente cronologice de mai sus :

1. Pe la 1580 minimum , s'a făcut copia cea ajunsă , îna


inte de 1600 , în mânile lui popă Grigorie din Măhaciu ;

2. Pe la 1550 , plus-minus, s'a făcut traducerea romăné


scă din slavonesce ;

3. Redacțiunea, scrisă slavonesce de cătră un Român și pe


care de aceia noi o numim romănéscă, ar puté să fie chiar
de pe la 1500 .

§ 8. In prototipul lui Bogomil sântul Sisinie este un pus


nic , ba încă " stylites ,, petrecênd viața pe un stîlp de pétră.
ca sântul Simeon , cu care - póte – l'a și confundat eresiarcul
bulgar din causa nasceriĩ lui Simeon într'o localitate numită Si
san . Sântul Sisinie din redacţiunea romănescă, din contra , este
275

un voinic, un armaş ca sânții Georgiŭ saŭ Demetriŭ , ceịa -ce se

potrivesce mai bine cu datele hagiografice, căci sântul Sisi


nie cel adevărat, născut în Armenia, fusese ostaş în armata
împăratului Liciniŭ la 320. 9) Numele lui se serbéză la 10
martiŭ . Să observâm însă, că mai există în calendarul cre
ştin alți vrlo cinci saŭ şése sfinți cu acelaşi nume, afară de
cei doi sfinţi Sisoe , despre cari vom vorbi mai jos .

In redacţiunea românescă stîlpul de pétră capătă o altă

destinațiune . El servă de locuință nu sântulu Sisinie, ci su


rorei sale Melantia, despre care prototipul lui Bogomil nu scie
nemic . Sântul Sisinie, cavaler în tótă puterea cuvîntului: ka
48. A8и выпхи диҳна ши ABE л мінж w c8лиц ДЕ фок8, —
merge a alunga pe dracul din casa surorii sale .

Nu este mai puţin caracteristic în redacțiunea romănéscă


epizodul celor trei arborỉ : salce, rug şi maslin, cei de’ntăiú
doi afurisiți, cel al treilea bine-cuvîntat de cătră sântul Si
sinie .

Blăstemuri şi bine- cuvîntâri analóge se găsesc la tot pa

sul în legendarul paganic și eretic al tuturor popórelor. Ne


vom mărgini aci de a cita , avêndu -l mai la îndămână în mo

mentul de față, următorul pasagiŭ din legenda medievală a


sânte Barbare :

duo pastores erant pascentes oves suas , et illi con


sideraverunt, quod beata Barbara a facie patris extra petram
fugeret . Pater autem ejus quaeritando discurrens venit ad
praedictos pastores inquirendo , utrum vidissent Barbaram fi
liam suam ; unus autem eorum cousiderans iram patris ju
Sravit, se nescire, alter vero digito eam prodidit. Beata au
« tem Barbara proditori suo maledixit, et subito ipse versus
est in statuam marmoream etc., 19).

9) Pétin, Dictionnaire hagiographique, Paris, 1850, t. 2, p. 1033 , in Migne, Ency


clopédie théologique, t. 41 .
10) Köhler în Wolf, Zeitschrift für deutsche Mythologie, t. 3, Göttingen, 1855,
p. 299 .
276

Intr’un cântec poporan bulgar, Maica Domnului afurisesce

plopul « ca să n’aibă umbră ,, bradul " ca să nu înflorescă ,


iedera « ca să facă roduri negre , 11) ; ér amicul meŭ Angelo de
Gubernatis ne spune , că într'o legendă poporană italiană , Fe
cióra Maria , din contra , bine -cuvîntéză mai multe plante:

" Pour soustraire son fils aux sicaires d'Hérode , la Vierge le


" cache sous des plantes et des arbrisseaux que, naturellement.
elle bénit ... , 12 )

§ 9. Mai pe scurt, redacţiunea romănescă se află întro

legătură necontestabilă cu prototipul lui Bogomil —veţi mai


sus S -ful 3— , dar în același timp este fórte independinte.

Dela acea veche redacțiune din secolul XVI trebui să fa


cem acum o săritură, peste trei vécuri, pînă la o redacțiune
de tot nouă , care --cam între anii 1860–70— s'a tipărit pen
tru prima oră în Iaşi , şi apoi -- dela 1870 încóce— s'a re
produs în Bucuresci mai de multe ori de cătră tipograful Te
odor Mihăescu .

Noi posedâm numai ultima edițiune bucurescénă, 1878 , in - 16 ,


pagine 16 , sub titlul : Minunile sfintului Sisoe.
Afară de text, ea cuprinde la capăt o grosolană gravură,,
represintând pe " Sft. Sisoe ,, îmbrăcat călugăresce, răzimat
de o stâncă și arătând cu mâna dreptă la “ Satana ,, sub for
ma tradițională de ţap , pe care " Arh . Mihail , îl ţine cu o
mână de chică , ér cu cea-l'altă îi împlântă în gît vîrful sabiei ,
curgênd din gura dracului voluminose picăture de sânge .

Intre cele-l'alte particularităţi ale acestei noue redacțiună,

să constatâm mai întâiŭ de tóte schimbarea întâmplată chiar


în numele sântului: din Sisinie s'a făcut Sisoe.

Calendarul creştin cunosce doi sfinţi Sisoes, ambii Egipteni


de nascere și ambii serbaţi în luna lui iuliŭ .

Despre cel dela 6 iuliŭ , Sisoe supranumit cel mare , Me

11 ) Miladinovtzi, Bxgrapcev naponta ICH , Zagreb, 1861 , p . 36, No. XXXVI


12) Gubernatis, La mythologie des plantes, Paris, 1868, t. 1 , p . 216 .
277

neele ne spun anume că : " putérnică era rugăciunea lui spre


goniré dracilor , 18)
Iată de ce, prin asemenare de numi şi prin asociațiune de
idei tot- o -dată , sântului Sisoe ' gonitorul de dracy, 9 -a fost
lesne de ' a înlocui în noua redacțiune romănescă pe sântul

Sisinie " gonitorul de draci, din redacţiunea cea veche.


Intre cele doă redacţiuni mai există și alte diferințe se
cundare, precum disparițiunea " stîlpului de marmure , și ada
usul " paltenului, pe
lîngă " salce ,, " rug , și "măslin , ; în
totalitate însă , identitatea ambelor este atât de învederată , în-

căt noi ne -am credut datorì a reproduce pe cea nouă în jo


sul celei vechi , întocmai după cum am făcut în " Texturi mă
hăcene , la No. I în privința celor doă redacțiunì române a
le Legende Duminiceị .

$ 10. Dar cărticica , întitulată " Minunile sfîntului Sisoey ,

cuprinde nu numai textul cel modernisat al vechii redacţiuni


romănescř . După acest text urméză în ea : « Visul Maice Dom

nului , asupra căruia vom reveni mai jos la No. II ; de aci

o sentință a lui Pontiŭ Pilat contra Măntuitoruluş; şi 'n fine,


o fantastică enumerațiune a suspinelor , lacrimelor etc. etc. a
le lui Crist ; cari tóte ar merita de a fi studiate mai de a

própe, ca nesce apocrifury fórte populare în tótă Europa , dacă


ar fi în vre-o legătură cu texturile ce ne preocupă .
In casul de faţă, fără comparațiune mai importantă este

bucata cea pusă în cărticică chịar la început, înainte de ce

ịa- ce noi am numit redacţiunea romănéscă cea nouă .

lato întrégă :

" Eŭ, robul lui Dumnedeň sfîntul Sisoe, pogorîndu -mě din muntele
« Sionului , adecă din măgura Eleonului, vequi pe Arhanghelul Mi
“ hail, voevod îngeresc , întimpinând pe Avestița, aripa Satanei, şi e
‘ ra pěrul capului e lung pînă la călcâe , și ochii eraŭ ca focul , şi
din gură - esta foc și din tot trupul eğ, şi mergea forte strălucită
« și cu trupul schimonosit . și o întălni Arhanghelul Mihail și o în

13) Viețile sfinților din luna lui Iulie, Bucurescì, 1836 , in - f., f. 69.
278

« trebâ : de unde vi tu , Satano, duh necurat, și unde te ducì, și


" cum îți este numele ? Iar ea dise : eŭ sînt duh necurat, aripa Sa
" tanei. Atunci Arhanghelul o luâ de păr și o bâtu cumplit ; érea
“ striga cu glas mare , și dicea ca să maự înceteze îngerul de bătae ,
« că i le va spune tóte pe rînd ; și încetând îngerul de bătae, ea
" începu a i le spune : — Auditam de o fecioră Maria, fata lui Ioa
chim şi a Anei, pe care a vestito Arhanghelul Mihail prin tote
' cetățile, vrînd Maria să nască pe Isus Nazarinénul ; și eŭ merg
« cu ale mele diavolescì meşteşuguri ca s'o smintesc pe dînsa . Iar
« Arhanghelul a dis : pînă ' n diua de astăļi, aceste meşteşuguri ale
“ tale să mi le spui . Şi o luâ de pěrul capuluj, începu a o bate reš ,
* şi o junghia ; ér ea qise îngeruluï: lasă-mě că ți le voſu spune
“ tóte pe rînd : -Eŭ mě fac muscă , eŭ mě fac payanjene, eŭ mě
" fac ogar, și tóte nălucirile věďute și nevědute, și merg de smin
« tesc femeile, și ſeaŭ copiỹ, și smintesc fețile ( fetele ?) lor prin
" somn greň dormind ; şi eŭ am 19 numi ale mele : Avestița , Navo
« dar, Salomnia, Zurina, Nicara, Aveziha, Scarbola. Miha, Puha, Cri
" pa, Zlia, Nevața, Pesia , Cilipina, Igra, Fosfor, Luțifer, Avie, Ber
" zebuti; dar unde se vor găsi numile mele scrise, eŭ acolo nu mě
« voỉu apropia de 7 mile de loc de acea casă, nici de nimeni căți
' vor fi întru acea casă, pînă va fi cerul şi pămîntul, în veci a
« min . ,

Noi scim — veţi pag . 254 § 6— că bogomilii aveaŭ o de


osebită venerațiune pentru arcangelul Mihail , și avem tot-o
dată o mărturiă positivă —mai sus § 2- cumcă acest " voe
vod al îngerilor , figura anume în rugăcşunea lui Bogomil cea
cu sântul Sisinie. Cu tóte astea , nici în redacțiunile rusesci,
pe câte le cunoscem , nici în cele doă romănesci, despre cari
am vorbit pînă aci, arcangelul Mihail nu se află ; și iată că
ve neaşteptate noi îl găsim acum alături cu sântul Sisinie,
devenit Sisoe , și alăturì cu nomenclatura cea lungă din pro
totipul lui Bogomil și din redacțiunile rusescì .
Din acesta ar trebui să conchidem una din doă :

Saŭ că Bogomil va fi scris diferite rugăciuni contra frigu


rilor, tóte cu sântul Sisinie , dar numai una cu arcangelul
Mihail ;
OrŤ că din prototipul lui Bogomil se vor fi desfăşurat mai
--
279

tărţiŭ doă saŭ mai multe variantur), din cari numai într'unul
s'a conservat arcangelul Mihail .
Prima ipotesă pare a fi întărită prin acea împregiurare, că
în lista scrierilor bogomilice -- mai sus pag. 255 — figuréză a
lăturŤ : rugăciuni de frigurỉ, și despre cele 7 friguri,, ca
doă saŭ mai multe bucăți deosebite ; cea-l'altă ipotesă este totuşi
nu mai puţin probabilă , de oră- ce în redacţiunea romănéscă
cea veche noi nu vedem nomenclatura cea diabolică, care ar fi

trebuit să figureze şi acolo , după cum figuréză în redacţiunea cea

veche ruséscă , ambele redacțiuni fiind legate prin punctul co


mun al estîlpului de pétrăy .
Ori - cum ar fi, mărginindu - ne în sfera variantelor romănescì,
" Sisinie cu Mihail ,, adecă redacţiunea cea scurtă, este tot atåt

de bogomilic ca și " Sisinie cu stîlpul,, adecă redacțiunea cea


lungă .

11. După cum în Rusia opera lui Bogomil a ajuns la


trépta unui simplu descântec poporan , tot aşa şi ’n Romănia ,
cel puțin unul din cele doă varianturi.
D. S. F. Marian a publicat de-mult următorul descântec
din Bucovina :

« Pogorîndu- se arhanghelul Mihail din muntele Eleonuluř , a întim


' pinat pe Avezuha , aripa Satanei , și era fórte grozavă . Pěrul capului
" ei era pînă 'n călcâe, şi ochii eň eraŭ ca stelele, și mânile de fer,
« şi unghile la mânî şi la piciore eraŭ ca secerea , și din gura eị eşia
pară de foc. Și 9- a dis arhanghelul Mihail , mai marele voevod pu
« terilor ceresci :
-De unde vi tu , duh necurat, şi unde te duci ?
' --Eŭ merg în Vifleemul Iudeei , că am auţit că are să se nască
Isus Hristos din Maria fecioră , şi merg ca s'o smintesc pe ea .
Atunci o luâ arhanghelul Mihail de pěrul capului , şi o legâ cu
" lanţurỉ de fer, și ' puse paloșul în cóste , și începu a o bate fórte
' tare, ca să spună tote meşteşugurile sale.
< Iară ea începu a spune :
-Eŭ mě fac ogar, mîţă, muscă, păingăn, cïóră , fată gróznică,
« şi aşa întru în casele omenilor de le smintesc femeile, şi le smintesc
' pruncii, și le aduc pripaşii, și eŭ am 19 numi: I. Vestița; II . No
* vadaria ; III. Valnomia ; IV . Sina ; V. Nicozda ; VI . Avezuha ; VII .
280

« Scorcoila ; VIII. Tiha ; IX . Miha; X. Grompa; XI. Slalo ; )


' causa ; XIII. Hatav ; XIV. Hulila ; XV. Huva; XVI. Ghiana
" Gluviana; XVIII. Prava; XIX . Samca. Şi unde sînt aceste nun
' eŭ acolo de casa aceia nu mě pot apropia de 3000 de pa
* Atunci ii dise arhanghelul Mihail, mai marele voevod ]
" cerescì :
-Iată 'ți șic ție și te jur, să n'ai putere a te apropia
« robului lui Dumnedeŭ N. N. , nici de averea luž , nici de di
‘ lui, nici de tóte căte sînt ale lui , ci să te duci în munţii ci
" unde nime nu locuesce , acolo să ' ți fie locuința ta . Amin . ,

Nu avem nevoe de a insista asupra perfecteľ iden


acestui descântec cu bucata cea introductivă la « Minun.

tului Sisoe ,, cu acea deosebire fundamentală însă, că


perdut deja ori-ce urmă , directă saŭ indirectă , de
Sisinie din prototipul lui Bogomil.

$ 12. Acelaşi variant , érăși fórte modificat și éră


sântul Sisinie , se află slavonesce între exorcismele lu
Simeon, pe cele doă foi adause la finea volumului lu
Grigorie din Măhaciu , despre cari noi am vorbit în tréc
" Texturi măhăcene , la pag. 175 .

Iată'l literalmente, cu lipsuri din causă că hărtia e


la margine :

хь архаггль михаиль Ходих Eŭ , arcangelul Mih

по горѣ ЕЛЕwнстѣи и крѣтох blat'am pe muntele El


вѣшици иMEHим двидок и рЕкох și am aflat pe Vest
EN 'TH ECH GAONAEMEN H NPOKAETOE mită Avizoe , și i-am
вѣ .... wна во БЕШЕ прострѣла eşti ném reț și blås
Власи свои до ПЕTЅ . И РЕЧЕ ЕИ căci ea îşi întinsese

apxarrak MuxaHAL NE UMAM noy pînă la călcâe . Și - i !


CTHTH . AWE MI CA NE KAZNEWH cangelul Mihail : nu
и повѣжди ми рә48 своємя , и lăsa , dacă nu te vei

12) Marian, Descântece din Bucorina, iu Traian , 1869, No. 87 , p. 25


--
-

---

4
1
281

ИМЕ... ЖЕ РЕЧЕ ЕМ8 наш родмо nu-mi vei spune némul teŭ
( sic) HME (?) . A Mopa . B Bik şi numile ; éră dînsa a ķis :
шица. гахоха. А пладница . numile némului meŭ sînt : 1 .
E AEKTA . $ YAKOY ... Anya . 5 Mora ; 2. Véştiţa ; 3. Ahoha;
NOAONOWINNYA. M CBEBEMA . 0 Ak ... 4. De - miadi -di; 5. Lecta; 6 .
HWA.ABARYA, I NEPA/OCTNA . 41 A - omului... 7. De- mřaçi - nópte ;
чрхни .... НИГДЕ ДА НЕ САМ БИЛ 8. Svevela ; 9. . . . . 10. Ne
Кланоүтнсм . архаггАЕ МихаиЛЕ. bucurósa ; 11. Négra ......
ИДЕТЕ стоит MATBU CÏE B2 arcangele Mihaile , unde in
AOM8 ... casă va fi acestă rugăciune...

E peste putinţă de a nu vedé, dela cea de’ntâiň aruncătură

de ochi, intima legătură a acestei pretinse rugăciuni cu redac


țiunea cea din " Minunile sfîntului Sisoe , și cu descăntecul ro
mănesc din Bucovina pe de o parte , ér pe de alta cu cele
doă descântece rusescì, tóte acestea izvorîte, pe diverse pogo

rişuri, din unul și acelaşi prototip al lui Bogomil.

S 13. Redacțiunea cea scurtă și cele doi rusesci conservă.


cu persistință nomenclatura dracilor, pe care a perduto redac
țiunea cea lungă, veche și nouă .

Cătă desbinare însă în numỉ şi chiar în numere !

In Bogomil sînt numai 7 draci, în redacțiunile rusesci-- 12 ;


tot 12 în exemplarul slavic al lui popa Simeon ; apoi 19 în
redacţiunea romănescă cea scurtă şi ’ n descântecul din Buco
vina.

