Relatiile dintre gandire si memorieGandirea

Gandirea este cea mai inalta forma de activitate cognitiva, este o forma constienta de folosire a creierului
pentru a recunoaste si a intelege lumea. Fiziologic, gandirea este o inlantuire de conexiuni ale sinapselor.
Oamenii exercita gandirea prin ganduri si rationamente. Scopul este de a conecta lumea si experientele traite
cu propria intelege si experienta interioara.

Gandirea are urmatoarele componente:

Recunoasterea
Amintirea
Rationamentul
Imaginatia
Emotia
Decizia            PSIHOLOGIA este stiinta care cerceteaza conditiile si legile manifestarii vieti phisice umane.
Ca si alte stiinte, obiectul de cercetare al psihologiei, consta in amsamblul legilor care cerceteaza fenomenele
psihice umane.
            Psihologia generala studiaza si procesele cognitive complexe (gandire, memorie, imaginatie).
            

Gandirea : ,,este un proces cognitiv complex, care coordoneaza actiuni mintale si prelucreaza informatii
necesare si necesare fenomenelor si obiectelor, in forma conceptiei, a judecatilor si a rationamentelor'' (Tinca
Cretu ,,Psihologie generala'').

            DatoritaCu ajutorul gandirii, omul poate stabili anumiteidentifica lucruri cu caracter

informational, pentru a-si insusi anumite obiecte, fenomene, astfel putand si poate manifesta nevoile sale sa
isi manifeste nevoile sale la un nivel ridicatinalt. Gandirea este proprie omului, in contrast cu celalalte
vietuitoare.. De aceea, gandirea da omului un caracter eficient, rational, specific doar lui si nu si altor
vietuitoare.

            Sistemul cognitiv al omului este complex siAceastea este alcatuita din cuprinde doua
subsisteme componente:

-        un sistem senzoriala care este, asemanatoare cu cel al animalelor ;altor vietuitoare

-        un systemun sistem complex, care este reationa, logic,, rational, care este specific doar propriu
omului, numit intelect si care se numeste intellect.

Acest sistem complex cuprinde in asamblul sau :

 -        ggandirea
 -        memoria
 imaginatia
 limbajul  
 inteligenta

-        limbajul               - acestea fiind pentru om aptitudini valoroae.

-        imaginatia

-        inteligenta
Fiind pentru om cea mai complexa si mai valoroasa componenta a intelectului sau, gandirea poate atinge
nivele inalte de manifestare, ea putand influenta si celelalte componente ale intelectului uman, cum ar
fi memoria.

            MEMORIA ,,este tot un proces cognitiv de pastrare, intiparire si reactualizare a experientei

anterioare a omului''. (Tinca Cretu, Fundamentele Psihologiei).

            Memoria conditioneaza in desfasurarea proceselor psihice si sta la baza tuturor felurilor de activitati

umane.

            Sub influenta gandirii, memoria poate deveni logica si poate ajunge prin intermediul imaginatiei la

atingerea unor rezultate superioare, duce la cresterea limbajului in comunicare, iar gandirea devine
pentru inteligentacomponenta de baza.

            Deoarece gandirea actioneaza in procesele senzoriale, influenta sa asupra perceperi spontane se

poate transforma prin intermediul memorie, in observatie, iar informatiile se
pot pastra, intipari si reactualiza, ele fiind importante in comportamentul omului, imbogatindu-i intreaga
viata psihica si asigurandu-i eficienta si orientare.

            Daca nu are exista memoria in gandirea umana, omul nu ar putea sa isi realizeze activitatile sale,
ramanandu-i doar procesele psihice de baza :

- preceptii si senzatii -- pe baza acestora omul s-ar manifesta doar spontan, el ar deveni orientat,
instabil, si nu si-ar putea aminti nimic di trecutul sau, iar atunci nu si-ar putea desfasura nici unul din
procesele psihice complexe. Fara aceste procese complexe, omul nu siar putea realiza activitatile sale zilnice,
cum ar fi cele de : - invatare

                      - munca

                      - creatie

            In gandirea umana, memoria are un loc important prin intermediul proceselor sale care sunt : -
intiparirea

                                          - pastrarea

                                          - reactualizarea.

            Imbogatirea memoriei este rezultatul unei imbunatatiri a mijloacelor si al proceselor de memorare pe

care le foloseste o persoana de-a lungul vieti sale. Memoria se bazeaza pe un process de sistematizare
(stereotip dynamic), atunci inseamna ca omul memoreaza cu atat mai bine, cu cat are o minte mai bine
organizata, iar fiecare cunostinta gasindu-si locul in gandirea sa, in corelatie cu celelalte cunostiinte
anterioare. Deci datorita memoriei omul capata o experienta individuala, care ii largeste si ii imbogateste
sfera sa de cunoastere.

