COLEGIUL “SPIRU HARET”, MUNICIPIUL PLOIEŞTI

PROIECT DE CERTIFICARE
A COMPETENŢELOR PROFESIONALE
NIVEL 4

CALIFICAREA: TEHNICIAN MECATRONIST

TEMĂ PROIECT:

ACTIONARE
ELECTRO-PNEUMATICA 2

ÎNDRUMĂTOR
PROF. S. S.
ABSOLVENT
CONSTANTIN-CRISTIAN
CLASA a XII-a H

2017-2018
 CUPRINS

Argumentul 3
Cap.1 Acţionare electropneumatică 2 6
Cap.2 Elemente componente 7
Cap.3 Întreţinerea şi detectarea defectelor instalaţiilor pneumatice 10
Cap.4 Norme de securitate şi sănătate în muncă şi de prevenire şi stingere a 13
incendiilor în atelierele mecano-electronice
Bibliografie 14
Anexe 15

2
 ARGUMENTUL

Mecatronica este combinația sinergeticǎ şi sistematicǎ a mecanicii,electronicii ṣi a informaticii în

timp real.
Termenul de mecatronicǎ a fost introdus de un inginer de la compania japonezǎ « Yaskawa » în
1969.Astfel termenul a apǎrut în mod oficial în Franța in Larousse 2005.
Mecatronica este rezultatul evoluției firești în dezvoltarea tehnologicǎ. Tehnologia electronicǎ a
stimulat aceasta evoluție. Dezvoltarea microelectronicii a permis integrarea electromecanică. În urmatoarea
etapǎ, prin integrarea microprocesoarelor în structurile electromecanice, acestea devin inteligente ṣi, astfel
s-a ajuns la mecatronicǎ.
Tehnologia mecatronica aduce in centrul atentiei problema informatiei care, este componenta
datatoare de ton in raport cu materialul si energia.
Tot ceea ce numim astăzi produs de înaltă tehnicitate este produs mecatronic. Exemplele de
produse mecatronice includ automobilul modern (automobilul mecatronic) la care putem aminti
managementul motorului, sistemele de siguranţă active şi pasive, suspensia activă, maşinile-unelte cu
comandă numerică, tehnica de calcul, tehnica de telecomunicaţii, aparatura de cercetare, roboţii, aparatura
biomedicală, aparatura electrocasnică.
Mecatronica s-a născut ca tehnologie şi a devenit foarte curând filosofie care s-a răspândit în
întreaga lume. În ultimii ani mecatronica este definită simplu: ştiinţa maşinilor inteligente. Apariţia
mecatronicii este rezultatul firesc al evoluţiei în dezvoltarea tehnologică. În opinia japonezilor,
mecatronica este tehnologia mecanică cerută de societatea informaţională.
Mecatronica se diferenţiază net de tehnologia tradiţională. În tehnologia tradiţională, elementele de
bază sunt materialul şi energia. În mecatronică, acestor două elemente li se adaugă informaţia.
Tehnologia mecatronică şi principiile mecatronice în educaţie au condus la definirea filosofiei
mecatronice. Pentru practica inginerească această filosofie a marcat saltul de la ingineria tradiţională,
secvenţială, la ingineria simultană sau concurentă (paralelă).
Sistemele mecatronice sunt caracterizate de faptul că stochează, procesează, analizează semnalele
obţinute şi execută sarcini adecvate. Scopul este de a extinde şi de a completa sistemele mecanice cu
senzori şi microprocesoare pentru a crea produse fiabile şi inteligente.

Rolul acţionarilor pneumatice. Avantaje. Dezavantaje

1 Rolul acţionărilor pneumatic

Utilizarea acţionărilor şi comenzilor pneumatice este extinsă în prezent practic în toate ramurile industriale.
Sistematizarea domeniilor de utilizare a acestor acţionări şi comenzi poate fi făcută pornind de la
clasificarea operaţiilor de lucru. Pornind de la tipul de mişcare, impusă, elementele pneumatice pot fi
folosite sub următoarele forme:
– elemente cu mişcare liniara în care se încadrează cele de avans precum şi cele de tipul unităţilor
pneumohidraulice de translaţie;
– elemente de mişcare liniară pas cu pas din care fac parte dispozitivele de avans cu comandă intrinsecă
pentru diferite lungimi de cursă, reglabile, reversibile şi limitate;
– elemente cu mişcare oscilatorie în care se încadrează cilindrii oscilanţi în domeniul de pînă la 180, 290
sau chiar 360;