Diverginţa numilor se pote constata mai bine prin următorul


tabel :

Redacțiunea Redacțiunile
Descântec : Popa Simeon :
română : rase :

Avestita Vestița litymux Трясея


Aveziha Avezuha flbugona Огнея
Salomnia Valnomia Mopa Ледея
Năvodar Navadaria Пллдница 1 Гнетея
Scarbola Scorcoila Полоношница 1 Хрипуша
282

Miha Miha ЛЕКТА Глуха


Puha Tiha flyoxa Момея
Cripa Grompa Чрина Унея
Zlia Slaló Желт
Nicara Nicozda GBEBENA Корку
Zurina Sina Гледе
Nevata Necauza Невея
Нерадостна
Fosfor Hatay
Luțifer Hulila
Berzebuti Ghiana
Avie Huva
Cilipina Gluviana
Igra Prava
Pesia Samca

Afară de Avestiță ( = Vestiță = likynyx) și Avezuhů


zihă = { bugora ), cari figuréză în trei liste ; afară de S

(= Valnomia ? ), Miha, Tiha ( = Puha?) , Scarbolu ( = Sco


Năvodar ( = Navadaria ), Grompa ( = Cripa) şi Zlia (=
din cele doă liste romănesci; afară de o apropiare pos

tre românul Nevaţă şi rusul Heber ; tóte cele-l'alte ni


în disarmonia cea mai infernală, astfel că nomenclatu
céscă se urcă nu la 7 , nu la 12 , nu la 19 , ci la u
mum de 50 !

Så nu ne închipuim însă , că numai Românii și Sla


nesce naşi atăt de darnici în privința Sataneỉ .
In dosarele faïmóselor procese de fermecătoriă din Ge
dracul pórtă mai multe qecimi de numi : Bickelhut, Bi

Bolomolo, Federbusch , Fröhlich , Gerlach, Grünwald ,


kopf, Kehrauss, Limper, Lucifer, Moritz, Pompernick
tenfroh , Strule etc. etc. Aprópe fie -care fermecătorésă
scea pe acest gentleman sub un altfel de nume , cân

nificativ, când cabalistic, când fără nici un căpâtâțu 13


In Francia , o demonologiă din secolul XVI ne spun
semenea, că statul major al infernului se compune din

cifer, Belzebut, Astarot, Lucifugé, Satanachia, Fleuret

13) Wolf, Zeitschr. f. deutsche Mythol., t. 2, p. 64.


283

biros, Baël, Agares, Marbas, Pruslas, Aamon, Barbatos, Buer,


Gusoyn , Botis, Bathim , Pursan, Abigar etc. etc. 14)
Incă o probă, că bogomilismul căuta să se identifice în tóte
cu pornirile cele instinctive, așa dicênd antropologice, fie bu
ne saŭ rele, ale poporului.

§ 14. Desvoltările de mai sus ne permit a stabili un pa


ralelism fórte instructiv între apocriful eretic, cu care înce
pusem " Texturile măhăcene ,, și apocriful cesta- l’alt , tot aşa de
eretic, cu care începem acuma « Texturile bogomilice ,, adecă

între " Legenda Duminicei , şi între ceia- ce am puté numi :


" Legenda Frigurilor ,
Aci , ca și acolo , un singur prototip se bifurcă din capul
locului în doă redacţiuni, diferite nu numai prin scurtimea
saŭ lungimea lor relativă, dar încă prin punctul de plecare ,
prin óre - cary amărunte și —pînă la un punct-- chĩar prin
intențiune .
Aci, ca și acolo , ambele redacțiunì, născute printr'o tim
puriă bifurcare dintr'una și aceiaşi sorginte , încep apoi a se

încrucișa la o -l'altă, a se amesteca , a se împleteci , dar fără


a se identifica, fără a perde fie - care propria sa existință se
parată , astfel că une- ori ele figuréză împreună în aceiaşi bro
şură , ca și când ar fi doă legende deosebite .
In fine, aci ca și acolo, după secoli de adîncă uitare, a
pocriful recăştigă d'o dată vechìa'ì popularitate , re’noindu -se

în limbă sub raportul formeț, și adaptându -se - în privinţa


fondului - la situaţiunea momentului . ...

14) Le grand grimoire ou l'art de commander aux esprits, sur un manuscrit


de 1522, Paris, 1845 , in- 12 , passim.
МлТВА стгo Giсина Wт диа (Rugăciunea sântului Sisi
вола прокЛЕГА : tra afurisitului drac

Кто воинь Бист акож сти карЕЛЕ воиникь ф8


Сисинь . Сісин ..
ИЖЕ Многим , BOEM2 WAO ЧЕ М8ATE офи Бир8 !
ДЕАТЪ .
пр.во Сиридномх, и втора ATXю Giританін. А

ИсмаилТЕНом, и три Тарта- | Tsрчій , аи тpЕїн Тхта


рома .
114 . ЕГДА МАТВ8 творАШЕ въвра Е ДЕКА- ш фѣпCE 1
тись сти Cicинь Wт въстока во тоарсесѣ сти Сисін .
Равію . скрит ла Равія .
и приДЕ ки НЕМ8 Аггль , ВИНЕ кътря EX !
гсрдн . В съНЕ | РЕЧЕ ЕМ8 . p8л домн848и Авис и
18и .

иди СисиNE K4 СЕСтри своє 48- TE GисиНЕ Китра


МЕХинтию. та МЕЛИнтів .

Carele voinică fu ca sveti Sisinů , ce multe oşti birui ? în


rižanii, ai doii Turcii, ai treii Tătarăi. E deca-ş fépse rugă,
sesé sveti Sisinŭ de răsărit la Raviĩa ; şi vine cătrâ elu îngeri
nului în vis și țise lui: Du-te , Sisine , cătrâ soru-ta Melintie,

MINUNILE SFINTULUI SISOE .

Atuncea in vremea Sfintului Sisoe, plecară cu un împărat la vânătóre


preună cu fraţiỉ mulți ; iar când fu intr'o pădure mare, cu voia lui I
dete o furtună mare, și se risipiră toţi pe faţa pămîntului, ne-sciind nir
in cotro a apucat. Iar Sfintul Sisoe, cu voia luỹ Dumnedeŭ, nemeri drep
sori-sei in marginea MăriŤ. Şi stând la striga cu glas mare ci
schidă uşa . Iară Meletia il întrebâ : cine eşti tu , că eŭ nu te cunosc pe tine
dise: deschide-mi uşa, soru -mca Meletia, că n’am unde să scap de furtuna :
285

понЕЖ ЕС'T родила , Е ДЕти , Кь ш'A8 Hхск8т чинчи ко

и къgEA их Ест дїлколи , Hg ҳо- кони . шн A8 48ать драк8л .


JJETь вЗДЕТИ. Ши Аль шACEAE ВА СЕ И - ЛА А.
НЕ сътворити ловц8 дїлвол8 съ н8 флчи Вхнат AMEAs [ a ]
том8 . драка .

115 . Ако ТЕБt | радЇ wТЖЕНЕТ ГА кX ПЕНтр8 тиНЕ гоНЕЦIE 48м


дідволя того , на прѣ АЧЕЛа дракь .
МЕХинтінА ЖЕ СЕСтра своя МЕАИнтiл сора 18н , ниск8

роди сътвори стАпь , мрамо- | ДЕ фик8 cтльп8 ДЕ марм8pЕ .


pЕНЬ .
и хлковала гвоҳдЇEMх, ну ши -А ФЕРЕКя к8 пиролНЕ ДЕ

ловом . хилитна (sic). фіEp8, шн коПЕрит к8 пA8MK8 .


и пOET , B, WтроковиЦЕ НА ши А8w доw ФЕТЕ съ - н сл8
сл8ж.8 СЕБЕ Брашно 34 AETь . жаскя к8 Храна тр8 Ань .
116 . и приДЕ сти Cicи [на] к ши МЕрся сти Сисин | къ
cТААП8 и pЕЧЕ . тр. CTль П8 Ши ХиСЕ .
СЕСтро МЕЛИнтİE WткръИ соро МЕАИнтїЕ ДЕШькиДЕ- ми

ми сталь да Вьнид8 . стльп8л си тр8.


WNA KE PEYE , NE CMEAIO TH А ҲИСЕ н8 к8TEX c % -ци ДЕШ
Wтвръсти , також Бо ACE врага кид , ки МЖ ТЕМ8 ДЕ драк8л
Карлҳл . ЛШЕМЬТорю .

născut cinci coconi, și i - au luată draculů, și ală şasele va se i-lů ſa ,


să nu faci vănat aceluia drac ; că pentru tine goneşte Dumnul pré a
cela dracă . Melintia, sora lui, născu de fâcu stlăpu de marmure, și -l
ferecâ cu piroane de fieru, și coperit cu plumbu, și luo doo fete să- i
slujasca cu hrană întru ană . Şi mersia sveti Sisin cătră stlăpu , și
zise : soro Melintie , deşăchide-mi stlăpul să întru . Ia zise : nu cutes
să -ți deşchiz, că mâ temu de drcaul înşelătorğul. El zise : soro Me

soru-sa Meletia respunse dicênd: nu-ti voľu deschide ușa, că mě tem de Diavolul
ca să nu’mŤ iea și pe copilul acesta, ea încă n'aŭ împlinit 40 de ţile. Þar Sfintul
dise : deschide ușa , că pe mine m'a orînduit Dumnedeŭ după vinătorii de diavoly.
Audind soru -sa , îndată 1-a deschis ușa , şi întrând Sfintul cu calul în casă, iar
Diavolul se făcu grăunte de meiŭ și se lipi supt copita calului, și întrå și el cu
Sfîntul în casă. Iar Meletia soru-sa, singură fiind fără de ajutor, cu o mână bu
cate făcea şi cu altă mână copilul ţinea ; apoi cinară şi se culcară ; iar când fu
pe la miequl noptil, se sculâ Diavolul şi furâ copilul din légăn și fugi cu el. Ťar
286

wНЬ ЖЕ РЕЧЕ WтврыҲИ ми Ел УИСЕ , cop МЕЛинти

с'глипь да вынид8 ак BEAїa ECT , киДЕ- ми Стльп84 с . Ат


Вьн8 хим . афарж мapЕ фригЅ AcТЕ
и BEAїд Въалица (sic), НЕСТ ши мapЕ вихор , нам
Глав8 подклонити . oүнДЕ-ми Акина .
117 . АХЬ ЕСма ловц8 дідволд том8 , E8 синт8 ВЫНХтор8л
МЕНЕ радЇ wГЖЕНЕТ Гь дідвол8 драк , ПЕНтр8 МЕНЕ ГОНЕЦІ
того . н8ль прѣ АЧЕЛА драк .

тогда WANA (sic) wsphgu AT8НЧЕ АДЕШКиСЕ 18и

(sic) Его стиль . П8л .

и ВьниДЕ дідвол ЖЕ подми Ши тря драк8л пи


ЧЕСА проСЕНою лоспою под ко– ка w грһ8нЦЕ ДЕ МЕЮ
Питом коню Сисина. копиTA KAASASH A8 Сиси
и вьсхити Wтрок и ПОБЕЖЕ ши ръпи кокон8А ШИ
к морю . кътр. MApЕ.

wНА ЖЕ РЕЧЕ , w spaTE мою A SHCE W OPATEAE ME


ЕЖ ти PEX СЕ МИ БЫСТ . ци ѕиш аша ф8.
тогда сти Сисин ВЫСЕди на Ат8нчE cти Сисин
кон свою , и поТЕЧЕ ВЬ СЛЕД прѣ кал8 . 18и ши АЛЕР
дїдвол8 того . 8pМА АЧЕЛ8а драк .

lintie, deschide- mi stlăpul să întru , câ afarâ mare frigu yaste :


vihor : n’am capul unde-mi închina ; eu sintu vănâtorul acelui
pentru mene goneşte Domnulů pré acela drac. Atunce la d
lui stlăpul. Şi întrâ dracul pituliş ca o grăunţe de meſu suj
Ї
pita calului lu Sisin , și răpi coconul, și fugi cătră mare .
o , fratele meu ! cum ţi diş, aşa fu . Atunce sveti Sisin încâle
calul lui şi alergă pré urma aceluša drac. Calul lui văpăi

copilul ţipând tare, Meletia il audi prin somn și se deşteptâ, și puse


légăn, și găsi légănul gol și începu a plânge cu glas mare, și cu multă
gâ : scolă, fratele meŭ Sfinte Sisoe, că și pre acest copil mi l'a furat I
İar Sfіntul se degtepta gi dise : ce este acésta ? iаr sоru-sa T-a spus lux
Decy el îndată se sculâ și încălecâ pe cal şi’şi luâ paloșul în mână, și ]
Diavolul ca să'l găséscă. Şi mergênd pe drum, afla pe marginea Mă,
ce, şi stătu în loc şi descălecâ de pe cal jos, și se rugâ luy Dumnedeŭ ci
ca să’Y grăéscă salcea, și începu a o intreba : sfintă salce a lui Dumne
287

118 . кон жE Efo | плаМЕНом ди калЅ. A8и вьпин диҳНїл , ши


ХАША ИМЕЕН В ряках , ПАА- АВЕ манж w c8лиц ДЕ
МЕНо копїЕ . фок8 .
и погна к. връБЕ . ши - л гони пpt AA w салЧЕ .
И РЕЧЕ ДРЕВо вжİи връко . шH ВИСЕ ЛЕМН8 48 48MHEBE8

видѣли врага КЕЖаша и wтрокѕ салЧЕ, ВК88ш драк8л фаринд8


нocЕТА . ШИ 8 кокон8 48кінд8 .
И БЕШЕ врZва видЕЛА И РЕЧЕ ши салчE- л ф&CECA BK88т ши
НЕ ВИДЕХ . ВиСЕ Н8 л'АМ ВА88т .

и pЕЧЕ сти Сисин , да цBE ши виCE сти Сисин , съ -

ТЕШ А плод да НЕ сътвориш. | фл & pЕПри гаря полME си на фами.


ПАКИ поТЕЧЕ и виДЕ ИНОЕ архши к8pСЕ Ши ВЬ88 Алт,
АРЕВо к8пино . АЕМНs p8г .

119 . и РЕЧЕ сти Gисини дpЕВО шн | ѕись сти Сисинь , ЛЕМ


кжЇE K8пино , видЕЛи врага БЕ- н8 . A8 48MHEZE8 p88ЛЕ. Вh
ЖЕЦІa и WтроЧЕ HoCEша . 88ш драк8л фѕринд8 , ши 8л
кокон д8кынд8 .
и кЅпино БЕШЕ ВИДЕЛ И РЕЧЕ ши р88л ф8CECA Bh88т ши
НЕ ВИДЕХ виCE H8 л'Ам ВА88т .

И РЕЧЕ имх (sic) Сисин , да шн ХиСЕ А8и с фї Блж

şi are în mănâ o suliţă de focu . Și-l goni pré la o salce , și șise :


lemnul lu Dumneqeu salce ! văļuş dracul fugindu şi înu coconu du
căndu ? Și salce- l fusesĩa văąut, și țise : nu l'am văąut. Și qise sveti
Sisin : să înflureşti, iară poame să nu faci. Iarăși curse , și văợu
altă lemnu , rugủ ; și dise sveti Sisinŭ : lemnul lu Dumnezeu rugule !
văçuş dracul fugindu şi uîn cocon ducăndu ? și rugul fusesĩa văąut ,
şi qise : nu l'am vădut. Şi zise lui : să fii blâstemat! unde-ți e rădâ

věďut pe Diavolul fugind cu copil în brațe ? iar salcea věduse, și qise că n'a vě
qut; deci Sfintul, cunoscênd vicleşugul dintr'insa, l-a qis : să fiy blestemată de
Dumnedeŭ, ce veț înflori să nu legự; și fu aşa. Şi Sfîntul tot alergâ după Dia
volul , şi věďend in cale un rug, il dise : rugule al lui Dumnedeň , n'a věďut pe
Diavolul fugind cu un copil în brațe ? Yară rugul věduse, şi dise că n'a věďut;
deci și pe acesta , ca şi pe salce, l'a blestemat qicênd : unde ? ți este rădăcina, să ţi
fie şi virful, și să fiy impedecarea omenilor; şi fu aşa. Iar Sfintul tot alergâ după
Diavolul, și vědu in marginea Măriï un paltin , şi dise : sfinte paltine al lui Dum
288

сн прокЛЕТА . ГДЕЖ ЕСт корЕНА | cТЕМАТ , SнE цi- E ридж


Твон . Т8 кЖДЕTь и връх твои. АкоЛЕ съ - цін фіїв връх8
Кто хоJJET мимо ити к TE чиНЕ ВА ТРЕЧЕ прѣ
вѣ, А ты потькНЕТі Е. А СЕБЕ тиНЕ. Т8 съ - и АПЕЛДЕЧ
на прокЛЕ'TїЕ. ЕИ СА ТЕ БАЛcТЕМЕ .
и ПОТЕЧЕ и виДЕ маслин8 ШИ МАИ АЛЕрга ши В2
прї мора стƏЕЦІА . Маслин , стінд8 льнсь
120 . и pЕЧЕ сти Сисини | ДРЕВо шн 8CE сти Сисин ,
Бжін МАСЛИно . ВИДЕЛИ врага н8л 48 48MHEBE8 мысли

БЕЖауia , и WтроЧЕ ноСЕЧІ.А. 88ши драк8. фацинд8,


кокон д8кынд8 .
и pЕЧЕ маслин , видѣх вк Ши ѕиСЕ маслин8л , в
морю пориношACE. млрЕ Аф8ньданд8 - СЕ .
н РЕЧЕ сти Сисин . 44 иси шн 8нCE cти Снсин.

клCBEHно и wcyIEHно дрЕВо вжїи клCвит8 и СВЕТит . ЛЕД


Маслин8 . д8мНЕДЕ8 маслині .
и 68 ДЕШЕ ВСЕМ црквам на ши си фін на тоаТЕ

просуӀЕНїЕ , Ачлком на спасЕНїв . | РЕЧилѣ ДЕ 18минж, ши


нилwp ДЕ спŞEHİE..
ТАКО БЫСТ . Аша ф8 .

cina ta, acole să- ți fie vrăhul tâu ! cine va trece pré lăngâ t
să - i înpeadeci, țară ei să te blastemé. Și mai alergă, și vă
maslinŭ stându lăngă Mare , și șise sveti Sisin : lemnul lu Dui
maslinu ! văduși dracul fugindu și u cocon ducându ? și dise
nul : văąuiu- l în Mare afunădăndu - se . Şi qise sveti Sisin :
blagoslovitu și osvetit, lemnul lu Dumnezeu maslinŭ ! și să fii l
besérecilé de luminâ, și oamenilor de spasenie. Așa fu. Și

nedeň, n'ai věqut pe Diavolul fugind cu un copil în brațe ? iar el spus


că l'a vědut, dară a şi audit copilul ţipând pe cale ; deci Stîntul îi disi
blagoslovit de Dumnedeŭ, și să stai înaintea bisericei cu păcătoşii la por
cu drepțiï la spăsenie ; și fu aşa. řar Sfîntul tot alergâ după Diavolul,
în marginea Mării un maslin și dise : sfinte masline al luỹ Dumnedeň, n '
pe Diavolul fugind cu un copil în brațe ? Yar maslinul spuse drept : l'an
s'a afundat în Mare, și se juca cu pescii Măriỉ şi cu copilul împreună ; ia
dise: să fii blagoslovit de Dumnedeŭ , din tine să fie mirul, şi fără de ti
289

121. прїИДЕ ки морю и кръЖЕ Ѕн ши виHE AA MApЕ Ши - ш . 4


диц8 свою вы морь , иҳВЛЕЧЕ p8нки Ѕндицa A8и марѣ , ши
мрежа врага на с8xo . скоCE драк8. AA 8скат.

