REFERAT

Malnutriția la bătrâni

Malnutriția la această categorie de vârstă este un fenomen destul de frecvent, afectând în medie până
la 50% din populația vârstnică, preponderent pe cei din spitale și instituții de îngrijire. Pentru că e atât de
răspândită, malnutriția la vârsta a treia este un fenomen care a devenit de interes public.
Malnutriția reprezintă un dezechilibru nutrițional cauzat de excesul sau de lipsa unui nutrient din
alimentația noastră.
De ce apare malnutriția? Pentru că în general nu suntem informați despre modul în care ar trebui să
ne alimentăm adecvat, astfel încât să contracarăm deficiențele organismului care a îmbătrânit și care are
acum nevoi suplimentare. Toate aspectele prezentate până acum legate de îmbătrânire și de impactul pe care
îl au asupra alimentației, pot favoriza apariția malnutriției, dacă nu sunt luate măsuri la timp pentru a le
contracara.
Cele mai frecvente simptome care indică malnutriția sunt: scăderea în greutate, pierderea poftei
de mâncare, dezorientarea etc., acestea putând fi cu ușurință confundate cu manifestările altor afecțiuni.
timp, malnurtitia la persoanele varstnice poate duce la oboseala si la un risc crecut pentru afectiuni digestive,
pulmonare si cardiace. Batranii malnutriti au un risc crescut pentru deces. Malnutritia slabeste sistemul
imunitar, crescand riscul pentru pneumonie si ale infectii serioase
In timp, o nutritie proasta poate duce la anemie si slabiciune musculara care poate duce la caderi si
fracturi. O nutritie precara poate determina si coagularea sangelui, escare de decubit, depresie si alte
probleme de sanatate ale varstnicului.
O nutritie buna este in mod special importanta pentru varsnicul foarte bolnav sau la cel cu dementa.
Acesti pacienti au un risc mai mare de a fi internati in spital sau in azile de ingrijire pentru varstnici si sunt
vulnerabili la complicatii post-chirurgicale si alte probleme legate de o nutritie saraca.
Si adultii varstnici sanatosi si independenti au nevoie de o buna nutritie de asemeni – deseori,
problemele de nurtitie se dezvolta gradual. Identifiarea problemelor de dieta cat mai devreme posibil si
urmarea pasilor necesari pentru a manca corect poate face o diferenta foarte mare pe termen lung.
La prima vedere, cauza malnutritiei pare directa: prea putin hrana, o dieta saraca in nutrienti sau
absorbtie precara, probleme de alimentare sau de digestie legate de varsta inaintata. Dar deseori cauzele
malnutritiei sunt mai complexe.
Spre exemplu, adultii varstnici singuri, chiar si cei care sunt energici si care se descurca bine singuri,
deseori nu isi gatesc. Cina lor tipica poate fi doar o mana de popcorn sau o ceasca de ceai. O dieta saraca in
nutrienti acelereaza pierderea masei musculare si a fortei care apare odata cu imbatranirea.
Cumparaturile si gatitul devin mai dificile, ceea ce duce la tendinta de a se hrani mai simplu, dar si
mai sarac – cum ar fi paine prajita, cereale reci sau biscuiti sarati. Pana la urma, lipsa cronica de nutrienti
determina o fragilitate crescuta, dependenta si boala, care pot declansa depresia – care este o cauza de
scadere a apetitului.

Cauzele malnutritiei

Deseori, cauza malnutritiei nu este un singur eveniment ci o cascada de dificultati care poate include
factori fizici, sociali si psihologici.

Cauzele fizice ale malnutritiei

Pacientii varstnici au deseori probleme medicale care pot duce la scaderea apetitului sau la probleme
de alimentare. Acestea sunt:
1. Afectiuni cronice
Adultii in varsta pot avea afectiuni cronice, debilitante, care le afecteaza capacitatea de a face
cumparaturi si a gati. Mai mult, atat afectiunile acute cat si cele cornice determina o scadere a apetitului –

1
chiar si atunci cand aceste afectiuni duc la cresterea nevoilor nutritionale ale organismului. Dementa,
accidentul vascular cerebral si alte boli care afecteaza functionarea mentala au de asemeni o influenta
profunda asupra apetitului si a capacitatii de a prepara si consuma hrana sanatoasa. Deseori si cei care ii
ingrijesc au un risc, deoarece au tendinta de a-si neglija propria persoana pentru a se dedica celor pe care ii
iubesc.

2. Probleme de masticatie si inghitire

Problemele dentare, inclusive afectiunile gingivale, cariile si dantura defectuos potrivita, pot afecta gustul
alimentelor si pot face ca mestecarea sa fie aproape imposibila. Cand persoanele cu probleme de masticatie
consuma alimente cu valoare nutritionala mare, pot avea probleme de digestie. O mucoasa bucala uscata –
un efect secundar al multor medicamente – si boli precum Parkinson care afecteaza sistemul nervos, pot
interfera cu deglutitia.

3. Spitalizarea recenta
Bolile sau interventiile chirurgicale pot afecta foarte grav sanatatea varstnicilor, ducand deseori la pierderi
ale apetitului, slabiciune, scadere ponderala.