3
– elemente cu mişcare circulară pas cu pas ca de exemplu masa rotativă cu posibilităţi de fixare a unui
număr corespunzător de paşi în cadrul unei rotaţii complete;
– elemente cu mişcare rotativă de tipul motorului pneumatic care poate dezvolta o putere de pînă la 25 CP.
În continuare sunt prezentate câteva exemple de aplicare a acţionărilor si comenzilor pneumatice care, cu
mici modificări, se întâlnesc aproape în toate domeniile şi anume:
– pentru echiparea uneltelor pneumatice se utilizează cilindrii cu simplă şi dublă acţiune folosiţi pentru
fixările pieselor care urmează a fi prelucrate; dispozitivele de fixare pneumatice pot fi concepute şi
construite pentru a fi acţionate manual sau automat, acestea din urmă avînd un domeniu larg de aplicaţii;
– pentru realizarea dispozitivelor de alimentare a maşinilor-unelte de prelucrare a pieselor metalice sau a
lemnului;
– pentru asamblarea mai multor piese în operaţii de montaj se apelează la staţii pneumatice dispuse în serie
sau pe o masă rotativă care pot asigura chiar şi operaţiile de înşurubare;
– pentru efectuarea operaţiilor de prelucrare a metalelor: prin aşchiere (găurirea metalelor uşoare şi
neferoase, oţelului precum şi a lemnului, pentru diametre, în general, sub 10 mm), frezare prin asigurarea
avansului obţinut cu ajutorul dispozitivelor pneumatice sau pneumohidraulice şi prin deformarea plastică la
nivelul unor forţe de cel mult 0,3 kN prin folosirea preselor pneumatice de gabarit redus;
– pentru echiparea maşinilor de prelucrat lemnul cu dispozitive pneumatice de fixare precum şi pentru
asigurarea avansului;
– pentru prelucrarea maselor plastice în care intervin uneltele de tensionare pneumatice, la producerea
semifabricatelor din mase plastice, în scopul prelucrării termoplastelor precum şi în tehnica împachetării cu
mase plastice;
– pentru realizarea operaţiilor de măsurare a lungimilor la maşinile de prelucrat sau la instalaţiile de sortare
automată prin mijloace pneumatice;
– pentru formarea prin presare a plăcilor de beton utilizate în domeniul construcţiilor precum şi pentru
realizarea operaţiilor de dozare a materialelor necesare preparării betonului şi introducere acestora în
betoniere;
Pentru asigurarea transportului unor obiecte mai mari, ca de exemplu, a plăcilor de carton, lăzilor sau a
unor obiecte compuse din mai multe repere; de asemenea sunt folosite în mod curent utilaje de ridicat
prevăzute cu motoare pneumatice. Un domeniu aparte îl constituie tehnica pneumatică de transport pentru
materiale granulate prin tubulaturi, mediul de transport fiind chiar aerul comprimat.

2 Avantajele acţionărilor pneumatic

Acţionările pneumatice şi-au găsit aplicaţii în domenii ale tehnicii extrem de variate, pentru cele mai
diferite scopuri. Acest fapt se datorează avantajelor prezentate de aceste acţionări :
– datorită vitezelor de lucru şi de avans mari, precum şi momentelor de inerţie mici, durata operaţiilor este
mică.
– acţionările pneumatice pot fi foarte rapide: utilizând elemente logice sau convertoare electropneumatice
se pot realiza instalaţii cu funcționare în ciclu automat, care oferă productivitate mare;
– forţele, momentele şi vitezele motoarelor pot fi reglate uşor, utilizând dispozitive simple;
– supraîncărcarea motoarelor pneumatice nu introduce pericol de avarii;
transmisiile pneumatice permit porniri, opriri, dese şi schimbări de sens bruşte, fără pericol de avarie;
– aerul comprimat este relativ uşor de produs şi de transportat prin reţele este nepoluant şi neinflamabil;
– poate fi stocat în cantităţi apreciabile;
– pericolul de accidentare este redus;

3 Dezavantajele acţionărilor pneumatic

În comparaţie cu alte tipuri de acţionări (hidraulice, electrice) acţionările pneumatice prezintă următoarele
dezavantaje:
– datorită limitării presiunii de lucru forţele şi momentele oferite de motoarele pneumatice sunt reduse;
– compresibilitatea aerului nu permite reglarea precisă a unor parametri de funcţionare, de exemplu
menţinerea constantă a unor viteze mici de deplasare;
– aerul nu poate fi complet purificat cu costuri rezonabile, fapt ce duce la uzura unor piese prin eroziune şi
abraziune precum şi la coroziunea componentelor;

4
– în anumite condiţii de mediu şi funcţionare, există pericol de îngheţ;
Acţionările pneumatice sunt utilizate: în industrie cu pericolul de incendii, explozii: metalurgie, chimie,
minerit, prelucrarea lemnului, termocentrale.

