TEMA VI

- SISTEMUL DREPTULUI -

1. CONCEPTUL DE SISTEM AL DREPTULUI

Dreptul prezinta un caracter sistematic. Numeroasele reguli juridice care coexista

m societate nu apar sub forma unei alaturari intamplatoare. Ele sunt ordonate intr-un
sistem coerent, organizat ~i logic. Acesta nu reprezinta doar suma elementelor
componente, ci un ansamblu de norme ~i institutii aflate in permanenta interactiune.
Prin sistem al dreptului se intelege modul de organizare a dreptului, a normelor
juridice ce ii compun, in cadrul institutiilor juridice ~i al ramurilor de drept.
In doctrina se face deosebirea mtre sistemul dreptului ~i alte notiuni din sfera
existentei juridice a societatii, precum sistemul legislaJiei (legislatia unei tad, suma
actelor normative) ~i sistemul juridic (ordinea de drept in general).
Sistemul dreptului se caracterizeaza prin existenta mai multor ramuri de drept
complementare ce ii compun, dar care sunt aflate intr-o continua diferentiere.

2. CRITERIILE DE CONSTITUIRE A SISTEMULUI DREPTULUI

Criteriile de constituire a sistemului dreptului sunt: (a) obiectul reglementarii

juridice, (b) metoda de reglementare ~i (c) principiile dreptului (sau ale ramurii de

drept).

1
 a. Obiectul reglementiirii juridice il constituie sfera relatiilor sociale avute in
vedere de nonna juridica.

b. Metoda de reglementare este exprimata printr-o multitudine de modalitati de

nonnare a conduitei umane ~i constituie un criteriu subiectiv de influentare a
sistemului dreptului. Caracterul subiectiv este dat de faptul ca modul de
reglementare a conduitei umane difera in functie de interesele pe care le
reprezinta foqa politica ce se afla la conducerea societatii.
Metoda poate fi analitica (descompune un cadru complex in elementele sale
fundamentale) sau sintetica (pleaca de la o suma de elemente primare ~i
creeaza un cadru general ~i abstract).
Tot din aceasta perspectiva intereseaza ~i pozitia subiectelor in cadrul
raportului juridic specific fiecarei ramuri de drept (egalitate sau subordonare).

c. Principiile dreptului (sau ale ramurii de drept) contribuie la crearea sistemului

dreptului prin localizarea nonnelor intr-o ramura sau alta.

3. COMPONENTELE DE SISTEM ALE DREPTULUI

Componentele (elementele) de sistem ale dreptului sunt: (a) norma juridicii, (b)
institufiajuridicii ~i (c) ramura de drept.

a. Norma juridicii reprezinta componenta de baza, ireductibila, a sistemului

dreptului. Ea consta intr-o regula de conduita sociala, instituita sau recunoscuta de catre
stat, care are drept scop asigurarea ordinii in societate ~i care poate fi adusa la indeplinire,
in caz de nevoie, prin forta de constrangere a statului.
Acest element prezinta o anumita structura intema, alcatuita din trei pa.qi: ipoteza,
1
dispozitia ~i sanctiunea •

1 Pentru mai multe amanunte, se vedea Tema VD, paragraful 3.1.

2
 b. lnstituJia juridica constituie acel set de reguli de drept care reglementeaza un
numar de relatii sociale din aceea~i categorie, grupate in jurul unei valori sociale centrale
~i care n~te o sfera distincta de raporturi juridice.
Institutia juridica este alcatuita din mai multe norme juridice.
Astfel, normele care reglementeaza modul in care se transmite mo~tenirea
formeaza institu/ia succesiunilor, cele care reglementeaza proprietatea alcatuiesc
institu/ia dreptului de proprietate, cele care au in vedere contractele dau na~tere
institu/iei contractelor etc.
Notiunea de institutie juridica este similara cu aceea de statut juridic sau regim
juridic.
In majoritatea cazurilor, institutiile juridice grupeaza norme de drept corespunzand
unei singure ramuri.
Uneori, institutiile juridice pot reuni norme de drept din cadrul mai multor ramuri.
De exemplu, institu/ia contenciosului - administrativ reune~te reguli din sferele dreptului
administrativ, dreptului procesual civil ~i a dreptului civil.

c. Ramura de drept este un ansamblu de norme ~i institutii juridice, strans legate

intre ele prin obiectul comun al reglementarii, prin metoda folosita in normarea relatiilor
sociale ~i prin intermediul principiilor care stau la baza lor.
Ea constituie cea mai complexa subdiviziune a unui sistem de drept national,
acesta din urma fiind alcatuit din mai multe ramuri.
Ramurile de drept nu exista izolat, ci sunt in continua interactiune unele cu altele,

influentandu-se reciproc.
Uneori, mai multe institutii juridice pot da na~tere unei subramuri de drept.
Astfel, in cadrul ramurii dreptului comercial se distinge dreptul maritim, subramura
alcatuita din normele juridice ~i institutiile de drept care reglementeaza transportul

maritim.

