Caracterizarea Salomiei din „Istorisirea Zahariei Fântânaru” de Mihai Eminescu

Tema Istorisirea Zahariei Fântânaru din „Hanul Ancuței” acest text

este narat la persoana a III-a, dar se mai regăsește pe la începutul
textului și la persoana I.
În „Istorisirea Zahariei Fântânaru” Salomia sau lița Salomia este
nemulțumită de povestirea care a spus-o un orb pe care îl desprețuia așa
că îl îndeamnă pe Zahariea Fântânarul, el fiind cel mai tăcut om din han,
dar lița Salomia tot pe el l-a întrebat, să-i povestească istoria lui. Salomia
preia dreptul de autor și începe să povestească cum Zaharia a construit
fântâna și cum a dorit fata boierului. Aglaița să se sinucidă din cauza că
boierul nu era deacord cu relația ei cu un băiat din Războieni. Mătușa
Salomia este caracterizată indirect, deoarece povestea cu admirație
istorisirea fântânarului și părerea pe care o avea față de orb.
Din spusele lui Moș Constantin observăm că mătușa Salomia a fost o
femeie frumoasă mai ales în zilele sale când era tânără, ea purta la gât
mărgăritar...
Bărbații ca s-o cucerească pe Mătușa Salomia ieșeau prin preajmă și
îi arătau dinții.
Mătușa Salomia era o persoană răutăcioasă, deoarece nu era
mulțumită de istoria Mioarei spusă de bătrânul orb. Mătușa Salomia se
aseamănă mult cu povestea „Fata babei și fata moșneagului” cel mai
mult se aseamănă cu fata babei, am caracterizat-o pe mătușa Salomia cu
opera „Fata babei și fata moșneagului”, deoarece ambele personaje au
două fețe.
În concluzie pot spune că mătușa Salomia este o persoană rea, care
nu știe să prețuiască unele tipuri de persoane, chiar dacă a fost o femeie
frumoasă.
Elaborat de către Rebeja Alexandrina