ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN

BUCUREȘTI

Facultatea de Business și Turism

Master de geopolitică și afaceri

NEGOCIEREA STATUTULUI PROVINCIEI KOSOVO

Profesor coordonator:
Prof. univ. dr. Daniel BULIN

Masteranzi:
Andreea VOINEA
Andreea-Alexandra SIMION
Roxana-Ștefania VOINEA

București
2021
 CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................................3

2. Descrierea situației internaționale........................................................................................................4

NEGOCIEREA STATUTULUI PROVINCIEI KOSOVO................................................................4

3. Analiza generală a situației internaționale...........................................................................................7

 Aspecte definitorii ale negocierii, orientării, funcții:.......................................................................7

 Analiza aspectelor avute în vedere la pregătirea negocierii (cu accent pe obiectul negocierii,

context, interse, putere, BATNA și altele):..............................................................................................8

4. Analiza unor aspecte particulare..........................................................................................................11

Islamismul radical.................................................................................................................................11

“Stat Mic”.............................................................................................................................................13

Viziunea Pro- Americană......................................................................................................................13

CONCLUZII............................................................................................................................................15

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................16
 INTRODUCERE
În zilele noastre, conflictele de orice natură, fie politice, umane, statale, etc., ar trebui să
fie în concordanță cu evoluția lumii, mai exact să fie puse în aplicare abordări tactice, pașnice,
corelate cu o bună comunicare, toleranță și înțelepciune pentru ca acestea să capete un
deznodământ etic, pașnic, care să aducă beneficii tuturor părților implicate pentru a elimina
definitiv violența și agresiunea care nu aduc decât probleme și de asemenea nesiguranța oricărei
comunități care tinde spre o conviețuire cât mai armonioasă.
Din acest punct de vedere, țările mai puțin dezvoltate și fără resurse economice
importante sau resurse naturale deținute prin prisma așezării geografice, se pot declara norocoase
într-o oarecare măsură, deoarece sunt scutite de războaiele cu marile puteri care doresc să obțină
monopolul pe un anumit domeniu, deoarece negocierile sunt privite ca ceva superficial, fiecare
dorind mai mult și mai mult, astfel ajungându-se la razboaie în toată regula, vizând atingerea
obiectivului cu orice preț, chiar și prin moartea a zeci, sute, chiar mii de persoane nevinovate.
Datorită importanței în economia statelor a puterii de monopol în prezenta lucrare
intitulată „Negocierea statutului Provinciei Kosovo” am ales să abordăm această temă cu scopul
de a înțelege de ce accest conflict durează de atâta timp și care sunt cauzele care stau la bază. De
asemenea, motivul principal este de a afla de ce până în prezent nu s-a găsit cea mai bună și
durabilă soluție politică care să garanteze încetarea divergențelor, care ar fi putut fi oprite dacă
exista o mai bună comunicare și mai ales prin crearea unui guvern de tranziție de largă
deschidere.
Din punct de vedere al structurii, lucrarea de față are în componența sa 3 capitole, urmate
de mici subcapitole, însoțite de concluzii, care au scopul evidențierii câtorva idei principale cu
privire la scopul și motivul urmărit încă de la începutul abordării temei.
Prin urmare, primul capitol abordează noțiuni generale cu privire la scurtul istoric despre
Provincia Kosovo, mai exact, este făcută o mică analiză despre teritoriu, formarea acestuia, dar și
despre conflictul cu Serbia. Tot aici se vor aduce în prim plan cauzele care au declanșat acest
război, părțile implicate, dar și ce urmări au avut loc de-a lungul timpului.
În cel de-al doilea capitol, se va realiza o evaluare a situației generale, cu aspect
definitorii despre negocierea propriu-zisă,, despre puetere, dar și despre ceea ce implică
BATNA. În ultimul capitol se vor analiza aspect particulare, unde se vor face apel la diferite
teorii, concepte din literatura de specialitate, care să fie în concordanță cu situația analizată din
proiect.
De asemenea, finalul lucrării va cuprinde și concluziile aferente, câteva soluții sau idei
generale observate din exterior prin ochiul critic care ar fi putut ajuta la diminuarea și în cele din

3
urmă la stoparea acestui război care nu dă semne, că s-ar îndrepta spre un sfârșit unde părțile ar
semna un acord de pace. Totodată, se va evidenția și situația actuală din Kosovo, prin prisma
unei documentări și cercetări din cele mai sigure surse pentru a realiza o lucrare cât mai
credibilă.