3
 4. DIVIZIUNILE GENERALE ALE DREPTULUI

Dreptul cunoa§te mai multe clasificA.ri, dupa cum urmeaza:

a. Drept intern §i drept internaJional. Dupa cum regulile de drept se aplica doar
pe teritoriul statului care le-a elaborat sau ele au efect §i dincolo de limitele acestui
teritoriu (in raporturile dintre state ori dintre particulari din state diferite), dreptul se
imparte in intern (national) §i extern (international).

b. Drept public §i drept privat. in functie de natura interesului avut in vedere de

norma juridica (general sau particular), dreptul se divide in public §i privat. Aceasta este
impaqirea clasica §i cea mai importanta.
De exemplu, o regula juridica ce are in vedere organizarea puterilor statului face
parte din dreptul public, iar una referitoare la incheierea unui contract se plaseaza in
dreptul privat.
0 asemenea diviziune era cunoscuta inca din dreptul roman. Totu§i, acea impaqire
nu corespunde integral distinctiei de astazi.
in cadrul dreptului privat se diferentiaza ca principala componenta dreptul civil.
Din sfera dreptului public se deta§eaza normele dreptului constituponal care

reprezinta dreptul comun in materie.

In doctrina, s-a apreciat ca, datorita stransei legaturi dintre dreptul public §i eel
privat, precum §i a atenuarii diferentelor dintre acestea, s-a format §i un drept mixt,
alcatuit din ramuri precum dreptul funciar ori dreptul afacerilor.
Conform ~colii normativiste a dreptului2, distinctia dintre dreptul public §i eel
privat nu prezinta importanta practica. In viziunea acesteia, mai utila ar fi ierarhizarea
regulilor juridice in functie de importanta lor.

c. Alte diviziuni ale dreptului

Dreptul se mai poate imparti in:

2 $coala normativist! a dreptului il are ca principal reprez~ntant pe Hans Kelsen.

 - drept pozitiv (drept scris, alcatuit din totalitatea nonnelor juridice in vigoare
intr-un stat, la un anumit moment) ~i drept natural (un drept nescris, care este compus
dintr-un numar de principii superioare ce constituie sursa de inspiratie pentru dreptul
pozitiv, care garanteaza drepturile ~i libertatile fundamentale ale omului ~i care se
distinge prin faptul ca nu este dublat de niciun fel de constrangere sociala);
drept determinator (alcatuit din nonnele juridice care detennina ce anume
unneaza sa faca subiectele de drept) ~i drept sancJionator (compus din regulile ce se
refera la sanctiunile aplicabile subiectelor de drept ce nu se confonneaza dreptului
detenninator).

5. RAMURILE DREPTULUI ROMANESC ACTUAL

Ramurile dreptului romanesc actual sunt: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul
familiei, dreptul muncii, dreptul procesual civil, dreptul penal, dreptul procesual penal,
dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul international
public, dreptul international privat etc.
Aceste ramuri se grupeaza in cele doua mari diviziuni ale dreptului intern, dreptul
public ~i dreptul privat, precum ~i in dreptul international.

a. Dreptul public este format din ansamblul nonnelor juridice care privesc
organizarea statului ~i raporturile dintre indivizi §i stat. In cadrul dreptului public, cele
mai importante ramuri sunt: dreptul constitutional, dreptul administrativ, dreptul penal,
dreptul procesual penal ~i dreptul financiar.

Dreptul constitutional este alcatuit din: nonnele juridice care stabilesc principiile
generale de organizare sociala, economica ~i politica a statului, nonnele ce reglementeaza
drepturile, libertatile ~i indatoririle fundamentale ale cetatenilor, regulile care vizeaza
organizarea ~i functionarea autoritatilor statului (Parlamentul, Pre§edintele, Guvernul §i
autoritatile publice locale, Autoritatea judecatoreasca), dar §i impaqirea atributiilor
5
 acestora, precum ~i din normele care se refera functionarea altor institutii fundamentale
ale statului (Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, A vocatul Poporului).
lzvorul ramurii este Constitu/ia Romliniei din 1991, modificata ~i completata prin
Legea de revizuire a ConstituJiei Romliniei nr. 429 din 23 octombrie 20033•

Dreptul administrativ cuprinde regulile juridice in Iegatura cu organizarea ~i

funcp.onarea administratiei publice locale ~i centrale, cele privind functiile publice, dar ~i
cele referitoare la raporturile dintre administratie ~i cetateni.
Principalele izvoare ale dreptului administrativ sunt:
- ConstituJia Romliniei;
- Codul Administrativ (O.U.G. nr. 57 din 3 iulie 2019)4;
Legea nr. 213 din 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publica ~i regimul
juridic al acesteia5, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
- Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului ~i urbanismul6,
cu modificarile ~i completarile ulterioare;
- Legea nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenta decizionala in
administratia publica, republicata7 ;
- Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauza de
utilitate publica, necesara realizarii unor obiective de interes national, judetean
~i local8, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

