1

Nespecifice

Mijloace de
apărare

Specifice

2
 Bariera
anatomică a
tegumentelor
mucoaselor

Mecanisme de
apărare
nespecifică

Fagocitoza

3
 Pielea

 Puține microorganisme sunt capabile

să pătrundă prin pielea intactă.

 Transpirația și sebumul – ca
urmare a pH-ului acid și a unor
substanțe (mai ales acizi grași) – au
proprietăți antimicrobiene.

 În piele este prezent lizozimul, o

enzimă care degradează peretele
celular bacterian și poate oferi o
protecție parțială.

4
 Membranele mucoase

 În tractul respirator se află o peliculă

de mucus care conține lizozim și alte
substanțe antimicrobiene.

 Când microorganismele pătrund prin

membranele mucoase, tind să fie
preluate de fagocite. Fagocitele
acționează ca bariere în răspândirea
infecțiilor.

5
 În tractul gastro-intestinal intervin:
 saliva cu enzime hidrolitice,
 aciditatea gastrică,
 enzimele proteolitice
 macrofagele enterice.

6
 Fagocitoza:

 Este o reacţie nespecifică de apărare

a organismului, în care se produce
înglobarea şi distrugerea
microorganismelor patogene de către
anumite celule:

 Macrofage

 Microfage

7
 Fagocitoza:

8
 Factorii care pot contribui la
compromiterea fagocitozei
sunt:

 multiplicarea extracelulară a
bacteriilor,

 rezistenţa bacteriilor la
acţiunea celulelor fagocitare,

 carenţa de vitamine A şi C,

 consumul de alcool etc.

9
 Umorală

Mecanisme
specifice de Imunitatea
apărare

Celulară

10
 Imunitate umorală (pe cale sangvină);

limfocitele B

se transformă
în
plasmocite

sintetiza
anticorpilor

11
 Anticorpii

 Sunt proteine secretate de limfocitele B, ca răspuns la

introducerea în organism a unor particule străine, numite
antigene.

 Antigenele sunt reprezentate de bacterii, paraziţi, virusuri,

venin, vaccin, dar şi de celule alterate ale organismului:
celulele tumorale.

12
 IgA

IgD

Imunoglobulinele
IgE

IgG

IgM
13
 IgA

 Sunt anticorpi care se găsesc în ser (IgA

serică), dar şi în lacrimi, colostru, salivă,
secreţii nazale, bronşice şi
gastrointestinale (IgA secretorie).

 Sunt sintetizate de limfocitele B prezente

în mucoasa tubului digestiv şi cea
respiratorie.

 Sunt secretate în cantitate mare în Structura IgA

colostru, asigurând protecţia

antimicrobiană a nou-născutului;

14
 IgD

 Se găsesc în ser în cantitate mică, având

o importanţă imunologică redusă.

 Se găsesc pe suprafaţa limfocitelor B

alături de IgM, cu funcţie de legare a
antigenelor;

Structura IgD

15
 IgE

 Se găsesc, de asemenea, în cantitate

mică în ser;

 Apar după contactul cu antigene

parazitare şi au rol important în
producerea alergiilor.
Structura IgE

16
 IgG

 Sunt anticorpi de răspuns secundar, apar

după IgM şi reprezintă majoritatea
imunoglobulinelor serice (peste 70%).

 Pot traversa placenta, asigurând nou-

născutului o imunitate temporară, în
primele şase luni de viaţă;
Structura IgG

17
 IgM

 Reprezintă 5-10% din totalul

imunoglobulinelor din serul uman, fiind
primii anticorpi care apar după
contactul cu antigenul.

 Sunt prezenţi pe suprafaţa limfocitelor

B ca receptori pentru antigene şi
constituie anticorpii de răspuns primar.

 Evidenţierea lor în ser semnifică o
infecţie recentă; IgM dispare din ser, Structura IgM
fiind înlocuit de IgG;

18
 Imunitatea celulară

 Este asigurată de:

 limfocitele T, cu acţiune citotoxică,
 macrofage,

 Este îndreptată împotriva celulelor

proprii organismului, infectate sau
transformate malign.

 Acest tip de imunitate asigură distrugerea

celulelor invadate de germeni cum ar fi:
bacili Koch, virusuri, ciuperci sau Limfocit T
protozoare

19
20
 Chimioterapia antiinfecţioasă

 Este o metodă terapeutică care

utilizează substanţe chimice pentru
combaterea infecţiilor produse de
diverşi agenţi patogeni.