2. Descrierea situației internaționale

NEGOCIEREA STATUTULUI PROVINCIEI KOSOVO

Încă din cele mai vechi timpuri, statele au pornit războaie pentru cucerirea teritoriilor cu
scopul de a crea imperii cât mai mari și semnificative, ajungând astfel așa cum le regăsim astăzi.
Însă, cu toate că majoritatea problemelor teritoriale cotidiane au fost rezvolvate, încă există
teritorii ce sunt în continuare disputate și în legătură cu care nu se găsesc încă soluții pentru a se
ajunge la un consens. Într-o astfel de situație se află provincia Kosovo care, de-a lungul istoriei a
avut o soartă tragică, fiind un teritoriu mult disputat.

Provincia Kosovo, stat parțial recunoscut și teritoriu disputat, este localizată în Peninsula
Balcanică, în interiorul Serbiei, fiind locuită de o majoritate albaneză. Kosovo a fost o parte din
teritoriul triburilor traco-ilirice și celtice, apoi din Imperiul Roman, Bizantin, Țaratul Bulgar,
Țaratul Sârb, și Imperiul Otoman. În secolul al XX-lea, a fost împărțită între Regatul Serbiei și
Regatul Muntenegrului, iar în cele din urmă a revenit statului succesor, Regatul Iugoslaviei.
După sfârșitul Războiului din Kosovo și încetarea bombardamentului Iugoslaviei de către
NATO, teritoriul a intrat sub administrație interimară a Organizației Națiunilor Unite.

În anul 2008, Adunarea din Kosovo a declarat că provincia Kosovo este independentă și
cunoscută ca Republica Kosovo, fiind independentă de Serbia. În prezent, peste 100 de state
membre ale ONU au recunoscut independența regiunii Kosovo, iar dintre cele cinci state cu drept
de veto care fac parte din Consiliul de Securitate ONU, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit
și Franța au recunoscut declarația de independență, iar Republica Populară Chineză și Rusia au
respins declarația. Serbia, de asemenea, refuză să accepte independența provinciei Kosovo.1

Declarația de independență a provonciei Kosovo a produs nenumărate discuții și etape de

negocieri în încercarea de a găsi o soluție convenabilă pentru ambele tabere și pentru
soluționarea disputelor și instabilității politice care are loc în Kosovo între etnicii albanezi și
minoritatea sârbă.

1
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/12/071210_kosovo_background.shtml (accesat la data de
23.12.2020).
4
 În anul 2018 negocierile au fost blocate din cauza naţionaliştilor albanezi care au introdus
tarife de 100% la mărfurile sârbeşti.Tot în acelați an, UE a ieșit din joc după o escaladare a
tensiunilor între cele două părți, iar anul acesta, a revenit în Balcani pentru continuarea
negocierilor între Serbia și Kosovo, la 10 iulie, întâlnirea video a fost ”găzduită” de preşedintele
francez, E.Macron, şi cancelarul german, A.Merkel. Ulterior, o altă etapă de negocieri a avut loc
la Bruxelles, fiind mediată de către Uniunea Europeană.

Deschiderea către această nouă negociere a făcut-o SUA, fiind programată o negociere
între președintele Serbiei și președintele kosovar la Casa Albă, la 27 iunie, însă, întâlnirea nu a
mai putut fi onorată de Hashim Thaci, președintele kosovar, fiind acuzat de crime de război şi
crime împotriva umanităţii de către Tribunalul Penal de la Haga pentru fosta Iugoslavie. De
această dată, trebuie spus că instrumentele SUA au ajutat la deblocarea situaţiei după ce
acordurile anterioare la care a ajuns UE în 2013, vizând accederea deopotrivă în Uniune a
Serbiei şi Kosovo, au fost blocate în anul 2018 negocierile au fost blocate din cauza
naţionaliştilor albanezi care au introdus tarife de 100% la mărfurile sârbeşti. John Bolton, în
calitatea sa de consilier prezidenţial pentru securitate naţională, împreună cu fostul ambasador al
SUA la Berlin, Richard Grenell, au reuşit să obţină, prin pârghiile pe care le au la Prishtina,
deblocarea legăturilor aeriene şi pe liniile ferate între cele două părţi şi retragerea taxelor
prohibitive care au blocat complet comerţul.2