Dreptul penal se compune din normele care arata ce fapte antisociale sunt
considerate in:fractiuni, precum ~i din regulile privind pedepsele ce se aplica infractorilor.
Aceasta ramura are sarcina apararii celor mai importante valori sociale
(suveranitatea, independenta, unitatea ~i indivizibilitatea statului, persoana, drepturile ~i
libertatile acesteia, proprietatea etc.), precum ~i a intregii ordini de drept.

3 PublicatA in Monitorul Oficial al Rom~!e!, Partea I, nr. 758 d!n 2~ o~tombrie 2003.
4 PublicatA in Monitorul Oficial al Romame1, Partea I, nr. 555 d~n 5 1uh~ 201~.
s PublicatA in Monitorul Oficial al Rom~!e!, Partea I, nr. 448 d~n 24 ~o~embne 1998.
6 Publicatli in Monitorul Oficial al Romame1, Parte~ I, nr. 373 d1? 10 1uhe 2001.
• I Ofi ·a1 al Romaniei Partea I nr. 749 dm 3 decembne 2013.
7
Momtoru , MCl ·t rul Oficial 'al Romame1'. • •
Partea I, nr. 853 dm •
20 decembne 2010 .
8 Publicatli m om O ' 6
 Principalul izvor al dreptului penal il constituie Codul penal9.
Aceastli ramurli are §i numeroase legi speciale printre care amintim:
- Legea nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea §i sanctionarea
faptelor de coruptie 10, cu modificlirile §i completlirile ulterioare;
- Legea nr. 143 din 26 iulie 2000 privind prevenirea §i combaterea traficului §i
consumului ilicit de droguri, republicatli", cu modificlirile §i completlirile
ulterioare;
- Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea §i combaterea
traficului de persoane 12, cu modificlirile §i completlirile ulterioare;
- Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea §i combaterea
criminalitlitii organizate 13 , cu modificlirile §i completlirile ulterioare.

Dreptul procesual penal cuprinde regulile juridice care organizeaza procesul

penal §i arata organele statului cu atributii in acest domeniu, cele ce vizeazli actiunile sau
procedurile ce trebuie realizate in vederea descoperirii infractiunilor §i tragerii la
rlispundere penalli a celor care le-au savar§it, precum §i normele referitoare la drepturile
§i obligatiile pe care le au plirtile ce participa la proces.
Izvorul de drept specific ramurii este Codul de procedurii penalii14•
La acesta se adauga Legea nr. 254 din 2013 privind executarea pedepselor §i a
masurilor privative de Iibertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal 15,
cu modificlirile §i completlirile ulterioare.

9 Legea nr. 286 din 17 tulle 2009 privind Codul penal a fost publicat! in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
510 din 24 iulie 2009 ~i a intrat in vigoare la 1 februarie 2014. Codul penal a suferit numeroase modificwi panli in
prezent. De asemenea, unele articole au fo~t ~eclarate neconstitu_ponale. .
10 Publicatli in Monitorul Oficial al Romdme1, Partea I, nr. 219 din 18 mat 2000.
11 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2014.
12 Publicatli in Monitorul Oficial al Romdniei, Partea I, nr. 783 din 11 decembrie 2001.
13 Publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 50 din 29 ianuarie 2003.
14 Legea nr. 135 din J lulle 2010 privind Codul de procedurli penalli a fost publicatli in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I, nr. 486 din _15 iuye 201? ~i ulterio_r modificatli _~i. completatli prin Legea de punere in aplicare
nr. 255 din 19 lulle 2013 (pubhcatli m Morutorul _Ofic1al al Romdnie1, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013). Codul
de procedurli penalli a intrat in vigoare la 1 februane 2014.
15 Publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013.

7
 Dreptul financiar include regulile de drept ce reglementeaza activitatea
financiara a statului, modul de constituire ~i utilizare a bugetului de stat, organizarea ~i
functionarea institutiilor financiare, drepturile ~i obligatiile in domeniu ale cetatenilor ~i
ale statului.
Printre izvoarele dreptului financiar enumeram:
- Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul Fisca/16, modificata ~i
completata;
- Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedurii flscalii 17 , cu
modificarile ~i completarile ulterioare.

b. Dreptul privat este alcatuit din ansamblul normelor juridice ce reglementeaza

relatiile patrimoniale ~i personal - nepatrimoniale la care participa particularii. in cadrul
sau principalele ramuri sunt: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul
muncii ~i dreptul procesual civil.