и наЧЕТ ЕГо 8вити , Wв . ПА Ши МЧЕП8 А-Л БАТЕ К8. wВ ДЕ


лицю ЖЕЛЕұною . к8748ГАНЕ ДЕ фіEp8 .
и гла EM8 даждь ми . 8. ДЕ ши грки A8н , дь-ми 8 ФЕ
ти мѣлинтіани СЕСтрЕ мои . чори ли с8рори-МЕ МЕлинтіEH .
и РЕЧЕ давол , НЕ ИМ МЕСО ши 8ИСЕ драк8л , н'ам чE- ци
дати ИДEAь их ЕСма . да к л'ам мънкат .
и pЕЧЕ Gисин. Нұ68 (sic) их Шї- и висE АЅи Сисинъ, ко
прокЛЕТЕ дї воЛЕ . РЕШЕ - и прокЛЕТЕ ApaMЕ .
дїлвол ЖЕ РЕЧЕ , Их Блю и ти драк8ль ВиСЕ . БорашE- ци Ши
МЛЕКе мАТЕрно на дланж, ЕЖ | T8 ЛАПТEЛE мъни -та палм?
ЕСи съсал млад . ЧЕЛА ЧЕ -и сЅпт8 л тиНЕРЕЦЕЛЕ .
тогда сти Сисин сътвори Ат8нчE cти Gисин , ЕЛ8- ши
122. МАТв8 к. 68 . ФЕЧЕ p8гж кктрь | 48MHE8E8 .
и XKASBA МЛЕКО МАТЕрно на ШИ Бори ЛАПТЕЛЕ МЪНИ - ca

дланы . палмж .

тогда дїдволь ИХ БАюва , 8. Ат8НЧЕ Ши дрAKSA кори , в фE


дѣти МЕЛИнтимній . чори ди МЕЛИнтİEH.

mare şi - şă aruncă undița lui în maré, și scose dracul la uscat, și în


cepu a - l bate cu 802 (82 ?) de buzdugane de fieru ; și grăi lui :
dă-mi 6 fećori ai surori -me Mélintiei. Și șise dracul : n’am ce-ți da,
ră l'am măncat. Și-i qise lui Sisinů : borește-i , proclete drace ! Dra
ulă dise : boraşte -ți și tu laptele măni- ta în palmâ, cela ce -i suptu
n tinereţele. Atunce sveti Sisin elu -şi fece rugâ cătră Dumnedeu, și
ori laptele măni- sa în palma. Atunce şi dracul bori 6 feoori ai Me

e boteze omul, și fu aşa. Atuncea sfîntul Sisoe deșcălecâ de pe cal în marginea


lării şi îngenunchiâ cu faţa la pămînt şi se rugâ luy Dumnedeŭ ca să-i dea pe
iavolul în mână. Și rugându -se sfîntul cu lacrimỉ de foc luỹ Dumnedeŭ, a a
incat cârligul în Mare , și îndată a prins pe Diavolul, şi apucându-l de céfă l’a
os afară din Mare, și la bătut cu bătăỉ de usturime şi cu paloșul de foc în
ingul trupuluị. Şi dicea Diavolul sfintuluỳ: ce ař cu mine, sfinte Sisoe, de mě
uți ? iar sfintul dise : să dai, Diavole, copiii soru-me Meletia carì i-a luat; iar
dise : n'am de unde să ţi-y daŭ, că i-am înghițit ; iar sfiutul dise : dacă i -aş
ghițit , borasce-Y ; Yar Diavolul dise sfîntuluy: borasce și tu laptele, care l'ay
pt dela mațcă -ta . far sfîntul se rugâ luỹ Dumneļeŭ cu lacrimi,19și îndată věr
290

и РЕЧЕ им Сисин , живь гь Шїни виСЕ А8и Сисин .

Bь наш насы и на ХЕМЛЕ, НЕ д8MHEBE8 домн8л ностр8


имами п8стити (sic ) давоАЕ до- ЧЕРюлви ши Ал. пъмънт8л
КЛЕ МИ СЕ НЕ КАЬНиши . N'AM A ТЕ лhca ApaЧЕ Пя
н8 ТЕ ВЕри 18pa .
и НАЧЕТЫ диавол КЛЕТИ ши ЧЕП8 драк8 . А СЕ Ц
СЕ , тако ми сил страшного съ мѣ парДЕ ДЕ търід Афри
123. прстола . T8A8и ска / oүнь .
идЕЖЕ Млва сіна ГАЕТСА ИМЕ юw p8г. Ачаста грғи- СЕ
мов ( ? ) вѣспоминанЇE TE т8 ши H & MЕЛЕ Т.8 поMEHн- cЕ
дѓавол НЕ настигНЕТ . АкоЛЕ Драк8. с . н8-А акоПЕрі
ЖИВЫ ГЬ БЫ НАШb Hвсни и ві8 48MHEZE8 домн8л ност
на ЗЕМЛЕ , НЕ имам ТЕБЕ П8c- Ал ЧЕРюл8и ши ал пъмънт8л :

тити діавоЛЕ. АЛЕ НЕ клинишн'ам А ТЕ лhca дpAME си


Ми съ . ТЕ ВЕри 8рд .

и начET дїгаволъ съ сльВАми ши АЧЕП8 драк8л к8 лаком


КЛЕТИСА . а с8 48ра .
тако ми сил страшного прt съ мы парДЕ ДЕ Търід лфрї
124. стола и мишца високаго . кат8A8 и ска8H8А ШИ ДЕ Браці
АНАЛТЕ .

lintiei . Și-i țise lui Sisin : viu Dumneqeu, Domnul nostru al ceriu
şi alŭ pămăntului ! n'am a te lăsa, drace , pânâ nu te veri gʻura.
începu dracul a se g'ura : să mă parde de tăria înfricatului scau
ſuo ruga aćasta grâi-se- va şi numele tău pomeni-se-va, acole dra
să nu-l acopere. Viu Dumnezeu , Domnul nostru al cerțului şi al
măntului ! n'am a te lăsa, drace, să nu te veri gʻura. Și începu d
cul cu lacrâmi a så g'ura : să mă parde de tăria înfricatului scau

så laptele care l'a supt dela maică -sa. Atuncea Diavolul se speriâ forte
şi de frică bori şi el copiil soru-se pe câte şése, fiind nevătămaţi. Atuncea ]
volul s’a rugat sfintului Sisoe ca să’l lase, iar sfîntul iy dise : ba, Diavole, i
nu te veỉ jura ca să nu may aiby putere asupra creştinilor, să le faci vre-o
utate . Atuncea Diavolul neputênd scăpa într'alt chip din mâinele sfintului,
dat zapis la mână, că unde se vor găsi aceste foițe orý în ce casă, la ory -ce
şi în (-ce loc, să nu se apropie Diavolul de pépte mile de loc. Atuncea sfi
încă tot îl bătea şi 'l chinuia şi 'l tăvălya , şi l'a apucat cu cărligul de gru
şi cu mâna de păr, şi'l bătea şi'l căsuța, și dicea sfîntul: să te ducỉ în munc
veci și în pustiă, unde e dat ţie ; şi i-a tăiat capul, și i-a spintecat pieptul
29

и чистаго порфіры wcЖНЕЙШи Ши чинстит8 ВЕШЬМЖHT8А


прѣчстиА ЕГо връх . ЧЕ АкоПЕРЕ ЧИнстит8л кап8 A8и .
и сил тях, м , поповь ИЖЕ ши ДЕ Търідж ЧЕЛор . м . ДЕ
wқстоить вишнин IEросалим . попи ЧЕЛора ЧЕ цина Н.АЛТ8А
ІєрслмЅАЅи .
и МАТВ8 творит дня и нощ. ши р8гж фак шH 884 ши
NONTE.

ИДЕЖ Млтва cia гляЦЕ (sic) юw p8г . Ачаста гръи - си - ва


ИМЕ ТВОЕ ВьспоминанЇE TE . ши HSMEE Tь8 ПОМЕНИ-СЕ- ВА .

125 . сток ти никоторѓи даволь свянт8А АМЕЛА 18 сокоти |


NE настигнRT , НИ ки д8мя прѣ драк87 ничE -л Амхня , ничE

(sic) KTїю , мр . кътря каса 18 д8МНЕДЕ8 .


АБЇE посла ЕГо под мраком . АЧИЕШи -л тpЕМЕСЕ Е18 c8пт8

Ант8HЕРЕК .
А ДЕ СЛАВИТСА ИМЕ wца и арь чича слъвим н &МЕЛЕ ТА

сн . , и стгә 4х4 инні и прсно тілüи внт8лхи Ахь ши Акм8


и В. ВЕКИ ВЕКОМ АМИН. Ши П8p8pЕ Ши ВЕЧии BEK8
126 . 18н . адавхрат Амин . |

și de brațele înalte , și cinstitul veşământul ce acopere cinstitul capul


lui, și de tăriaâ celor 40 de popi celora ce țină înaltul Ierusalimu
lui și rugâ fac și qua şi noapte , ſuo ruga aćasta grăi-să -va şi numele
tău pomeni - se -va. Svântul acela nu socoti pré dracul, nice-l amănâ,
nice cătrâ casa lu Dumnezeu , acieşi- l tremese elu suptu întunerec;
țară cicia slăvim numele Tatălui , Svăntulăi duhů şi acmu și purure
şi în vecii vecului adăvărat, amin ..

la grumaz pînă la buric. Și atuncea l’a aruncat în Mare, și l'a blåstemat ca să


nu mai iasă de acolo. Atuncea sfintul Sisoe a luat copiiy sori-se pe câte şése și
i-a dus la chilia unde şedea Meletia. Și qise sfîntul: ține, soru-mea Meletio, co
pii carî ţi- a furat Diavolul ; iar ea cu multă bucuriă şi cu mare dragoste îY pri
mi, şi pe Dumnedeŭ lăudâ.
Deci unde se va găsi acestă carte, fraţilor, să nu aibă putere Diavolul şi vrăş
maşiž nicy o silă asupra creștinilor acelora; la carý se va găsi acestă carte, să nu
se atingă, nicì să se apropie de casa aceya, nicỉ de femeia omului acela, nicì de
copüſ lor, să nu se apropie de nimica ale creştinilor acelora ; şi mila lui Dum
nedeă să fie cu dumné- vóstră în veci, amin
4

NOTANDA .

1. fіnаlul u intreg : EA8 ( 115 ) , ЛЕМң8 ( 119 ) , фѕци

120 , 121 ) , 48кынд8 ( 119 , 120, 121 ) , стынд8 ( 120 ) ,


( 121 ) , Благословитs ( 121 ) , Стлып8 ( 116 , 117 ) , сЅпт

( 118 , 126 ) , C8птѕ раrtiсiр . ( 122 ) , фіEps ( 116 , 122 ) , І


( 117 ) , фригs ( 117 ) , [ E8 ] синт8 ( 118 ) , фок8 ( 119 ) , коко
пл8мк8 ( 116 ) ;
finalul u întreg, băgat în textul slavic : 10848 (1
-paleo- sl . ловаць “ venator , şi маслинs ( 120 , 121 d

paleo-sl . маслинд “ oliva ,, cfr. mai sus p . 273 , 8 6 :


finalul u jumаtаtіt іn sай ь : воиники ( 114) , 18.
драки ( 115 , 116 ) , драк$ ль , драклъ ( 115 , 122 ) , АЛІ
( 115 ) , [ и-]. [n] ( 115 ) , ань ( 116 ) , домняль ( 11
( 119) , маслини ( 120 , 121 ) , склоунь ( 124 ) , цинь а 31
( 125 ) .

2. —en- pentru actualul -in- : МЕНЕ ( 118 ) .

3. Тca vocalа nаsаlа питаї іn 8 |кокон ] ( 120 ) ,


ANNZ ] ( 120 ) , într’un loc prin metatesă grafică 78= 8)
( 119 ) , $i ntr'un alt loc prin vocalisаrе tоtаk : 8 [ кокон

4. t şi a pentru -е : прk [ 8рм . ) ( 118 ) , прѣ [драк


прѣ [АЧЕЛ .) ( 116 , 118 ), прѣ [ клл8л) ( 118 ) , прѣ [лл

293

( 119 ) , прѣ [ лынгж] ( 120 ) , толpcЕсѣ ( 115 ) , MEpca ( 116 ) , [c .


TE) класГЕмѣ ( 120 ) , БЕсtpЕЧИлѣ ( 121 ) , [ ] марt ( 122 ) , фscЕСА
( 119 , 120) .

5. e pentru vechịul -*- acolo unde şi astăţi se pronunţă


-e- : гонЕШЕ ( 116 , 118 ) , ФЕЧЕ ( 122 ) , тинЕРЕЦЕЛЕ (122) = тиНЕ
рѣЦЕМЕ , корЕЦIE ( 122 , $ i tot acolo : корашE) , ФЕТЕ ( 116 ) , МЕрса
(116 ), трЕМЕСЕ ( 126 ) , трЕЧЕ ( 120 ) , АнгЅHЕРЕК ( 126 ) ;
[c8рори-]ME ( 122 ) ;
ДЕКА ( 114) , BEK8лян (126) — вѣкЅАЅи .

6. deѕcоmрunerea luї ѣ in ea : ЛЕЛДЕЧи (120 ) = nѣДЕЧи ,


cfr. mаl ѕus p . 159 No. 65 , si t . 1 , p . 40 .

7. -ін- pentru -i- : Африкат8ЛВи ( 124 , dar 123 : Африкат8лви ).

8. a pentru i dupa r : Тхтархи ( 114) , dar si i pentru ж


Мира r : кори ( 123 de 2 ori) ;
a pentru e dupa r : кораШЕ linga кopЕШЕ ( 122 ) .

9. : = й pentru i dupa $ : ( ши ] -ши [ap8нка] ( 122 ) , dar si :


Архши ( 119 ) , Вh88ши ( 121 ) .

10. i pentru x ѕай ж dupa 8 : [ E8] синт8 ( 118 ) .

11. e pentru x dupa t : [w] грһ8НЦЕ ( 118) .

12. oa generalmente bine pazit : толтE ( 121 ) , wАМЕНИлюр


( 121 ) , тоарСЕсѣ ( 115 ) , подМЕ ( 119 ) , пиролНЕ ( 116 ) etc. , а
fară de : CROCE ( 122 ) ;

oa pus pentru o în textul slavic : WANA ( 118 ) = WN , cfr. mai


sus p . 273 s6 .

13. contracţiunea : YEMA YE- H C80r8 ( 122 ) = ' ce ai supty .

14. alte particularități vocalice :


Адхвърт ( 126 ) :
CB % NT8A % 11 ( 126 ) , probabilmente numai prin scăpare din ve
lere grafică pentru CBXNT8181 ;
д8мн8л (116 ) =-домн8л ;
ФїEps ( 116, 122 ) , dar ME8 ( 118 ) , пи мЇE8;
търідж (125 ) —търїл ;
294

884 ( 125 )=ņioa .

15. predilecţiune pentru v , nu * : y8pa ( 123 de 2


de 2 ori).

16. confusiune perpetuă între g (=z) și s (=a

sum ( 115 , 118 de 2 orì, 119 de 3 orỉ , 120 , 121


122 de 3 ori , 123) și guce ( 117 de 2 orý, 120 d
A8MNESE8 ( 119 , 121 , 123 de 2 ori) și A8MNES E8 (1
124 , 126 ), B68810, 6 % 88 , 6688wn , B688T etc. ( 119

120 de 3 ori, 121 ) și bbg8T ( 120 ) , adecă totuşi (


preponderinţă a lui s ;

numai cu g : Aswing ( 117 ) , K8TES ( 117 ) , 58348rai


și numai cu s : 884 ( 125 ) , dar fie - care din aceste c
întrebuinţéză o singură dată .

17. o din v- 18W ( 116 ) .

18. metatesa : CTALN8 ( 116 , 117 ) , Bp8X8A ( 120 ) .

19. alte particularități consonantice :


Buyop ( 117 ) = vifor și bp3y8A ( 120) = virful;
BEPH ( 123 , 124)=veř ;
AEWRng ( 117 ) .

20. dupla post- articulare în construcțiunea subs


си adjectivul: драк8л ШЕЛКторюл ( 117 ) , АфрикаTSA8
( 125 , dar 123 : APPUKAT8181 CKAOYNK ) , YANCTAT8A BEI
( 125 ) , cfr , mai sus p . 130 No. 18 ;
în : YUNCTUTSA KANSA 181 ( 125 ) prin contracțiune d

CTHT8A KAN AA 181 , reduplicarea articlului postpositiv


mai aparinte .

21. nearticulare anormală la feminin : [ s8A wn) NOAD

CAAYEC-A OSCECA Bb88T] ( 119 ) .

22. pentru articlul al : AOMN8A NOCTP8 AA YEPIOA84 LU

MØNT8181 ( 123 , 124) , Ab WACEAE ( 115 ) , DEYOpH au 1


( 123 ), DEMOPM An côpopu -ME ( 122 ) , AH AOMH ( 114 ) ,
( 114 ) .
295

23. ordinalul fără amplificativul -a : [ ] WACEAE ( 115 ) , ca


şi adverbul n8p8pE ( 126 ) .

24. A8 48мHEgt8 ( 120 , 126), 48 48мWEBE8 ( 119 , 121 ) , 18


Сисин ( 118 ) .

25. genitivo - dativ femeiesc contras și apocopat : c8popu- ME


( 122 ) , мини-та ( 122 ) , мъни-са ( 123 ) ;
cop8-та ( 115 ) , dar cop. л8и ( 126) .