Fondul dezvoltării acestei linii de negocieri a acceptat În trecut, se discuta despe o

negociere privind schimbul de teritorii, respectiv Nordul Kosovo, regiunea Metohia locuită
majoritar de sârbi, la nord de Râul Ibar, cu mănăstiri ale Bisericii Ortodoxe Sârbe, contra sudului
Serbiei, regiunea Sandjak(Raska, Novii Pazar), locuită majoritar de albanezi. Această soluţie
unilaterală a fost acceptată iniţial de fostul Înalt Reprezentant Federica Mogherini, dar a fost
respinsă de către Germania şi UE din cauza redeschiderii problemelor ce vizau frontiere în
Balcani şi în întreaga Europă pe baze etnice.3

Deschiderile către compromis rămân destul de slabe, chiar dacă ambele părţi sunt atrase
de perspectiva integării europene şi de fondurile europene aferente. Pe de altă parte, şi Uniunii
Europene îi lipseşte pârgia esenţială pe care SUA o deţine în Kosovo, acolo unde UE nu este
tocmai acceptată unanim, mai ales după refuzul liberei circulaţie a kosovarilor în spaţiul
Schengen, spre deosebire de SUA, considerată principalul actor care a făcut Kosovo
independent.4

2
https://adevarul.ro/international/europa/miracolul-negocierilor-serbia-kosovo-coeziunea-transatlantica-sua-ue-
necesara-1_5f1520b45163ec427129df8d/index.html (accesat la data de 23.12.2020).
3
https://karadeniz-press.ro/kosovo-pregatit-pentru-noi-negocieri-cu-serbia/ (accesat la data de 23.12.2020).
5
 Agendele pe care le afişează cele două părţi sunt complet divergente. La bază se află
recunoaşterea de către Serbia a Kosovo ca stat, ar permite negocierile accederii în UE. a statului
kosovar recunoscut și de ultimele 5 state europene sceptice, inclusiv România, şi admiterea în
ONU şi Interpol, ca şi în numeroase organisme internaţionale. De partea cealaltă, Preşedintele
Vucic a avertizat că Serbia aşteaptă mai mult decât integrarea europeană pentru a recunoaşte
Kosovo. Deci Uniunea Europeană e aşteptată să pună pe masă mai multe componente atractive
pentru Belgrad decât simpla aderare la UE cu recunoaşterea concomitentă a Kosovo în momentul
admiterii Serbiei în UE.5 de asemenea, serbia este interesata de soarta persoanelor dispărute şi
strămutate în urma conflictului din 1999, dar şi chestiuni legate de proprietate.

Pe de altă parte, la numirea în funcţie, în iunie, premierul Hoti a anunţat ce urmăreste în

negocierile cu Serbia: integritatea teritorială a Kosovo e nenegociabilă, şi orice acord cu Serbia
se va baza pe Constituţia statului Kosovo, adică recunoaşterea Kosovo ca stat, fapt ce ar
determina intrarea în ONU şi recunoaşterea de către ultimele 5 state memrbe ale UE ce nu
recunosc azi Kosovo, Slovacia, Cipru, Grecia, Spania și inclusiv România. Hoti a respins
formula eventuală a unei “recunoaşteri temporare”.

La 16 iulie, temele abordate pentru a lansa negocierile au fost bazele cooperării

economice – suprataxele fiind deja ridicate de către Kosovo – apoi soarta persoanelor dispărute
şi strămutate în urma conflictului din 1999, dar şi chestiuni legate de proprietate. Partea kosovară
a insistat şi pe despăgubiri de război pe care ar urma să le primească de la Serbia contra
recunoaşterii titlurilor de proprietate din Kosovo şi, fireşte, recunoaşterea de către Serbia a
independenţei Kosovo.6

Scopul final al negocierilor ar fi un acord cu relevanţă juridică ce ar stabili relaţii

funcţionale între Belgrad şi Prishtina, ar permite negocierile rapide de accedere a Serbiei în UE
şi ar permite Kosovo accederea în organizaţiile internaţionale. Fireşte că acest lucru nu se poate
realiza fără ca cele două părţi să se fi recunoscut reciproc drept state independente, mai exact
fără ca Serbia să recunoască Kosovo ca stat.