Dreptul civil cuprinde normele de drept ce reglementeaza raporturile patrimoniale

in care pa,rtile sunt pe pozitie de egalitate. Tot m sfera dreptului civil intra ~i regulile
juridice referitoare la relatiile personal - nepatrimoniale ce au in vedere persoana ~i
identificarea ei (nume sau denumire, domiciliu, re~edinta sau sediu, stare civila etc).
8
Cel mai important izvor al ramurii este Codul civi/1 •

De asemenea, sunt izvoare ale dreptului civil ~i acte normative precum:

_ Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 a fondului funciar, republicata 19, cu
modificarile ~i completarile ulterioare;
_ Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata20, cu modificarile ~i completarile ulterioare;

16 Publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015.
11 Publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
1s Legea nr. 287 din 17 Julie 2009 privind Codul civil a fost publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
505 din 15 iulie 2011 ~i a suferit modificliri prin Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.
287 din 17 iulie 2009 (publicatli in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din IO iunie 2011). Codul civil a
intrat in vigoare la 1 octombrie 2011.
19 Monitorul Oficial al Romfuriei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
20 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004.
8
 Dreptul financiar include regulile de drept ce reglementeaza activitatea
financiara a statului, modul de constituire ~i utilizare a bugetului de stat, organizarea ~i
functionarea institutiilor financiare, drepturile ~i obligatiile in domeniu ale cetatenilor ~i
ale statului.
Printre izvoarele dreptului financiar enumeram:
- Legea nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul Fisca/ 16 , modificata ~i
completata;
- Legea nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedurii jiscalii 17 , cu
modificarile ~i completarile ulterioare.

b. Dreptul privat este alcatuit din ansamblul normelor juridice ce reglementeaza

relatiile patrimoniale ~i personal - nepatrimoniale la care participa particularii. in cadrul
sau principalele ramuri sunt: dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei, dreptul
muncii ~i dreptul procesual civil.

Dreptul civil cuprinde normele de drept ce reglementeaza raporturile patrimoniale

in care paqile sunt pe pozitie de egalitate. Tot in sfera dreptului civil intra ~i regulile
juridice referitoare la relatiile personal - nepatrimoniale ce au in vedere persoana ~i
identificarea ei (nume sau denumire, domiciliu, re~edinta sau sediu, stare civila etc).
Cel mai important izvor al ramurii este Codul civi/18 •
De asemenea, sunt izvoare ale dreptului civil ~i acte normative precum:
- Legea nr. 18 din 19 februarie 1991 a fondului funciar, republicata.19, cu
modificarile ~i completarile ulterioare;
_ Legea nr. 50 din 29 iulie 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de
constructii, republicata20 , cu modificarile ~i completarile ulterioare;

16 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 688 din IO septembrie 2015.
17 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015.
1s Legea nr. 287 din 17 iulle 2009 privind Codul civil a fost publicatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
505 din 15 iulie 2011 ~i a suferit modificiiri prin Legea nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr.
287 din 17 iulie 2009 (publicatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011 ). Codul civil a
intrat in vigoare la 1 octombrie 2011.
19 Monitorul Oficial al Romaniei, Partee I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998.
20 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004.
8
 - Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate
asupra terenurilor agricole ~i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 ~i ale Legii 169 din 199721 , cu
modificarile ~i completarile ulterioare.

Dreptul comercial reune~te regulile ce reglementeaza raporturile dintre

comercianti (persoane fizice sau persoane juridice), precum ~i actele ~i faptele de comert.
Cel mai important izvor este Codul Civil.
De asemenea, sunt izvoare de drept comercial, printre altele:
- Legea nr. 26 din 5 noiembrie 1990 privind registrul comertului, republicata22,
cu modificarile ~i completarile ulterioare;
- Legea nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societatile comerciale,
republicata23 , cu modificarile ~i completarile ulterioare;
- Legea nr. 365 din 7 iulie 2002 privind comertul electronic, republicata24, cu
modificarile ulterioare;
- Legea nr. 296 din 28 iunie 2004 privind Codul Consumului, republicata25 , cu
modificarile ulterioare.

Dreptul familiei include normele de drept care se refera la relatiile patrimoniale ~i

nepatrimoniale stabilite in cadrul familiei intre soti, precum ~i intre parinti ~i copii.
Cel mai important izvor este Codul Civil.

21 p bl' tA Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000.

A

22 P:bl:~:tA ;: Monitorul Oficial al Rom~i~i, Partea I nr. 49 din febru~e 19~8.

M ·t l Oficial al Rormrue1 Partea I, nr. 1066 dm 17 no1embne 2004.
23 PubhcatA m om oru , . . . 006
• A

• Ofi . al Romaniei Partea I, nr. 959 dm 29 no1embne 2 .