            Cum spunea si marele psiholog (Hering 1920) ,,se poate ca datoram memoriei aproape tot ceea ce
avem sau suntem : ideeile si conceptiile noastre reprezinta activitatiile ei, iar perceptia, gandirea si activitatea
de zi cu zi sunt derivate din aceasta sursa. Memoria colecteaza nenumarate fenomene intr-un tot unitar''.
(Atkinson Smith, ,,Introducerea in Psihologie'').

            Astfel uni psihologi au considerat ca fiind foarte util si necesar sa se faca anumite distinctii
referitoare la memorie si la tipurile de memorie.

            Unele din aceste tipuri fac referire la cele trei stadii de memorie, care duc la desfasurarea proceselor
psihice presupunand o activitate cerebrala specifica in general fiintei umane.
            Astfel cele trei studii ale memoriei sunt :

                  - memorarea sau intiparirea informatiilor,

                  - pastrarea sau stocarea cunostiintelor sau a informatiilor acumulate,

                  - recuperarea si reactualizarea informatiilor accumulate din memorie.

            Memoria sau intiparirea poate fi realizata sau formata in mai multe feluri: - prezenta intentiei si a

efortului de a memora

           - legatura stransa cu gandirea care se diferentiaza prin :

                                                                                         - memorarea mecanica si

                                                                                         - memorarea logica.

            Astfel memorarea mecanica este intr-o stransa legatura cu gandirea , darn u este foarte eficienta in
activitatea scolara, deoarece pare productive, dar intiparirea mecanica se uita foarte repede.

            Poate fi folosita doar in anumite denumirii sau sifre ce trebuie retinute prin repetare (definitii,
teoreme, expresii matematice) etc.

            Memorarea logica este intr-o stransa legatura cu gandirea, deoarece duce la intelegerea materialului.

            Aceasta se poate realiza dupa sisteme logice si dupa anumite criterii care pot fi memorate cu o mar
usurinta, astfel ducand la un consum mai mic de energie, timp, iar materialul memorat nu se uita el putand fi
usor actualizat.

            Acest tip de memorie logica este necesara si trebuie sa devina prioritara in activitatea scolara prin
selectarea esentiala si prin sintetizarea logica a materialului memorat cat si prin semnificatia sa.

            In gandire, memoria are un rol important si bine definit si prin pastrarea notiunilor memorate, aceste
notiuni fiind pastrate un timp mai scurt sau lung.

            Procesul pastrari si stocarii informatiilor consta in mentinerea in minte a celor memorate anterior cu
ajutorul unor procedee de conservare a informatiilor acumulate.

-        intelegerea si inteligibilitatea materialului memorat si stocat poate mentine si asigura o pastrare

mai indelungata decat a celui care nu are nici un sens;

-        unele idei pot fi mai bine pastrate si interpretate, decat imaginile, mai ales la inceputul
adolescentei ;

        Acestia sunt cei mai importanti factori care ajuta la pastrarea memoriei si stocarea de informatii.

            Deoarece nu a tinut cont de durata pastrari informatiilor in gandirea umana, s-a facut diferenta
intre memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Intre aceste tipuri de memorie, exista o
stransa legatura, deoarece sunt intr-o completere reciproca si continua, la finalul careia vom intalni
informatia necesara.

Gandirea are doua laturi: informationala (continutul gandirii) si operationala (functionalitatea gandirii).

Operatiile fundamentale ale gandirii sunt :

  analiza – descompunerea intregului in parti componente ;
 sinteza – operatia de recompunere, reorganizare mintala pronind de la elemente izolate ;
 comparatia – apropierea pe plan mintal a doua obiecte, fenomene ;
 abstractizarea – analiza esentialului, se retine esentialul, se elimina neesentialul ;
 generalizarea – extinderea insusirilor unui obiect la o clasa intreaga de obiecte ;
 concretizarea logica – aplicarea notiunilor in interpretarea si explicarea realului.

Operatiile instrumentale ale gandirii:

 operatii algoritmice: algoritm – succesiune de estape ce odata trecute duc la obtinerea

rezultatului corect;
 operatii euristice : operatii plastice si deschise, de cautare, elaborare de sinteze (euristica =
un fel de scurtatura mintala) ;
 gandire algoritmica = eficienta in situatii familiare, comune, obisnuite ;
 gandire euristica = eficienta in situatii noi, incerte, neobisnuite.

Activitatile gandirii:

 formarea notiunilor – generalizarea insusirilor unui obiect intr-o clasa de obiecte ( conceptualizare) ;

 intelegerea – constientizarea, integrarea unei notiuni intr-un sistem de cunostinte

o formele intelegerii:

a) dupa modul de realizare:

- intelegere discursiva, multifazica – necesita timp si effort mintal, prezenta atunci cand
materialul e dificil, specifica invatarii scolare;
- intelegere spontana, imediata – nu necesita timp si effort mintal, se realizeaza rapid si automat

b) dupa posibilitatea exprimarii;

- intelegere complicata – fara posibilitatea de a expune verbal ceea ce a fost inteles
- intelegere explicita – posibilitatea exprimarii verbale.

 rezolvarea problemelor

cuprinde urmatoarele etape:

1. definirea problemei
2. formularea ioptezelor, testarea lor teoretica sau practica 
3. conturarea mintala a unei strategii de rezolvare a problemei
4. rezolvarea efectiva a problemei
5. obtinerea rezultatelor finale, elaborarea concluziilor

 creatia – activitatea la care participa gandirea si imaginatia, dar si alte procese psihice.

