„Similitudini și sinconisme în procesul de formare a

statelor medievale românești”

Constituirea statelor medievale în spațiul carpato-dunărean a fost determinat de o serie de factori:

creșterea numărului de locuitori, progresele activității economice, diferențierea aristocrației în cadrul
obștilor sătești, contextul extern favorabil.

Cele trei state românești au fost: Țara Românească, Voievodatul Transilvaniei, Moldova. Voievodatul
Transilvaniei a fost un stat al Regatului Ungariei fondat în secolul al 12-lea. Acesta a rezistat până în
1541, când a devenit principat.

Trecând la Moldova, aceasta a fost întemeiată prin reunirea formațiunilor politice dintre Carpații
răsăriteni și Marea Neagră. La baza acestui proces a stat un dublu „descălecat”. Acest termen
însemnând așezarea într-un loc pentru a întemeia o țară. Prima fază a fost în 1359, în frunte cu
voievodul Dragoș, iar a doua etapă a fost in 1365 în frunte cu voievodul Bogdan.

Cât despre Țara Româneasca, se știe că aceasta s-a creat prin unificarea formațiunilor politice locale
din dreapta și stânga Oltului. Această acțiune a avut loc sub conducerea voievodului Basarab 1,
întemeietorul dinastiei Basarabilor. Coroana ungară a încercat să includă Țara Româneasca în hotarele
regatului său, după exemplul Transilvaniei. Însă la 9-12 noiembrie 1330 armata regală a suferit
înfrângere în lupta de la Posada. Victoria lui Basarab a consfințit independența Țării Românești și
consolidarea instituțiilor sale politice și administrative.

Printre aceste state existau deosebiri, dar si similitudini. La baza Țării Românești și a Moldovei au stat
“descălecatele”. Ambele au obținut independență față de Ungaria. În ele au fost întemeiate mitropolii,
iar Instituția lor centrală era Domnia.Asemănările dintre Moldova și Voievodatul Transilvaniei sunt
acțiunile de catolizare și colonizare și cuceririle maghiare. Deosebirile dintre toate cele trei state ar fi:
domnitorii diferiți și faptul că Transilvania, față de Țara Românească și Moldova, a rămas în continuare
dependentă de Ungaria. O deosebire între Țara Românească și Moldova ar fi faptul că descălecatul se
bazează doar pe tradiții istorice în Țara Românească, pe când în Moldova acesta este confirmat de
izvoarele istorice.

Din cele studiate am ajuns la concluzia că, în perioada epocii medievale, statele românești au
întreprins anumite etape de unificare, însă doar unele au avut succes, căpătându-și independența.
Exemplu de eșec fiind Voievodatul Transilvaniei, care a rămas supusă Ungariei.

Zgurean Denis, clasa a X-a “B”