24 Morutoru 1 c1a1 , . . 8
.
25 Moruto
rul Ofi .
1c1a1 al Romaniei • Partea I ' nr. 224 dm 24 mart1e 200 .
9
 Dreptul muncii este alcatuit din regulile juridice aplicabile in relatiile stabilite
intre angajati ~i patroni, cu ocazia incheierii, executarii sau incetarii contractului de
munca. Aceasta ramura stabile~te drepturile ~i obligatiile celor doua paqi ale contractului
de munca, disciplina muncii, timpul de lucru ~i eel de odihna, instantele ~i procedurile
specifice, raspunderea materiala ~i disciplinarii, protectia ~i securitatea muncii.
Izvorul ramurii este Codul Muncii26 .

Dreptul procesual civil reune~te toate normele de drept care organizeaza procesul
civil, cele referitoare la competenta instantelor judecatore~ti in aceasta materie, precum ~i
regulile de drept privind modul in care sunt duse la indeplinire hotararile judecatore~ti
civile.
Izvorul principal al ramurii este Codul de Procedurii Civilii27•

c. Dreptul internaJional reprezinta ansamblul normelor referitoare la raporturile

juridice in care intervine un element strain (de extraneitate). Acesta poate fi impaqit in:
drept international public ~i drept international privat.

Dreptul international public cuprinde regulile ce reglementeaza raporturile

formate in baza acordului de vointa dintre state, precum ~i cele dintre acestea ~i

organizatiile internationale.
in general, izvoarele acestei ramuri sunt tratatele bilaterale sau multilaterale
incheiate intre diferite state. Acee~i valoare o au ~i conventiile cu caracter international

incheiate de state.

Dreptul international privat include normele de drept ce solutioneaza conflictele

de legi nascute din raporturile de drept privat ce contin un element de extraneitate.

26 Legea nr. 53 din 24 ianuarle 2003 privind Codul Muncii a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 345 din 18 mai 2011.
21 Lege~ nr. 134 din J tulle 2010 privind Codul de procedure ci'?I~ a f?st rerubl!cata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012. Codul de procedura ClVlla a mtrat m vtgoare la data de 15 februarie
2013.
10
Aceasta ramura reglementeazxa "c;i.1· cond't' · 'd'1ca- a stra1mlor,
1 ia Jun -· · precum ~•· aspectele de
drept procesual mlegatura cu raporturile de drept privat cu caracter international.
Izvoarul ramurii este Codul Civil. Pdna la intrarea in vigoare a acestuia, sediul
materiei a fost Legea nr. 105 din 22 septembrie 199228 cu privire la reglementarea
raporturilor de drept international privat, in prezent abrogata.

6. MARILE SISTEME CONTEMPORANE DE DREPT

Dreptul fiecarui stat reprezinta un sistem propriu. Uneori, chiar in cadrul acelui~i
stat, sunt aplicate, in acela~i timp, mai multe sisteme de drept.
Diversitatea sistemelor de drept nationale este foarte mare. 1n schimb, analizate
din perspectiva unor elemente fundamentale, acestea prezinta, intre ele, anumite
asemanari sau deosebiri de esenta. Ele fac posibila reunirea mai multor sisteme nationale
in familii de sisteme (mari sisteme contemporane de drept).
Cele mai importante sisteme de drept sunt: (1) sistemul romano - germanic, (2)
sistemul anglo - saxon, (3) sistemul socialist ~i (4) sistemele religioase # tradi/ionale.

6.1. Sistemul de drept romano - germanic

Sistemul romano-germamc cuprinde sistemele nationale de drept care sunt

rezultatul receptionarii dreptului roman.

Initial, s-a regasit in Europa, dar ulterior, ca urmare a colonizarii, el s-a extins in
America Centrala ~i de Sud, precum ~i in unele tari din Africa.
Principalele componente nationale ale sistemului romano - germanic sunt dreptul
francez ~i dreptul german. Cele doua, in pofida multor diferente de suprafata, diferente
rezultate, in primul rand, din modalitati diferite de abordare a fenomenului juridic, se
- x · c.aptul ca pastreaza terminologia ~i multe dintre institutiile dreptului
aseamana pnn 1,
entru ambele principalul izvor de drept este legea scrisa.
roman. De asemenea, P '

. • M ·t I Oficial al Romaniei Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992.

2s Pubhcata m om oru ' 11
 9
Dreptul francez. Istoria dreptului francez cuprinde trei perioade: Ancien droit2
(in majoritate cutumiar ~i datand de la origini ~i pana la 1789), dreptul intermediar (din
timpul Revolutiei franceze) ~i dreptul modern (din perioada lui Napoleon ~i pana astazi).
30
Influenta franceza consta in receptarea Codului civil francez de la 1804 de
legislatia mai multor state europene. Printre acestea se numara Belgia, Italia, Romania,
Luxemburg, Olanda, Portugalia ~i Spania.
Codul civil francez este actul normativ eel mai raspandit in legislatiile moderne.
Teoreticienii dreptului 1-au considerat unicat pentru tehnica legislativa superioara, logica
juridica impecabila, stilul elegant ~i concis.
De asemenea, legislatiile Bulgariei ~i Poloniei au fost influentate covar~itor de
dreptul francez. Dreptul ambelor tari s-a intors, dupa caderea regimurilor comuniste, in
cadrul sistemului romano - germanic.