5
 CAP.1
ACTIONARE ELECTROPNEUMATICĂ 2

Elemente componente:

1.Compresor
2.Distribuitor 3/2 normal închis cu actuator şi revenire prin arc
3.Cilindru cu simplu efect
4.Sursa de curent electric
5.Actuator pentru comanda distribuitorului
6.Intrerupator normal deschis cu buton

Explicarea modului de functionare:

La apăsarea unuia din cele doua întrerupătoare, circuitul de curent electric se va închide, astfel activând
actuatorul pentru comanda distribuitorului. Actuatorul va transmite semnal distribuitorului 3/2, care o sa
comute pe cealaltă poziție, lăsând aerul comprimat sa ajungă din compresor in cilindrul cu simplu efect,
tija acestuia deplasându-se spre dreapta.

6
 CAP.2
ELEMENTE COMPONENTE

1.Compresor

Compresorul este un aparat electric ce transforma energia mecanica in presiune.

Functionarea cumpresorului se bazeaza pe un principiu simplu: creșterea presiunii unui gaz (de regulă aer)
și diminuarea progresivă a volumului. Sistemul cel mai des întâlnit este cu debit pozitiv. Prin umplerea cu
aer a rezervorului și prin scăderea volumului acestuia la doar o fracțiune din cel inițial se creează
presiunea. Instrumentul folosit poate fi un piston, o diafragmă sau un șurub rotativ.

2.Distribuitor 3/2 normal inchis cu actuator si revenire prin arc

Distribuitorul are rolul de a dirija aerul comprimat pe anumite cai. Un distribuitor este alcatuit din doua
parti principale:
-partea pentru distribuire
-partea pentru comanda
Partea de distributie are ca rol realizarea conexiunilor intre racordurile distribuitorului conform schemei de
comutare la primirea unei comenzi.
Partea de comanda are rolul de a determina comutarea etajului de distributie conform comenzilor date.
Elementele componente ale distribuitorului:
1.corp
2.elementul mobil
3.capace

7
3.Cilindru cu simplu efect
Cilindrul pneumatic este un element de acţionare care permite transformarea energiei aerului comprimat
într-un lucru mecanic. Un cilindru pneumatic este supus unor presiuni generate de aerul comprimat care
determină obţinerea unor mişcări liniare sau rotative într-un sens şi apoi în celălalt.
Cilindrul pneumatic cu simplu efect este cilindrul care efectuează un lucru mecanic într-un singur sens de
deplasare a pistonului. El permite exclusiv fie împingerea, fie tragerea unei sarcini, fiind utilizate numai
poziţiile extreme.
Un cilindru pneumatic cu simplu efect nu are decât un singur orificiu de intrare a aerului sub presiune şi nu
dezvoltă efort decât într-o singură direcţie. Cursa de retur sub vid este realizată prin destinderea unui resort
de revenire existent în corpul cilindrului.

4.Actuator

8
Actuatorul este un component pneumatic al carui scop este de a deplasa si controla un sistem sau
mecanism, spre exemplu activarea unui distribuitor.
Un actuator necesita un semnal de comanda si o sursa de energie. Semnalul de control este o energie
relativ scazuta si poate fi un semnal electro-magnetic.Cand primeste un semnal de comanda, actuatorul
raspunde prin transformarea energiei semnalului in energie mecanica.

5.Intrerupator normal deschis cu buton

Intrerupatorul este un tip de cuomutator utilizat pentru controlul unor aparate sau numai a unor funcții ale
acestora. Intrerupatoarele sunt de diferite forme și dimensiuni și se găsesc în tot felul de dispozitive, deși în
principal în echipamentele electrice și electronice. Intrerupatoarele sunt în general activate atunci când este
apăsat cu un deget. Permite fluxul de curent în timp ce acționat. Când nu mai este apăsat revine în poziția
inițială.
Acesta poate fi de tipul normal deschis - ND sau normal inchis - NI.