4. Probleme de absorbtie a nutrientilor (malabsorbtie)

Unele dintre modificarile fiziologice care apar odata cu inaintarea in varsta afecteaza modul in care
organismul absoarbe si folosesste nutrientii. In cazul multor varstnici, producerea anumitor enzime digestive
si acizi diminueaza, interferand cu metabolizarea proteinelor, absorbtia vitaminelor B 12, acid folic, si
posibil calciu si fier.

Absenta vitaminei B 12 poate avea un efect devastator asupra sistemului nervos, determinand mers nesigur,
slabiciune musculara, vorbire neclara si psihoza – semne si simptome similare cu cele ale bolilor legate de
varsta cum ar fi boala Parkinson si Alzheimer. Alte afectiuni – cancere ale tractului gastro-intestinal,
afectiuni infalamatorii ale colonului si chiar diareea – pot interfera absorbtia nutrientilor.
5. Medicamentele
Multe medicamente prescrise in mod obisnuit persoanelor varstnice pot contribui la malnutritie prin
suprimarea apetitului, alterarea gustului alimentelor, determinarea de greturi si varsaturi sau interferand
absorbtia. Aceste medicamente includ unele antidepresive, medicamente pentru scaderea hipertensiunii
arteriale si pentru osteoporoza, dar si medicamente banale care se elibereaza fara reteta cum ar fi aspirina.
Problema este deseori complicata de faptul ca multi varstnici iau mai multe medicamente care afecteaza
abilitatea de a manca si digera alimentele hranitoare.
6. Diminuarea mirosului si a gustului
Pentru multi oameni, harana este atat pentru supravietuire cat si pentru confort si placere, iar acest lucru
poate fi in mod special adevarat pentru persoanele in varsta. Totusi, mirosul si gustul diminueaza odata cu
inaintarea in varsta, furand alimentelor mult din savoarea lor. Desi un anumit grad de pierderea a
sensibilitatii pare sa fie o parte normala a imbatranirii, anumite medicamente, cum ar fi antibioticele scad
sensibilitatea gustativa si olfactiva. Asa cum pot face si unele afectiuni cum ar fi maladia Alzheimer.

7. Fragilitatea
Pierderi majore ale masei musculare si a grasimii pot determina pierderi ale apetitului datorita modificarilor
in chimia organismului, in special la varsnici care au afectiuni severe. Fragilitatea este o problema comuna
printre persoanele de varsta a treia. Expertii incearca sa determine cum intervine nutritia in aparitia
fragilitatii si modul cel mai bun de a trata malnutritia legata de fragilitate. Fragilitatea nu inseamna
intotdeauna pierdere ponderala – exista si varstnici supraponderali care sunt malnutriti.

Cauze sociale si psihologice

Uneori factorii sociali sunt legati de malnutritie. Acestia sunt:

1. Venitul limitat

2
Unii varstnici cu venituri mici flamanzesc, mai ales daca iau medicamente scumpe. Unii dintre ei trebuie
chiar sa aleaga intre medicamente si alimente.
2. Depresia
Desi deseori nerecunoscuta si netratata la adultii in varsta, depresia afecteaza un procent mare din persoanele
peste 65 de ani. Ca si in cazul altor aspecte ale imbatrinirii, motivele pentru care depresia este complicata
sunt: doliul, singuratatea, izolarea, problemele de sanatate, lipsa mobilitatii, alte afectiuni cum ar fi boala
Parkinson, cancerul sau diabetul, medicamentele, si insasi malnutritia care inrautateste depresia.
3. Reducerea contactelor sociale
Una dintre cele mai importante contributii la malnutritie o are viata solitara – si singuratatea si depresia care
o pot insoti. Contactele sociale au un efect pozitiv asupra unei alimentatii echilibrate, asupra cresterii
moralului si a starii de bine general, factori care contribuie la un apetit bun.
4. Dietele restrictive
Varstnici au un risc mai mare decat orice alt grup de a avea restrictii de dieta, cum ar fi limitarea consumului
de sare, proteine si zaharuri. Desi aceste diete au un rol important in tratarea unor afectiuni, ele pot face ca
hrana sa fie fara savoare, fada, ceea ce va duce la o scadere si mai accentuala a apetitului. Pentru acest
motiv, unii nutritionisti recomanda regandirea dietei restrictive daca aceasta poate interfera cu o nutritie
adecvata.

Simptome

Semnele malnutritiei la adultii varstnici sunt deseori ascunse, mai ales la persoanele care nu par sa aiba
factori de risc.

Pentru descoperirea problemelor inainte ca acestea sa devina mai serioase, trebuie ca:

- Varstnicul sa fie intrebat despre obiceiurile sale alimentare de catre rude, dar nu sunt suficiente doar aceste
informatii. Rudele ar trebuie sa incerce sa petreaca timp cu varstinicul in timpul meselor de acasa, nu doar la
restaurant sau cand acesta este invitat. Daca varstnicul este internat in spital sau intr-un azil, e important sa
fie vizitat in timpul meselor. Daca rudele sau prietenii sunt ingrijorati din cauza pierderii in greutate, pot fi
solicitate detalii despre continutul caloric al meselor de la dieteticianul spitalului sau al azilului. Daca
varstnicul locuieste singur, trebuie identificata persoana care procura alimentele.