Dreptul german. Ca ~i dreptul francez, dreptul german a fost alcatuit initial din
cutume. Ulterior, incepand cu secolul al XIII - lea, au aparut a~a - numitele "oglinzi"
(Spiegel), ce urmareau sistematizarea ~i consolidarea cutumelor. Peste ele, incepand cu
secolele al XV - lea ~i al XVI - lea, s-a suprapus dreptul roman. Receptarea acestuia a
fost mult u~urata de faptul ca Sfantul Imperiu Roman de origine germana ~i-a arogat rolul

de continuator al Imperiului Roman.

Chiar ~i in perioada de :faramitare a statelor germane, dreptul privat a ramas

neschimbat.
Influenta germana s-a exercitat, in principal, prin Codul civil german (BGB) intrat

in vigoare abia la 1 ianuarie 1900.

Principalele state a caror legislatie a fost marcata decisiv de catre dreptul german
sunt Grecia ~i Japonia. Influente importante a resimtit ~i dreptul din Austria, Ungaria,
Elvetia, Rusia, China ~i Brazilia.

29 "Dreptul vechr' - traducere din limba franceza.

30 Acesta mai poarta ~i numele de Codul Napoleon.
12
 De~i in diversele tari componente ale sistemului romano-germanic regulile de
drept sunt diferite, se folose~te acela~i vocabular juridic mo~tenit din dreptul roman. De
asemenea, principalul izvor de drept este legea scrisl\.

6.2. Sistemul de drept anglo - saxon (Common -law31 )

Spre deosebire de sistemul romano - germanic, dreptul anglo - sax.on este format
2
in cea mai mare parte din hotarari judecatore~ti, numite precedente judiciare3 • Decizia
intr-un proces ce se judeca la o instanta este luata tinandu-se cont de hotararile din trecut.
Ea va fl obligatorie, in viitor, pentru instantele dejudecata (inferioare) ce se vor confrunta
cu situatii similare.
Daca nu exista vreun precedent ce poate fl aplicat in speta supusa judecatii,
magistratii au autoritatea de a "crea drept" prin pronuntarea unor hotarari ce vor deveni
precedente.
Dreptul anglo - sax.on poate fl regasit in Europa (Anglia ~i Irlanda), in Statele
Unite ale Americii, in Australia, in Noua Zeelanda ~i in India. in general, in cadrul
acestui sistem regasim Anglia ~i fostele sale dominioane.
Cele mai importante componente ale acestui sistem sunt dreptul englez ~i dreptul

american.

Dreptul englez cuprinde trei paqi: common - law, equity ~i statutary - law.
Common - law reprezinta cea mai veche parte a dreptului englez, flind format
initial din cutume. Ulterior, el a fost completat prin deciziile diferitelor organe
jurisdictionale (Curtea e~ichierului, Curtea plangerilor comune, Curtea bancii regelui).
Astfel, common - law a devenit o insumare de precedente. Regula precedentului judiciar
a inceput sa prinda contur o data cu secolul al XVIII - lea.
Equity este cea de-a doua parte a dreptului englez ~i se constituie intr-un corectiv
adus la common - law. Aparitia sa era necesara deoarece orice sistem de drept bazat pe

31 Dreptuljurisprudenµal sau sistemul de "drept comun".

32 Toate aceste precedente judiciare alcatuiesc jurisprudenta (case-law).
13
 1
precedente tinde sa devina rigid ~1 nu mai corespunde realitatilor in schimbare ~
progresului social.
Statutary - law reprezintii componenta legislativii a dreptului englez, acea parte a
sistemului ce este alciituitii din norme juridice previizute in legi (statute). Dreptul
exprimat prin legi are un caracter exceptional, ponderea acestor reguli juridice fiind
relativ restrfulsii..
Datoritii caracterului sau de exceptie, dreptul sens din Anglia este de stricta
interpretare.
Dreptul englez nu are un singur act fundamental. Constitutia Marii Britanii este
alcatuita din mai multe componente, dintre care trei sunt mai importante: Magna Charla
5
Libertatunr3 , Habeas Corpus Act34 ~i Bill of Rights3 .