9
 CAP.3
ÎNTREŢINEREA ŞI DETECTAREA DEFECTELOR INSTALAŢIILOR
ELECTROPNEUMATICE

1. Punerea în exploatare şi rodarea compresoarelor cu piston

Un compresor nou sau unul reparat trebuie pornit cu mare atenţie.

Compresorul se porneşte întotdeauna în gol până la încălzirea lui. Se controlează presiunea la
manometrul de ulei. În timpul funcţionării în gol se va controla :
- presiunea uleiului de ungere;
- funcţionarea perfectă a supapelor;
- funcţionarea dispozitivului de acţionare;
- etanşeitatea garniturilor;
- ungerea cilindrilor;
- debitul apei de răcire;
- etanşeitatea flanşelor de legătură ale conductelor.

După 10 -15min. de funcţionare în gol se trece timp de 40 - 45 min. în regim sarcină, presiune 4 at,
la 6 at şi apoi la presiunea normală de 7 at timp de o oră.
După fiecare probă se controlează supapele de aspiraţie şi refulare, iar după oprirea compresorului,
se controlează starea următoarelor piese:
- lagărele arborelui cotit;
- lagărele bielelor (la capul şi piciorul bielei);
- segmenţii pistonului;
- suprafaţa interioară a cilindrilor;
- glisierele capului de cruce;
- eventualele defecte ce apar se vor înlătura.

Compresorul se opreşte imediat dacă: se constată vibraţii puternice, zgomot exagerat sau indicaţii
exagerate ale ampermetrului sau manometrului, temperatura apei de răcire şi a uleiului depăşeşte valoarea
prescrisă, lipsa apei de răcire, uleiul nu circulă prin vizoare, ampermetrul motorului electric de acţionare
indică o supraîncărcare.

Defecţiuni în funcţionarea compresoarelor cu piston

Cauzele compresorului Dacă cilindrii Depăşirea repetată a presiunii

încălzirea exagerata a
maşinii
scăderea debitului
mărirea puterii necesare
pentru acţionare
depuneri de ulei ars pe
compresorului sunt răciţi finale a aerului, are următoarele
insuficient se produce  consecinţe
fluidizarea uleiului de uns  încălzirea exagerata a
compresorului
depunerea de ulei ars pe creşterea puterii necesare pentru
supapele de refulare  acţionare
deteriorarea lagărelor, a uzura prematură a compresorului
cămăşii cilindrului 
uzura supapelor maşinii

10
supapele de refulare a aerului
comprimat
uzura prematură a maşinii scăderea
debitului compresorului
creşterea puterii necesare
pentru acţionare

11
2. Exploatarea şi întreţinerea compresoarelor cu piston
Tehnologia de
Principalele
întreţinere,
operaţii ce se
Sistemul de revizie,
Reparaţii execută în Documentarea
revizii remediere a
curente cadrul tehnică
tehnice utilajului sau
reparaţiei
dispozitivului
curente
respectiv
Întreţinea Demontarea parţială a înlocuirea studierea La utilajele de
mecanismelo pieselor cu uzură pieselor documentaţiei construcţie
r de comandă frecventă, deteriorate referitoare la modernă este
şi acţionarea recondiţionarea, repararea sau utilajul care este caracteristică
utilajului reglarea, înlăturarea înlocuirea supus reparării  tendinţa de a
jocurilor şi strângerea aparatajului de cartea tehnică a utiliza tot mai
pieselor slăbite comanda şi utilajului multe sisteme
curăţirea, spălarea pornire  schema electrice,
complectă a înlocuirea echipamentului hidraulice sau
aparatajului şi cuplajelor şi hidropneumatic pneumatice de
schimbarea după caz a frânelor lista pieselor reglare continuă a
uleiului; înlocuirea electromagnetic componente vitezelor de
pieselor uzate  e şi a lista pieselor de acţionare,
verificarea limitatoarelor de schimb obţinerea unor
dispozitivelor de cursă instrucţiuni de forţe mari,
comandă automată, înlocuirea exploatare şi sisteme de
limitatoarelor de cursă ; parţială a întreţinere prindere şi fixare
recondiţionarea bobinajului fise de a utilajelor cu
instalaţiilor de motoarelor şi a constatare ajutorul
alimentare deteriorate  altor aparate documente mecanismelor
înlocuirea periilor, electrice referitoare la pneumatice etc.
recondiţionarea şi revizii, normative
spălarea lagărelor, departamente de
înlocuirea întreţinere şi NTS
contactelor arse,
suflarea prafului la
electromotoare.
Montarea compresoarelor cu piston urmăreşte prescripţiile uzinei constructoare. Fundaţia compresorului
se scliviseşte, pentru a împiedica pătrunderea uleiului sub placa de bază. La montarea propriu-zisă a
compresorului se va controla aşezarea arborelui cotit în lagărele plăcii de bază, se verifică deformaţia între
braţele manetoanelor în timpul unei rotaţii de 180o. Se verifică jocul axial al lagărelor, montarea pistonului,
etanşările cu calibru de 0,03mm.