 Introducerea acestei modalităţi de

tratament a dus la o creştere importantă a
ratei de supravieţuire postinfecţie.

21
 Chimioterapicele sunt
medicamente cu acţiune toxică
asupra germenilor patogeni:

 bacterii,
 fungi,
 virusuri,
 paraziţi.

 Sub această denumire, în sens mai

larg, sunt incluse şi
chimioterapicele anticanceroase.

22
 Chimioterapicele trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii:

 să fie lipsite de acţiune toxică

asupra organismului,

 să aibă spectru larg,

 sa aibă penetrabilitate bună în

ţesuturi şi activitate bactericidă.

23
 Aplicarea chimioterapiei antiinfecţioase trebuie să ţină cont de:

 agentul etiologic implicat;

 proprietăiile chimioterapicului;

 starea de sănătate a pacientului (vârsta, patologiile asociate,

alergiile medicamentoase, statusul imunologic);

 interacţiuni medicamentoase;

 costul tratamentului

24
 Clasificarea chimioterapicelor:

Antibiotice

Chimioterapice
de sinteză

Antiseptice și
dezinfectante

25
 Antibiotice

 a) Antibiotice beta-lactamice:

 Peniciline:

 Ampicilină,
 Amoxicilină,
 Oxacilină,
 Penicilină G,
 Penicilină V.

26
 Antibiotice

 a) Antibiotice beta-lactamice:

 Cefalosporine:
 Sunt antibiotice cu spectru larg, indicate în infectii grave care nu cedeaza la
alte antibiotice

 Cefalexin,
 Cefuroxim,
 Cefotaxim;

27
 Antibiotice

 a) Antibiotice beta-lactamice:

 Monobactami (afectează peretele celular):

 Aztreonam,

 Carbapeneme (afectează peretele celular):


 Imipenem,
 Meropenem,

28
 Antibiotice

 b) Macrolide:

 antibacteriene (Eritromicina)

 antifungice (Nistatina)

29
 Antibiotice

 C. Aminoglicozide:
 inhiba sinteza de proteine bacteriene

 Gentamicină,

 Kanamicină,

 Streptomicină.

30
 Antibiotice

 d) Glicopeptide:

 Vancomicina

31
 Mecanismele de actiune ale antibioticelor

 1. Inhibitia sintezei peretelui celular

 2. Inhibitia sintezei proteinelor

 3. Alterarea structurii membranei celulare bacteriene

 4. Inhibitia sintezei sau functiei acizilor nucleici

 5. Inhibitia metabolismului bacterian

32
 Antibioticele sunt împărțite la rândul lor în două grupuri , după
acțiunea asupra bacteriilor Gram pozitive si Gram negative :

 Antibiotice cu spectru de tip penicilinic ( penicilinele ,

eritromicina) , active pe
 coci și bacilli gram-pozitivi
 coci Gram-negativi .

 Antibiotice cu spectru de tip streptomicinic ( aminoglicozidele

, streptomicina , gentamicina , kanamicina ; polipeptide) ,
active pe
 bacilli și coci Gram-negativi
 coci Gram-pozitivi

 Antibioticele cu spectru larg (Tetraciclinele , cloramfenicolul

) , sunt active pe coci si bacilli Gram-negativi si Gram-pozitivi ,

33
 Chimioterapice de sinteză

 Sulfamide:
 sulfadiazina,

 Antituberculoase:
 Izoniazida

 Chinolone:
 norfloxacin.

34
 Antiseptice şi dezinfectante

 Antisepticele: sunt indicate

pentru aplicarea pe tegumente
şi mucoase:

 apa oxigenată,

 tinctura de iod,

 betadina.

35
 Dezinfectantele: sunt utilizate
pentru aplicarea pe suprafața
obiectelor: instrumente metalice,
piese de mobilier, podele etc

 apa oxigenată,
 alcoolul etilic,
 cloramina,
 hidroxidul de sodiu,
 varul nestins (oxidul de calciu),

36
 Antibioticele și chimioterapicele de sinteză sunt
utilizate pentru tratarea bolilor infecţioase.

 Efectul lor asupra microorganismelor patogene

poate fi:

 a) efect bactericid: constă în distrugerea agenților

microbieni: penicilina, cefalosporina, gentamicina,

 b) efect bacteriostatic: nu distrug germenii, însă

împiedică multiplicarea acestora: eritromicina,
tetraciclina,

37
 Dintre chimioterapice fac parte şi:

 Chimioterapice antifungice:

 Ketoconazol,

 Miconazol,

 Clotrimazol.