4
https://monitorulapararii.ro/reluarea-procesului-de-negocieri-serbia-kosovo-inca-un-prag-1-32604 (accesat la data
de 23.12.2020).
5
https://www.agerpres.ro/politica-externa/2020/05/26/presedintele-kosovo-respinge-mediatorul-ue-pentru-
negocierile-cu-serbia--512511 (accesat la data de 23.12.2020).
6
https://adevarul.ro/international/europa/miracolul-negocierilor-serbia-kosovo-coeziunea-transatlantica-sua-ue-
necesara-1_5f1520b45163ec427129df8d/index.html, op.cit.
6
3. Analiza generală a situației internaționale.

 Aspecte definitorii ale negocierii, orientării, funcții:

 a). Natura negocierii în ceea ce privește statutul provinciei Kosovo, este una
bilaterală, deoarece participă două părți distincte la negociere: Serbia și
Provincia Kosovo, iar Uniunea Europeană are rol de mediator.
Prima contiție a negocierii este interdependența părților reprezentată de
interesele comune ale participanților la negociere: perspectiva integrării europene
și fondurile europene aferente; Kosovo dorește intrarea în ONU și Serbia dorește
accederea în Uniunea Europeană.
A doua condiție a negocierii este reprezentată de divergențe: refuzul Serbiei de a
recunoaște Provincia Kosovo ca stat independent.
A treia condiție de bază a negocierii este posibilitatea realizării unui schimb de
valori: în schimbul recunoașterii Kosovo ca stat independent, Serbia dorește pe
lângă integrarea în Uniunea Europeană, este interesată de soarta persoanelor
dispărute și strămutate în urma conflictului din 1999, dar și chestiuni legate de
proprietate. Partea kosovară a insistat şi pe despăgubiri de război pe care ar urma
să le primească de la Serbia contra recunoaşterii titlurilor de proprietate din
Kosovo.

 b). Funcțiile negocierii:

Din punct de vedere al negocierii analizate, funcția pe care se îndreaptă este
privită ca o modalitate de rezolvare a conflictelor, deoarece acest conflict dintre
Serbia și Kosovo datează de foarte mult timp și încă se caută o soluție potrivită
pentru diminuarea și definitizarea conflictelor.

 c). Orientarea negocierii:

În cazul situației analizate, este vorba despre o negociere internațională în care, pe
langă Serbia și Koso, mai sunt implicați și alți pioni importanți din lume, iar
scopul negocierii este de a reduce conflictele din zonă și a-și deschide orizonturile
7
 către noi posibilități de integrare. În situația actuală, atât Serbia, cât și Kosovo
caută o modalitate de mediere a conflictelor și de armonizare a conflictelor.

 Analiza aspectelor avute în vedere la pregătirea negocierii (cu accent pe obiectul

negocierii, context, interse, putere, BATNA și altele):

 În cadrul pregătirii negocierii, obiectul acestei se îndreaptă către declararea

independeței Provinciei Kosovo de către Serbia. Conflictele dintre Serbia și
Provincia Serbia datază de foarte mult timp având la bază dispute etnice din cauza
minorității albaneze din Kosovo, care au intrat in conflict cu sârbii. Între anii
1996-1999, a avut loc prima confruntare între forțele sârbe și igoslave, contra
armatei de eliberare din Kosovo, o grupare paramilitară de gherilă a etnicilor
albanezi, susținută de NATO. În acest context, armata sârbă și multe organizații
au fost nevoite să se retragă din Kosovo, după ce aceștia alungaseră din regiune
până la 800.000 de albanezi.

 Cea de-a doua confruntare în perioada 10 martie-10 iunie 1999, a avut scopul de
atac asupra civililor, rebelii albanezi continuând războiul cu forțele iugoslave
printre care o deplasare masivă a populației în Kosovo.
 În anul 2008, Kosovo s-a separat oficial de Serbia, cerându-și independența.