Dreptul american are o structura oarecum originala, de~i, initial, era foarte
asemanator dreptului din care i~i trage originea, eel englez. Specificul sau consta in aceea
ca este alcatuit din legislatiile statelor componente care, asemanatoare in principiu,
prezinta, totu~i, numeroase particularitati locale.
Astfel, de~i compus, in pricipal, din precedente judiciare, in dreptul american
legea scrisa este mult mai prezenta decat in Regatul Unit al Marii Britanii ~i al Irlandei
de Nord. De altfel, precedentele nu sunt intotdeauna obligatorii, ele fiind profund

influentate de Constitutie.

Spre deosebire de sistemul romano - germanic, dreptul anglo - saxon nu cuno~te

impa,rtirea pe ramuri.
De asemenea, notiunile fundamentale, precum ~i vocabularul juridic sunt total

diferite.

6.3. Sistemul dreptului socialist

33 "Marea Carta a Libertafilor' - traducere din limba latinli. Magna Charta a fost emisli in anul 1215, in timpul
domniei regelui loan F~ de Tarli.
34 DateazA din anul 1679, din timpul domniei regelui Charles al II -lea.
35 Adoptat in anul 1689.
14
 Sistemul dreptului socialist se compunea, in principal, din dreptul Uniunii
Sovietice, la care se adauga eel al altor ta.ri aflate in sfera de influenta a acesteia.
Dreptul tarilor socialiste avea la baza. dreptul romano - germanic, dar acesta a fost
profund modificat prin instaurarea regimurilor comuniste. tn mare parte, terminologia a
ramas neschimbata, de asemenea §i ramurile de drept.
A vand ca sursa de inspiratie filosofia marxist - leninista, sistemul socialist a
conferit dreptului functii §i finalitati diferite fata de cele clasice. tn acest sens,
principalele mijloace de productie au fost nationalizate, constituind proprietatea
poporului.

Raporturile de drept cu caracter patrimonial stabilite intre persoanele fizice au fost

restranse. De exemplu, in Romania, incepand cu anul 1974, terenurile nu au mai putut
forma obiectul actelor juridice translative de proprietate, decat in situatii de exceptie36 •
De asemenea, relatiile comerciale au devenit monopolul statului; fiind practicate prin a§a
- numitele intreprinderi de stat.
Sistemul dreptului socialist s-a format in fosta Uniune Sovietica §i s-a extins, dupa
eel de-al doilea razboi mondial, in Europa de Sud - Est (Albania, Bulgaria, fosta
Cehoslovacie, Estonia, fosta lugoslavie, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Ungaria),
in Asia (China, Coreea de Nord) §i in America Centrala (Cuba).

6.4. Sisteme de drept religioase ~i traditionale

· t eme de drept se regasesc in Asia ~i in nordul Africii. Ele prezinta

A ceste sis
• •
part1culantatea ca.x se adapteaza cu mare greutate la relatiile sociale modeme. De
asemenea, majoritatea lor sunt profund religioase.
In cadrul acestei categorii se numara: dreptul musulman, dreptul hindus, dreptul
ebraic, dreptul chinez traditional ~i dreptul japonez traditional.

- - - - - - - - - .- 29- b · 1974 rivind sistematizarea teritoriului ~i a localitatilor urbane ~i rurale

36 Ase vedea Legea nr. 581,n octomd. n e . bp ·e 1974) ~i Leaea nr. 59 din 29 octombrle 1974 privind fondul
(publicata m Buletmu . l Ofic1al nr 135 m 1 no1em n -r tJ • ·1 fi d"
. · . 1 138 d"m 5 noiembrie 1974). Prin aceste legi terenun e au ost scoase m
A

.
funciar (pub l1cal.4 m
..xA Buletinul Ofic1a
.
nr.
. ..
·1 ·
ale dreptul de proprietate asupra terenun or nu mai pu a
te fi tran ·
sm1s
. . l . ·1 Astfel cu excepµa mo~temru 1eg ,
ClfCUltU ClVl • •
intre persoane fizice. 15
 Dreptul musulman (islamic) este astiizi larg raspandit in Asia Mica ~i in Africa.
0 importanta parte a populatiei lumii este adepta acestui sistem.
Pentru musulmani, ordinea socialii nu poate exclude regulile religioase, aceste
doua tipuri de reguli coexistand in societate.
In cadrul sistemului, principalul izvor este Coranuf3 7 , alcatuit din peste 6.000 de
versete. Dintre acestea, aproximativ 500 sunt reguli de drept.
Dar dreptul musulman are ~i alte izvoare precum: Sunna, ljma ~i ljtihad.
Sunna3 8 este compusa din prezentarea spuselor ~i faptelor profetului Mohamed,
dar ~i ale unora dintre cei ce I-au insotit. Acestea sunt transmise sub forma unor pove~ti ~i
pilde, fiind folosite de teologi pentru intelegerea mai buna a textelor din Coran.
ljma insumeaza conceptia consensuala a invatatilor musulmani cu privire la
dreptul islamic.
ljtihad reprezinta jurisprudenta independenta, interpretarea originala a
problemelor ce se ivesc in aplicarea dreptului ~i care nu sunt acoperite de Coran, Sunna
sau Ijma.
Dreptul islamic reglementeaza doar relatiile juridice dintre musulmani, raporturile
de drept care au ca subiecte indivizi ce au alte religii fiind supuse altui regim juridic.