- Identificarea problemelor fizice cum ar fi cicatrizarea tardiva a ranilor, aparitia de echimoze dupa
traumatisme minore sau dificultatile de masticatie datorate dentitiei incomplete sau defectuoase. De retinut,
ca nu toti varstnicii cu probleme de nutritie sunt slabi – in unele cazuri, malnutritia apare la adultii in varsta
care sunt supraponderali.

- Informatii despre medicamentele pe care le ia varstnicul, si cum afecteaza acestea apetitul si digestia.
Multe dintre medicamentele prescrise in mod obisnuit pot reduce senzatia de foame si impiedica absorbtia
nutrientilor. De asemeni, e bine ca varstincul sa ia medicamentele conform indicatiilor.

- Solicitarea catre medicul de familiei pentru unele investigatii de sange care sa evidentieize starea de
nutritie a rudei in varsta, cum ar fi nivelul de proteine (albumina serica, prealbumina), care pot ajuta la
identificarea malnutritiei cronice.
Malnutritia este o problema complexa, dar chiar si micile modificari pot face diferente semnificative
pentru sanatatea si bunastarea unei persoane in varsta.
1. Imbunatatirea dietei
Pentru a creste valoarea nutritiva, varstnicii e bine sa fie incurajati sa adauge unt de arahide sau alt unt de
oleaginoase pe paine sau biscuiti, pe fructele proaspete cum ar fi merele si bananele si pe legumele crude pe
care le consuma. Alte sugestii includ adaugarea de nuci sau germeni de grau in iaurt, fructe si cereale;
adaugarea unui albus de ou suplimentar in omleta, de branza topita in sandviciuri, legume, supe, orez sau
taietei.
2. Transformarea dietelor in mese atragatoare

3
Acest lucru se poate face prin folosirea de suc de lamaie, ierburi aromatice si condimente, prin folosirea de
legume in diferite culori, texturi si temperaturi. Daca pierderea gustului si a mirosului reprezinta o problema,
pot fi incercate arome mai puternice. Mestecatul cu grija poate duce la cresterea satisfactiei deoarece in acest
fel mai multe molecule de savoare vin in contat cu receptorii. Poate fi cerut si sfatul unui dietetician care
poate ajuta ca alimentele sa devina mai apetisante.
3. Planificarea unor gustari intre mese
Acest lucru poate fi in mod special de ajutor pentru persoanele care se satura repede. O portie de fructe sau
branza, o lingura de unt de arahide, sau chiar un milkshake pentru persoanele care nu au intoleranta la
lactoza pot fi suplimente de nutrienti si calorii.
4. Folosirea unor suplimente nutritionale
Varstnicii malnutriti au un risc mai mare de a a vea un deficit de proteine, vitaminele B6, B12, acid folic,
niacina, vitamina D, calciu si zinc. Suplimentele sunt importante deoarece pot ajuta la suplimentarea
nutrientilor care lipsesc, dar nu ofera proteinele sau caloriile necesare si nu ar trebui sa devina un substitut
pentru mese. Persoanele in varsta ar trebui sa vorbeasca cu medical de familie inainte de a lua orice
supliment alimentar.
5. Ajutorul din afara
Daca varstnicul este foarte fragil ar trebui angajat un ajutor la domiciliul acestuia care sa-l ajute sa-si prepare
hrana. In unele locuri exista voluntari ai organizatiilor religioase care ofera ajutor persoanelor care nu se mai
pot descurca singure.
6. Implicarea medicului
Apartinatorii ar trebui sa discute cu medicul despre schimbarea medicamentelor care inhiba apetitul si
afecteaza statutului nutritional si sa faca un screening pentru problemele de nutritie in timpul vizitelor de
rutina. De asemeni, medicul trebuie informat daca rudele sau prietenii unei persoane in varsta observa ca
aceasta a pierdut in greutate. Daca se suspecteaza prezenta unei depresii, aceasta trebuie comunicata
medicului. Pentru problemele de masticatie e bine sa fie consultat un stomatolog.
7. Mesele sa devina ocazii sociale
Acesta poate fi cel mai important pas in combaterea malnutritiei; persoanele in varsta se simt mai bine cand
au companie. E bine ca varstnicii sa fie invitati la masa cat mai des posibil. Sau pot fi incurajati sa sa-si
invite prietenii la masa.

8. Exercitiul fizic regulat

Multi varstnici, chiar si cei cu probleme serioase de sanatate, pot beneficia de pe urma unor exercitii fizice
zilnice – stimuleaza apetitul, ajuta la ameliorarea depresiei si intareste musculatura si oasele. Exercitiile de
rezistenta – cum ar fi ridicarea de greutati – pot fi in mod special benefice pentru cresterea fortei si a masei
musculare si pentru imbunatatirea apetitului. Exercitiile efectuate in compania altora ofera de asemeni
motivatie si interactiune sociala.