CONSUMUL DE DROGURI

SI
TUTUN
REALIZATOR: PROFESOR COORDONATOR:
- CIOBANU MARIAN - CIOBANU OCTAVIAN
 CUPRINS:

1. CE ESTE DEPENDENTA?
2. CE SUNT NARCOTICELE?
3. DE CATE FELURI POT FI NARCOTICELE?
4. CE EFECTE NOCIVE POT AVEA DROGURILE?
5. CE ESTE TUTUNUL?
6. CAT DE DES ESTE CONSUMAT?
7. CE EFECTE NOCIVE POATE AVEA TUTUNUL?
 1.CE ESTE DEPENDENTA?
DEPENDENTA este starea caracterizata prin impulsul pacientului spre consumul periodic sau continuu al unei substante, in scopul
dobandirii unei placeri sau al anularii unei stari de disconfort.
Printre caracteristicile dependentei se numara:
-nevoia permanenta de consum continuu sau periodic a unui drog natural sau sintetic, cu tendinţa de a creşte doza iniţial
administrata;
-neputinţa de a renunţa la utilizarea substantei;
-manifestari mintale sau psihice si fizice care apar in cazul intreruperilor bruşte a consumului de substanţe
degradarea fizica, psihica, morala şi sociala in urma utilizǎrii indelungate a substantelor.
•Dependenţa fizică:
-se manifestă sub forma unor stări patologice care constau în necesitatea organică de a folosi droguri, pentru a evita
tulburările ce apar la încetarea utilizării;
-nu apare la toate tipurile de droguri.
•Dependenţa psihică:
– se manifestă prin modificări comportamentale şi o stare mentală particulară, însoţită de dorinţa psihică imperioasa de a-şi
administra droguri, periodic sau continuu, pentru a obţine o stare de “bine” sau pentru a înlătura disconfortul psihic;
– este cea mai gravă şi însoţeşte toate tipurile de droguri.
Drog(substanta psiho-activa, substanta psihotropa)
În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS –
Organizaţia Mondială a Sănătăţii); drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă
fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.
 CE SUNT NARCOTICELE?
   Drogurile sunt substanţe naturale sau sintetice,
folosite de consumatori pentru acţiunea lor asupra
psihicului, fie ca stimulente fie ca sedative ale activităţii
mintale. Ele modifică senzaţiile şi percepţiile, atenţia,
gândirea, imaginaţia, voinţa; generează tulburări în
întreaga viaţă afectivă, emoţională, dar şi în
comportamentul celor ce le consumă.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte drogul ca
fiind o substanţă solidă, lichidă sau gazoasă, a cărei
folosinţă se transformă în obicei şi care afectează direct
creierul şi sistemul nervos, schimbă sentimentele,
dispoziţia şi gândirea, percepţia şi/sau starea de
conştientă, modificând imaginea asupra realităţii
înconjurătoare.
Strâns legat de termenul drog, uneori folosit ca
sinonim, este cel de stupefiant. Stupefiantele sunt
substanţe care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de
inerţie fizică şi psihică şi care, folosite mult timp, duc la
obişnuinţă şi la necesitatea unor doze crescânde.
PS1HOLEPTICE:
• opiacee (opiu, morfină, heroină, codeină); PSIHODISLEPTICE
• tranchilizante, anxiolitice-benzodiazepine; • derivate din canabis (haşiş, marijuana);
• barbiturice-somnifere; • halucinogene (plante şi ciuperci ”exotice” cum ar fi mescali
• solvenţi, gaze volatile; psilocybina, LSD, Ecstasy);
• alcool. • anticolinergice (blochează efectele anumitor receptori) .

CLASIFICAREA
DROGURILOR

Prin droguri de mare risc sunt indicate:

PSIHOANALEPTICE: • produse depresoare (anestezice) – droguri care inhibă
• cocaina; activitatea sistemului nervos central (cannabis, opiumul,
morfină, derivaţii de morfină, heroina, metadona, petidina,
• amfetamine; codeina, barbituricele, benzodiazepinele, benzodiazepinele etc);
• produse pe bază de cofeină (cafea, ceai, coca-cola); • produse stimulente – droguri care stimulează activitatea
• nicotină din tutun. sistemului nervos central (cocaină, crack-ul, khat-ul,
amfetaminele, efedrina, theobromină).
 CE EFECTE NOCIVE POT AVEA DROGURILE?
Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta
de 14 ani sau chiar mai putin.
Tinerii isi iau droguri din discoteci, din cartierul
unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina
este drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai
multe ori asistenta medicala iar canabisul -
care costa mult mai putin pe piata neagra - este cel
mai consumat halucinogen.
Pe termen lung, marijuana poate determina:
diferite tipuri de cancer, tulburari ale
sistemului respirator
(tuse stranut, sunt mereu raciti), sistemului
imunitar si ale organelor de reproducere,
tulburari ale
memoriei, dificultati de invatare
Daca a consumat cocaina, atunci: poate avea asupra lui
pliculete cu pudra alba cristalina, cu gust amar,
cu miros slab de benzina, are ochii injectati si ii
lacrimeaza in permanenta, are pupilele dilatate, este
foarte
comunicativ, vorbaret, are o atitudine superioara, are un
sentiment de fericire si energie, este foarte
sensibil la lumina si la sunet.
1.Semne, simptome si efecte
Daca a consumat marijuana, atunci: poate avea in buzunare sau in camera foi de
tigara, pipe, bricheta,
tigari, este somnoros si fara vlaga, are pupilele marite si ochii foarte rosii, rade
fara motiv, are un mers
nesigur si este ametit, ii este foame tot timpul si mananca multe dulciuri, ii este
sete in permanenta, nu isi
aminteste ceea ce tocmai s-a intamplat, are un miros specific de frunze arse.
Daca a consumat heroina, atunci: este foarte palid, nu Pe termen lung, consumul de heroina determina:
mai are pofta de mancare, are pupilele dependenta fizica si psihica, boli contagioase
contractate, ca “acele de gamalie”, fumeaza foarte mult,
(Sida,
e detasat, indiferent fata de cei din jur, are un
miros specific de otet, poti gasi la el sau in camera lui hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de
un adevarat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sange, infectii bacteriene, infectia tesuturilor
sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, folie inimii si a
de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.
distilata, hellas sau sare de lamaie.
Pe termen lung, consumul de Daca a consumat amfetamine, atunci: are pupilele dilatate, are un
cocaina determina: iritabilitate, comportament agresiv, este mai
dispozitie schimbatoare, neliniste, vorbaret, confuz, nu mai are pofta de mancare, poate sa aiba asupra lui
tulburari psihice (halucinatii, tablete, capsule cu diferite
paranoia), tulburari fiziologice inscrisuri si de diferite culori, pliculete cu pudra fina sau mai putin fina
(perforarea septului nazal, de culoare albicioasa sau galbuie,
afectarea auzului), febra, transpiratie, tremuraturi, dureri de cap, vedere dubla si ameteli, are
dependenta fizica si psihica. sentimentul ca este puternic,
respiratie accelerata
 Pe termen lung, consumul de amfetamine
determina: scaderea imunitatii organismului,
scadere in greutate, tulburari psihice,
comportament necontrolat, violent si irational,
deces datorita spargerii unor vase de sange din
creier (anevrism), stop cardiac sau a febrei foarte
ridicate.
Daca a consumat Benzodiazepin (calmante,
somnifere), atunci: este apatic, are ameteli, isi
controleaza cu greutate musculatura, este mai
inhibat, nu se mai poate concentra, ii scade pofta de
mancare, transpira, tremura.
Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de
crestere, tulburari ale aparatului genital,
scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului
respirator, comportamente deviante, dependenta
fizica si psihica.
Daca a consumat Ecstasy, atunci: este
confuz, are insomnii sau somn agitat, are
Pe termen lung, consumul de Ecstasy
sentimente de frica nejustificate, are
determina: afectiuni ale ficatului,
sentimentul ca este urmarit, scrasneste din
dependenta, tulburari ale
dinti, are senzatia de greata, are privirea
memoriei, tulburari ale gandirii.
tulbure, tremura, transpira abundent, are
tensiunea arteriala crescuta.
Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determina: tulburari
cand ar fi consumat alcool), vorbeste nearticulat, are
ale memoriei si alterarea capacitatii de a asimila informatii noi,
dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si
probleme digestive, sentimente de frica, modificarea acuitatii
halucinatii, isi poate pierde cunostinta, este somnolent,
sensitive (insensibilitate si modificarea sensibilitatii la lumina,
are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic, are
sunet, mirosuri), psihoze si convulsii, dependenta fizica si psihica,
capacitate redusa de a judeca, nu are pofta de mancare,
in combinatie cu alcoolul poate sa aiba consecinte fatale
are reflexe incetinite, isi poate pierde echilibrul, este
dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a
atentiei.
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără:
îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii,
crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar,
Tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei
Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual
 CE ESTE TUTUNUL?
Nicotiana tabacum este o plantă anuală erbacee din
familia Solanaceae, familie de care aparțin și tomatele,
cartoful, și mătrăguna. Planta se cultivă, din ea
făcându-se produse de tutungerie. Tutunul ajunge în
Europa după descoperirea Americii (1492). Francezul
Jean Nicot a contribuit la introducerea tutunului în
Franța ca plantă medicinală. Mai târziu s-a reușit
extragerea nicotinei din frunzele de tutun. La început
acest alcaloid a fost folosit ca insecticid, iar ulterior a
fost trecut în categoria droguri.