31 Coranul este cartea sacri\ a Iumii musulmane ~i conµne revelatiile facute de Allah profetului Mahomed
(Muhammad). . .
3s "Conduitii", "tradifie" - traducere dm hmba araba.
16
 Dreptul hindus. Este ra.spandit in India §i in alte tari din Asia de Sud - Est,
precum §i din Africa. Sistemul nu reprezinta doar un set de reguli juridice, ci chiar o
conceptie despre viata.
Majoritatea locuitorilor din India sunt adeptii hinduismului.
Sistemul are la baza credinta in Brahman, fiinta absoluta, creatoare a Universului.
El este alcatuit din trei parti distincte, bine structurate: Dharma, Artha §i Karma.
Dharma reprezinta §tiinta justului, adevarul ~i invafAtura.
Artha este §tiinta politicii §i a utilului. Prin ea se poate ajunge la dobandirea
puterii, precum §i la bogatie.
in sfar§it, Karma se preocupa de §tiinta agreabilului §i placutului.
Adeptii hinduismului sunt tinuti sa respecte toate cele trei componente, neexistand
vreo ierarhizare a acestora.
in cadrul acestui sistem de drept nu se face distinctie intre dreptul obiectiv §i
dreptul subiectiv. Precedentelor judiciare §i doctrinei nu Ii se recuno~te rolul de izvor de
drept.
in perioada modema §i cea contemporana, in India s-a adoptat o legislatie laica,
independenta de credintele religioase ale individului. De asemenea, datorita colonizarii,
in India a fost receptat dreptul englez, insa intr-o fonna care respecta specificul tarii. Din
aceasta perspectiva, dreptul indian s-a integrat in sistemul anglo - saxon.

Dreptul ebraic (rabinic). Trebuie facuta distinctia intre dreptul israelian (al
statului Israel) care se aplica doar cetatenilor acestuia, precum §i raporturilor de drept ce
se produc pe teritoriul sau §i dreptul tradifiona/3 9 care ii vizeaza pe toti cei care sunt de
religie iudaica, indiferent de statul in care ace§tia traiesc.
in ciuda modernizarii §i laicizarii dreptului israelian, anumite domenii au ramas
reglementate de dreptul traditional. Aceasta situatie duce la numeroase conflicte atat intre
legile civile §i cele religioase, cat §i referitoare la competenta diverselor instante laice sau
traditionale. in principal, problematica statutului personal (casatoria, divortul, adoppa) a
ramas in sfera dreptului traditional.

39 Legea iudaicli (Halaha) este un set de reguli religioase ~i de obiceiuri.

17
 Dreptul chinez traditional. in conceptia traditionala a dreptului chinez, normele
juridice, in ciuda scopului lor declarat de a asigura ordinea sociala ~i protejarea valorilor
comunitatii, reprezinta un vector al dezordinii, fiind caracterizate de arbitrariu.
Un bun cetatean trebuie sa traiasca in asemenea mod incat sa nu ajunga sa apeleze
la justitia statala exercitata prin tribunale. Eventualele litigii in care acesta este implicat se
vor rezolva amiabil, prin buna - intelegere intre pa.qi.
Conform conceptiei orientale, nu respectarea dreptului trebuie sa fie principala
preocupare a cetateanului, ci pastrarea pacii ~i a armoniei sociale.
Dreptul modern al Chinei ~i-a ca~tigat autonomia fata de conceptia religioasa
asupra societatii. De~i la inceputul secolului al XX - lea dreptul chinez a suferit influenta
dreptului sovietic, el ~i-a pastrat trasaturile specifice. in ultimii ani s-a remarcat o mare
deschidere a legislatiei fata de economia de piata ~i de liberalismul economic.

Dreptul japonez traditional incepand cu secolul al XIX - lea, Japonia a

adoptat un sistem bazat pe coduri dupa modelul european (filiera germana), devenind
astfel o componenta a sistemului de drept romano - germanic. Totu~i, in mod traditional,
ca ~i in cazul Chinei, populatia considera ca este mai bine sa nu se adreseze tribunalelor
pentru solutionarea litigiilor, fiind preferate concilierile directe, fara implicarea dreptului.
De altfel, in materia persoanelor ~i a relatiilor de familie, s-a pastrat o diferenta
profunda fata de reglementarile occidentale care au inspirat dreptul japonez modern.
Sistemul traditional japonez a fost influentat de eel traditional chinez.

18