TEST 1

La disciplina ”Criminalistica”

1.Numiți premisele apariției Criminalisticii ca știință

2. Numiți scopul identificării criminalistice și etapele de efectuare.

Scopul al identificării este stabilirea identităţii obiectelor, fenomenelor sau fiinţelor supuse
examinării.La baza procesului dat stau tezele ştiinţifice despre individualitate, stabilitate relativă
şi reflectivitatea obiectelor lumii înconjurătoare.Procesul de identificare criminalistică are la bază
o metodologie cu un profund caracter științifice, rezultatele obținute fiind utilizate la aflarea
adevărului judiciar în procesul penal.

3. Ce este identificarea generică?

Procesul de identificare parcurge două marifaze, una din ele este cea genericăcunoscută sub mai
multe denumiri, dar având acela și conținut, are loc delimitarea grupului (genului sau categoriei),
căruia îi aparține obiectul scop al identificării

4. Numiți criteriile de clasificare a urmelor?

Clasificarea urmelor in functie de diferite criterii are drept scop cresterea gradului de precizie si
claritate al formularii concluziilor cercetarilor criminalistice in solutionarea cauzelor penale.

Criterii generale de clasificare a urmelor:

Factorul creator de urma - factorii care au determinat aparitia urmei pot fi diversi: corpul omului,
obiecte sau instrumente, animale, fenomene cum sunt incediul, explozia.

Tipul sau natura urmei - avem:

a)        urme care reproduc forma suprafetei  de contact a obiectului creator, de ex urmele de
maini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere, etc;

b)        urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice - inclusive resturi
sau fragmente de obiecte  ce sunt denumite generic si urme materiale (petele de sange, firul de
par, praful, ciobul, pilitura, pelicula de vopsea, resturi vegetale, etc.);

c)         urme sonore - vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor, care sunt conditionate de prezenta la
locul faptei de un mijloc de inregistrare sau un martor de auditu capabil sa retina anumite
caracteristici ale vocii sau ale modului de vorbire, situatie in care nu mai putem vorbi de
urme; urmele olfactive (mirosul specific al persoanelor si obiectelor)

d)        urme vizibile si urme latente ultimile invizibile cu ochiul liber sau foarte putin vizibile,
ceea ce impune revelarea lor prin diferite metode;

e)         macro si microurmele.

5. Ce este înregistrarea dactiloscopică obligatorie? Cine se supune înregistrării dactiloscopice
obligatorii?

înregistrare dactiloscopică este o activitate, desfăşurată de organele abilitate, privind colectarea,

evidenţa, păstrarea, clasificarea, sistematizarea şi furnizarea informaţiei dactiloscopice, stabilirea
şi confirmarea identităţii persoanelor.

Înregistrarea dactiloscopică obligatorie sînt supuse următoarele categorii de persoane:

1) cetăţenii Republicii Moldova care fac serviciul în:
a) organele afacerilor interne;
b) forţele armate;
c) organele Serviciului de Informaţii şi Securitate;
d) organele Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat;
e) organele Departamentului Situaţii Excepţionale;
f) organele sistemului penitenciar;
g) organele Procuraturii Generale;
h) organele Inspectoratului Fiscal de Stat;
i) organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;
j) organele vamale;
 2) membrii echipajelor aeronavelor de stat şi private din Republica Moldova;
  3) conducătorii de mijloace de transport auto;
  4) cetăţenii Republicii Moldova care pleacă la munci peste hotare;
  5) cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care, din motive de sănătate
ori de vîrstă, sînt  incapabili să comunice date privind identitatea lor, dacă aceste date nu
pot fi obţinute în o altă modalitate;
   6) cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii care se află sub urmărire
penală, care sînt  învinuiţi sau condamnaţi pentru infracţiuni ori supuşi arestului
administrativ;
   7) cetăţenii străini şi apatrizii sosiţi în Republica Moldova în căutare de azil care au
depus cerere pentru a li se acorda azil politic ori un alt fel de azil sau pentru a li se atribui
statut de refugiat.
6. Ce înțelegeți prin Bazele științifice ale identificării persoanei după scris?

Prin Bazele științifice ale identificării persoanei după scris înțelegem indivualitatea scrisului,
putem înțelege nivelul de evolutie a scrierii. . Mecanismul fiziologic al deprinderilor în general,
inclusiv al deprinderii de scriere, este dat de complexul de legături nervoase temporare –
conexiuni între focarele de excitaţie – şi de reflexele condiţionate.Scrisul este deci o activitate
psihomotorie în care intervin alături de musculatură, coordonare şi văz, o procesare vizuo-optică
a spaţialităţii, elemente de recunoaştere, de categorisire, memorie şi automatizare. Controlul
vizual este însoţit de funcţii psihice complexe : atenţia, percepţia, memoria, gândirea. Astfel are
loc individualizarea scrisului dupa care se poate afla persoana dupa manera de scris.