 În ceea ce privește Kosovo, urmărește proclamarea ca stat independent, având

Constituție proprie, adică recunoaşterea Kosovo ca stat, fapt ce ar determina
intrarea în ONU şi recunoaşterea de către ultimele 5 state memrbe ale UE ce nu
recunosc azi Kosovo, Slovacia, Cipru, Grecia, Spania și inclusiv România. . În
ceea ce privește Serbia, interesul principal este accederea la Uniunea Europeană,
cu recunoașterea concomitentă a Kosovo în momentul admiterii Serbiei în
Uniune. De asemenea, Serbia este interesată de soarta persoanelor dispărute şi
strămutate în urma conflictului din 1999, dar şi chestiuni legate de proprietate.

 În ceea ce privește puterea, aceasta se află la Serbia, fiind deja un stat

independent, în timp ce Kosovo depinde de deciziile de putere din partea Serbiei
pentru a reuși
să-și schimbe statutul așa cum consideră că îl merită.

8
BATNA = Cea Mai Bună Alternativă la Negociere

a) Punctele declarate inițial:

Kosovo: obținerea statutului de stat independent
Serbia: accederea la Uniunea Europeană, interesul despre soarta persoanelor dispărute şi
strămutate în urma conflictului din 1999, dar şi chestiuni legate de proprietate

b). Punctul de ruptură:

Kosovo: refuzul Serbiei de a ajunge la un consens
Serbia: atunci când i se oferă doar aderarea la Uniunea Europeană

c). Punctul de acord:

Serbia și Kosovo nu au ajuns la un consens în ceea ce privește negocierile.
Nivelul de aspirație:
Kosovo: să obțină independența statului
Serbia: aderarea la UE și interesul despre soarta persoanelor dispărute şi strămutate în urma
conflictului din 1999, dar şi chestiuni legate de proprietate

d). Zonă de negociere:

Se dorește respectarea tuturor condițiilor declarate inițial.
Zona de acord:
Conflictul nefiind încă finalizat, negocierile au loc și în prezent.

 Srategie:
 Strategiile privind comportamentul negociatorului, adoptă o strategie predominant
conflictuală, caracterizată prin lipsa apetenței pentru compromis, până la limita
ruperii negocierii, Serbia fiind gata în orice moment să închei orice tratative de
negociere cu Kosovo. De asemenea, această strategie este validată prin adoptarea

9
 poziției ferme pe care Serbia și-o susține față de Kosovo și prin absența
preocupărilor pentru găsirea unor soluții pentru a depăși blocajul tratativelor.
 Prin prisma orientărilor strategice orivind puterea de negociere, naționaliștii
albanezi au introdus tarife de 100% la mărfurile sârbești.

 Premise și presupuneri:
 În condițiile în care negocierea nu a avut parte încă de un acord concret, iar
disputele continuă să primeze, vor fi puse în evidență câteva premise și posibile
propuneri care ar putea fi ideale pentru a se ajunge la acordul dorit între părți:

 Prima premisă și cea mai favorabilă, ar fi aceea în care ambele părți ar

obține ce au exprimat încă de la început, în momentul în care părțile
implicate ar fi de acord să încheie un tratat, care să permită liberul schimb
de mărfuri, cu taxe 0 și fără alte restricții de circulație între cele 2 state.

 O soluție politică durabilă care să garanteze încetarea divergențelor, ar fi

posibilă în contextul în care ar exista o mai bună comunicare și mai ales
crearea unui guvern de tranziție de largă deschidere

10
4. Analiza unor aspecte particulare

Cercetările actuale asupra conflictului sunt multidisciplinare, preluând contribuții din

diverse discipline cum ar fi: psihologia – despre natura umană; demografie – creșterea populației
necesită cucerirea de teritorii și resurse; economie – creșterea economică intensifică concurența
pe piață și pentru resurse; drept internațional – comportamentul în conflict; filozofie – ce este un
7
război ”drept”.

