Sunteți pe pagina 1din 20

1.

Administrația publică se caracterizează prin aceea ca:


a. se identifica cu administrația de stat;
b. include si activitatea administrației publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii
publice;
c. este străns legată de puterea executivă si se confundă cu aceasta.
2. Sunt principii ale administrației publice:
a. principiul legalitătii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
b. principiul ierarhiei autorităților si actelor administrativ-fiscale;
c. principiul transparentei decizionale. Sau toate 3
3. Principiul ierarhiei este expresia raporturilor stabilite intre:
a. organele administratiei publice centrale si organele administrației publice locale;
b. Guvern si ministere, in cadrul unor raporturi de subordonare;
c. Guvern si autorităti ale administratiei publice locale, In cadrul unor raporturi de tutelă administrativă.
4. Nu sunt principii ale administratiei publice:
a. principiul discontinuității;
b. principiul operativitătii;
c. principiul oportunitătii.
5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele:
a. Intre sistemul administratiei publice si partidele politice nu există relatii speciale;
b. In statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administrației
publice este subordonat structural si functional partidului politic respectiv;
c. in statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe
cu sistemul administratiei publice.
6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele:
a. functiile de demnitate publică din ministere si din autoritățile administrative autonome sunt ocupate de
oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;
b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul
administratiei le ia pentru restructurarea puterii executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de
ordonanțe;
c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în relatii cu grupurile de
presiune, ca elemente ale sistemului politic, cum sunt grupările sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale
minoritătilor nationale.
7. Relatia dintre știința administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizează prin urmatoarele
aspecte:
a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fata de stiinta administrației;
b. stiinta administrației se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil administrației publice,
folosind rezultatele obtinute de stiintele juridice;
c. intre dreptul administrativ si stiinta administratiei există o relatie similară celei
existente între dreptul public si dreptul privat, între administrația publică si administrația privata.
8. Principiul fundamental al administrației publice este:
a. principiul legalității;
b. principiul organizării ierarhice:
c. principiul realizării programului de Guvernare.
9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:
a. hotărârile Guvernului;
b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate in unitățile administrativ-
teritoriale;
c. doctrina si jurisprudența.
10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:
a. hotararile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritătile administratiei
publice locale: consiliile judetene, consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;
b. Constituțiile Romanici
c. contractele administrative.

11. Raporturile de drept administrativ au in conținutul lor:


a, acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură
cu organizarea executării si executarea în concret a legii si se stabilesc numai in activitatea organelor
administrației publice;
b. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ. care sc formează în
legătură cu organizarea executării si executarea in concret a legii;
c. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, in general, si a dreptului administrativ,
in special, care se formeaza in legătură cu organizarea
executării si executarea în concret a legii.

12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:


a. numai in activitatea organelor administratiei publice;
b. in activitatea organelor administratiei publice si în domeniul de activitate al altor autorităti
publice, cum sunt organcle puterii legislative, organele autoritătii judecătoresti ori în domeniul de
activitate al unor institutii publice sau dc interes
public,
c. numai în domeniul de activitate al institutii publice sau dc interes public.

13.Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a. categoria raporturilor juridice de subondonare ierarhică;
b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a paniculaților fată de organele administratiei publice.

14. Performantele organelor administrației publice sunt in directă legătură cu:


a. calitatea oamenilor care formează personalul acestora;
b. competenta si atributiile specifice care le sunt conferite de lege si de actul normativ subsecvent de
organizare si functionare;
c. capitalul social initial, constituit din resursele materiale si financiare puse la dispozitie de către stat.

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din: a. din retinerea,
potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările dispuse in cadrul activitătii lor specifice;
b. de la bugetul de stat, in completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate funcționării
instituției publice in raport cu domeniul specific de activitate;
c. din fondurile cu caracter nerambursabil.

16. Competenta organelor administratiei publice este:


a. acel element definitoriu. care le dă dreptul de a actiona in regim de autoritate supremă in domeniul specific
de activitate;
b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona in regim de drept administrativ, pe baza si in
executarea legii;
c. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona in regim de drept public. raportat exclusiv la
necesitatea satisfacerii depline a interesului public general.

17. Competenta organelor administrației publice este:


a. ansamblul atribuțiilor publice conferite acestora de lege pentru a acționa pe baza si in executarea legii,
efectuând acte administrative, operații administrative si/sau simple operatii materiale;
b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si in executarea legii,
efectuănd operatii administrative cu caracter normativ sau individual, constănd in acte administrative si/sau
simple operatii materiale;
c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si In
executarea legii.

18. Atributia publică este definită ca fiind:


a, operațiunea administrativă prin a cărei Indeplinire se realizează competenta organului administratiei publice;
b. investirea legală cu anumite prerogative:
c. dreptul de a lua o anumită decizie si obligatia de a face acest lucru.

9,Capacitatea de drept administrativ reprezintă:


a. aptitudinea organelor administrației publice de a actiona pe baza si in executarea legii;
b. competenta de a face acte administrative;
c. dreptul pe care il au organele administratiei publice de a participa la raporturile de drept administrativ.

20. Sunt elemente constitutive ale personalitătii juridice a organelor administrației publice:
a. existenta unui colectiv cu o organizare de sine stătătoare. ceea ce inseamnă o structură internă, organe de
conduccre, competenta acestora, modul de re organizare, etc., care să-i permită sa participe la raporturile
juridice ;
b. un patrimoniu propriu, constănd in capitalul social initial, deosebit de cel al altor persoane juridice,
precum si de cel al persoanelor ce formează colectivul a cărui expresie este persoana juridică;
c. un anumit scop, in acord cu interesele generale ale partidului de guvernămănt, in raport cu care se
definește capacitatea sa juridică.

21. În cazul organelor administratiei publice, lipsa calitatii de subiect de drept civil are drept consecinta:
a. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage. in mod necesar, lipsa capacitătii juridice atăt in dreptul
constitutional cat si in dreptul administrativ;
b. lipsa calitătii de subiect de drept civil atrage, in mod necesar, lipsa .pacitătii juridice in dreptul
administrativ, dar nu si in dreptul constitutional;
c. lipsa calitătii de subiect de drept civil nu echivalează cu lipsa unei capacităti juridice in dreptul
constitutional sau in dreptul administrativ.

22. Organele administratiei de stat se infiintează prin urmatoarele acte administrative:


a. decizie a organului de conducere, numit de organul ierarhic superior;
b. actul de dispozitie al organului competent al puterii sau administratiei;
c. actul de dispozitie al puterii din care face parte, respectiv legislativă, executivă sau judecătorească.