26. duplul perfect dela a face : фжка ( 116 ) şi ФЕЧЕ ( 122) ;


mai-mult -ca-perfect : bánce (114 ) = actualul făcuse .

27. alte perfectur¥ arcaice : BUNE ( 115 , 121 )=în textul


slavic принДЕ “ veni , ;

виш ( 118 ) .

28. mal- mult- ca - perfect: фSCECA вых8т , фscЕСА ВА88т ( 119 ,


120 ).

29. -e pentru -t la imperfect : ДВЕ [ манж] ( 119 ) .

30. imperfectul си -iea dela infinitivul си -і : диҳнія ( 119 ) .

31. viitorul cu habeo , : н'ам a TE лhca ( 123 , 124) = " nu


te voỉu lăsay .

32. ' ва CE и - ла и (115) = "i- va lua ,.

33. propaginațiunea pronumelui personal : wï - H SUCE 184


( 122 , 123 ) , дъИЕШи -л тpЕМЕСЕ ЕЛ8 ( 126 ) , съ -ци Фїв връх8А
тж8 ( 120 ) , 8нДЕ Цї - E риджчїна та ( 120 ) , ши -ш . ар8нки 8н
дица A8и ( 122 ) .

34. pronumele personal pleonаstic : СВЕТи Сисин ЕЛ8- ши фE


ЧЕ ( 122 ) .

35. propaginatiunea lui cel : ЧЕлор 40 ДЕ попи ЧЕЛора ЧЕ цинк


( 125 ) .

36. acusativul fara pre : скосе дракөл ( 122 ) , ръпи кокон8л


( 118) .

37. infinitivul fara a: н ”Ам капял оүндЕ -ми лкина ( 117 )

нам ЧЕ -ци да ( 122 ) .


-
296

38. omisiunea verbului ajutător: PEPEKX K8 NAPOANE

Wn [4] KONEPHT K8 148M68 ( 116 ) , cfr. mai sus p . 233 No.

39. composițiunea incorporativă : 1p% 4 - c % -BA, FPX - CE

125 ) , NOMENN -CE-BA ( 124 , 125 ) .

40. metatesă sintactică : B68810-4 ( 121 ) .

41. condiționalul să se confundă grafic cu reflex


TpXn -CE-BA ( 124) și rpxu -c -BA ( 125 ) , A CE yspa ( 123 )
Yopa ( 124 ) , BA CE H - 1 % la ( 115 ) etc.

42. fecior cu sensul general de copil,: DEMOPH 11

rien ( 123 ) , DEMOPH Au copopu -ME ( 122 ) , cfr. mai sus


No. 64 .

43. cocon cu acelaş înţeles : w'8 NbCK8T YAN4H KOKON


cfr. 118 , 119 ).

44. 'AEMN8A = ' arbure ,, în textul slavic ApEBO ( 119 )

45. NHTSAH ( 118 ) , adverb căruia în textul slavi


rеѕрundе подмичECA , forma corupta dela под МЕШж “ sub;

46. Kopce ( 119 ) ca sinonim cu AePro ( 120 ), cfr .


p. 273 .
47. MAPM8PE ( 116 ) .

48. să cu sensul " dacă ,: H - 1 % ta, ca ng bayu B % NA'

0 % 18 TE BEPH yspa ( 124 ) .

49. de pentru din saŭ dela : AE pacaput A. PABIA (

50. čuo " unde,: low pora AMACTA FpXn -CE-BA ( 124

cfr. mai sus p . 134 No. 57 şi p . 236 No. 59 .

51. AKM8 ( 126 ) = acum .

52. YHA ( 126 ) = " aice ,, cfr. mai sus p. 165 No


t. 1 , p. 221 .

53. înfricat " teribil ,: rpïnKAT818H ( 124 ) =în text


страшнаго .

54. ATP8 ANb ( 116 ) = " pe fie -care any .

55. exclamațiunea : BÏ8 A8MNESES ! ( 123 , 124) .


1
|
297

56. a acoperi cu sensul a ajunge, & apuca ,: 0 % 18-1 AKO


NEPE ( 124)=în textul slavic : NE NACHUONET, diferit de coperi :
KONEPHT K8 NA8M68 ( 116 , dar 125 : AKONEPE YUNCTAT8A KANSA
A84) .

57. slavism mai insolit : WCBETHT ( 121 ) .

58. să mă parde = ? 0 % MX NAPAE AE typïa ( 123 , 124) , unde


în ambele locuri lui să-mă -parde îì corespunde în textul slavic
adverbul TAKO " aşay .

59. E cu sensul " éră , : E AEKA- W @knice pora ( 114 ) .

60. sub raportul accentuaţiunii, este de observat duplul


accent :

pe diftongŤ: pt2"10 ( 114) , " ta ( 115) , " A ( 117 , 118 ) , “rapx


( 119 , 120 , 126 ), "WAMENHAWP ( 121 ) , " "w, ( 124) ;
pe vocale graficesce lungi: " W CAAYE ( 119 ) , " WCBETHT ( 121 ) ,
lo'w ( 125 ) ;

mai tot-d'a - una pe A=în, isolat saŭ în composițiune ;

pe vocale finale : $ " 8 ( 114 , 121 ) , w " ( 123) , kop"H ( 123 ) ,


y8p" 4 ( 124) , A8MAN "X ( 121 ) , 8NANY "4 ( 122 ) , akonep"E ( 124 ) .

61. pašeric :

după n : 8N’Anya ( 122 ) , MENHN’TÏE ( 115 , 116 , 117 ) , A8Kb1'48


( 120 , 121 ) , Abu’rx, Abu'ro ( 120 ) , CTAN’A8 ( 120 ) , ATSN'YE ( 122 ) ,
n %M M'T8A8H ( 123 ) , YHN’CTAT8A ( 125 ) ;
după p : tn'ce ( 114) , AAN'TENE ( 123 ) , Noan’TE ( 125 ) ;
după r : AA Ep'ru ( 120) .

62. vocala irrațională :

după n : 408N6AXN48-CE ( 121 ) ;


după ș : BEWOMANTSA ( 125), AEWOKNAE ( 117 , şi tot acolo :
ДЕшкиДЕ) .

63. fiind posibil , ca epizodul celor trei arbori ( patru în


redacţiunea cea modernă ) să fi existat deja în vre- un variant

bogomilic bulgar al rugăciunii sântului Sisinie , fără a fi nea


pěrat o innovațiune curat romănéscă, este interesant de a pune
298

aci față ’n față pasagele corespundětóre din textul de


şi din cântecul bulgar cat în trécăt la pag. 276 $

Тонка EBA тонка да види


44 ЦВЕТЕш [ врико ] , а плод Ни Ц8т да Ц8тит, ни род да
Тонка Асика тонка да в
да НЕ сътвориш ...
Тонка да видит , CEHка да
да си прокЛЕТА ГАРЕВо кЅ ЗЕЛЕНи вяршЛЕН ХЕЛЕН 4 .
пино ), гдЕТ Ест корЕН твой , ЗЕЛЕН ДА БИдит ҲИМЕ и

т8 БЖДЕTь и връх твои ... Цsт да ми ц8тит, род да м


Род да ми родит цярни AI

unde e forte caracteristic, din ambele părți, că negațiune:


blåstemul proprii dis , este precésă de o întroducere afin
care constată şi confirmă o calitate positivă a arboi

cestiune : să înflorescă, dar... ,, ' să fii verde, dar ... »,


subțire, dar ...> ;

să se observe , că un variant al cântecului bulgar b


anume salcea , ca şi ’n textul nostru al rugăcỉuniſ
Sisinie :

Врива - ны Бярва крива да видит ...


II .

CĂLĂTORIA MAICEI DOMNULUI LA TAD


CALATORIA MAICET DOMNULUI LA AD

INTRODUCERE

§ 1. Vom indica ažuri, sub No. III, cu ocasiunea aşa nu

mitului " Apocalips al apostolului Paul ,, mulțimea legendelor


antice și medievale despre fel de fel de excursiuni în împărăția
ịadului, dintre cari cea mai faimósă, fără îndoélă , este ' In
fernul, lui Dante.
Aci ne vom mărgini strict la ceia -ce se atribue Sânte Fe
ciore.

§ 2. " Cuvăntu de înblare pre la munci , ocupă în volumul


lui popă Grigorie din Măhacķu paginele 31–73 .
Este scris cu aceiaşi mână ca și cele-l'alte texturŤ bogomi
lice, adecă copiat tot pe la 1580 după un original mai vechịu ,
de pe la 1550 saŭ și mai de’nainte.

§ 3. Sorgintea acestui apocrif este bizantină .


Sînt cunoscute pînă acum patru exemplare grece: unul la

Oxford, al doilea în biblioteca imperială din Viena, al treilea


în biblioteca San -Marco la Veneţia , al patrulea la Paris în
biblioteca națională , fie -care diferind mai mult saŭ mai puțin
302

de cele - l'alte, astfel că d . Gidel are tot dreptul de a ţice în


privinţa lor :

" Il était difficile que des ouvrages de cette nature demeu


“ rassent dans une forme rigoureusement la même . L'idée une
" fois trouvée , chacun s'en servait à son gré, selon l'intention
présente qui le dirigeait . C'était un cadre commode où l'auteur
" insinuait les conseils , les reproches, les paroles d'édification
que lui inspirait la nécessité du moment. C'est ainsi qu'au
moyen -âge toutes les nombreuses descentes aux enfers inven

" tées par les moines avaient toujours , au milieu d'incidents


" forcément semblables , quelques traits particuliers qui s'appli
quaient d'une manière plus précise . C'est ainsi que Dante , qui
" résume et éclipse toutes ces élucubrations monacales , se ser
" vait de cette machine commode pour satisfaire sa colère ;

" c'est ainsi que , de nos jours même , Lammenais , dans les
« Paroles d'un Croyant, foudroyait le pape et les rois ,. 1)

Ne-am convins adesea, în cursul operei de faţă, că acestă


indefinită v a riabilitate a fondului primitiv este propriă

tuturor cărților poporane , cari se modifică necontenit, din copi ;


în copiă și mai ales din limbă în limbă, întocmai ca și pro
ducțiunile cele nescrise ale poporului .

$ 4. Afară de exemplarele bizantine, cunoscute d-lui Gidel


şi al cărora prototip se urcă cam pînă la secolul VIII , mai
există o redacţiune grécă de tot modernă, în privinţa cării
ịată ce ne spune d . Politês :

" Acestă cărticică este lectura cea mai favorită a poporului


grec şi a exercitat o influinţă nespusă asupra concepțiunii
" poporane despre viaţa după mórte . Când aud citindu-se căr

" tecica Maicei Domnului, mi se rumpe inima în patru, — îmi


< dicea o femee din popor . Noi nu cunoscem prima edițiune

( a acestui apocalips al Sântei Fecióre , pe care nu - l mențio

1 ) Gidel, Etude sur une apocalypse de la Vierge Marie, în Annuaire de l'assoc.


pour l'encouragement des études grecques, t. 5, 1871 , p. 99.--cfr. Tischendorf, A
pocalypses apocryphae, Leipzig, 1866, p. XXVII-XXX.
303

" néză de loc Papadopulos-Vretos în bibliografia sa neo - eleni

că ; scim însă, că el s’a tipărit într'o mulțime de edițiuni


de câte 16 pagine în formatul 24 ,. )

§ 5. Exemplarul romănesc nu s'a tradus din grecesce , ci


din slavonesce , după cum —la adecă— s’ar puté recunosce chìar
după titlu :
AAPE APE AA M8 NYH = XORENŽE no M 8 KAM % .

Apocriful bizantin a fost din cele de'ntăiù cărţi traduse sla


vonesce : pînă astăời s'a conservat un manuscris tocmai din se

colul XII , reprodus întreg de cătră Sreznevskii faţă 'n faţă


cu textul grec dela Viena, pe care la reveợut cunoscutul e
lenist Destunis . :)

Intre exemplarul slavic și traducerea română se observă


însă nesce deosebiri mary, cel puțin tot atăt de simțite ca și
deosebirile între traducerea slavică și originalul bizantin .

$ 6. Una din particularitățile cele mai remarcabile ale tex


tuluì slavic , este următoriul pasagiu mitologic :

.. Tporana Xxpca GENECA pe Troian , Hårs, Ve


IlEpoyna. NA 66 WAPATAWA 66 les, Perun, și-aŭ făcut Çei, în
сом , ұлыйм . вѣроваша . dracii cei rei credeaŭ ..

Hărs saŭ Hors , Veles saŭ Volos și Perun sînt divinităţi


slavice cunoscute , menţionate nu o dată în străvechea cronică
a lui Nestor.4)

Ce caută însă pintre aceştiſa , ba încă mai pe sus de cei


l'alţi trei, numele lui Troian, pe care nu’l descrie şi nu -l scie
nici un mitograf al Slavilor ? 5)
Un alt monument paleo - slavic, făcênd parte de asemenea
din literatura teologică apocrifa : " Cuvîntul și revelațiunea

2 ) Homs, Neos Vix MuSooyia, t . 2, Athenis, 1874 , p . 374.


3 ) Извѣстія Академія Наукъ по отдѣленію русскаго языка , t. 10, Petersburg
1863, p . 551–574.
4) Vedi texturile reproduse în Saharov, Cka3avia pycckaro napoja , t. 1 , Peters,
burg, 1841 , part. 1 , p. 11-12 .
5) Cfr. ibid. p. 10-11 lista divinităților slavice cunoscute.
304

sfinților apostoli ,, după un manuscris din secolul XVI.


pe același Troian , deşi nu la primul loc, între diferit
nităţi slavice :

МНАШЕ Богы многы , ПЕ . închipuindu -şi mu

poүна и Хорса Дым и Тротина Perun şi Hors , Diru


и инїи мноҳИ .. ian, și alți mulţi ...

şi mai adaugă :

.. ПЕрoүнь въ $линѣхъ л ... Perun la Elini

Хорсь в . Купрѣ, Тротинь ВА la Cipru, iar Troian


ШЕ црь В. Римѣ ... împărat la Roma .. .

Aci este deja de tot învederată identitatea saŭ —


ţin— identificarea țeului slavic Troian cu marele împăre
ian, « Trajanus ,, întemeiătorul Daciei romane.

Archeologul rus Kotliarevskiſ combină tóte acestea cu


tórele patru puncturi :

1. numele lui Troian figuréză de mai multe orị în


poemă rusă medievală despre Expedițiunea lui Igor
năre ,, dintre cari o dată ca " drumul lui Troian , (8 %
Tporanio) și o dată ca " féra lui Troğan , ( B% SEMAH Tporani

2. Serbii şi Bulgarii conservă pînă astădi în legend

poporane memoria unui " împărat Troğan , ( yapbTpojan

3. aşa numitul val saŭ şanţ " al lui Troian ,, care


cepe la noi în Romănia, se prelungesce apoi departe în
sudică, unde poporul îî conservă acelaşi nume, mai e
acolo chiar o tradițiune că fundatorul acestei immense co
ţiuni ar fi fost un « Troian împărat rîmlenesc , ( Tporan
Ермонланского Римлянскаго).

Kotliarevskiſ trage de aci conclusiunea, că deul Trotan

6) Vostokov, CdoBap . DepEOBHO -C18BAHCETO 3bka , Petersburg, 18


p. 232 .
7) Матерьялы для археологическаго словаря, p. 13—14, in Древно
Moscya, 1865—7.
305

să nu fie în realitate decăt divinisarea de cătră Slaviſ meri


dionali a împăratuluì roman Traian . "
( ) (livinisare - credem noi din parte - ne- , pe care Slavii o

vor fi împrumutat, în cursul evuluï mediŭ , anume dela Ro


mâni.

În ori - ce cas , este romănéscă de origine următórea tradiți


une din Bosnia , pe care a reprodus’o Vuk Karag'ić :

‘ Crațul Troian în fie -care nópte pleca în Sirmia , unde se


" ſubța cu o nevéstă saŭ fată, și se întorcea de acolo înainte
' de zori , căci diua el se temea a eși la lumină , ca să nu -l
" topéscă sórele . Cum sosĩa la ſubita sa , îndată dedea cailor
Covăs, și apoi petrecea drăgostindu- se, pînă ce caii isprăvỉaŭ
" nutrețul și pînă ce cocoşii începeaŭ a cănta . Intr'o nópte
" însă , fratele saŭ bărbatul acelei muieri a legat limbile tu
" turor cocoşilor, ca să nu pótă cănta, și a dat cailor nåsip
" în loc de ovăs . Când dară crațul, simţind vremea de plecare ,
" întrebâ dacă caiſ aŭ isprăvit ovăsul , sluga 1 - a respuns că nu .
Mai tărţiŭ , înțelegend cursa în care a căçut, crațul a încă
' lecat în pripă ca să fugă spre oraşul seŭ , dar în cale l'a a
juns sórele . Ca să scape de rațe , el s’a ascuns sub un stog
de fîn ; însă vitele , din nenorocire , aŭ împrăştiat fînul, și
astfel sorele a topit pe Troian ,. )

Peste Olt, în districtul Romanați, există la noi pînă astăţi


aceiaşi tradițiune. Impăratul cel topit de radele sorelui se nu
mesce aci Domnul-de-rouă ), și poporul asigură că drumul cel
roman de pétră , care duce dela Dunăre la Olt prin Caracal ,

fusese făcut anume de cătră dînsul, ca să pótă merge mai


ſute la amanta sa > . 9)
Se scie că reposatul Bolintinénu a transformat acestă tra
dițiune olténă într'o frumósă baladă :

8 ; Karag'ić, Lexicon , p. 750 v. Tpojan. - cfr. idem, KABOT napoja cpcraro,


Fiena , 1867, p. 244, unde după Troian urméză o legendă serbă despre un alt
in păr a t roman : lykiM = Diocletianus.
9) Bolintinénu, Poesiile vechi și noue, Bucurescì, 1855, p. 80 nota.
20
306

Cum se face nópte, dela Istrul mare


Cătră Olt te duct,
Ca să ştergi de lacrimi, cu o sărutare .
Ochil et cei dulci!
Afă că o dată sórele pe cale
De te va găsi,
Intr'o ronă dulce en dilele tale
Te va răsipi!