Islamismul radical
Unul dintre aspectele particulare aparte care are influență în discuția noastră asupra
negocierii statutului provinciei Kosovo, este apartenență religioasă majoritară (90%, cei mai
mulți Sunniți, cu o minoritate Shi'a) a acestui grup la Islam. Religia reprezintă aici pe lângă
caracterul demografic, o caracterizare a psihologiei populației, a naturii umane a acestora, dar are
implicații și în relașiile internaționale așa cum vom arăta în cele ce urmează.
Din punct de vedere funcţional, religia poate fi considerată o forţă pozitivă. Ea are funcţii
sociale relevante, existând în diferite forme în orice societate. Religia asigură coeziunea socială,
prin ansamblul de idei, valori şi norme necesar oamenilor pentru a-şi forma o identitate comună.
Este liantul unui grup oferind un ansamblu de valori comune. Un exemplu elocvent este religia
iudaică ce a permis evreilor, trăind separaţi în diferite regiuni şi culturi timp de secole, să-şi
păstreze identitatea prin idei şi practici religioase comune.8

Aceste valori și norme comune au asigurat și coeziunea grupului musulman kosovar, dar a
reprezentat și o piedică în realizarea obiectivului de a adera la organizații internaționale, din
cauza tendințelor extremiste cu caracter terorist ce a început să-și facă simțită prezența în
comunitate și să tragă un semnal de alarmă pe plan internașional, dar mai ales la nivelul Europei.

Din 2012 până la finele anului 2017, 316

kosovari ar fi plecat din ţară pentru a se alătura
organizaţiei teroriste Stat Islamic. Printre ei, s-ar
afla inclusiv femei şi copii. De asemenea,
aproximativ 240 de persoane sunt cercetate sub
7
Suportul de curs- CAPITOLUL 6 - NEGOCIEREA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
8
https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/securitatea_nationala_si_religia.pdf, accesat la data de 09.01.2021
11
aspectul organizării şi săvârşirii de acte teroriste, precum şi de implicare în acte teroriste
petrecute în afara Kosovo, prin acţiuni de recrutare şi susţinere financiară a terorismului. Aceste
cifre evidenţiază amploarea islamismului radical în Kosovo, stat majoritar musulman. În pofida
ajutorului internaţional, autorităţile de la Priştina nu reuşesc să controleze situaţia.

În spatele statisticii oficiale se află, din nefericire, fenomene sociale extrem de grave: sărăcia
generalizată, o rată a şomajului de aproximativ 40 la sută şi lipsa oricărei perspective. În acest
context, nu miră faptul că mulţi kosovari se simt frustraţi şi sunt gata să accepte o formă mult
mai strictă a islamului, fără precedent în Kosovo.

Conform informaţiilor furnizate de experţi în securitate, aproximativ 50 000 de kosovari

sunt în clipa de faţă adepţi ai islamului conservator. Majoritatea covârşitoare a populaţiei este
musulmană, indiferent că este vorba despre albanezi, romi, turci sau bosniaci. Atât în capitala
Priştina, cât şi în oraşele de provincie, a crescut numărul femeilor care umblă cu capul acoperit.
Acum 15 ani, vălul era rareori văzut. În plus, pe străzile din Kosovo pot fi văzute şi multe femei
care poartă burka (piesă vestimentară care acoperă întegral corpul acestora). 

În vara anului 2016, Institutul pentru Studii Politice (KIPRED) a prezentat un studiu în
legătură cu influenţa religiei în definirea identităţii kosovare. Autorul studiului spune că 57 la
sută dintre musulmanii albanezi din Kosovo se simt albanezi înainte de toate. În schimb, 32 la
sută dintre ei au răspuns că sunt mai întâi musulmani şi abia după aceea albanezi. "Dacă această
tendinţă va continua, există pericolul să asistăm la dispariţia statului secular şi pro-occidental
Kosovo".

Islamizarea albanezilor a început

imediat după sfârşitul războiului din
Kosovo. Arabia-Saudită, Kuweit şi alte
ţări islamice au investit masiv în
reconstrucţia moscheilor, dar şi în
ridicarea altora, noi. Aceste state au
trimis în Kosovo predicatori şi ajutoare
pentru populaţia nevoiaşă. Astăzi există
742 de moschei în Kosovo, cărora li se
adaugă numeroase alte şcoli musulmane. Odată cu banii şi predicatorii, în ţară a intrat şi un alt
tip de islam.9

9
https://www.dw.com/ro/islamismul-prinde-aripi-%C3%AEn-kosovo/a-38910950 , accesat la data de 09.01.2021
12
 Guvernul german a sesizat creşterea influenţei islamismului în Kosovo, fenomen la care
contribuie predicatori saudiţi și cere luarea unor măsuri cu privirea la ținerea sub control a
situației și încercarea de prevenire a unor situații ce ar putea fi caracterizate ca anti-umanitare.