23. Este element component obligatoriu al organelor administratiei publice:


a. capacitatea juridică de drept
b. personalitatea juridică;
c. competenta.

24. Prin structură teritorială a sistemului administratiei publice se intelege:


a. clasificarea organelor administratiei publice in functie de unitatea administrativ-teritorială in raza căreia
isi au sediul;
b. temeiul de drept al impărtirii organelor administratiei publice in organe centrale, organe locale si
autorităti autonome;
c. organizarea sistemului administratiei publice in raport cu teritoriul statului si al unitătilor administratiei
teritoriale.

25. Sunt criterii de organime a sistemului organelor administrației publice:


a. criteriul teritorial;
b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;
c. criteriul funcțional.

26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se împart


a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;
b. organe centrale si organe locale;
c. Parlament, Guvern, ministere si autorităti ale administratie publice.

27. Atributiile generale ale Presedintelui Romăniei privesc:


a. legiferarea împreună cu Parlamentul Romaniei;
b. domeniul politicii externe;
c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

28. Atributiile Presedintelui Romăniei ca sef al Executivului privesc:


a. desemnarea candidatilor pentru functiile de
b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament;
c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de remaniere.

29. Pot fi atacate in contencios administrativ decretele emise de Presedintele Romăniei care privesc:
a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului1n caz de remaniere;
c. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgentă. in cazul in care au fost
emise cu exces de putere.
30. Limita maximă a mandatului Guvernului este dată de:
a. durata mandatului Parlamentului;
b. adoptarea unei motiuni simple:
c. organizarea alegerilor generale pentru Camera Deputatilor si Senat.

31. Guvernul isi exercită mandatul pănă la data:


a. validării mandatelor deputatilor si senatorilor de fiecare cameră in parte, moment in care se consideră că
Parlamentul poate functiona din punct de vedere constitulional si regulamentar;
b. constatării rezultatelor alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat;
c. desemnarii candidatului la functia de prim-ministru.

32. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari:


a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică
b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organică:
c. primul-ministru si ministri.

33. Functia de membru al Guvernului este incompatibilă cu:


a. exercitarea functiei de deputat sau senator;
b. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizată in cadrul organizatiilor cu scop
comercial;
c. exercitarea unei functii publice in scrviciul unei organizatii străine prevăzute în acordurile si conventiile
la care Romănia este parte.

34. Mandatul de membru al Guvernului nu incetează:


a. in urma demisiei;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. in urma unei motiuni simple care a vizat activitatea acestuia.

35. Actele Guvernului se adoptă astfel:


a. prin consensul membrilor prezenti ai Guvernului;
b. cu majoritate calificată, in cazul participării la sedintă a Președintelui Romăniei;
c. cu votul a 2/3 din numărul membrilor Guvernului in cazul actelor care cresc ordinea publică si siguranta
natională.

36. Cvorumul necesar pentru sedintele Guvernului este reprezentat de:


a. majoritatea calificată a membrilor:
b. majoritatea membrilor;
c. toti membrii Guvernului.

37. Proiectele de hotărări si de ordonante supuse adoptării Guvernului pot fi initiate de:
a. ministere;
b. prefecturi.,
c. consiliile judetene si consiliile locale, in nume propriu.

38. Autoritătile administrative autonome se pot intiinta prin unul din urmatoarele acte normative:
a. prin hotărăre a Guvernului;
b. prin hotărăre a consiliului local sau judetean in raport cu interesul public, local sau judetean;
c. prin lege organică.

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale isi
desfăsoara activitatea:
a. in coordonarea Guvernului;
b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;
c. in afara oricarui control constitutional.

40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele
caracteristici:
a. sunt sustrase controlului Guvernului;
b. pot fi sustrase oricărei forme de control;
c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară instituției administrative autonome emitente.

41. Au statutul de autorități administrative autonome:


a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constitutională;
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Aehizitiilor Publice.

42. Institutia prefectului reprezinta:


a. un organ al administratiei publice locale;
b. un organ unipersonaI al administratiei ministeriale, având competentă teritorială limitată la unitatea
administrativ-teritorială 1n care isi desfăsoară activitatea;
c. o institutie administrativii autonomă, avand competență teritorială limitată la unitatea administrativ-
teritorială in care isi desfăsoară activitatea.

43. Prefectul este numit si revocat:


a. de Guvern;
b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea partidelor politice, cate formează coaliția de guvernare.

44. Institutia prefectului isi desfăsoară activitatea:


a. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul Afacerilor si Interne;
b. potrivit principiului autonomiei locale, in raport cu autoritătile administratiei publice locale;
c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice
locale.

45. Prefectul si subprefectul fac parte din:


a. categoria înalților functionari publici;
b. categoria persoanelor care ocupă functii de demnitate publică;
c. categoria personalului autoritătilor administratiei publice locale.

46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului urmatoarele:


a. verificarea legalități actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de
autoritătile administratiei publice locale si judetene;
b. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locate si judetene, a prioritătilor de dezvoltare
teritorială;
c. exercitare controlului de tutelă administrativă.

47. In exercitarea atributiilor legale ce îi revin, prefectul emite:


a. decizii si instructiuni;
b. instructiuni si ordine;
c. ordine.

48. Intre altele, sunt principii ale administratiei publice locale si urmatoarele:
a. principiul descentralizării serviciilor publice;
b. principiul deconcentrăni serviciilor publice de interes local;
c. principiul autonomiei locale a serviciilor publice deconcetrate.

49. Consiliile locale nu sunt:


a. autorități reprezentative ale administratiei publice locate;
b. autorități cu caracter colegial si deliberativ;
c. autorităti cu competentă specială in limitele unitătii administrativ-teritoriale.

50. Consiliile locale si primarii sunt:


a. autoritati administrative autonome
b. autoritati intre care se stabilesc si raporturi de subordonare;
c. autorităti care realizează programul de guvernare in unitatea administrativ teritorială in care au fost alese
.
51. Consiliul judetean este:
a. autoritate a administratiei publice care asigură conducerea activitătii consiliilor locale comunale si
orăsenesti, in vederea realizării serviciilor publice de interes judetean;
b. autoritate a administratiei publice cu competentă generală in limitele unitătii administrativ-teritoriale;
c. autoritate deconcentrată a administratiei publice locale.

52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel:


a. prin vot univers.al, egal, indirect, secrct si liber exprimat;
b. pe baza scrutinului uninominal;
c. potrivit principiului reprezentării proportionale.

53. Mandatul de consilier in consiliul local sau județean poate înceta înainte de termen in una din urmatoarele
situatii:
a. prin revocare:
b. prin pierderea drepturilor electorale;
c. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale
consiliului.