Tot aşa cunoscutul scriitor rus Weltmann a compus din


tradițiunea serbă o poemă întrégă sub titlul de " Troian și
Angelita ,. 10)

In ce mod legenda română a putut să străbată în Bosnia,


ni - o lămuresc ultimele cercetări ale d- lui C. Jireček , cari de
monstră , că acea téră poseda în vécul de mijloc o numeróså
populațiune curat romănescă, slavisată mai în urmă 11); pe când
pemic nu dovedesce , din contra, existinta colonielor serbe în
Oltenia .

Numele Troian, în care bogata imaginaţiune a poporului se

va fi legat de silaba -ro- , pare a fi dat nascere mitului întreg


despre Domnul-de-rouă ,: sorele sórbe roua ; deci Domnul-de
rouă putea să trăéscă numai nóptea, desmierdându - se pe 'n
tunerec - amant fericit --pe sînul fraged al flórií, şi trebuia să
péră vrênd -nevrend la cele de ’ ntâiù raạe ale dimineței.
Ori-cine a luat ostenéla de a se familiariza cu noua sciinţă

a mitologiel comparative , scie bine că tot aşa, prin profusin


nea sensurilor unui singur cuvînt saŭ a unui grup de sunete,

adecă prin homonymiă și polysemasiă, s'aŭ desfăşurat cele mai


multe şi cele mai frumose mituri poporane ....

$ 7. Ca şi " Legenda Duminiceỉ, ca și " Rugăciunea de


scóterea dracului , a Sântului Sisinie , tot aşa " Călătoria Maicei
Domnului la ľad , ni se presintă în doă exemplare romănesci :

10) Вельтманъ, Троянъ и Ангелица, Moscva, 1846.


11 ) Jireček, Die Wlachen und Mauroulachen in den Denkmälern von Ragusa .
Prag, 1879, p . 7-8 .
307

nnul vechịu, din secolul XVI , cuprins în volumul lui popa Gri
gorie din Măhacìu ; cel -alt noŭ , chịar din țilele nóstre.
Acesta din urmă se publică tot- d'a- una în aceiaşi broșură cu
redacţiunea modernă cea lungă a Legende Duminicei , figu
rând pe planul al doilea în tóte edițiunile ei , începênd dela
cea transilvană din 1862 .

In acest chip , s'a învrednicit și el de a avé pînă acum vr'o


20 de edițiuni !

In forma sa cea nouă , Călătoria Maicei Domnului este cu


jută la un loc - ca să icem aşa - şi cusută anume într'un
nod fórte stăngacỉu , cu redacțiunea cea scurtă a Legende
Duminicei , pe care noi am reprodus'o și am analisat'o pe larg
n " Texturi Măhăcene , sub No. I , și cu « Visul Maicei Domnu
ui,, cărui îi vom consacra maï la vale un Excurs a -parte . Tóte
cestea pórtă împreună un singur titlu de " Epistolia Maiceſ
Domnului,, printr'un fel de paralelism cu redacţiunea cea lungă
Legendei Duminicei, care se întituléză : " Epistoliă a Dom
ului nostru Isus Hristos,. Sînt doă E p is toli e : dela
lumă şi dela Fiſu ,

Separându- se fără nici o dificultate de cele doă bucăți ete


gene, cu cari la înlănţuit bunul plac al noului seŭ redac
r, textul modern al Călătoriei Maicei Domnului se deosebesce

? redacțiunea cea veche, sub raportul fondului, mai mult nu


ai dóră prin aceia că este fórte prescurtat, mai ales la în
put şi la sfîrşit, deși nu fără óre - cari adaosuri la mijloc.
Aşa , ca să nu dâm decât un singur exemplu , lungul şir de
vucură -te , ( = p.14811A = % aips ), prin care se începe conver
ţiunea Sântei Fecióre cu arcangelul Mihail în tóte redacţiu
e grece şi slavice şi pe care d . Gidel îl numesce : " échange
politesses graves et saintes ,, a despărut cu desăvîrşire
noua redacţiune română .

$ 8. Pentru ca reproducerea de mai jos să pótă întruni

e condițiunile unei edițiuni critice , noi publicam textul ro


nesc moden dedesuptul celui vechịu , după cum am mai fă
o deja în privința Legendei Duminice și a Rugăciunii
308

Sântului Sisinie ; dar tot-o-dată punem in fața lor textul sla


vic cel din secolul XII , în care lipsurile sînt completate de

cătră Sreznevskiſ după un manuscris mai noŭ , -2) apoi textul bi


zantin din recensiunea lui Destunis, şi'n fine pe cel neo - grec
după edițiunea lui Politês .

$ 9. Să nu ne închipuim însă, că ideia călătoriei Maice Dom

nului la fad a fost prelucrată numai în proză şi numai din


conderu .

Prin intima legătură a cărţilor poporane cu literatura po


porană, o legătură asupra cării noi am insistat nu o dată în
curşul acestor studie, pogorîrea Sântei Fecióre în Infern s'a
transformat la Serbị, póte și pe aſurţ, într'o curiósă baladă.

unde arcangelul Mihail , favoritul bogomililor , este înlocuit prin


apostolul Petru .

Ťato întrégă, după cum o găsim în colecţiunea lui Karagʻić:

« Pe Dumnedeň rógă luminosa Mariă : -- Da’mi, Dómne , cheile ra


iuluì, — ca să deschid ale rațului porți - și prin raſu să ajung la
« jad , - să’mi věd pe bătrîna mea maică , — dóră voľu puté să -l
« scap sufletul. — Așa rugâ pe Dumnedeă , şi- fu ascultată ruga :
' -a închinat Dumnedeŭ cheile rațului — și a trimis cu dînsa pe a:
' postolul Petru , - ca să-i deschidă ale rațului porţi. Astfel prin
' raſu ei að sosit la îad . — In Yad se plimbă trei tovarăşi: unuis

< din e ardea piciorul, — éră celui- l’alt mâna pînă la uměr , - érd
« celui al treilea îř ardea capul. - Şi întrebă Maria pe apostol : -
" Cu ce, Petre , păcătuit -aŭ ei lui Dumneder - de se chinuesc cu munc
« atât de cumplite ? — Să - ți spuķu eŭ, luminósă Mariă ! - Dacă u
' nuța îì arde bălanul cap , – este că n'a dăruit pe naşă -sa, - pe aceli
< ce -1 dede pe sântul Ion , - far el nu 9-a dat nici o pará , nici u
" ban ; - dacă celui - l'alt î arde mâna cea dreptă , este că tăia e
' ca oile de pripas ; - dacă celuì al treilea îi arde piciorul, - est
că a isbit cu el în tată și'n mumă . — Aŭ trecut pe lîngă cei trei
“ şi s'aŭ dus înainte. — řată șed doi moși bătrîni, cărora le an
« şi bărbile şi capetele; -— ſar Maria întrebă pe Petru : - Spune'mi
" Petre , cu ce aŭ păcătuit aceştiĩa ? — Îţi vošu spune , dragă surióră
Aceştiſa fuseseră judecători pămîntescì, ei împăcaŭ resbunăril

12) Necompletat, acest text s'a publicat în Tichonravov, IaMATHUL Otpevei


Hot pyccion jurepatypu . Moscva , 1863, t . 2, p. 23-30, unde este reprodusă to
0 -dată, p. 30–39, o redacţiune serbă din secolul Xy.
309

'pentru morți și rânt, — dar judecaŭ cu strămbătate -- şi luaŭ blå


‘ stemată mită ,-- încât tot încă nu sînt pedepsiți cum s’ar cădé - unor
" cămătart , surioro , şi celor ce se vînd , căci sînt, o Dumneqeule,
doi mari blăstemati ! — Apoi trecură ce-va înainte, - acolo găsiră
' o nevestică, – căriĩ îi ardeaŭ și mânile și picïórele, iar limba

( í era eşită pintre fălci și atărnaŭ şerpi de țîțele ex. Când


' o vědu luminosa Mariă , întrébă cu necaz pe apostol: Cu

* ce a păcătuit lui Dumnedeŭ acéstă cățea -de se chinuesce cu mun


“ ce aşa de cumplite ? — îți voiu spune , dragă surióră ! Acestă
* păcătósă a fost cărşmărésă; -- şi tot amesteca apă în vin - de lua
“ bani pentru apă ; – ea avea un bărbat cu cununiă, dar trăia
făcuse
« cu alțiï pe d'alăturự; – şi când dinsa cu el s’a cununat,
‘asupră - şi fermece - ca să nu aibă copii, - dar Dumnedeŭ Y-a scris
" să facă sépte feciori - de- ỉ vedì , soro , atărnață de țîțele sale ,
și cu dînşii are să mérgă înaintea Domnului. Apoi aŭ mai
mers ce va înainte - de aŭ găsit o babă bătrînă , care era mu .
ma luininose Marie : - acesteia îř ardeaŭ şi mâinele şi piciorele,
şi- mai ardea și pěrul în vîrful capului. -- A stat Maria lîngă
*mumă- sa , — și întrebă pe bătrîna sa mumă : - Spune'mì, maică ,
' cu ce al păcătuit ? - Ore n'aş puté eň să - ți scap sufletul? – Îi re
' spunde Mariei maică - sa : -Nu e nici un folos, dacă ți voſu spune !
" Când ajunse eŭ fată de măritat, -- într'o diminéţă în ți de pascì
< --- muină -mea sa dus la biserică, – lăsându -mě a - casă să gătesc
“ prândul ; -- cand mumă -mea sa întors dela biserică , -- m'a găsit gólă
“ fără haine, --- și mě lovi cu mâna şi cu inelul , -iar eŭ am isbito
de zidul turlei ! Atunci m'a blåstemat mumă-mea de măritiş
" să n'am parte . — M'am măritat eŭ de trei-patru ori, -- dar n'am

a fost cinstită de'naintea lui Dumnedeň , — și nici de un bărbat n'am


Kavut parte; - apoi când m'am măritat, fà, d'al patrulea, am gă
isit la bărbat doi copii vitregi, — unul era ca de doi ani, — cel- l'alt,
' fà , împlinise patru ani. Acești copii mě luară drept maica lor în
Dumnedeŭ . - Când veniră copiii dela joc , - càtră mine amîndoi s'aŭ
plâns; - plăngênd cel mai mare, mi - a flis : -— fâ -mi, malco , o cămaşă
' albă,-iar eŭ i-am croit'o să nu mai créscă; cel mai mic mi-a qis: dâ-mi ,
maico , o bucată de pâine, -jar eŭ i - am dat o bucată de pămînt negru ...
Incă baba vojá să se mai plângă, - dar n'a lăsato apostolul
Petru , --ci a apucat'o Petru de mâni - şi a împins'o pintre draci :
- lat'o , diavole ! ţineţi-o, dracilor ! Aşa s'a întă mplat, și acum
Duwnedeŭ să ne ajute ! , 13)

13) Karag'ić, Cpncee hapoile ujecme, Viena, 1845, t . 2 , p. 11-14.


310

$ 10. Este invederat, că balada de mai sus a confundat, nu fårà


dibăciă, călătoria Maicei Domnului la ľad , remasă ca foud al
narațiunii, cu alte motive poporane, mai ales cu acela din co

linda " Loc în raſu ,, unde — după cum se cântă în Ardél --


apostolul Petru dice mumei sale :

“ Loc în ražu,
“ Maicuţă , n'ai,
“ Căci săracii ţi-aŭ lucrat,
" Séra plată nu l -ai dat ,
" Făr neghina grâului
“ De pe fundul cțurului ;
“ Birtăşiţă când erai,
" Cupa mică măsuray,
“ Vin cu apă ař vindut ,
“ Nici un bine n'ai făcut , etc. 14 )

Acestă colindă nu este necunoscută Slavilor de peste Du


năre. Întro redacţiune bulgară, ce- va mai scurtă decât cea ro
mânéscă , apostolul Petru respunde mamei sale :

Надзад, надзад, стара мале :


Ты не можешь у рай д'идешь :
Твоя душа грѣховита,,
Че си была механджійка ,,
Ексик вино продавала
І водица придавала ... 15)

Amestecul " Călătoriei Maụce Domnului , cu " Locul în raiu ,

pe tărimul literature poporane celeň nescrise, este paralel a


mestecului aceluțaşi apocrif cu " Legenda Duminice , şi cu Ti
sul Maice Domnului,, în sfera cărţilor poporane : într'o parte

ca şi’n cea- l'altă , poporul procede pe aceiași cale a fusiunii


mai mult saŭ mai puțin intime a elementelor eterogene, îngre

uind astfel peste măsură sarcina criticului, care - dacă nu-l


vor ajuta nesce cunoscinţe prealabile tot atât de eterogene

este amenințat a rătăci fără scăpare in complicațiunile


abirintului.

14) Marienescu, Colinde, Pesta, 1859, p . 74--6 .


15 ) 40.18 ROB, 65.11apcent hapoden coophuk, Dulgrad , 1872 , p . 341 No. 90.
---
1

1
311

Aci se aplică pe deplin admirabila comparațiune a lui Oza -


liam :

" Comme des plantes touffues ne peuvent croître ensemble


saus se mêler, s'envelopper, se nuire peut-être ; de même, dans
cette forte végétation poétique, chaque fable pousse des bran
ches qui vont s’entrelacer avec les rameaux voisins, 16)

S 11. Terminând, atragem tótă atenţiunea asupra mare


importanţe linguistice a vechịului text romănesc al " Călătoriei
Maicei Domnului ,

Observâm aci tot-o dată , că copistul cel de pe la 1580


l'a transcris într'un mod mai ne’ngrijit decăt pe Rugăciunea

såntului Sisinie, omițend une-ori, din grăbire, litere şi silabe


intregi, pe cari noi le restabilim în reproducerea cirilică în
tre [ ].
Semnele x şi do % şi h , sînt scrise astfel, incăt de multe
ori este a -nevoe de a le puté deosebi una de alta .

15) Ozauam ' Les poètes franciscains en Italie, Paris, 1859 , p . 370.
BoүкXHT8 ДЕ БАЛpЕ прв ла | Cuviхти DE іхвилBE PRE LA микст :
м8нчи сфнта Марїх вра ск SFăNTA MARIA VRŤA SĂ VADÀ

B488 KOYM CE MÉNYECK8 pw481 . cum SE MUNCESCU RODULŐ CREȘTI


крЕШИНЕСКs wЧЕ БАСви . : NESCI' . ( PĂRINTE BINE - CUVINTÉZĂ !)

Сфнта ши прt - cлжвигда Sfanta şi pré-slâvitaa doam


дамна родито.рф н8 ли ми- na roditoaré nu - ai- mitrесе а
lu Dumnezeu. maica lu Hri
"трЕЧЕ 4 48 48MHEXE8 мликл л8
stosu [ se sculâ ? ] și merse să
Христос Ши МЕРСЕ Сь вади тоаТЕ
vază toate muncilia : și merse
M8нчилм . ши МЕРСЕ МХrSpa in mаgura Eleonului si si
ENEWн8A8и ши сh p8гь ләү дәүм- ruga lu Dumneleu fiului ѕен
НЕВЕ8. фіюлЅи CE8 18 с ҳс . шт lu Is . Нs. si dise : in numеlе
BUCE A NOMENE TATXA81 wï Qüro- Tatâlui și Fiului și al Sfàn
tului duhu ! să deştingâ cătră
A8и ши л сфнт8лви дҳ8 . ск
mine arhagheli Mihailů , så
ДЕрінгя кътрх минь архагель mi spиe din сеru si de pre

михаили са ми сп8є дин чEp8* ) | pamantu.


Si era acela čas :
шн ДE прЕ ПАмжнT8 . шн Ера | destinsa arhagghele Mihail си
АЧЕЛ . ЧАС ДЕФинск архагГАЕ ( sic) patru ѕutia de ingeri си еlu:
o sutâ despre răsăritu , altă
31. Михаил К8 патр8 c8ТА ДЕ |
sutâ despre apusu , altâ suta
муєрї к8 EA8 . w c8тя ДЕСпрЕ |dеѕрrе amiаlаdi, alta ѕiti

ръскрит8. Алт c8тж **) ДЕСпрЕ Гdespre meadinoapte. Si saru

**) D’asupra lui se pus 10 , ca și câud scriitorul ar fi vrut să arate , că se pote


dice d'o potriva : ЧЕРѕ si МЕрю .
**) După acesta a mai fost scris: Alb'r % [88 ], dar s’u şters cu acelaşi
mana .

Acestă carte arată muncile creștinilor, ce le- a arătat arhanghelul


Mihail Pré - stintei Născătórei de Dumnedců , ca să védă unde se mun
cesc creştinii cu suflete. Şi dise Maica Domnului: Spune'mỉ, Mihaile.
Хоженіе пресвятыга бця но Αποκάλυψις της υπεραγίας
M8Kaub .
θεοτόκου περί των κολάσεων
[Слово пресвятыя Богородицы
και πως και όποι ( οιπί )
Be .] ΜΗ AyIIeΠολθ3HO. Ο
ΠΟκΟΥ ( Ποκα ? ΠΟκaHHH ? ) κολάζονται και περί μετανοίας

всего мира . Ги блгви отче . δέσποτα ευλόγησον.

Xoris CB . BoropoΑΜΙΑ ΠΟ "Εμελλεν η παναγία θεο


Политися къ гду бу напе τόκος πορεύεσθαι ιδείν τας κο
му на горь Еліоньст 1.ii. λάσεις και ήλθεν εν τω όρει
Во имя оца и сна и Св . Дха . των Ελαιών προσεύξασθαι προ
да свидеть архангелъ Михаилъ. σευχομένης δέ αυτής προς κύ
Η 400 4ΗΓΟΛΊ C1 HHM » , 100 ριον τον θεόν ημών είπεν :
ΟΤΙ, BOCTOR . 100 OTE 3anaAa, εν ονόματι του πατρός και
100 OTI ΠΟΛyAH H. 100 OTE του υιού και του αγίου πνεύμα
Полуio IIь. τος, κατελθέτω και αρχιστράτη
И цілова благодаткую Ми γος Μιχαήλ, όπως είπoι μου

xaM.Ί co 4Η Γ.ΑΒ. Η pede . Pa ( μι ) περί των κολάσεων, και


ду іся отче исполненіе . раду іі άμα τω λόγω αυτής κατήλθεν
C1 сыновне прeбaваніе . ра και άρχιστράτηγος Μιχαήλ μετά
Ayii G8 GB . AyΧ . ( .... ) ΠΟΥ Βa.ΛΟ. των αγγέλων της ανατολής
радуйся Хви и утверждение . εκατόν , και της μεσημβρίαςέκα

'Αποκάλυψις της υπεραγίας Θεοτόκου ήτις κατέβη εις τον " Αδην
και είδε πώς κολάζονται οι αμαρτωλοί.