7. Fazele cercetării la fața locului – cerințe procesuale și de tehnică și tactică criminalistică.

Cercetarea la faţa locului se efectuează cu maximă urgenţă. Este de la sine înţeles că cercetarea
la faţa locului trebuie să fie tăcută cu maximă urgenţă, practic, imediat după ce organul de
urmărire penală a fost sesizat despre săvârşirea unei infracţiuni.

Cercetarea la faţa locului se efectuează complet şi detaliat. Această cerinţă trebuie dublată de
obiectivitate şi conştiinciozitate, astfel încât locul faptei să fie cercetat sub toate aspectele,
indiferent de versiunea pe care echipa de cercetare este tentată să o atribuie evenimentului
cercetat. De exemplu, în ipoteza unei morţi violente cu aparenţă de sinucidere, este necesar ca
cercetarea să nu se rezume la surprinderea elementelor ce pot confirma această versiune, ci să se
aprofundeze cercetarea pentru a se stabili cu precizie dacă nu este un omor disimulat printr-o
sinucidere.

8. Care sunt regulile speciale de tactică criminalistică de audiere a minorilor?

Tactica ascultării minorilor ,va fi stabilită în funcție de nivelul lor de devoltare,de capacitățile
percepetive și de înțelegere a faptelor și evenimentelor la care au asistat.Astfel,la vîrsta de 7 10
ani copiilor le este caracteristică o dezvoltare psihică mai intensivă,o creștere accentuată sporită a
potențialului perceptiv de cunoaștere.Datorită noilor cunoștințe lingvistice acumulate ,crește mult
capacitatea de redare a realității încunjurătoare ,primele elemente ale gîndirii abstracte.

9. Numiți regulile generale și speciale de tactică criminalistică de efectuare a percheziției.

Reguli tactice generale prin respectarea cărora trebuie să se desfășoare percheziția sunt:

1)Efectuarea percheziției în mod inopinat, ceea ce presupune, pe de o parte, dispunerea acestui

act procedural la momentul oportun, iar, pe de alta, pregătirea sa la un anumit grad de
confidențialitate.

2)Realizarea întocmai a procedurilor prevăzute de lege asupra activității de efectuare a

percheziției în sensul strictei respectări a formelor procesuale ce țin de reglementarea acestui act
procedural. La locul de efectuare a percheziției, organul sub a cărei conducere este concepută
această activitate, trebuie neapărat, în mod civilizat, să se legitimeze și apoi să identifice în baza
actelor respective, persoana care va fi percheziționată și celelalte persoane surprinse la fața
locului.

3)Efectuarea percheziției în două faze: a) de recunoaștere sau de inspectare generală a obiectului

de percheziționat și b) de examinare sistematică a tuturor componentelor acestuia în vederea
descoperirii obiectelor, documentelor și bunurilor ascunse. Această regulă tactică privește în mod
deosebit percheziția încăperilor și a locurilor deschise, ea însă nu trebuie ignorată nici în cazul
percheziției corporale.

10. Care sunt asemănările și deosebirile dintre constatarea tehnico-științifică și

expertiza criminalistică.

Asemanarile sunt:

a)Atat constatarea tehnico-stiintifica cat si expertiza, pun la dispozitia justitiei mijloace stiintifice
de aflare a adevarului, scotand la lumina date cu valoare de proba, care nu pot fi obtinute prin
desfasurarea altor activitati de urmarire penala.

b)Asa cum s-a vazut, obiectul constatarii tehnico-stiintifice si expertizei criminalistice este
format din urmele si probele materiale a caror examinare reclama cunostinte din unul sau mai
multe domenii de activitate stiintifica. In cadrul examinarilor de laborator, se folosesc si intr-un
caz si in celalalt, metode si procedee de lucru comune, cu un pronuntat continut stiintific, care
asigura cercetarea multilaterala a acestora, in scopul obtinerii tuturor informatiilor care prezinta
interes pentru aflarea adevarului.

Deosebirile sunt:

b)Obiectul material al expertizei este mai diversificat, si include totalitatea mijloacelor de proba
existente la dosarul cauzei, a caror examinare nu reclama urgenta. Mai mult decat atat, expertiza
poate avea ca obiect, chiar datele obtinute in cadrul activitatii de constatare tehnico-stiintifica,
atunci cand specialistul a fost solicitat sa faca doar o interpretare a mijloacelor de proba care
prezentau pericol de disparitie. Cercetarea se desfasoara in acest caz, asupra acelor caracteristici
a caroror imagine a fost inregistrata prin intermediul unor mijloace tehnice, cum sunt fotografia
si filmul judiciar. Trebuie remarcat ca in astfel de situatii, expertiza nu mai poate apela la
metodele de examinare fizico-chimica, intrucat o parte din caracteristicile mijloacelor de proba,
s-au degradat sau au disparut. Tocmai de aceea, in cadrul constatarii tehnico-stiintifice,
specialistul este obligat sa procedeze la o cercetare ampla si minutioasa a materialelor care i-au
fost puse la dispozitie, si sa clarifice intreaga gama de probleme care intereseaza cercetarea, chiar
daca nu i-au fost adresate intrebari in acest sens.