38
 Medicamente antivirale:

 Aciclovir:
 virus herpetic,
 citomegalovirus,

 Ganciclovir:
 virus herpetic,
 citomegalovirus;

39
 Medicamente antivirale:

 Famciclovir:
 virus herpetic,
 virusul hepatitic B,
 virusul varicelo-zosterian;

 Zidovudină, Lamivudină:
 HIV;

40
 Medicamente antivirale:

 Amantadină:
 virusurile gripale;

 Interferonul alfa:
 virusul hepatitei B şi C.

41
 Medicamente antihelmintice:

 Mebendazol, Albendazol:

 Ascaris lumbricoides,
 Enterobius vermicularis;

42
 Medicamente antihelmintice:

 Tiabendazol:
 trichineloză;

 Levamisol:
 Ascaris lumbricoides;

 Niclosamida:
 Taenia solium şi T. saginata.

43
 Vaccinoterapia

 Combaterea germenilor patogeni şi

a toxinelor produse de aceştia se
poate face prin:

 administrarea de anticorpi
(imunoterapie pasivă)

 stimularea producerii
anticorpilor de către organismul
gazdă, prin vaccinare
(imunoterapie activă), în special
cu scop profilactic.

44
Serurile imune folosite pentru
imunizarea pasivă pot fi:

omologe (recoltate de la persoane

aflate în convalescenţă),

heterologe (seruri obţinute în urma

imunizării animalelor).

45
 În raport cu antigenele folosite, serurile
imune se împart în:

 Seruri imune antimicrobiene: seruri

antistreptococice;

 Seruri imune antitoxice: serul

antitetanic;

 Seruri imune mixte.

46
 Imunitatea pasivă obţinută prin
administrarea serurilor imune se
instalează rapid

 Imunizarea prin vaccinare se

instalează lent și se utilizează în scop
profilactic.

47
 Vaccinarea profilactică utilizează:

 vaccinuri cu germeni vii atenuaţi (de

exemplu, vaccinul antirujeolic,),

 vaccinuri cu germeni omorâţi prin

căldură, radiaţii etc. (de exemplu,
vaccinul antirabic, vaccinul
antiholeric),

 vaccinuri care conţin toxine

modificate, numite anatoxine, cu
proprietăţi imunogene (de exemplu,
anatoxina tetanică purificată şi
adsorbită).

48
 Autovaccinul reprezintă vaccinul
preparat prin izolarea unei
tulpini bacteriene sau virale de
la un individ şi folosit numai
pentru vaccinarea pacientului
de la care s-a făcut izolarea.

49
 În funcţie de numărul tulpinilor
conţinute, vaccinurile pot fi:

 monovalente (conţin o singură

tulpină bacteriană sau virală,
vaccin antirujeolic)

 bi-, tri-, polivalente (vaccinul

diftero-tetano-pertussis).

50
 Administrarea vaccinurilor se poate
face pe cale:

 intramusculară: ATPA, antihepatitic B;

 intradermică: BCG;

 subcutanată: vaccin antirujeolic;

 orală: vaccinul antipoliomielitic.

51
 Schema de vaccinare adoptată de ţara noastră cuprinde:

 vaccinul BCG: vaccinarea antituberculoasă;

 vaccinul antipoliomielitic: VPOT;
 vaccinul trivalent DTP: antidiftero-tetano-pertusis;
 vaccinul DT: împotriva difteriei şi tetanosului;
 vaccinul antihepatită B;
 vaccinul antirubeolă, rujeolă.

52
 Fitoterapia

 Fitoterapia este cea mai veche metodă de tratament, fapt

atestat de numeroase documente, cum ar fi papirusul
egiptean Ebers (1550 î.H.), în care sunt descrise peste
200 de plante împreună cu indicaţiile de administrare;

53
 Hipocrate în lucrarea sa „Corpus
Hipocraticum" descrie, de
asemenea, mai mult de 200 de plante
împreună cu modul lor de utilizare.

 Dioscorides in „Materia Medica"

expune studiile asupra remediilor de
origine vegetală şi animală.

 Galenus, medic greco-roman,

formulează primele reguli de
preparare a remediilor din plante:
siropuri, cataplasme.