Τω καιρώ εκείνω, ότε έμελε να μετασταθή ή Υπεραγία Θεοτόκος , ανέβη


εις το όρος των Ελαιών διά να προσευχηθή , και είπεν « Εν ονόματι του Πατρός
και του Υιού και του Αγίου Πνεύματος , να έλθη ο Αρχιστράτηγος Μιχαήλ, διά να
μου δείξη τας κολάσεις όπου κιλάζονται οι αμαρτωλοί κάτω εις τον άδην »
και πάραυτα ήλθεν ο 'Αρχιστράτηγος Μιχαήλ με τετρακοσίους αγγέλους και
314

Ап8c8 4ATж ст . ДЕСПРЕ Амї.- | tara pré-syantaa nai


вжей . Алтж с8гж ДЕСпрE MEA- si disera : bucur- tia
южноАПТЕ . ши сhp8тарь прt - lunmiei! bucura - tla, у
Свн'гаа мликл 18 xс шн виcЕрк | lui ! bucura - tia , са ја
68көрж – TA чинстита A8Mïen . svăntului duhu ! bu

68кВръ-та відца фїюлѕи . 68- | tarie ceriului, si ceri


к8рь - та к . А порънк . Свнт8- china tie ! bucura - ti
АҒи дX8 . 68кВръ-та търИЕ ЧЕ– I cestviei ce se-up:

рюл8и . Ши МЕрюл си кинж ціE . | bucura - tia , ca la de


Б8к8p8-ТА пророчествЇЕН ЧЕ СЕ-8 | pana la scaunul lu di
пророчить . 68KSp3-га к& А ДЕШ- Si dise pré -sfanta r
кис ція панж на скл8H8. 18 | Нs . catra arhaggheli
д8МНЕВЕ8 . ши висе прt -сфнта | bucura-te , arhaghele
майка 18и ҳс кътрж архаггль | ca e povelenia stantu
Михаил . Б8к&p %-ТЕ архаГЕЛЕ ми- | bucura-te, arhagghele
хаил . к . Е поВЕЛЕНїa сфнтылян | laudаtu cи ceia cate
32. дҳ8 . 68к8px -TE архаггЛЕ Ки Афи | riрi, си hеruvimii $
A % 8AATS K8 YEA K TE WACE Apu- rafimii ! bucură- te , :
пн . к8 XEp8вимии ши к8 CE- călcătoriu munciloru

рафимии . К8KSpk - TE apХАГЕЛЕ | stai nai[te] , іnаite (


кылкаторю м8нчилор8 . Ши стаи | ruliui Tatälui stai ! -

наи наиТЕ ДЕСП8ETop8люи та- | arhagghele Mihaile ,


тял8и стаи , 68к8p8 - ТЕ АРХаггАЕ | pururé lumina nestii
миҳаиЛЕ Kж Еції п8p8pt A8минж cur -tla, arhaghele, (
НЕСтинсж . кӧкӧрж-та арх4ГЕЛЕ . | bucina la g'udetu şi
ки т8 ВЕри 68чин . Ал ұ84ЕЦs, stepta adurmitii di
шн ВЕри ДЕЦЕПТа д8рмици | bucura- te , arhagiele
дин BEK8 . K & K8px-ТЕ АРХАГЕЛЕ . | toti esti tu mаi ѕusi
кЬ ДЕ гоци ЕЦін ты маи сѕсh unul lu Imnedeu!
Na CKA8N8A 18 A8MNESES . Aww îngerii lăudarâ pré
тоци ЏЕріи 68даря прѣ маи- | Нs . Si se rugа mail

căte munce sînt ? Iară Mihail çlise : ce voỉu spune , fără nu


Atuncea deschiseră îngerii iadul, și vedură acolo mulțime
muncindu-se , noróde multe, bărbați și muieri, și cra plânsur
315

радуіїся Давидово прореченіе . τον και της δύσεως εκατόν και


радуйся святое поклоненіе . του βορρά εκατόν (και της με
радуйся пророческое пропо σημβρίας εκατόν ) .
віданіе, радуйся превышняя και ησπάσαντο (είσπάσαντο
Bcbx, y IpecΤΟΛα δοκία . την κεχαριτωμένης και είπον
Рече же благодатная ко προς αυτήν χαίρε κεχαριτω
арханглу Михаилу . Радуйся μένη, του πατρός το απαύγασμα ,
ты архистратиже . радуйся χαίρε του κυρίου η κατοίκησις,
ΜΗΧa Hae epΒΒ! ΒΟΗΗ ΕΤΒa. χαίρε του αγίου πνεύματος το
святаго дха повелѣніе . радуй κέλευσμα, χαίρε των εξαπτε
Ся архистратиже. шестокрыль ρύγων και έπαινος , χαίρε των
ству похвала . Радуйся Ми - επτά ουρανών το στερέωμα, χαϊ
хаиле архистратиже . мучите ρε των δεκατεσσάρων στερεω
лемъ попраніе . а престолу μάτων το οχύρωμα, χαίρε των
ΒΛΑΔΙΚΗ достојно CTOR IN . αγγέλων το προσκύνημα , χαίρε
PaAviics Muxa.Me (CBTΗΛΕ- , πάντων υψηλοτέρα έως τών
никъ) просв іщенія никако же θρόνων του θεού .
угасая . Радуйся архистрати είπε δε και προς τον αρι!
же цервый воине хотя вос στράτηγον η παναγία: χαίρε
трубити и убудити отъ вѣка και σύ , Μιχαήλ άρχιστράτηγε,
умершая. Радуйся Михаиле
των εξαπτερύγων και έπαινος ,
первый всѣмъ носнымъ силамъ χαίρε Μιχαήλ άρχιστράτηγε, και
первый же и до престола τον τύραννον καταπατών και
божія вся англи прославль
τον φόβον του θεού αξίως πα
11 ΓΟ. ριστάμενος, χαίρε Μιχαήλ αρ

έχαιρέτησαν την Παναγίας και είπασι τούτους τους λόγους: « Χαίρε του Ιατρός
το απαύγασμα. Χαίρε του Υιού ή κατοίκησις χαίρε των επτά ουρανών το στε
ρέωμα χαίρε των δεκατεσσάρων ασμάτων το οχύρωμα: χαίρε των έξαπτερύγων
και έπαινος χαιρε των προφητών το κήρυγμα χαίρε των του Θεού ποιημάτων
υψηλοτέρα και πάσης κτήσεως τιμιωτέρα: χαίρε και έως του θρόνου του Θεού
διελθούσα.» Και η Παναγία είπε προς τον 'Αρχιστράτηγος: «Χαίροις και συ ,
Μιχαήλ 'Αρχιστράτηχε, και του αοράτου Πατρός λειτουργέ, και του υιού μου
συνομιλεί χαίρε και τον διάβολον καταισχύνας , και την αγίαν αυτού στολήν αφε
λόμενος » ομοίως και εις όλους τους αγγέλους έχαιρέτησεν η Παναγία και είπε
«Χαίρετε και εσείς άγιοι άγγελοι και λειτουργοί του Υιού και Θεού μου " » και
316

ка л8 ҳс . ши CE p8гж маика | dereptu pacitoşii , şi dise pre


18 xc ДЕРЕПт8 пжкжтошїн, ши | sfanta catra arhaghell Mi
33. виСЕ ПРЕ - сфнта кътрь арха ГЕл . haila : Spune-mi ce e in сеriu
михаила . Сп HE -ми чE ET черю si pre pamantu. $i dise a
ши прв пъмънт , ши ѕись арх- rahagghеlul : Efu tu votu ѕри
Хаггл8A Eю ц8 вою спЅHE тот . ne tot . Si dise pré- stanta :
ши виСЕ прѣ -сфнта, къTE MЅнчи | Cаtе munci santu , йиo sa mu
сант8 . юw съ мЅЧЕСКs инт8 | cescu gіntu omenescи ? $i di
WMENECK8. ши виCE архаггль | ѕе arhagghell Mihaila: Mun

михаиля мянчил н ”A8 н8мхр8 . | cile n'аu numaru. Şi des


шЇ ДЕшкиси архаггль спрЕ 4- chisia arhagghell ѕрrе apus
18с ад8 ши ВА88 прЕ-сфнта Іadul , si vadu pre-sfanta maica
Млика 18 xс м8ATE M8нчи цин- lu Нs . multe munci gіntului

Т818и wМЕНЕҫка кърваци ши отеnеѕси , barbati si mueri ;


" м8єри , ши Ep4 ад8 пльнџери si era in Xadu plangeri ma
марЕ врьтоаcЕ . ши тРЕБЖ пре- , rе vrütoase. Si intreba pre
сфнта марїЛЕ прѣ арх ГEAK Isfanta Mariae pré arhaghell ::
чинь синг8 ЧЕШЕ ши ЧЕ Пь- cine sintu aceste si ce paсate
кат € 48. ши висE архаггль , 4- au ? $i dise arhagghell : Aceste
34. YEYE CANTS YEta ye n'a8 KPE- săntu ceia ce u'au crezut în
38т т татжл шї фїюль , ши | Tatal si in Filula şi in Du
дҳ8л сфнть. ДЕРЕПтя 4MEA | hul sfanta , dereptu асета

СЕ м ? нческ8 Аша , ши кЬ88 прЕ- se muncescu aşa . Si vади


сента марїж. Альт8 тоүнәре - 1 pre-svanta Marid alatu intu

коү ши м8нкж мapЕ . ши виск nerecu si munca mare, si


кътря архаггЛЕ . ЧЕ Т8HЕРЕКs dise catra arhagghele : Се inn
ЕСТЕ АЧЕСта , ши чиНЕ СЕ М8н- | tunerеси este acesta si cine

ЧЕСК% АИМЕ . ши виCE архагль | se mancescй аice ? $i dise

M8ATE 8.1K8 ATONEPEK8A AYECTA . arhagghelů : Multe Çacu [ in]


Іши виск пpk- сента Марія А - | intunerecul acesta . Si dise pre
'r& HЕРЕК8ль АМЕСТА съ РЕдичE ch / svanta Mariia : la intunere

mari; și qise Maica Domnului : ce le sînt păcatele acestora ? Și Qise


Mihail : aceştia sînt făcătorii de rele, și cari n’aŭ credut în Dum
nedeŭ, şi aşa se vor munci în veci; éră maïca . Domnului plânse cu
317

Бца хотящи дабы вид1; χιστράτηγε, ο μέλλων σαλπίσαι


λα . κακό Ся душа мучать . και εξυπνίσαι τους απ' αιώνων
и рече Михаилу архистрати κεκοιμημένους χαίρε Μιχαήλ
ту . Исповѣждь ми . Яже суть άρχιστράτηγε, ο πρώτος πάν
на земли всяческая . των των επουρανίων δυνάμεων
и рече къ ней Михаилъ . έως τών θρόνων του θεού .
Яко же речеши благодатная . ομοίως και πάντας τους
азъ всяческая теб исповѣмъ, αγγέλους ευφημήσασα (ευφη
Η peue K, HeMy CB . σπα . μήσας) ή κεχαριτωμένη, έ
Колко есть мукъ идѣ же му δέετο δια τους αμαρτωλούς και
чится родъ христіаньскії. είπεν προς τον αρχιστράτηγος .
и рече къ ней архистра ανάγγειλόν μοι πάντα τα επί
тигъ. Неизрекомыи суть мукы . γής.
Рече же къ нему благо και είπεν ο αρχιστράτηγος
датная . Исповѣждь ми на нб εγώ σοι αναγγέλλω πάντα .
си и на земли . και είπεν ή κεχαριτωμένη
Тогда повелѣ архистра πόσαι κολάσεις (κολασαι ) εισιν,
тигъ явитися ангеломъ отъ όπου κολάζονται το γένος των
полудне . и отверзеся адъ. и αμαρτωλών.
видѣ въ адѣ мучащаяся и και είπεν ο αρχιστράτηγος

бяше ту множество мужь и αναρίθμητοι κολάσεις (κολάσαι )


женъ , и вооль многъ бяше . εισίν , παναγία.
И вопроси благодатная ар και είπεν ανάγγειλόν μου
хистратига . Кто си суть . πάντα τα εν ουρανό και επί
и рече архистратигъ . Сіи γής.

λέγει πάλιν η Παναγία προς τον 'Αρχιστράτηγος: « Χαίροις Μιχαήλ , ' Αρχιστρά
τηγε, ο πρεσβεύων υπέρ του κόσμου και πάσης της κτίσεως και παρά τον θρό
νον του Θεού αξίως παριστάμενος,» και είπε: «δείξαι μου όλους τους αμαρτω
λους όπου κολάζονται κάτω εις τον άδην » και ο αρχιστράτηγος είπε « Μετά
πάσης χαράς είτε με ερωτήσεις Παναγία μου, εγώ θα σου τα είπώ όλα » και
η Παναγία είπε « πόσαις κόλασαις είναι των αμαρτωλών; » και δε 'Αρχιστράτηγος
είπε « πολλαίς και αμέτρητες είναι: αμή εις ποιον τόπον ορίζεις να υπάγωμεν; »
και η Παναγία είπε: « είς το δυτικόν μέρος » και τότε ώρισεν ο αρχιστράτηγος
τους αγγέλους , και έφεραν την Παναγίαν εις το δυτικόν μέρος και άνοιξεν και
άδης το στόμα του και εφάνησαν άνδρες και γυναίκες πλήθος πολύ , και με
318

B %88 мянка Ачаста , шн виCE ар- culй аcеsta sa rеdiсе

ХАггли н8 поци ВЕДЕ М8нка Ачл– фu munca ačasta . :


ста , ши виcЕ ЧЕРЯЛ ЧЕЛА ЧЕ стрЕ- | arhaggheld : Nu pot
35. Roүня м8нка AMEA . Wпріт'А 8 monca atasta . Si dis
ТАТАЛЬ НЕВx88T cx
0% N8 6.188 rul cela ce strejuiža
АМАШЕ ЛҒминж . пінь канд8 CE aceta : Oprit-au Tatali

В. Л8мин. фїюл т.8 л черю . dut sa na vadi acia


врытос8 май 18минос8 ДЕ шап- minа pana candu se
ТЕ wpї ДЕКъти солРЕЛЕ . ши minа fiful tau in cer
ЖЕЛи прЕ-сфнт.1 млрїЕЖ ши ръ- tosu, mai luminosu do
дикR Wкіи Еи кътрж ЧЕРю . ши ori decata soarele. S
81CE л н &МЕЛЕ Т.Атжл8и ши фі- pre -sfanta Maried, si
ююи ши асфнт8лхи дҳь сх | ochii ei citra сеriu ,

BX88_AYACTA MSHKR. WM CE A8w în numele Tatâlui și :


т8HЕРЕКөл д прѣ мЅнкж ши | si asfantului Duhй,
АкоПЕри шапТЕ ЧЕРюре , ши 8 % ЧЕ du аlаstа mеnса ! Çi
Ачин нярwд м8лт8 вырваци шн іntunerecul de pré mu
мери ши плънцEPE MAPE Ашил | aсoрeri şapte certure ;
дил ЕИ . ши AXкржмя прѣ- | acii narod multu, bar
сфнта Марія ши виСЕ ЧЕ Аци | mueri, si plangere mar
36. AЅкрать мишEИЛwp | ши и н8 | diin ei . Si lacrama pré.

A8BHPX PAACSA EN . WH SUCE 1 - Mariſa, şi dise : Ce


JEp8 ЧЕЛА ЧЕ стрЕЖ8ия мəүн- cratй , mişeilor ? $i ei 1
К... кжчE H8 гряици кътря diri glasul ei . Si dise
сфнта майка 18 Хc . ки дил BEK8 | rul cela ce strejuila I
СЕ М8нчиА ЕИ . ши н8 08TE Cace nu graiti catra
ВЕДЕ 18мина шн н8 0878рь кь- maica lu Нs . ? Ca dii

jale mare. Și vequră în tartar întunerec mare , și dise maſca Dou


Mihaile , ce le sînt păcatele acestora , de se muncesc într'atâ
nerec ? Mihail șise : aceştia nu s'aŭ temut de Dumneņeŭ , și
aŭ făcut, și trupul lui aŭ răstignit; și Lise Mihail : nu e învă
la acestă muncă să se ridice întunerecul să vedi , că sînt de
nevěduți ( sic ), și i-aŭ băgat aicea ca să nu védă lumina lur
se milostivi maica Domnuluſ, şi căută la cer , şi se ruga Fij
Duhului sfînt; atuncea se ridicâ întunerecul , și vědură acolo un
319

суть вже не віроваша въ τότε εκέλευσεν ο αρχι

отца ) и сна и стго дха , нъ στράτηγος τους αγγέλους τοίς


забыша ба , и вѣроваІа . юже επί δυσμάς και έχανεν ο άδης
ны бѣ тварь бъ на рабо και είδεν ή παναγία τους κο -
тоу створилъ, то то они все λαζομένους.
богы прозвг ша , елнце и мрь και ηρώτησεν η παναγία τον
землю и водоу . звѣри и га άρχιστράτηγος και είπεν τίνες
ды , тосетьнѣie и члвчьска ме εισίν ούτοι και τι το αμάρτημα
αυτών ;
на та оутрита Троана Хърса
Велеса Пероуна. ва бы w και είπεν ο αρχιστράτηγος
брати на бѣсомъ злыимъ вѣ ούτοι εισίν οι εις πατέρα και
ровална . до и доселѣ мракъмь υιόν και άγιον πνεύμα μή πι
злы имъ одьржими соуть . того στεύοντες και δια τούτο ούτως
ради сде тако моучаться. κολάζονται.
Η BEA15 Ha Apy3hM5 MbcT6 και είδεν εις έτερον τόπον
тьмоу великоy. и рече стана га. σκότος μέγα και είπεν ή πα
что есть тьма си и кто соуть ναγία: τί το σκότος τούτο και

пребывающей въ ніеи . τίνες εισίν οι κείμενοι εις το


и рече архистратигъ. многы σκότος ;
дша прѣбывають въ мѣстѣ και είπεν ο αρχιστράτηγος
ΤΟ 51b . πολλαι ψυχαί κατάκεινται εν
Η pete Tata ΟΠΑ . Αa wΤΗ τω σκότει τούτω.
Me1bCA ThMa CH . An OIXT, και είπεν ή παναγία άρθήτω
видѣла и ту моукоу . το σκότος , όπως είδω την κό
и Wтвѣщата анели стрѣгоу λασιν ταύτην .