54.Consiliul local isi desfăsoară activitatea in cadrul:


a. unor sedinte ordinare, lunar, la oonvocarea primarului;
b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective;
c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumătate din numărul consilierilor.

55. Sedintele consiliului local:


a, sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor in
funcție, prezenta acestora la sedintă fiind obligatorie;
b. sunt publice;
c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.

56. Din punct de vedere al numărului de voturi, hotărările consiliului local se adopta astfel:
a. se adoptă cu votul majoritătii membrilor consiliului;
b. cele prin care se stabilesc .e si impozite locale se adoptă cu votul majoritătii consilierilor in functie;
c. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate de primarul
localitătii.

57. Consiliul local poate fi dizolvat in una din urmatoarele situatii:


a. 3 botărări, adoptate intr-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate 1n mod irevocabil de instanta de
contencios administrativ;
b. nu se intruneste timp de 3 luni in cursul unui an;
c. nu a adoptat nici o hotărăre în 3 sedinte ordinare consecutive.

58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele:


a. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale comunale si orăsensti, a proiectelor de
dezvoltare urbanistică generală a unitătilor administrativ-teritoriale componente;
b. adoptarea de hotărari privind avizarea Înființării de societătile comerciale in raza teritorială a unitătii
adminisnativ-teritoriale;
c. adoptarea de hotărari privind privatizarea societatii comerciale pe care le-a infiintat si la care exercită
toate drepturile aferente actiunilor detinute.

59. Consiliul judetean isi desfăsoară activitatea in una dintre urmatoarele forrne:
a. in sedinte ordinare lunare, la convocarea secretarului general al judetului,
b. in sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea vicepresedintelui judetului,
c. in sedinta ordinara lunara, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte in
conditiile art.107 din Legea nr.215/2001, republicata.

60. Intre altele. Consiliul judetean se dizolvă de drept in una dintre urmatoarele situatii:
a. nu se Întrunește timp de 3 luni consecutive;
b. nu a adoptat, in 2 sedinte ordinare, nici o hotărare,
c. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin supleanți.
61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu una dintre urmatoarele functii:
a. functia de consilier local;
b. functia de cadru didactic;
c. orice functie in cadrul unei asociatii neguvernamentale.

62. Intre altele calitatea de primar sau viceprimar nu este incompatibilă cu:
functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale in adunările generale ale societătilor comerciale de
interes local:
b. calitatea de membru al adunării generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercială;
c. functia de reprezentant al statului in adunarea generală a unei societăti comerciale de international.

63. Mandatul primarului nu incetează inainte de termen:


a. in situatia in care isi schimbă domiciliul intr-o altă unitate administrativ-teritorială, dar in acelasi judet;
b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume in acest scop, la cererea a .1 putin 25% dintre
lo.itorii cu drept de vot din localitate,
c. in situatia in care este demis din functie de ministrul de interne.

64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele:


a, aprobarea bugetului local si contul de incheiere a exercitiului bugetar;
b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si in exe.tarea bugetului aprobat de
consiliul judetean,
c. luarea de măsuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă.

65. in exercitarea atribunitor conferite de lege, primarul emite:


a. dispozitii cu caracter normativ .0 individual;
b. ordine si instructiuni;
c. decizii.

66. Actele emise de primar se consemneaza de către:


a. presedintele de sedintă al consiliului local;
b. secretarul unitatii aadministrativ teritoriale:
c. secretarul consiliului local.

67. Secretarul comunei, orasului sau municipiului este numit in functie prin:
a. dispozitie a primarului;
b. hotărăre a consiliului local;
c. ordin al prefectului.

6S. Secretarul comunei, orasului sau municipiului nu are ca atributii :


a. avizarea proiectelor de hotărări ale consiliului local;
b. asumarea răspunderii pentru legalitatea hotărărilor
c. participarea la sedintele consiliului judetean.

69. Secretarul comunei, orasului sau municipiului are, intre altele, ca atributii principale si pe urmatoarele:
a. legalizarea semnăturii primarului de pe hotărările consiliului local;
b. avizarea dispozitiilor primarului pentru legalitate;
c. pregătirea lucrărilor consiliului local supuse aprobării consiliului judetean.

70. Primăria nu este:


a. o structură functională cu activitate permanentă, formată din primar. viceprimar, respectiv viceprimari,
secretarul localitătii si aparatul propriu de specialitate al consiliului local;
b. o structură functională, fă. personalitate juridică si competentă proprie;
c. o structura functională care emite si adoptă acte juridice administrative, si nu doar operatiuni
administrative si acte materiale.

71. Sunt trasături caracteristice ale functiei publice, intre altele, si următoarele:
a. este o situatic juridică reglementată legal, sensul drepturile si obligatiile care
formează continutul acesteia sunt prestabilite prin nonne juridice si prin actele de numire in functie emise de
către organcle administratiei publice;
b. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capătă un adevărat
statut propriu si participă la rcalizarea competentei intregului sistem al administratiei publice,
c. are caracter continuu in sensul că existenta drepturitor si obligatiilor care fonucază continutul său
durează atăta timp căt durează competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o
realizează, fară intermitente.

72. Functia publică se caracterizează si prin următoarele trasaturi:


a. apartine numai funcționarului public investit cu realizarea competentei ce revine organului
administratiei publice din care face parte;
b. exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor care formează continutul sau reprezinta o facultate la
aprecierea titularului functiei;
c. drepturile si obligatiile care formează continutul functiei publice nu sunt exercitate in regim de putere
publica.

73. Sunt principii ale exercitarii functiei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. principiul transparentei. potrivit caruia exercitarea functiei publice implica furnizarea către structurile de
informare a opiniei publice a tuturor informatillor legate de exercitarea functiei;
b. principiul eficientei si eficacitatii, potrivit căruia functia publica trebuie exercitată cu respectarea
limitelor bugetului alocat organului respectiv si, totodata, cu urmarirea celui mai bun rezultat social pentru
cetatean si/sau colectivitate;
c. principiuI impartialitatii, în sensul ca functia publica va trebui să fie exercitata fata de subiectii tuturor
raporturilor juridice de drept administrativ ce intră sub incidenta reglementării aplicabile.

74. in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii lor, functiile publice se impart in trei clase:
a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta
absolvite cu diploma, respectiv studii superioare de lunga durată. absolvite cu diploma de licenta sau
echivalenta;
b. clasa a II•a, care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu
diploma de licenta;
c. clasa aIII-a care cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii
medii, absolvite cu diploma.

75. Funcnile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:


a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplica urmatoarelor categorii de
functionari publici:
a. functionarilor publici din administratia publica;
b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;
c. cadrelor didactice.