54
 Fitoterapia este preferată de multe ori medicamentelor
sintetizate chimic datorită efectelor secundare reduse.

 Efectul terapeutic al plantelor se datorează substanţelor

chimice pe care acestea le conţin, numite principii
active:

 uleiuri esenţiale,
 taninuri,
 vitamine,
 oligoelemente,
 alcaloizi etc.

55
În fitoterapia modernă, extractele de plante se găsesc sub
formă de:

tablete,

ceaiuri,

siropuri,

tincturi,

unguente.

56
 Fitoterapia are rezultate foarte bune
în:
 profilaxie,
 afecţiuni uşoare
 stadiile incipiente ale unor boli mai
grave.
 În bolile cronice, produsele
fitoterapeutice au mai degrabă un rol
adjuvant.

57
 suprasolicitare infecţii acute
reglarea fizică şi sau cronice
circulaţiei intelectuală bacteriene,
sangvine virale

insomnii

reglarea
tensiunii carenţe
arteriale vitaminice şi
minerale
Remedii
afecţiuni fitoterapeutice infestaţii
dermatologice parazitare

tulburări ale
obezitate tranzitului
intestinal
căderea
părului astm afecţiuni hipercoleste
bronşic alergice rolemia
58
 Aromaterapia este o metodă naturistă de tratament în care
sunt folosite uleiuri esentiale obţinute din plante integrale,
seminţe, flori, rădăcini, pentru vindecarea bolilor.

 Tratamentul se face sub formă de băi, inhalaţii, masaj,

 Indicaţiile aromaterapiei sunt:

 astenie,
 insomnie,
 afecţiuni reumatice,
 migrene,
 stări depresive,
 infecţii respiratorii etc.

59
 Gemoterapia este o metodă naturistă de tratament care
utilizează extracte obţinute din mugurii plantelor, mlădiţe,
rădăcini mici, frunze tinere,

 Indicaţiile gemoderivatelor sunt:

 hipercolesterolemie,
 gastrită,
 ulcer gastric,
 alergii,
 tulburări de tranzit intestinal,
 migrene,
 reglarea tensiunii arteriale,
 reglarea metabolismului,
 intărirea sistemului imunitar,
 acnee,
 astenie.

60
 Apiterapia

 Încă din Antichitate, există

documente care atestă rolul benefic al
mierii în arsuri, leziuni tegumentare,
ea fiind considerată, de asemenea, şi
un medicament care prelungeşte viaţa.

 Cercetările arheologice au dezvăluit că

în anii 1500 î.H., în Egipt produsele
apicole erau cunoscute şi utilizate ca
remedii pentru mai multe afecţiuni.

61
 Apiterapia este o metodă
terapeutică naturală, care
foloseşte produsele stupului de
albine:

 miere,

 polen,

 ceară,

 propolis,

 lăptişor de matcă.

62
 căderea afecţiuni
părului respiratorii carenţe
vitaminice

afecţiuni astenie
dermatologice

Apiterapia
convalescenţa
afecţiuni unor boli
reumatice infecţioase

arsuri afecţiuni
gastrice
afectiuni
răni hepatice
63
  FIȘĂ DE LUCRU
 I. Alegeti varianta corecta:
 1.În piele este presentă o enzimă antibacteriană numită:
a.Lizozim
b.Peroxidază
c.Catalază

 2.Anticorpii sunt proteine secretate de:

a.macrofage
b. limfocitele B,
c.limfocitele T

 3.Imunitatea celulară este asigurată de:

a. limfocitele T și macrophage
b.limfocitele B
c. macrophage și microfage

 4.Antibiotice beta-lactamice sunt:

a. Eritomicina
b.Penicilinele
c. Nistatina 64
 II.Asociati chimioterapicele din coloana A cu agentii patogeni asupra
cărora acționează din coloana B
 A B
 1.Clotrimazol. a.Ascaris lumbricoides
 2.Aciclovir b.Virus hepatic B si C
 3.Interferon alfa c.Virus herpetic
 4.Levamisol d.antifungic
 5.Niclosamida e.Taenia saginata

 III. Completati spatiile punctate:

 1.Imunoterapia pasivă reprezintă stimularea …………….de către
organismul gazdă, prin vaccinare.
 2.Imunizarea prin vaccinare se instalează lent și se utilizează în scop
…………………….
 3.În bolile cronice, produsele fitoterapeutice au mai degrabă un rol
………………….
 4. Apiterapia este o metodă terapeutică, care foloseşte
produsele………………
65