Curentul auster al Islamului ce începe să îi atragă pe credincioşii din Kosovo și

ascensiunea lui, contestă tradiţiile şi aspiraţiile unei societăţi care se defineşte mai puţin prin
credinţa musulmană şi mai mult prin originea albaneză şi prin pro-americanismul ei.10

Cei mai mulţi kosovari sunt musulmani şi practică o formă relativ moderată a Islamului,
colorată de tradiţiile otomane şi de cele mistice de origine sufi. Mulţi doresc să îşi vadă teritoriul
ca pe o ţară laică din cadrul Uniunii Europene, aşa cum o preconizează constituţia şi actualul
guvern.

“Stat Mic”
Luând în cosiderare anumiți indicatori precum: puterea economică, puterea militară,
populație, suprafață, număr de voturi , etc. Putem spune despre regiunea Kosovo că poate fi
caracterizată de conceptul „statului mic” în această negociere, dar totuși nu este lipsit de
influență angrenând în acest conflict puternici actori de pe plan mondial: Statele Unite ale
Americii, Regatul Unit, Franța, Republica Populară Chineză și Rusia.

Deseori, populaţia majoritar albaneză din Kosovo se considera o minoritate persecutată

dintr-o Iugoslavie dominată de sârbi.

Spre sfârşitul anilor ’90, cei mai mulţi au sprijinit lupta de gherilă împotriva sârbilor.
Intervenţia NATO a exacerbat idealul acestei lupte, iar mulţi etnici albanezi naţionalişti au fost
convinşi că Washingtonul şi Bruxelles-ul erau aliaţii lor cei mai apropiaţi.

Viziunea Pro- Americană

Simpatia kosovarilor față de americani a început după războiul din Kosovo din 1999.
SUA au condus campania de bombardare NATO care a deschis calea către independența
Kosovo. La acea vreme, Armata de Eliberare a Kosovo, o grămadă întâmplătoare de luptători de
gherilă, se aflau în război cu armata sârbă a lui Slobodan Milosevic. Gherilele se luptau, iar
trupele sârbe se deplasau din oraș în oraș, expulzându-i pe kosovari din casele lor.

În timpul Războiului din Kosovo, forțele NATO au bombardat atât Belgradul cât și
Prișcina, fapt realizat și cu ajutorul colaborării României prin acordarea permisiunii de utilizare a
spațiului aerian al țării noastre.

10
https://balkaninsight.com/2012/12/24/credinta-subrezita-ascensiunea-islamistilor-conservatori-ii-alarmeaza-pe-
kosovari/?lang=ro, accesat la data de 09.01.2021
13
 În apropiere de centrul Priștinei, se pot
vedea noile monumente care vorbesc
despre trecutul recent din Kosovo. O
mare statuie de bronz a lui Bill Clinton,
cu mâna ridicată, salutând triumfător,
împodobeşte bulevardul care îi poartă
numele. Aici fostul preşedinte american
este un erou preţuit pentru că, în 1999, a
trimis avioanele NATO împotriva
forţelor sârbe.

O altă sculptură din apropiere, o gravură-gigant a cuvântului “nou-născut“ în limba

engleză, marchează procesul hotărâtor pe care bombardamentele forţelor NATO l-au declanşat –
declaraţia unilaterală de independenţă faţă de Serbia, din 2008.11

Pagina de Facebook a Ambasadei SUA are 297.063 de adepți, sau unul din șase persoane
din țară. Clinton (Klinton) și Hillary sunt nume populare pentru copii, iar unul dintre simbolurile
statutului suprem este o casă cu stâlpi și o cupolă albă. Nici măcar condamnarea lui Donald
Trump împotriva musulmanilor nu a diminuat entuziasmul din Kosovo pentru America. Într-un
sondaj Gallup din ianuarie 2018, care întreba modul în care alte țări consideră conducerea SUA,
Kosovo s-a clasat pe primul loc în lume, cu aprobarea 75% a administrației Trump.

Această simpatie dusă la extreme reprezintă totuși o cauză a influenței scăzute pe care o
are Uniunea Europeană în fostele state Iugoslave, dintre acestea doar Croația și Slovenia făcând
momentan parte din uniune.