77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoardor categorii de
functionari publici:
a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b. functionarilor publici din autoritatea vamala;
c. functionarilor publici din politie.

78. Nu pot beneficia de statute speciale proprii functionarii care isi destăsoară activitatea in cadrul următoarelor
structuri:
a. aparatul de lucru al Guvernului;
b. structurile de specialitate ale Parlamentului Romăniei;
c. structurile cele specialitate ale Consiliului Legislativ.

79. Categoria inaltilor funcționari publici nu cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre următoarele
functii:
a. consilier de stat;
b. secretar de stat;
c. secretar al judetului si, respectiv, al municipiului Bucuresti.

80. Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre următoarele functii
publice:
a. secretar general al ministerului;
b. primar al municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului si al comunei;
c. sef de serviciu si sef de birou.

81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:
a. să aibă vărsta de minim 21 de ani impliniti;
b. să aibă exclusiv cetătenia romănă;
c. să cunoască limba romănă, scris si vorbit.

82. Calitatea de functionar public este compatibilă cu una din urmatoarele


a. calitate de membru al unui grup de interes economic;
b. calitatea de reprezentant al institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de
conducere constituite in temeiul attelor normative in vigoare;
c. calitatea de mandatar al unei persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legătură cu functia
publică pe care o exerciți.

83. Functionarul public este in conflict de interese dacă:


a. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea decizii1or cu privire la persoane
fizice si juridice cu care are relatii cu caracter nepatrimonial;
b. participă in cadrul aceleiași comisii, constituite conform legii, cu funcționari publici care au calitatea de
sot sau rudă de gradul IV;
c. interesele sale patrimoniale, ale solului sau rudelor sale de gradul 1 pot influenta deciziile pe care
trebuie să le ia in exercitarea functiei publice.

84. Organizarea si dezvoltarea carierei in functia publică se realizeaza si pe baza unuia din principii le
urmatoare:
a. principiul concurentei loiale;
b. principiul egalitătii de sanse;
c. principiul motivării deciziilor luate.

85.Sunt drepturi ale functionarilor publice prevăzute de lege, intre altele, si urmatoarele:
a. dreptul la opinie, in virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii, apartenenta sindicală.
convingeri religioase, etnice, de sex. orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă
asemenea natură, cu exceptia celor de natură politică;

b, dreptul functionandui public de a fi informat cu privire la decizille care se iau cu privire la organizarea si
functionarea institutiei publice din care face parte si a cărei competentă o realizează;
c. dreptul la grevă.

86. Sunt, potrivit legii, intre altele, indatoriri ale functionarilor publici:
a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori
prestigiului Corpului functionarilor publici;
b, obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publică sau particulara a convingerilor si
preferintelor politice;
c, obligatia de a solicita sau ac.pta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, in
legătură cu examinarea atributiilor de serviciu.

87. Modificarea raportului de serviciu are loc prin


a. detasare, care reprezintă măsura unilaterală dispusă de conducem pe timp nelimitat prin care
functionarul public subordonat are obligatia de a indeplini functia publică in interesul unei alte autorităti sau
institutii publice, unde urmeaza să functioneze, de regulă intr-o altă localitate;
b. delegare, care reprezintă măsura permanentă dispusă de conducerea autoritătii sau institutiei publice si
prin care functionarul subordonat are posibilitatea de a indepliniri activităti in interesul, dar in afara organului
din care face parte;
c. prin schimbarea definitivă sau temporară a unora dintre atributiile ce revin functionarului public.
88. Delegarea functionarului public se realizează:
a. in interesul autoritătii sau institutiei publice .re deleagă si al functionarului public delegat;
b. in interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă;
c. in interesul functionarului public delegat.

89. Detasarea functionarului public se dispune:


a. in interesul autoritătii sau institutiei publice care dispune detasarea;
b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni:
c. pentru o perioadă de 12 luni.

90. Transferul functionarului public se poate face:


a. in interesul serviciului, in mod unilateral de către autoritatea sau institutia publică din care face parte
functionarul si numai in interesul autoritătii sau institutiei publice la care se face transferul;
b. in urma aprobarii cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice de la care se
transfera functionarul public;
c. in interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.

91. Suspendarea raportului de serviciu al fuctionarului public are loc:


a. cănd functionarul public a fost transferat în interesul serviciului;
b. desfășoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, in conditiile
c. este declarat dispărut.

92. Raportul de serviciu ol functionarului public încetează de drept:


a. la data rămanerii irevocabile a hotărării judecătoresti de declarare a mortii functionarului public;
b, ca urmare a constatării nulității absolute a netului administrativ de numire in functia de demnitate publică, de
la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărăre judecătoreaseă
c. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter permanent, funcția publică.

93. Incetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică, pentru motive neimputabile
functionarului public, in unul din următoarele cazuri:
a. cand starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor
competente de expertiză medicală, nu ii mai permite acestuia sa isi indeplineaseă atributiile corespunzătoare
functiei publice detinute;
b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare in functia putblică ocupată de către functionarul public a
unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data rămănerii
definitive a hotărării judecătoresti de reintegrare;
c. pentru incompetentă profesională in cazul obținerii calificativului "satisfăcător” la evaluarea
performantelor profesionale individuale pe o perioadă de 2 ani consecutivi.

94. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcționarului public in următoarele cazuri:
a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor
competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să isi indeplinească atributiile corespunzătoare
functiei publice detinute;
b. ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru savarsirea repetată a unor abateri disciplinare;
c. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitale, iar functionarul public nu acționează pentru incetarea
acestuia intr-un termen de 5 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate

95. Nu constituie abateri disciplinare săvârșite de funcționarii publici:


a. întârzierea sistematică in efectuarea lucrărilor;
b. stabilirea de către funcționarii publici de executie de relatii directe cu petenții in vederea soluționării
cererilor acestora;
c. neglijenta in rezolvarea lucrării.

6.Răspunderea disciplinara a funcționarilor publici este guvernată de următoarele principii de drept:


a. principiul proporționalității abaterii disciplinare si urmărilor acesteia:
b. principiul unicitătii răspunderii disciplinare;
c. principiul celeritătii si operativitătii tragerii la răspundere penala.
97. Din punct de vedere al statutului, Agentia Natională a Functionarilor Publici este:
a. o autoritate administrativă autonomă care asigură managementul functiei publice si al functionarilor
publici;
b. un organ de specialitate al administratiei ministeriale, fără personalitate juridică, aflat in subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritătii Sociale si Familiei;
c. un organ de specialitate al administratiei publice centrale care asigură managementul funcției publice si
al funcționarilor publici.

98. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:


a. hotărârile de Guvern, legile organice, hotărările prefectului;
b. ordonanțele Guvernului, decretele Președintelui, instrucțiunile ministrilor;
c. tratatele internationale, legile constitutionale, dispozitiile consiliilor.

99. Din punct de vedere al competentei teritoriale pot exista următoarele categorii de organe si instituții:
a. organe de specialitate ale administratiei publice;
b. administratia ministerială deconcentrată in teritoriu;
c. institutii administrative autonome.

100. Centralizarea administratiei publice presupune:


a. concentrarea unor sarcini de pe teritoriul tării intr-o administratie ierarhizată. unificată;
b. autoritătile locale sunt autonome si adoptă toate măsurile necesare pentru indeplinirea obligatiilor
asumate la nivel central;
c. ansamblul deciziilor administrative revine organelor centrale ale administratiei de stat.

101. Presedintele României, conform prevederilor constitutionale, are urmatoarele roluri:


a. este sef al puterii executive, alături de Guvern:
b. are rolul de mediator intre Statul Roman si Uniunea Europeana;
c. are rolul de garant al revizuirii Constitutiei.

102. Caracteristic decretelor emise de Presedintelui Romăniei, este faptul ca:


a. sunt acte juridice cu caracter exclusiv normativ;
b. nu pot ft supuse controlului de legalitate prin actiune la instanta de contencios administrativ;
c. sunt inexistente . publicarea in Monitorul Oficial al României.

103. Mandatul Guvernului nu poate inceta prin:


a. demisia primului-ministru;
b. nedepunerea jurământului in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, în sedinta reunită, a noului Guvern;
c. motiune de cenzură adoptată de Parlament, in sedintă comună a Camerei Deputatilor si Senatului.

104. Ministerele, ca organe centrale de specialitate:


a. se pot organiza ca autorităti centrale autonome pe domenii diverse de activitate:
b. pot avea servicii descentralizate in orice municipiu resedintă de judet de pe teritoriul Romăniei;
c. pot avea in subordine servicii publice deconcentrate.
105. Revocarea unor membri ai Guvernului survine in situația:
a. demiterii;
b. remanierii guvernamentale;
e. pierderii drepturilor electorale.

106. Indicati care, dintre actele juridice enumerate mai jos, nu fac parte din categoria izvoarelor scrise ale
dreptului administrativ:
a. legile
b. cutuma
c. Constituția

I 07.Dreptul administrativ are strânse legături cu următoarele ramuri de drept:


a. dreptul constitutional;
b. dreptul familiei:
c. dreptul privat international.
108. Prin deconcentrare administrativă se intelege:
a. autonomie locală:
b. transferul unor atribuții care revin organelor centrate, unor organe din subordine ce funcționează in
teritoriu;
c. existenta unor agenti administrativi fără competentă proprie de decizie.

109. Prefectul conduce una din următoarele unități administrativ - teritoriale:


a. orasul;
b. judetul;
c. municipiul.

110. Prin statutul său, prefectul se găseste intr-o situatie de:


a. cooperare cu Guvernul;
b. colaborare cu Guvernul;
c. subordonare ierarhică in raport cu Guvernul.

111. in calitatea sa de supraveghetor al respectării legii de către autoritătile locale, prefectul poate ataca in fata
instaniei de contencios administrativ:
a. hotărările consiliilor locale;
b. dispozitiile primarilor;
c. actele administrative nelegale ale autoritătilor administratiei publice locale.

112. in exercitarea atributiilor sale prefectul emite:


a. ordine;
b. ordine si dispozitii;
c. dispozitii si alte acte juridice.

113. Consiliile locale sunt:


a. autorităti ale administratiei publice
b. organe ale administratiei de stat;
c. autorităti executive ale administratiei publice locale.

114. In exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adoptă:


a. ordine;
b. dispozitii;
c. hotărâri.

115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:


a. nu se Întrunește timp de două luni consecutiv;
b. nu a adoptat in două sedinte ordinare consecutive nicio hotărăre;
c. numănd consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanți.

116. Consiliul judetean nu este dizolvat de drept daca:


a. nu se întrunește timp de 2 luni consecutiv;
b. nu a adoptat intre sedintele ordinare consecutive nici o hotărăre;
c. numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unu si nu se poate completa prin supleanți.

117. Vicepreședinții consiliului judetean nu sunt numiti/alesi de:


a. consiliul judetean dintre membrii sai;
b. prefect;
c. in mod indirect, de către locuitorii cu drept de vot ai judetului.

118. Calitatea de primar este compatibilă cu:


a. funcții didactice;
b. orice functie de conducere din cadrul societătilor comerciale la care statut sau o unitate administrativ —
teritorială este actionar majoritar ori in cadrul societăților nationale, companiilor nationale sau regiilor
autonome;
c. orice alte activităti sau functii publice.
119. In exercitarea atributiilor sale primarul emite:
a. dispozitii si aprobari;
b. dispozitii;
c. ordine si avize.

120. Mandatul primarului Încetează de drept:


a. prin demisie;
b. prin referendum, organizat de prefect, la cererea a 1/3 din consilierii locali;
c. schimbarea domiciliului intr-o altă unitate teritorial — administrativă.

121. Referendumul pentru 1ncetarea mandatului primarului se organizează la cererea:


a. prefectului;
b. a 25% din locuitorii cu drept de vot;
c. consilierilor locali.

122. Mandatul primarului inceteaza de drept in una din urmatoarele


a. pierderea drepturilor electorale;
b. ivirea unor situatii de incompatibilitate,
c. arestarea preventiva.

123. Viceprimarul este:


a. ales de catre locuitorii eu drept de vot ai localitatii,
b. ales de catre consilierii locali, din rândul acestora;
c. numit de prefect. la propunerea primarului.

124. Primarul îndeplinește, intre altele, si urmatoarele atributii:


a. ordonator principal de credite;
b. ofițer de stare civila si incheie contul exercițiului bugetar;
c. aproba proiectul bugetului local.

125. Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de:


a. prefect;
b. Ministerul Afacerilor Interne;
c. Consiliul

126. Guvernul nu răspunde politic;


a. in fata Presedintelui Romanie,
b. in razul unei moțiuni de cenzura care a fost adoptata;
c. in fata Parlamentului Romaniei.

127. Funcția de membru al Guvernului nu încetează:


a. in urma demisiei;
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. la cererea primului ministru.

128. In exercitarea atribuțiilor sale ministrul emite


a. instrucțiuni;
b. ordine si licențe;
c. hotărâri.

129. Secretarul general al Guvernului este:


a. membru al Guvernului;
b. reprezentant al partidului de Guvernământ;
c. înalt funcționar public.