Până în secolul XVII, tutunul era considerat plantă medicinală fiind folosit în afecțiunile oculare. Ca plantă de cultură sunt folosite în prezent (2009) doar două varietăți de Nicotiana tabacum
dintre care „Virginia” este cea mai răspândită. Recoltarea tutunului se face în special pentru producerea țigărilor. Tutunul de culoare închisă obținut prin uscarea frunzelor plantei Nicotiana
rustica este mai apreciat decât tutunul de culoare deschisă. În prezent, industria farmaceutică caută obținerea din tutun a unor medicamente. De asemenea se produc extracte pentru industria de
parfumuri.
Tutunul face parte dintre plantele al căror genom este bine cunoscut; de acea este o plantă utilizată frecvent în cercetările genetice. O altă utilizare a plantei este ca plantă ornamentală, cu
variantele Nicotiana sylvestris, Nicotiana x sanderae, „Nicotiana forgetiana și Nicotiana alata. Prin încrucișări s-au obținuți produși cu flori cu un colorit variat și cu aromă plăcută ca de
exemplu „Regina nopții” (Nicotiana alata).
În prezent sunt tot mai criticate reclamele care propagă fumatul, se caută informarea consumatorilor despre efectele negative ale nicotinei prin material documentar sau prin legi care le impun
producătorilor ca pe pachetul de țigări să existe inscripția „tutunul este un produs cancerigen”. În Europa sunt localuri sau locuri de muncă unde, pentru protejarea nefumătorilor, este interzis
fumatul.
 CAT DE DES ESTE CONSUMAT?
Cu ocazia Zilei mondiale fără tutun (31 mai), comisarul
european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis
Andriukaitis a declarat următoarele:

Consumul de tutun rămâne cauza individuală cu cel mai mare

impact asupra bolilor cronice și asupra deceselor evitabile din
UE. Statisticile privind decesele înregistrate în UE cauzate de
cancerul pulmonar, care este cel mai puternic asociat cu
fumatul, arată că, în 2015, au existat 273 400 de decese cauzate
doar de cancerul pulmonar, 273 400 dintre acestea fiind în plus.
Cineva și-a pierdut copilul, părintele, fratele, sora sau un
prieten. Cancerul pulmonar determină o cincime din
mortalitatea totală cauzată de cancer. În plus, tutunul este un
factor de risc major și pentru multe alte forme de cancer,
precum și pentru alte boli majore, cum ar fi bolile
cardiovasculare.
 CE EFECTE NOCIVE POATE AVEA TUTUNUL?

Tabagismul cronic este considerat în prezent o boală severă

de adicţie dar şi cauza cea mai uşor evitabilă de morbiditate şi
mortalitate. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează pe plan
mondial 1,1 miliarde de fumători din care ¾ provin din ţările în
curs de dezvoltare.
Fumatul este răspândit pe întreg globul putându-se vorbi de
o adevărată "pandemie tabagică" cu caracter agresiv şi consecinţe
nefaste asupra sănătăţii. În ciuda campaniilor antitabac desfăşurate
în întrega lume numărul total de fumători este în creştere.
Tabagismul cronic predomină la bărbaţi dar este în creştere
accelerată la femei şi la tineri fiind perceput ca mijloc de
emancipare.
Efectele nocive ale fumatului asupra organismului sunt
multiple atât la nivelul aparatului respirator cât şi la nivelul altor
aparate şi sisteme. Mortalitatea secundară complicaţiilor
pulmonare şi sistemice ale fumatului este deosebit de ridicată şi în
continua creştere (10 milioane decese estimate pentru anii 2020 –
2030 majoritatea - 70% în ţările în curs de dezvoltare). Fumătorii
au o durată de viaţă mai scurtă cu aproximativ 15 ani. Durata vieţii
scade cu 5,5 minute pentru 1 ţigară. Studiile au arătat faptul că în
SUA fumatul ucide mai mulţi oameni într-un an faţă de: SIDA,
alcoolismul cronic, consumul de stupefiante, crime, suicid şi
incendiile combinate la un loc
Nocivitatea fumului de ţigară este foarte mare prin cele 4000 de
substanţe conţinute în
fumul de ţigară inhalat şi degajat, substanţe care au o acţiuni
negative combinate asupra
organismului:
- Acţiune citotoxică
- Acţiune mutagenă şi carcinogenă Nicotina este factorul care determină dependenţa
- Acţiune antigenică farmacologică. Acţiunile nicotinei sunt
- Acţiuni de tip stress simpatic sau iritativă de tip vasoconstrictor, insecticid, toxic şi carcinogenic. Factorii
ce determină efecte cumulative
ale fumatului sunt:
- Cantitatea totală de tutun consumată (nr. pachete/ani): 1
pachet ţigări/zi/1an = 1 PA/an
- Vârsta de debut a fumatului (riscul pentru cancerul
bronhopulmonar, BPOC şi afecţiunile
cardiovasculare este cu atât mai mare cu cât vârsta de debut a
fumatului a fost mai mică).
Fumatul pasiv se defineşte prin inhalarea involuntară a fumului
de ţigară de către persoanele din
anturajul unui fumător. Fumatul pasiv determină un risc pentru
persoanele din anturaj (mai ales
copii) pentru aceleaşi afecţiuni ca şi pentru fumătorii activi.
 BIBLIOGRAFIE
http://www.prosalvita.ro/ce-este-dependenta/ https://ec.europa.eu/romania

http://www.prosalvita.ro/ce-sunt-drogurile/ pitaljudeteanmures.ro/wp-content/uploads/proiecte

https://insp.gov.ro/sites/cnepss/drogurile/