11
https://balkaninsight.com/2012/12/24/credinta-subrezita-ascensiunea-islamistilor-conservatori-ii-alarmeaza-pe-
kosovari/?lang=ro, accesat la 09.01.2021
14
 CONCLUZII

Timp de 20 de ani, "criza din Kosovo" a fost în centrul atenției. Situația actuală din
regiune sugerează o pace mai degrabă rece decât o pace adevărată. Deschiderile către compromis
rămân destul de slabe, chiar dacă ambele părţi sunt atrase de perspectiva integării europene şi de
fondurile europene aferente. Pe de altă parte, şi Uniunii Europene îi lipseşte pârgia esenţială pe
care SUA o deţine în Kosovo, acolo unde UE nu este tocmai acceptată unanim, mai ales după
refuzul liberei circulaţie a kosovarilor în spaţiul Schengen, spre deosebire de SUA, considerată
principalul actor care a făcut Kosovo independent.

Potrivit unor studii recente, Moscova nu are niciun interes în găsirea unui răspuns
definitiv la întrebarea kosovară pentru că în acel moment Rusia și-ar pierde influența în regiune.
În Consiliul de Securitate al ONU, Moscova respinge rezoluțiile privind Kosovo care afectează
interesele Belgradului, un aliat important. Astfel, rușii leagă strâns de ei Serbia, cea mai mare și
mai importantă țară din Balcanii de Vest.

Nici în Kosovo, liderii politici nu sunt interesați de o pace durabilă cu Serbia vecină.
Președintele Hashim Thaci și premierul Ramush Haradinaj au crescut în timpul luptelor armate
împotriva Serbiei. Chiar și astăzi, ei se bucură de recunoștința populației cu sentimente anti-
sârbești. Atât în Serbia, cât și în Kosovo, opoziția este mult mai radicală decât reprezentanții
puterii. La Belgrad, opoziția naționalistă îl acuză pe Vucic de trădare după ce acesta a semnalizat
dorința de a vorbi cu Pristina. Partidul naționalist de opoziție din Kosovo, Vetevendosje, ar
renunța deîndată la orice contact cu Serbia, până când Belgradul recunoaște independența acestui
stat. 

Perspective

În ceea ce privește aderarea Kosovo la UE, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce
privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai
energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de
stabilizare și de asociere. 12

Această dorință de aderare a ambelor părți beligerante la Uniunea Europeană ar putea

reprezenta o eventuală premisă de recunoaștere a statului Kosovo de către Serbia și de stopare a
conflictului, una dintre condițiile impuse pentru desfășurarea procesului de candidatură fiind
chiar aceasta.

12
https://ec.europa.eu/romania/news/20201006_prioritati_reforme_aderare_ro, accesat la data de 09.01.2021
15
 BIBLIOGRAFIE

 https://adevarul.ro/international/europa/miracolul-negocierilor-serbia-kosovo-coeziunea-
transatlantica-sua-ue-necesara-1_5f1520b45163ec427129df8d/index.html (accesat la data de
23.12.2020).
 https://karadeniz-press.ro/kosovo-pregatit-pentru-noi-negocieri-cu-serbia/ (accesat la data de
23.12.2020).

 https://monitorulapararii.ro/reluarea-procesului-de-negocieri-serbia-kosovo-inca-un-prag-1-
32604 (accesat la data de 23.12.2020).
 https://www.agerpres.ro/politica-externa/2020/05/26/presedintele-kosovo-respinge-
mediatorul-ue-pentru-negocierile-cu-serbia--512511 (accesat la data de 23.12.2020)
 http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/12/071210_kosovo_background.shtml
(accesat la data de 23.12.2020).
 https://www.dw.com/ro/islamismul-prinde-aripi-%C3%AEn-kosovo/a-38910950 , accesat
la data de 09.01.2021
 https://balkaninsight.com/2012/12/24/credinta-subrezita-ascensiunea-islamistilor-
conservatori-ii-alarmeaza-pe-kosovari/?lang=ro, accesat la data de 09.01.2021
 https://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/securitatea_nationala_si_religia.pdf, accesat la data de
09.01.2021
 Suportul de curs- CAPITOLUL 6 - NEGOCIEREA ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE
 https://ec.europa.eu/romania/news/20201006_prioritati_reforme_aderare_ro, accesat la data
de 09.01.2021

16