130. Candidatul pentru funcția de prim - ministru este desemnat de catre:


a. partidul sau formațiunea politică ce a câștigat alegerile;
b. Presedintele României;
Parlament, . propunerea Presedintelui Romaniei.
131. Funcția de membru al Guvernului este compatibilă cu:
a. exercitarea altei funcții publice de autoritate;
b. exercitarea funcției de deputat sau senator
c. exercitarea unei functii de reprezentare profesională salarizate in cadrul organizatiilor cu scop
comercial.

132. Președintele României Își exercită mandatul până la:


a. data stabilirii rezultatului alegerilor prezidentiale;
b. data validării rezultatului alegerilor prezidentiale ;
c. data depunerii jurământului de către presedintele nou ales
133. Presedintele României are rolul
a. de a reprezenta statul român;
b. de a veghea la respectarea si revizuirea Constitutiei si la buna funcționare a autoritătilor publice;
c. de a media intre administratia publică centrală si administratia publica locala,

134. Presedintele României depune jurământul in fata:


a. Curtii Constitutionale;
b. Biroului Electoral Central;
c. Camerei Deputatilor si Senatului in ședință comună.

135. Ședințele Guvernului la care participă Președintele României sunt prezidate de:
a. primul — ministru;
b. Presedintele Românier;
c. de cei doi impreună.

136. Prefectul este numit de:


a. Consitiul judetean;
b. Ministerul Afacerilor de Interne;
c. Guvern.

137. Sunt atributii ale consiliului judetean:


a. cele privind administrarea patrimoniului judetului;
b. stabilește si aprobă impozitele si taxele pentru bugetul de stat;
c. cele privind gestionarea serviciilor publice locale.

138. Intre altele, sunt atributii ale secretarului unitătii administrativ-teritoriale si următoarele:
a. asigură gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv
consiliul judetean si președintele acestuia, precum si intre acestia si prefect;
b. urmăreste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea măsurilor
necesare pentru incasarea acestora la termen;
c. prezintă consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor
sale si a hotărarilor consiliului judetean.

139. Promovarea proiectelor de hotărări propuse de cetăteni, consiliilor locale si judetene poate fi initiată de:
a. orice cetătean, dacă este sustinut prin semnături dc cel putin 10% din poulatia cu drept de vot;
b. de mai multi cetăteni cu drept de vot:
c. unul sau de mai multi cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel putin 5%
din populatia cu drept de vot a unitătii administrativ-teritoriale respective.

140. Vicepreședintelui consiliului judetean nu poate fi eliberat din functie:


a. in primele 12 luni ale mandatului consiliului judetean;
b. cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie;
c. in ultimele 6 luni ale mandatului Consiliului judetean.

141. Sunt atribuții ale consiliilor locale ale sectoarelor mun. Bucuresti:
a. asigură, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionări a institutiilor si serviciilor
publice de educatie, sănătate, cultură, tineret si sport, apărarea ordinii publice. de interes local; urmăresc si
controlează activitatea acestora;
b. aleg, din răndul consilierilor, pe presedintele consiliului, precum si un viceprimar;
c. aprobă, la propunerea prefectului, in conditiile legii, organigrama„ statul de functii, numărul de personal
si regulamentul de organizare si funcționare ale aparatului de specialitate si ale serviciilor publice de interes

142. Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se poate organiza ca urmare a


a. exercitării atributiilor ce îi revin, potrivit legii;
b. exercitării atributiilor ca reprezentant al statului;
c. nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivității locale.

143. Primarul nu isi desfășoară activitatea ca reprezentant al statului 1n unitatea administrativ teritorială unde a
fost ales, in exercitarea atribuțiilor de
a. autoritate tutelară si de ofițer de stare civilă:
b. luarea măsurilor de protecție civilă;
c. conduce serviciile publice locale.

144. Hotărările consiliului local se semnează:


a. de presedintele de sedintă si de secretarul localității;
b. de presedintele de sedintă;
c. de presedintele consiliului local si se contrasemnează de secretarul localitătii.

145. Atribuția de a desemna candidatul pentru funcția de prim-ministru incumba:


a. Presedintelui Romăniei;
b. Guvernului;
c. Parlamentului tării.

146. Precizați in ce categorie intră atribulia Presedintelui Romăniei de a numi Guvernul, pe baza votului de
incredere acordat de către Parlament:
a. in cazuri exceptionale;
b. in domeniul politicii externe;
in raporturile cu Guvernul.

147. In calitatea sa de comandant al forțelor armate, Presedintele Romăniei poate declara mobilizarea partială
sau totală, cu aprobarea prealabilă sau in cazuri excepționale, ulterioară:
a. a Guvernului;
b. a Parlamentului;
c. a Curtii Constitutionale.

148. Decretele emise de către Presedintele Romăniei, care sunt acte administrative, sunt supuse controlului
a. instanțelor de drept comun;
b. jurisdicțiilor administrative speciale;
c. instanțelor de contencios administrativ.

149. In judetul in care este numit, prefectul


a. este reprezentant al Guvernului;
b. este reprezentant al primului ministru al Guvernului Romăniei;
c. este reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne.

150. Potrivit dispozițiilor constitutionale, atributiile prefectului se stabilesc:


a. prin hotărăre a Guvernului;
b. prin lege organică;
c. prin lege.

151. intre prefecți, pe de o parte, si consiliile locale si primari, precum si consiliile județene si președinții
acestora, pe de altă parte
a. există raporturi de supraordonare si, respectiv, subordonare;
b. există raporturi de coordonare si colaborare;
c. există raporturi de tutelă administrativă.

152. Prefectul, care are calitatea de înalt funcționar public, este numit de către Guvern :
a. la propunerea Ministerului Afacerilor Interne;
b. la propunerea primului ministru al Guvernului Romăniei;
c. la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.

153. in exercitarea atributiilor sale legale, prefectul emite acte juridice, iar:
a. aceste acte administrative se numesc hotărări;
b. aceste acte administrative se numesc ordine;
c. aceste acte administrative se numesc decizii.

154. Ordinele emise de prefect, care vatămă drepturile sau interesele legitime ale persoanelor, nu pot fi atacate :
a. cu plângere prealabila la Guvernul Romăniei;
b. cu actiune, in fata instantelor de contencios administrativ;
c. actiune, in fata instantelor de drept comun.

155. cadrul Prefecturii se organizează si functionează Cancelaria Prefectului, care:


a. este coordonată de către un director;
b. este coordonată . mod direct de către prefect;
c. este coordonată de către secretarul judetului.

156. Sunt functii publice de stat:


a. functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul ministerelor si serviciilor publice
deconcentrate ale ministerelor
b. functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul autoritatilor administrative autonome
c. functiile publice stabilite si avizate, potrivit legii, in cadrul organelor de specialitate ale administrației
publice centrale al instituţiilor publice subordonate acestora.