πολλήν ώραν ήκουσε φωνές και θρήνους πολλούς, και η Παναγία είπε: « ποίοι
είναι τούτοι και τι το αμάρτημά τους; » και είπεν ο 'Αρχιστράτηγος « ετούτοι
είναι όπου δεν εφύλαξαν τον νόμον του Θεού και τας εντολάς αυτού, και διά
τούτο κολάζονται. » Και είδεν η Παναγία εις άλλον τόπον σκότος πολύ και μέγα
και είπεν ο ' Αρχιστράτηγος « αυτό είναι το αιώνιον σκότος , και πολλαις ψυχαίς ευρί
σκονται μέσα εις αυτόν » και είπεν η Παναγία « σηκώσατε το σκότος αυτό διά να εδώ
τους αμαρτωλούς πώς κολάζονται: » τότε και 'Αρχιστράτηγος είπε , «ημείς δεν έ
χομεν εξουσίαν να σηκώσωμεν το σκότος αυτόν » και οι άγγελοι όπου έφύλα
γαν ταις κόλασαις είπαν: « ημείς έχομεν παραγγελίαν από τον Θεόν, διά να
μή έδωσε φώς ετούτοι οι κολασμένοι έως εις την δευτέραν παρουσίας του Υιού
320

ST . 1 808 K% 6.846 CM0.14 % se munciia ei , și nu pute re

npe en . WM SHCEP.X AUN M8N- de lumina, și nu putură că


KX. W AECN8HTOAPE ( piton8n T28 uta în susu , că dacé smoală
YENI BAATOCAOBHT8A . AE MSNKA pre ei . Și Çiserâ din munca :
AYACTA NEYE NE - 8 cn8C ABPAM O , despuitoare fiſului tău cela

MOUS -NOCTp8 . NEYE ÏWANG 60- blagoslovitul ! de munca aca


TEGZTOP8A . NEYE ANOCTONG NA- sta nece ne - u spus Avram mo
BEAR . YE TE- H MBATS T8 NW . şu -nostru , nece loanů Boteză

npk -cputh K8M8 NE ATPE6b , torulțu, nece apostolů Paveln !


WH SHCE npt - cỌNTA Mapia Ke- ce te-i ivitu tu noa , pré- sfăntă ?
37. Tpå арҳАГЕ4 михаила | чинь сити ne intrebi ? Si dise pre

синт8 АЧЕШЕ ши чE-8 грЕШїт8 . sfanta Mariia catra arhaghe!


WH SHCE apyarrak . AYEYLE N'A8 Mihailů : Cine sintu acește
KPES8T8 CENTA, Tponye. ww și ce - u greşitu ? și dise ar
ATP8 THNE NECKXTOAPE AOMN8 - hagghelů : Acește n'au credutu
лоүй . н'a8 крЕҲ87 ки динтр8 in svanta Troite si intru tine
THNE N %CK8T8-CE - 8 . ic yc . ww născâtoare Domnului, n'au cre
A8 mpinmut NEAMYX . WH AXKDX - dut că dintru tine născutu
MX npt-cQnta MapiA WH su- se - u Is . Hs . și au priimit pe
CE M8NYH4nAwp 48 n'ayn KPE- | lițâ. și lăcrâmă pré-sfănta
88T ши н'ації 48ѕит8 кѣ прин- Mariia si dise muncitilor: au
Tp8 HOMENE ME8 M8NYH - CE- B4 * ) n'ați credut și n’ați auditu ,
TOTS YEMA YE N8 BA KPEAE . Wu că printru numele meu munci
BICE OPE - CONTA MAPÏA 0 % Ka - se - ya totu cela ce nu va crede ?

*) Inainte era scris : M8NYHBEYH .

de suflete muncindu - se şi ţipând; žară maica Domnului plânse şi dise


cătră cî : oh ! săracilor, ce ați stricat de v'aŭ băgat aicea ? Țară în
gerii , cari păzřaŭ acestă muncă , țiseră : căci nu respundeţi maicei
Domnuluì ? Þară e diseră cătră maica Domnului : Dómnă, nam vedut
de când am venit aicea, și nu putem căuta în sus, că fierbe răşina
și seul pre noi ; și lăcrămară și țiseră cătră maſca Domnuluş : oh .
maica Domnului milostivă cum ne-a venit ! cum n'aŭ venit Avram ,
nici apostolul Pavel , nici Ión Botezătorul , să gră éscă cu noi ! Atun
cea dise maica Domnului cătră Mihail : acestora ce le sînt păcatele
1
321

ΠΙeu M8koy . opyHeHO HDI 1eCTb . και είπεν ο αρχιστράτηγος


да не видять свѣта. Дон ουκ έστι δυνατόν ένα είδης ( ή
деже авиться снъ твои бл δεις ) την κόλασιν ταύτην.
Гый 1a He . 5. ΛΗΨb CB6T και απεκρίθησαν οι άγγελοι οι
ΛΕΙΠ5 . φυλάσσοντες αυτούς και είπον:
и прискърбьна быс стала бца . παραγγελίαν έχομεν εκ του αο
и къ англомъ възведе очи ράτου πατρός, ίνα μη ίδωσιν
свои. и възрѣ на невидимый ούτοι φώς έως oύ λάμψη και υιός
прtістолъ оца своего и рече . σου και ευλογημένος παρά επτα
Въ ИМА Оца и сна и стро дха . πλάσιον του ηλίου λαμπρότερος .
[да отъиме] ться тьма си, да και εν λύπη γενομένη ή πα
βEX BIAhaa [CHIO M8κ8]. ναγία ανέστησε το όμμα αυτής
и Wтъася тьма . Η 5. нбеъ εις τον ουρανόν και είπεν εν
ta BACH 1 [rs npe6b. ]Bame ΜΗΟ ονόματι του πατρός και του υιού

$ьство народъ моужь и женъ και του αγίου πνεύματος, αρ


и въпль многъ быс , и Гласъ θήτω το σκότος, όπως ίδω την
веливъ исхожа ше. κόλασιν ταύτην.

и видѣвъпи и пртай бди . και ευθέως επήρθη το σκότος


и рече к нимъ плачю Щися εκείνο και τους επτά ουρανούς
съ сльзами . Что сътвористе εκάλυψεν και οδυρμός μέγας
більниці оканьвии недостов εγένετο και βοή μεγάλη ανήρ
нии . Како въ семь постигос χετο .

σου , του Κυρίου ημών Ιησού Χριστού . » και τότε η Παναγία εσήκωσε τας χεί
ράς της εις τον ουρανός και είπεν: « Εν ονόματι του Πατρός και του Υιού και
του Αγίου Πνεύματος, να σηκωθή το σκότος αυτόν » και πάραυτα με τον λόγον
της Παναγίας εσηκώθη το σκότος αυτό ωσάν σύννεφον και εσκέπασε τον ουρανόν ,
και ήταν εκεί πλήθος ανδρών τε και γυναικών και ήρχετο πολύς αναστεναγ
μός από τους αμαρτωλούς και βλέποντάς τους η Παναγία είπε : « τί ποιείτε,
άθλιοι , και πως έχετε, ταλαίπωροι ; » και κανένας δεν απεκρίθηκε και οι άγ
γελοι λέγουσιν αυτοίς: «διατί δεν απεκρίνεσθε εις αυτό που σας έρωτά ή κε
χαριτωμένη ; » και τότε απολογήθησαν οι αμαρτωλοί και είπασιν , « ημείς αφ'
ότου ήλθαμεν εδώ δεν είδαμεν φώς, αλλά είμεθα μέσα εις την πίσσαν επού
βράζει και κοχλάζει ήμέραν και νύκτα » και λέγουσι προς την Παναγίαν· « ο
Υιός σου και ευλογημένος ήλθε και δεν μας ελυπήθηκε ούτε και ' Αβραάμ , ούτε
ο Μωϋσής, ούτε και Ιωάννης ο βαπτιστής : ούτε άλλοι τινές από τους προφήτας
και αγίους και εσύ Θεοτόκε το τείχος των Χριστιανών, πώς ήλθες προς ημάς ;»
21
322

$ X AT8NEPEK8Ab KA KA (sic) un și țise pre-svănta Mariña să


ДЕЙНТЕ ШН Khø8 NPE Allwn caqâ întunereculă ca şi de'inte ,

38. Buce Apxarrak . Ak Tp8W BEPH ca și cădu pre žai . Şi dise arhag.
MEPYH npt - conth MAHKA 18 xc . ghelů : Incătruo veri să mergi ,
enpe ang 18 cnpE AMEABXBH . pré-sfăntä maica lu Hs .: spre

ши распїнсь сфнта мрія шн apus au ѕрrе ameаdаdi ? Si

SUCE . EAXM8 cnpk AMÏA6 % øn. răspunse sfănta Mariña și dise:

WA BENNpX natp8 ( STE AE 1- Blâmu spré amiațăời. Și ve


ЦЕрї Хер $вими шн сарафими. nira patru ѕute de ingeri , he
wn A8AP % npt - cONTA Mapia ruvimii și sărafimii; şi luară

wï w A8cEpå cnpE AMŰABESH . pré -sfânta Marița și o duserâ

OYNAE EPA 8N3 px *) AE Pokh . spre amiadedi, unde era unů


WA EWHA NAPR AE DOK8 WH EPA râu (saŭ : u nuoru) de focă, și
ATPONCL MAT8 ilpon , 6526.4i eşiña parâ de focu , şi era în
Wn M8Eph. oynin APAE nxNx . trånsă multu národ , bărbați

6068. AABYiH APAE NXNX ni- și mueri : unii arde pănâ in

ENTS . Anyïn 08NX KPEUJETS AA- brău , alății arde păna în pi


yin Ep . AKONEPHY . A pok . wn eptu , alții pănå (în ) creştetu , al
39. C8CbOHNX npt- cOHTA MAH KA 18 ţii era acoperiți în foc. Și susă
Xc . WHATPEEX YUNE CHNTS A- pinâ pré-sfănta maica lu Hs.

MEIPE WN VE NEKATE 48 OⓇK8T. şi întrebâ : cine sintu aceşte,


YEA YE APA8 NINA 6268. Wu şi ce păcate au fâcut cea ce

BUCE APxarrab Muyau . AYEYE ardu pånâ în brău ? și qise

CHHTS Kapil n'A8 ACK8A [ TATA AE ] arhaggheli Mihail : Aceşte

*) Inainte era scris : 8 Newp8 .

de sînt întru atâta muncă de răşină şi de smólă cu foc ? și respunse


Mihail : aceştia n'aŭ credut în sânta Troiță , și cuvintele proorocilor
n'aŭ ascultat că veț nasce pre Hristos din tine . Şi lăcrămâ maica
Domnuluị și qise : oh ! săracilor, cum v’aţi înşelat de n'aţi credut
că voið nasce pre Hristos din mine ! Şi atuncea éră căqu întunere
cul pre dînşii. Şi dise Mihail : Dómnă, merge -vom la resărit sau la
médă-nópte , unde ' ți este voša ? și o luară îngerii și o duseră spre
miadi- di . Şi vedu eşind rîul de foc, și sta în el noróde multe , băr
bați și muiery , unii pînă la grumaz în foc, éră alțiî pînă la bråű ,
323

TOCA (=ka KΟ BBI cΘΜΟ Πρ και ιδούσα αυτούς ή πανα

AOCTe ) . γία εδάκρυσεν και είπεν πρός


не бы гласа Wт нихъ, ни αυτούς τί ποιείτε , άθλιοι , και
WTBkra . πώς ενταύθα ευρέθητε .

и рекопа англи строгущей και ουκ ήν φωνή και ουκ


ΠΟΤΟ ΓΛleTe . ήν ακρόασις .
и рекоа моучащейся : και είπον οι άγγελοι οι gu

Влгодатьнага , Wт втка немь λάσσοντες αυτούς τί ου λαλείτε

свѣта виділи. да не можемь την κεχαριτωμένην και


Β53bp15TH Top15 . και είπον οι κολαζόμενοι από
и възьртівъши на на стана του αιώνος ουκ είδομεν φώς και
бца . и въсплакаса вельми , и ου δυνάμεθα ανανεύσαι . και
видѣвыше юмоучащаиса ре κατέκειτο πίσσα κοχλάζουσα επ'
коша къ ніей . Каконы 10 си αυτούς.
приситила статга бце . нъ снъ και ιδούσα η παναγία έκλαυ
твои блгодатьныи. на землю σεν , και είπον προς αυτήν οι
приходи и не въпроси насъ . κολαζόμενοι: πώς ήμάς κατη
то ни Аврамъ прадідъ. ни ρώτησας, παναγία δέσποινα ; και
Моиси прекъ. ни Иwанъ крь υιός σου και ευλογημένος ήλθε ,
ститель . то ни анлъ Павел . και ουκ επερώτησεν ημάς, ούτε

και ηρώτησεν η Παναγία «ποίοι είναι τούτοι, και τι το αμάρτημά τους ; » και
ο 'Αρχιστράτηγος είπε: «τούτοι είναι όπου δεν έπίστευσαν εις Πατέρα Υιον και
"Άγιον Πνεύμα και εσένα δεν ώμολόγησαν Θεοτόκον , και πώς εγεννήθη ο Χρι
στος από εσένα, και διά τούτο κολάζονται » και η Παναγία είπε προς τους α
μαρτωλούς « διατί επλανήθητε ταλαίπωροικαι δεν ηκούσατε πώς εγεννήθη ο Κύριος
ημών Ιησούς Χριστός από εμένα, και όλος ο κόσμος τον τιμά και τον μακα
ρίζει; » και πάλιν έπεσε το σκότος εκείνο και εσκέπασέ τους ωσάν και πρώτα .
Και ο 'Αρχιστράτηγος είπε : « που ορίζεις , Παναγία μου , να υπάγωμεν ; » και
η Παναγία είπεν « άς υπάγωμεν εις το βόρειον μέρος και παρευθύς εκίνησε
το αμάξι το χερουβικόν, και οι τετρακόσιοι άγγελοι και επήραν την Παναγίας
εις το βόρειον μέρος εκεί όπου εύγαινεν ο πύρινος ποταμός και ήταν εκεί πολύ
πλήθος ανδρών και γυναικών, και ήταν εκεί μέσα εις τον πύρινον ποταμών
χωσμένοι άλλοι ως τα γόνατα, άλλοι ως το στήθος , άλλοι έως την μέσην,
άλλοι έως τον λαιμόν και άλλοι έως την κορυφήν και ως τους είδεν η Πα
ναγία αναστέναξε, και είπε : « ποίοι είναι τούτοι οπού είναι έως τα γόνατα χω
σμένοι , και λοιποί , και τι είναι το αμάρτημά τους ;» και ο αρχιστράτηγος ειπει:
324

TAT%-CE8 WH AE M8MX - CA . YE - 8 sintu carii n'au asculătată de

npinmat8 6A % CTEMSA NZPANŲn- tată - seu şi de mumâ - sa, ce - u


Mop8. AE[PE ]nT8 AMEX 6 % M8N- priimitu blåstemul părinţiloru,
YECKS AWA .. Wu CONTA Mapia dereptu aceâ să muncescu aşa .
ATPEEX Apå YEA YE APA8 . Şi sfânta Marița întrebâ : Da

pok8nNX [ nïe ]nt8. Suce râ ceia ce ardu în focu pă


APXANEAZ . AYER P38 A8 rpXHT8 nâ în pieptu ? Dise arhaghelă:
к8м вор8 карви шн 18 фьк8т aceta rau au graitu cит voru
[ K8 ]PBHE. AEPENTS AYE CE M8N- curvi și au făcut curvie, de
ЧЕСк8 . DUCE npk -CONTA reptu ace se muncescu . Și

MAPÏA . AAPX YEA YE APA8 . Şise pré -sfănta Marija : Dará


40. фок8 паня крЕДШЕТ8. шн | cela сe ardu іn fоcu pand in
SHCE *) APXATEN . AMEA CUNT8 creştetu ? Şi ţise arhaghel:
WAMENÏH YEA YE MXNh.MKX KAP- Aceia sintu oamenii ceĩa ce
NE AE WM8 . AEPENTS AYAX CX mănăîncâ carne de omu , de
M8NYECK8 . W. BuCE npk - conta reptu ałaâ sa muncescu . Și
Mapie . 18 Awpx NOATE MØNKa qise pré -sfănta Marie : Au
WM8 Ap % KAPNE AE WM . wu dorâ poate månca omu iară
SNCE Apxarrak E8 TOT8_4H BOH carne de om ? Și șise arhag.
CO8NE . K % CHNTS PETENE Wn ghelů : Eu totu ți voịu spu

M8EPHNE VkAE YE W'18 HEKAT ne ; că sintu fetele şi mue .


шн ш'A48 ЛЕПъдат фEчорін кҡ– rіlе céle ce s'au nеcаt şi s'aau
NHAWA AYENE CINTS. Wu Yę lepădat fećorii cănilor, acele
[HE] B2N48 OPATE PE OP[AT ]E sintu ; și ceịa ce văndu fra

* ) Aci din eróre copistul repetage frasa precedinte începênd dela : WH SUCE,
și apoi a şters'o.