12
 CAP.4
NORME DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ŞI DE
PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR ÎN ATELIERELE
MECANO-ELECTRONICE.

Pentru imbunatatirea conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de
munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri si sarcini ce revin atat conducatorului
locului de munca dar si lucratorului.
Acestea sunt :
- asigurarea iluminatului, incalziri si ventilatie in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de proiectie a muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau
legat
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire si
inversare a sensului de miscare
- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze
inflamabile sau toxice
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite, sculele se
vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate
- ciocanele trebuie sa aiba cozi de lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis lucrul cu
ciocanele, nicovalele care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare.

* Este interzisa exploatarea aparatelor, utilajelor, echipamentelor si a instalatiilor cu elemente metalice

nelegate la pamant, pentru scurgerea electricitatii statice, precum si a celor cu instalatii de punere la
pamant incomplete, defecte sau a caror priza de pamant nu are rezistenta corespunzatoare.
*La locurile de activitate din aceste incaperi se afiseaza instructiuni si reguli specifice de prevenire si
stingere a incendiilor si dupa caz, la intrarea in ateliere si laboratoare precum si in interiorul acestora se vor
inscriptiona si monta indicatoare avertizoare de pericol.
* In atelierele si laboratoarele cu pericol de incendiu (cu risc mediu si mare de incendiu) se interzice
intrarea persoanelor care nu lucreaza in aceste incaperi. Totodata in aceste incaperi nu este permis accesul
cu tigari, chibrituri ori alte surse de foc.
* La inceperea lucrarilor laborantul care intra primul in incaperea de lucru, inainte de aprindere a luminii
trebuie sa se convinga ca atmosfera din incaperea respectiva nu prezinta pericol de explozie. In cazul
constatarii prin miros a prezentei gazelor sau vaporilor va lua masuri de inlaturare si remediere a cauzei
care a provocat emanatia de gaze sau vapori. Lucrul in incaperea respectiva se va face numai dupa aerisirea
acesteia. Acolo unde exista posibilitati, dupa caz, se vor lua probe cu aparate speciale de masura si control.

13
 BIBLIOGRAFIE

- Mariana Robe, si colectivul - MECATRONICA, manual pentru clasa XI- a, Delta Publishing House
- Mariana Robe, si colectivul – MECATRONICA, manual pentru clasa XII- a, Delta Publishing House
- Mariana Robe, si colectivul – MECATRONICA, indrumar de laborator pentru clasa XI- a, Delta
Publishing House
- FESTO DIDACTIC – INITIATION A LA TECHNIQUE PNEUMATIQUE,manual
- FESTO-MANUAL FOR THE ELECTRONICS AND MECHATRONICS INDUSTRY,manual
- Actionari Pneumatice – V. Cosoarba, Th. Demetrescu, Gh. Georgescu – Azuga – Editura Tehnica
- Manual De Pregatire pentru Concursul de Mecatronica – Festo Romania
- Mecatronica - Manual clasa a XI-a - Doina Dick
- Actionari pneumatice in mecatronica – clasa a XII a , EIVO, 2008 – Radu Luncan
- Masurari Electrice si Electronice pt. cls. aX-a, aXI-a si aXII-a , EDP, 1996 -Eugenia Isac
- Masurari Electrice si Electronice, Sinteze Pt. Bacalaureat-Ed. Economica Preuniversitaria 2000-Dragos
Cosma, Tatiana Balasoiu,Tania Sandu
- Masurari Tehnice, Manual X, 2005, Editura Aramis
- Elemente de Comanda si Control Pentru Actionari si Sisteme de Reglare Automata, Editura Didactica si
Pedagogica, 2002
- Aurel Ciocîrlea si colectivul – SENZORI SI TRADUCTOARE, manual pentru clasa a XI – a,ruta directă,
CD PRESS

14
 ANEXE

 aplicaţii ale acţionarilor pneumatice

 CD-ul cu proiectul tehnoredactat şi prezentarea POWER POINT

15
 ANEXA 1

16
 ANEXA 2

ANEXA 3

17