157. Functionarul public este :


a. persoana subordonata, in conditiile legii, conducatorului organului sau institutiei
b, persoana care indeplineste atributii stabilite de sefii ierarhici
e. persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica
158. Categoria inalţilor funcționari publici cuprinde persoanele care sunt numite in una dintre urmatoarele
funcţii publice:
a. prefectii si subprefectii din judeţe, municipiul Bucureşti şi sectoarele sale:
b. inspector guvernamental;
c. secretar general si secretar general adjunct, din ministere si din alte organe de specialitate ale
administratiei publice centrale locale.

159. Guvernul numeşte:


a. secretarul general adjunct al Guvernului:
b. secretarii generali din ministere;
c. prefectii, subprefectii, precum şi inspectorii guvernamentali.

160. Sunt principii care stau la baza organizarii si dezvoltarii carierei in functia publica
a. principiul competenţei, potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor si aptitudinilor
necesare exercitarii unei funcţii publice se face prin concurs sau examen:
b. principiul motivării potrivit careia, in vederea dezvoltarii carierei, autoritaţile
si institutiile publice au obligaţia sa sprijine initiativele privind dezvoltarea profesională individuală a celor care
sunt loiali conducerii acestora:
c. principiul competitiei deschise, potrivit caruia confirmarea cunoştinţelor si
aptitudinilor necesare exercitarii unei functii publice se face prin concurs sau examen.

161. Nu constituie drepturi pe care le au functionarii publici:


a. dreptul de a nu fi discriminat in raport cu ceilalti functionari publici pe criterii politice, de apartenenta
sindicala, convingeri religioase, etnice, etc.
b. dreptul la greva pe care il au procurorii si judecatorii
e. dreptul la salariul pe care funcţionarul public il primeşte pentru activitatea desfasurata

162. Nu constituie drepturi pe care le au funcționarii publici:


a. dreptul funcționarului public de a fi informat cu privire la deciziile care il vizeaza in mod direct;
b. dreptul la uniformă gratuită al funcționarilor publici obligați sa poarte uniformă in timpul serviciului
e. dreptul de asociere sindicală pe care il au funcționarii publici, precum şi
funcționarii publici de conducere.

163. Nu constituie îndatoriri pe care le au functionarii publici:


a. obligatia să-şi indeplinească atributiile si sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparțialitate şi în
conformitate cu legea:
b. obligația de a respecta normele de conduită profesionala şi civică in relatiile de serviciu:
c. obligatia înalților functionari publici de a fi membri ai partidelor

164. Nu constituie îndatoriri pe care le au funcționarii


a. obligatia să-şi indeplinească atribuțiile şi sarcinile de serviciu cu profesionalism, imparțialitate şi in
conformitate cu legea
b. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii,
in legătură cu exercitarea atributiilor de serviciu;
c. obligatia de a respecta întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităților,
stabilite potrivit legii

165. Delegarea reprezintă:


a. o schimbare temporara a locului de exercitare a functiei, de regulă intr-o altă localitate şi la o altă
autoritate sau institutie publică;
b. o măsuri care nu se realizeaza in interesul autorității sau institutiei publice care deleagă, ci al
funcționarului public delegat;
c. o măsura definitivă dispusa de conducerea autorității sau instituției publice.

166. Detaşarea reprezintă:


a. măsura care se dispune fără acordul funcționarului public;
b. măsura care se dispune pentru o perioadă de cel putin 6 luni Într-un an;
c. măsura care se dispune in interesul autoritătii sau instituției publice in care urmează să-şi destăşoare
activitatea funcționarul public.

167. Transferul reprezintă o situatie juridică survenită:


a. numai cu acordul scris al funcționarului public transferat;
b. o modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie în interesul serviciului, fie la cererea
functionarului public;
c. numai in urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice de la
care se transferă functionarul

168. Suspendarea din functia publică reprezintă:


a. o situatie de intrerupere temporară a exectuării raportului de serviciu cănd functionand public desfăşoară
orice activitate sindicală:
b. o situatie de intrerupere temporară a executării raportului de serviciu când
funcționarul public este încadrat la cabinetul unui avocat sau notar public
c. o situatie de intrerupere temporară a executării raportului de serviciu cănd functionarul public se află in
concediu de maternitate, in conditiile legii.

169. Suspendarea din funcția publică nu poate surveni, când funcționarul public
a. se află in concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pentru o perioadă mai mică de o lună;
b. este arestat preventiv;
c. este dispărut, iar disparitia a fost constatată prin hotărăre judecătoreasca irevocabilă.

170. incetarea raporturilor de serviciu poate surveni:


a. prin acordul neechivoc al părtilor;
b. prin eliberare din functia publică;
c. prin demisia comunicată prin orice formă de catre functionarul public

171. Raportul de serviciu nu încetează de drept:


a. la data decesului funcționarului public;
b. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, functia publica;
c. la data pronunțării hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public.

172. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din functia publică:
a. pentru incompetenta profesională in cazul obtinerii "satisfăcător" la
evaluarea performantelor profesionale individuale;
b. starea sănătătii fizice sau / şi psihice a functionarului public, constatată in mod vizibil, nu îi mai permite
acestuia să işi îndeplineasca atributiile corespunzătoare functiei publice detinute;
c. autoritatea sau institutia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării prin reducerea postului
ocupat de funcționarul public.

173. Incetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din functia publica:
a. daca functionarul public nu mai indeplineşte conditille generale pentru ocuparea functiei respective;
b. ca urmare a refuzului intemeiat al inaltului functionar public de acceptare a numirii intr-o altă functie in
virtutea principiului mobilitatii in functie;
c. autoritatea sau institutia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizarii prin reducerea postului
ocupat de funcționarul public.

174. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcționarului public, ca sancțiune disciplinară:
a. pentru incompetentă profesională in cazul obtinerii calificativului "nesatisfăcător"
la evaluarea performantelor profesionale individuale;
b. ca urmare a refuzului neîntemeiat al inaltului funcționar public de acceptare a numirii intr-o altă functie
in virtutea principiului mobilității in functie;
c. daca s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea
acestuia în termenul prevăzut de lege.

175. Incetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcționarului public:
a. in situatia in care a fost notificată în scris persoanei care are competenta legală de numire in functia
publică;
b. in situatia in care functionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract;
c. la expirarea termenului stabilit de conducătorul autoritătii sau institutiei publice.

176. Nu sunt fapte care sa constituie abateri disciplinare :


a. absenţele de la serviciu;
b. intârzierea sistematica în efectuarea lucrarilor;
c. neglijenţa repetată in rezolvarea lucrarilor.