éră alțiî pînă la crescet . şi plânse maica Domnului, şi dise cătrå


Mihail : ce sînt aceștia , carî sînt în foc pînă la brâŭ ? Mihail dise :
aceştia sînt cea ce şi- aŭ blestemat părinții , și așa se vor munci în
veci. Dar aceştia pînă la grumaz ? Pise Mihail : aceştia sînt curvarii,
şi aşa se vor munci în veci. Dar aceştia pînă la crescet ? Aceştia
sînt carì aŭ mâncat carne de om . Dise maica Domnului : cum að
măncat carne de om ? Mihail șise : muierea când îşi omóră pruncul
în pântece saŭ dacă 'l face, şi cel ce pâresce pre altul de'l perde,
325

Bb3.10671eHHKΊ σκί . ΗΊ ΤΕΙ ο Αβραάμ και προπάτωρ , ούτε

прстаа бие и застоуньнице . ο μέγας Μωϋσής, ούτε και από

Ты неси родоу нрьстьаньскоу στολος Παύλος, και συ , πανα

CT6Ha . ΤΙ ΜΟ.ΛΠΙΗ βα. κακο γία , το τείχος των χριστιανών


1еси на съ приситила бѣдь (τηχος τον χριστιανών ) ή πα
HAIX . ρακαλούσα τον θεόν δια των
тъгда рече стана бца . Къ ар αμαρτωλών , πώς ήμάς κατη
хистратига Михаилу ). что ρώτησας ;
1есть съгр butените тѣхъ. και είπεν ή παναγία προς

и ( рече Михаилъ :] си соуть τον αρχιστράτηγος τίνες εισίν


Иже не вѣроваша въ [отца ούτοι και τι το αμάρτημα αυ
и сына и стго дха . то ни των ;
Bь та стана бца. и не хотиша και είπεν ο αρχιστράτηγος
проповідати имени TB01eΓΟ . ούτοι εισίν οι εις (εισίν εις )

такожe Wт тебе родиса гь нашь πατέρα και υιόν μή πιστεύσαν


Ic Xb. Ι.ΛΕΤΕ Πp HHMS OCTH τες και σε θεοτόκον μη ομο
землю кръщенијемь. да того λογήσαντες, ότι εκ σου ετέχθη
1hara TOYS MbcT5 MOyuaTbCA . ο κύριος ημών Ιησούς Χριστός
и пакы просльЗА Щиса стана και σάρκα προσελάβετο , και δια
це. и рече къ нимъ . почто τούτο ούτως κολάζονται.
гъблазнистеса . не вѣсте ли και είπεν ή παναγία κατά

τούτοι όπου είναι έως τα γόνατα χωσμένοι, είναι εκείνοι όπου παρήκουσαν το
έλημα των γονέων των και τους ύβριζαν και τους αντιλογούσαν και εκείνοι
που είναι ως εις την μέσην, είναι όπου έκληρονόμησαν τον βίον των γονέων
υτών , και τα έφαγαν με πορνείας και άσωτείας και δεν έδωκαν ελεημοσύνην εις
ούς πτωχούς διά την ψυχήν των γονέων τους, ούτε τους εμνημόνευσαν και διά
ούτο κολάζονται και εκείνοι που είναι έως το στήθος , είναι εκείνοι που υβρι
αν τους συντέκνους τους και τους ονείδισαν και εκείνοι που είναι έως τον
αιμον , είναι όσοι ύβρισαν τους διδασκάλους τους , και τους έδειραν , όπου τους
πούδασαν , λέγω τα θεία και τερά γράμματα, και ομοιάζουν τον προδότης
ρύδας , και διά τούτο κολάζονται και εκείνοι όπου είναι έως την κορυφής, είναι
είνοι όπου τρώγουν μετά απίστων μαγαρισμένα φαγητά , και όσοι εφάγασιν αν
ρώπου κρέας » και ο ' Αρχιστράτηγος είπεν: « άκουσον Παναγία έκοϊνοι όπου
οτώνουν τα παιδιά τους και τα ρίπτουν και τα τρώγουν τα σκυλία και όσοι
ραδίδουν τους αδελφούς τους εις τα χέρια των ασεβών και τους τιμωρούν και
ς βασανίζουν, εκείνοι είναι όπου τρώγουσιν ανθρώπινου κρέας και όσοι κρα
326

ши първнTE прв фEчорѕ. ши tе рrе frаte, si pаrіntе рrе


co148 npE COILSA CE8 AE - A% Bh- fecoru, și soțu pre soțul seu .
înaite domni
ДЕСК8 НАИТЕ домнилр. un de - là vădescu
41. HлиТЕ Жs ДЕЦЕЛwp. AMEA мин- lor si naite judеtеlоr , асета
[ 6]лки карНЕ ДЕ wм. ДЕРЕПs | mandinca carne de от, de
АЧЕ СЕ М8НЧЕСК8 . Ши виСЕ ПРЕ- reptu ace se muncescu . Si
cbnta mapie . AAPL YEA YE CENT8 qise pre-sfănta Marie : Dară
-Агр8паци Пинж ДЕ толт л фо– сега се ѕаntu ingrupati pana
к8 чиНЕ синт8 АЧЕМ . Шї виСЕ de toat ( sic) in focủ
focu , cine
APXATEA AMEA C8 YEA YE -8 y8 , sintu aceịa ? Și qise arhaghel:
рата прѣ чинстита кроүчE . Ви Aceia su ceia ce-u g'uratu

BUK8 AWA - MH AYSTE A8MNESZ8 pré cinstita cruce , și Įicu :


иши сила кр8ъИЕИ . Т8нчE - < aşa - mi ag'ute Tumnedau si
ЦЕрӯи тРЕМ8рж - наиTE кр8чїЕЙ. sila cruciei,. аtunсе ingerii
Apx wМЕНїи w цини А Амжнж trеmura inaite cruciei . ari

w y8px npk A C'TP % M68 . AE- omenii o ținů a -mânâ și gʻurå


РЕПТ8 4ЧЕС. М8НЧЕСК8 , ши вZ88 pré iа ѕtrаmbu, dereptu ace
прѣ - сфнта млика 18 Хc . 8. sa muncescи . $ i vади рrе
wм , спын88рат ДE ПичодрЕ . Ши- | sfanta maica lu Нs . uin от

42. | минка ВЕрмїй, ши SUCE spånqurat de pićoare, și-li

прk - сфнта миНЕ А АЧЕСга ши | manca vermii , si dise pré-sfin


ЧЕ пъкатѣ apЕ . и виск Ар- ta: Cine la acesta si се раса
ХАггль АЧЕЛА 48 кoүмпарат - are ? Si dise arhagghelћ : А
8р стримк8 . ДЕРЕПт8 AMES си сеlа аи ситpаrаt аur ѕtrати,
M8NYEYE. Wu tap % 6 % 88npk- dereptu acea să munceşte . S
CONTA. W M& EPE CnXN88PATX AE fară văņu pré- sfănta o mue
SpЕКи , ши трЕК % прt - сфн- rе spandurata de urechi. :
та ЧЕ ПЕКАТЕ 48 фькЅт. ши intreba pré-sfanta : Се раса?
ВиСЕ АРХАГЕЛ . Ачаста ACTE MEA | au facut ? Si dise arhaghie !
ЧЕ ЧЕ(sic) -8 Аск $ лтат8 ф8риш8 Аёasta lаѕtе cela ce- u a

aceſa așa se vor munci în veci. Şi éră veţu maica Domnului o mu


iere spăndurată de unghii, și țise maïca Domnului : acéstă ce a
cut ? Acesta a ascultat pe la ferestrele altora, şi a învrăjbit pri
alți de s'aŭ omorît, și așa se va munci în veci. şi plânse maic
-
327

выи ако же мојө ИМА ЧТеть την πίστιν αυτών γενηθήτω


BCA Cb3b1a H H10 . αυτούς , και είπεν προς αυτούς
то рекъши стата бита . и διατί ούτως επλανήθητε , τα

пакы тьма паде на нихъ , λαίπωροι, ουκ ήκούσατε , ότι το


и рече къ ніеи архистра - εμόν όνομα επικαλείται πάσα
тигъ , коудѣ хощеши блгодать κτίσις ;

Hara . Ad H3HAeMS . Η ΠολOVA και ταύτα ειπούσα η πανα


не или на полоунощь . γία, έπεσε το σκότος επάνω
Η pege 6.ΛΓΟAaTBHara . A8 H3H αυτοίς ώς ήν απ ' αρχής .
демъ на полоудно . και είπεν προς αυτήν και
и тъгда обратишаси хѣро αρχιστράτηγος που θέλεις ή
Ви ми и серафими. и .у . англъ κεχαριτωμένη εξελ.θεϊν, επί δυ

изведоша бцію на полоудне . σμάς ή επί μεσημβρίαν;


иде же рѣка исхожаше ог και είπεν ή κεχαριτωμένη
HbΗa . Η Toy ΘΑ ΠΙΘ (-- : ΑΙΠe ) επί μεσημβρίας όπου και ποτα
множьство моужь и жень . и μός και του πυρός εξέρχεται και
бахоу погроужени , ови до по ευθέως παρέστησαν τα χερού
аса . Ови до пазоухоу . Ови до βίμ και τα σεραφίμ και οι τε
III Ита , а дроузии до върха . τρακόσιοι άγγελοι και εξήγαγον
и видѣвъши стая бца . В την κεχαριτωμένην επί μεσημ.

τoυσι τον Τίμιος Σταυρόν, και ομνύουσι ψεύματα, και διά τούτο κολάζονται » και
είδεν ή Παναγία εις άλλο μέρος άνθρωπος όπου εκρέμετο από τα χέρια και
από τα ποδάρια, και τον έτρωγαν τα σκωλήκια της κολάσεως και είπεν ή Πα
ναγία : « ποίος είναι τούτος , και τι το αμάρτημά του ; » Και ο 'Αρχιστράτηγος
είπεν : « αυτός είναι όπου έδιδε τα άσπρα του με τόκον ήγουν με διάφορον και
διά τούτο κολάζεται » και πάλιν είδεν ή Παναγία γυναίκα όπου εκρέματο από
τα αυτία, και τα θηρία έτρωγαν τα βυζια της, και η Παναγία είπε: « ποία είναι
τούτη , και τί το αμάρτημά της; » Και είπεν ο 'Αρχιστράτηγος , « ετούτη είναι
όπου έπαραφουγκράζετο εις τα σπίτια των γειτόνων της, και έπερνε λόγια από
ένα όσπίτι και επήγαινεν εις άλλο και έβαλλε σκάνδαλα, και διά τούτο κολά
ζεται » και η Παναγία είπε , « κάλλιον να μή ήθελε γεννηθή » και είπεν και
'Αρχιστράτηγος, « ακόμη δεν είδες, Παναγία μου, ταις μεγάλαις κόλασαις » και
η Παναγία είπεν « άς υπάγωμεν να ταίς ιδούμεν »· και παρευθύς οι τετρακό
σιοι άγγελοι την υπήγαν και είδεν εκεί σκαμνία πυρωμένα και εκάθονταν επάνω
άνδρες και γυναίκες και εφλογίζονταν , και εδάκρυσεν η Παναγία και είπε: « πικρά
κόλασις είναι αύτη , και τι είναι το αμάρτημά τους ; » και είπεν ο 'Αρχιστρά
328

MA BEYAN8N CE8 WH 48 n8PTAT KAE- scultatu furişu la vecinul


BETENE DEYOp8184 28 . AEPENTS seu și au purtat clevetele fe

AYE CE M8N84EWE. WA AXKp %M8 corului său , dereptu ace se

npt - cQnta WU SICE SINE 48 munuceşte. și lăcrămă pré

Bp8T Qï cm M8 Die N % CK8T8 A- sfânta și țise : Bine au vrut


43. ЧЕСтa wм. | ши SHCE APXATEA fi să nu fie născutu acesta

npt -cØN'TX. ANK % N'AI B3g8t om , și țise arhaghel : pré


M8NYHAE YANE M.ipi wï BUCE Ap- sfăntå ! încă n'ai văzut mun

Xaren npk -cQnta MK&TP8W BEPU cile ciale mari. Și șise ar


Ch AWAM8 . wm suce npt -YAN- haghel : pré-sfănta ! încâtruo

CTATA , % Ewym cnps andc. wn veri să Yaşimu ? și țise pré


с. Апропиар. ХЕР8Bİимїи ши cinstita : S& eşim ѕрrе apus.
сърфимии патр8 c8ТЕДЕ ЦЕрі. $i sa apropilari heruviimi

WII A8Ap% npt-YANCTATA MAHKU și sărafimii patru-sute de în


A8 XC . WH W A8cepa cnpe angc. wn geri, şi luară pré -cinstita maica
B % 88_np - CONTA . OYA N8Wp6 lu Hs . și o duseră spre apus.
ДЕ фок8 тинс8 . ши прѣ миж- $i vadu pré-sfanta uin nuorй

AOKOA N8wP8181 EPA NATYPE de focu tinsu, şi prý mijlo


парж ДЕ фок8 ши спрѣ Але сul nuorului era pature in
8%ЧЕ ньpwд м8лт8 кърваци ши | para de focu, si spré iale
44. M8Epi. W B% 88 | npt - conta dăce národ multu, bărbați și

wn c8cnuna W. NTPE68 npe mueri . și vădu pré-sfănta,


apgaren mugann . YANE CHNTS A- şi suspinâ , şi întrebâ pre ar
YEYJE WW YE NAKATE 48 Ohkot . haghel Mihail : Cine sintu a

wï suce APXaren . AYEYE CONT8 ceşte şi ce păcate au făcut ?

MEA YE M8 CE -8 CK8AAT CON- Şi șise arhaghel: aceşte săntu


та д8минEKя да димиНЕЦ. ДE I cela сe na se - u ѕсulаt sfanta

Domnului și dise : mai bine de nu s'ar fi născut să védă așa ! Și


Lise Mihail : încă nu ai văąut muncele cele mari şi amare ! Şi se
duseră la apus ; și vedu maica Domnului un nor alb și luminat și
mare, și în mijloc şi pre laturi zăcea mulțime de ómeni şi muier ,
și umbla şerpi peste eſ, și focul ardea peste ex ; și întrebâ maica
Domnului: dar acestora ce le sînt păcatele ? Pise Mihail : aceştia
n'aŭ vrut să se scole duminica să se ducă la biserică, şi aşa se vor
munci în veci. Şi ţise maica Domnului: dar de vor fi bolnavi și
-
-
329

35ΠΗ ΓΛaCEMb BΘ.ΛΕκDMb . Η ΒΊ. βρίας , κακεί κατέκειτο πλήθος


проси архистратига . Котории ανδρών και γυναικών , οι μεν
се соуть иже до де аса Въ
έως ζώνης, οι δε έως στήθους ,
огни погроужени . - Αλλοι δε έως τραχήλου , έτεροι
и рече къ ніеи архистра δε έως κορυφής .
ΤΗΓb . си соуть иже оцю и και ιδούσα η παναγία ηρώ
MTp-( Η ιο ) Κ.ΛATBOy IpHIAIIa . τησε τον αρχιστράτηγος τίνες
да за то сде моучаться тако εισίν οι κείμενοι έως ζώνης;
Η προΚΛΑΤΑΙ . και είπεν ο αρχιστράτηγος
и пакы рече бца . Иже οι κατάραν πατρός και μητρός
соуть подъ пазоусѣ въ огни . κληρονομήσαντες και δια τούτο
KOTopH C8TD. ούτως κολάζονται .

и рече къ ніеи архистратигъ . και είπεν ή παναγία τίνες


си соуть иже присны и к8МЫ εισίν οι κείμενοι έως στήθους
били корище м . аблоудъ дроу εις το πυρ,
зии творахоу . да за то ти και είπεν ο αρχιστράτηγος
сде моучаться . οι τους ιδίους συντέκνους υβρί
и рече прстан бця . а иже σαντες και εις πορνείαν έμπε
соуть до ІШИМ . Въ пламени σόντες .
огню котори соуть . και είπεν ή παναγία τίνες

τηγος , « αυτοί είναι όπου έδερνασι τους ιερείς άδικα , και χωρίς πταίσιμον, και
δια τούτο κολάζονται:» και πάλιν είδεν η Παναγία εις άλλον τόπον κρεβάτια
πεπυρωμένα και εκοίτουνταν επάνω πολύ πλήθος ανδρών τε και γυναικών και
ηρώτησεν η Παναγία « ποίοι είναι και τι το αμάρτημά τους ; » και ο ' Αρχιστρά
τηγος είπεν, «ετούτου είναι οπού εκοιμούνταν την αγίαν ημέραν της Κυριακής
και δεν επήγαιναν εις την εκκλησίαν » και η Παναγία είπεν «αμή αν δεν ή
δύνατο να σηκωθή τότε πώς να κάμη ;» και ο 'Αρχιστράτηγος είπεν: « άκουσον ,
Παναγία εάν είναι ο άνθρωπος πολλά ασθενής ότι να ανάψη το σπίτι του
και να καίεται από ταις τέσσαρες γωνίαις, και να μη δύναται να σηκωθή να
σβύση την φωτίαν, έχει συμπάθειαν » και η Παναγία είπε « καλά παθαίνουσιν
όσοι αμελούσε την ημέραν της αγίας Κυριακής .» Και πάλιν είδεν εις άλλον
τόπον, δένδρα σιδερένια αμέτρητα , και είχασε κλαδία σιδερένια και έκρέμουνταν
εις εκείνα πολλοί άνθρωποι από ταις γλώσσαις και ηρώτησεν η Παναγία «ποίοι
είναι και τί το αμάρτημά τους; » και ο 'Αρχιστράτηγος είπεν « αυτοί είναι οι
βλάσφημοι, οι καταλαλητάδες, οι πόρνοι , οι κλέπται , οι λησται, οι φονιάδες, οι
330

( 2 Mepra 14 6ECEPEK % YE - 8 88- duminecă dia dimineță de så

K8T8 K. Wu mopyin. AeptnT8 mergå la beserecà, ce - u đà-


AYE ( % M8N4ECK8 . WH BHCE NPE - cutu ca şi morții , deréptu ace

CONT. ADAPK 48 ° Doct8 6EtEyi să muncescu . Şi dise pre


AYEIA WAMENI AE N'18 ABOT YE sfănta : Doară au fostu betegi
bare . WH SHCE APX.ren . (% c'epx | aceia oameni, de n’au avut

anpingE KACA AVEAWDA AE 'TSTE ce face ? Și qlise arhaghel :


natP8_FONTKOPENE. WH 0% M A Så s'era aprinde casa acelor'a

45. K &Ny8pE DOK818 WW W'AP % 118're de tute patru iunghiurele şi


EWU adap Ye apZ APAE AYLA. să o încung'ure foculu şi n'ară
IMELA NEMAN VE n'ap % ABE 02- pute eşi afară, ce ară arde
кат . taps км сtpм трлЈЕ ЈЕ | aciia, aceta namai ce n'ari

conts Dok8 Ch 1ACX Adapti. ama ave păcat; žarà cum s’érå
0% CX Tpark MH MA KECAPEKK . trage de suptu focu så jasa

Wu B % 88_nPE-CONTA para afarâ , aşa să sâ- tragă şi la


AWKS . NEVE CKA8NE AE boks. besiarecă . Și văņu pre - sfânta
WH WEAE MP'S EAE NXPWAAE MBATE. într'altă locu neste scaune de
6bprayu W1 M8Epu . mapa focu , şi şede pré ele nåroade

HE Poke .2614 Arp Zwin 10