177. Nu sunt fapte care să constituie abateri disciplinare:


a. refuzul de a indeplini atribuţille de serviciu;
b. intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri in afara cadrului legal:
c. nerespectarea programului de lucru.

178. Sunt fapte care constituie abateri disciplinare:


a. neglijenţa in rezolvarea lucrărilor;
b. intârzierea sistematică in efectuarea lucrarilor;
c. nerespectarea programului de lucru.

179. Sunt condiţii ale raspunderii disciplinare:


a. trebuie sa existe o abatere disciplinara;
b. urmarea savarsirii faptei ilicite trebuie sa fie o afectare a desfasurarii activităţii autorităţii sau instituţiei
publice;
c. intre fapta ilicită săvărşită şi urmarea produsă trebuie existe o relaţie de legătură;

180. Nu sunt sancţiuni disciplinare:


a. diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioadă de 1-6 luni;
b. destituirea din funcţia publică;
c. mustrarea scrisă;

181. Sunt principii ale răspunderii disciplinare:


a. principiul prezumţiei de nevinovăţie, in sensul in sensul ca autoritatea sau instituţia publică are
posibilitatea să efectueze o cercetate administrativă prealabilă;
b. principiul legalitatii in sensul că răspunderea disciplinara va opera numai in cazurile prevăzute in mod
expres de lege;
c. principiul proporţionalităţii raspunderii, potrivit căruia, individualizarea sancțiunii disciplinare nu este
lăsată la aprecierea Comisiei de disciplină.

182. Comisiile de disciplină:


a. sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente in exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b. se constituie in cadrul autorităţilor sau instituţii publice ierarhic superioare, prin act administrativ al
conducătorului acestora;
c. au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune
modul de soluţionare, prin individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizarii, după caz.

183. Comisiile de disciplina işi desfasoara activitatea cu respectarea următoarelor principii:


a. prezumptia de nevinovătie, conform caruia funcţionarul public este considerat nevinovat,
b. garantarea dreptului ia apărare, conform căruia este obligatoriu ca functionarul public să fie asiszat de
avocat pe parcursul procedurii de cercetare administrativa.:
c. legalitatea sancţiunii conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decat sancțiunile
disciplinare prevăzute de lege.

184.Comisiile de disciplină desfășoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:


a. unicitatea sanctiunii, conform căruia pentru toate abaterile nu se poate aplica decăt o singură sancţiune
disciplinară,
b. garantarea dreptului la apărare, conform căruia funcționarul public are dreptul de a fi audiat, de a
prezenta dovezi in apărarea sa si de a fi asistat sau reprezentat pe parcurcsul procedurii de cercetare
administrativă:
c. prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcționarul public este considerat nevinovat.

185. Răspunderea civilă a funcţionarilor publici presupune ca


a. fapta trebuie să reprezinte o încălcare a îndatoririlor de serviciu:
b. persoana vinovată trebuie să aibă calitatea de salariat:
c. trebuie angajată pentru pagubele produse cu vinovăție patrimoniului autorității sau personalului acesteia.

186. Vacanta funcției de Presedinte al Romaniei nu intervine:


a. in caz de demitere din functie:
b. in caz de incompatibilitate:
c. in caz de imposibilitate definitiva a exercitării atributiilor

187. Interimatul functiei de Presedinte al Romaniei este asigurat de:


a. presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie:
b. primul-ministru al Guvernului Romaniei:
c. presedintele Senatului sau presedintele Camerei Deputatilor.

188. Mandatul de membru al Guvernului nu încetează:


a. in cazul detinerii unui mandat de senator sau deputat,
b. in urma pierderii drepturilor electorale;
c. in urma revocarii din functie.

189. Nu este o autoritate administrativa autonoma:


a. Consiliul Superior al Magistraturii:
b. Autorirntea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei:
c. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

190. Este o autoritate administrativa autonoma:


a. Societatea Romana de Radiodifuziune;
b. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei:
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor.
191. Presedintele consiliului judetean:
a. este ales cu votul majorității consilierilor judeteni in functie;
b. reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoane fizice si juridice romane si
straine, precum si in justitie;
c. exercita atributiile stabilite prin Legea nr.340/2006 privind institutia prefectului.

192. Secretarul comunei, orașului sau municipiului nu este:


a. ales cu ocazia alegerilor pentru consiliul local al comunei, orasului sau municipiului;
b. funcționar public de conducere;
c. supus prevederilor Legii nr.188/1999.

193. Primăria este:


a. sediul/palatul administrativ in care îsi desfasoara activitatea consiliul local si primarul unității
administrativ teritoriale;
b. o structura funcționala cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărarile consiliului local si
dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale;
c. aparatul de specialitate al primarului.

194. Delegarea se poate dispune:


a. pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, in interesul autoritătii sau instituției
publice la care se deleagă;
b. o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an, acordul scris al
functionarului public delegat;
c. pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an calendaristic, numai cu acordul scris
al funcționarului public.

195. Functionarul public nu poate refuza delegarea daca:


a. unul dintre părinții săi suferă de o boala incurabila;
b. își creste singur copilul minor;
c. se afla in stare de graviditate.

196. Detașarea funcționarului public se dispune:


a. in interesul autorității sau instituției publice in care urmează sa-si desfășoare activitatea;
b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni, numai cu acordul sau scris;
c. pentru o perioadă mai mare de 6 luni, numai cu acordul scris al sefului ierarhic superior.

197. Raportul de serviciu al funcționarului public inceteaza de drept:


a. la data pronunțării unei hotarari judecătoresti de declarare a mortii functionarului public:
b. daca functionarul public nu mai îndeplineste conditiile prevăzute la art.54 din lege;
c. la data decesului functionarului public.

198. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din funcția publică, atunci cand:
a. autoritatea sau instituția publica a fost mutata in alta localitate;
b. autoritatea sau instituția publica isi reduce personalul;
c. funcționarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art.54 lit.g) din lege.

199. Constituie abatere disciplinara:


a. nerespectarea in mod repetat a programului de lucru
b. absenta de la serviciu
c. întârzierea in efectuarea lucrărilor.

200. Autoritățile si instituțiile publice nu au obligația sa înștiințeze, in termen de 10 zile lucratoare, Agentia
Nationala a Functionarilor Publici:
a. despre reorganizarea activitatii autoritatii sau institutiei publce:
b. despre intervenirea unor modificari in structura funcțiilor publice ca urmare a promovarii in clasa si in
grad profesional,
c. despre transformarea unci functii publice vacante intr-o funcție publica cu o alta denumire.

S-ar putea să vă placă și