Model de gandireA.    Memoria de scurta durata

Acest tip de memorie constitie informatii imediate recente, care folosesc si sunt semnificative
un timp relativ scurt, de 10-20 secunde pana la 10 minute, formandu-se la nivel neuronal. Acest tip
de memorie poate asigura o continuitate intre actele pe care le realizam.

B.    Memoria de lunga durata

      Acest tip de memorie conserva informatii, trairii necesare omului chiar si pe tot parcursul vieti.

      Este cea mai importanta forma de memorie care ne ajuta la asimilarea si prelucrarea unui volum
mare de cunostiinte, care pot fi utilizate in rezolvarea unor probleme, sarcini si chiar in adaptarea
omului la mediul in care traieste si se dezvolta.

            Asadar cele doua tipuri de memorie fac transferul de informatii, completandu-se reciproc in
procesul gandiri umane. Acest transfer de informatii din memoria de scurta durata inmemoria de
lunga durata se numeste modelul memoriei duale.

            Acest model al memoriei duale a fost elaborat de psihologul (Alkimson si Shiffrin, 1968,
1971) si este folosit si astazi la dirijarea cercetarilor asupra memoriei.

            Acest model al memoriei duale ne ajuta sa intelegem faptul ca o data ce informatia

patrunde in memoria de scurta durata, ea poate fi pastrata si mentinuta prin repetere, ea putandu-se
pierde prin deteriorarea informatiei sau prin pierderea acesteia, dar informatia poate fi copiata sau
transferata in memoria de lunga durata. Unul din numeroasele forme de transfer a informatiei este
repetarea materialului, care nu numai ca are ca efect mentinerea si stocarea lui in memoria de
scurta durata, dar va contribui si la transferul acestuia in memoria de lunga durata.

            Un alt proces al memoriei este cel al reactualizari, care cuprinde :

                                                                 -  recunoasterea informatiilor ;

                                                                 -  reproducerea acestor informatii.

          Ca factor important al reactualizari este recunoasterea, care este o forma elementara care se
intalneste la varstele mici. Informatiile pot fi recuperate numai cu ajutorul si in prezenta
materialului care a fost memorat. Recunoasterea poate fi usor de realizat, chiar si involuntar. Poate
fi implinita in desfasurarea multor activitati zilnice, dar nu este indicata in activitatea scolara.

            Forma de reactualizare complexa si foarte eficienta in activitatiile scolare

este reproducerea.

            Ea foloseste procedee, pentru a ajunge la materialul pastrat putandu-se realiza selectiv.

            Astfel materialele memorate pot fi reactualizate intr-o alta forma verbala.

            Deci cele doua forme de reactualizare se deosebeste intre ele, doar in activitatile de
invatare, ele se impletesc si se sprijina un ape alta, dar cea care trebuie sa domine
este reproducerea informatiilor.

            Memoria devine componenta principala a gandirii, importanta si necesara pentru intreaga

viata psihica, ajutand la realizarea starii de constiinta a omului.

            Totodata memoria ajuta in gandirea omului la formarea intelegerii fenomenelor, rezolvarea

problemelor si formarea conceptelor.

            Deoarece si intelegerea este tot un factor principal al gandirii, memoria are un rol important
in acumularea prin intelegere a unui volum anterior de cunostinte in care vor trebui integrate noi
informatii necesare in activitatea psihica umana. Deci memoria, ca si factor principal al gandiri
umane, ca si process cognitive complex care are un rol bine definit in realizarea celorlalte procese
psihice, devine in gandire un factor principal in rezolvarea problemelor cu care omul intra si se
confrunta pe parcursul vietii sale.

            Astfel caracteristicile de baza si cele mai importante ale gandiri umane sunt faptul ca,

-        reflecta esentialul si necesarul,

-        foloseste simboluri verbale,

-        se desfasoara in timp fiind constienta si voluntara,

-        are produse specifice (notiuni, judecati, rationamente).

        Deoarece gandirea este cel mai complex si important process informational, care prelucreaza
un volum mare de date pentru a se ajunge la esential, ea nu are o legatura directa cu obiectrle si
fenomenele informationale.

            Pentru prelucrarea informatiilor acumulate de om gandirea se foloseste de memorie prin

intermediul careia aduce in campul mental informatiile acumulate anterior si stocate, iar prin
intermediul limbajului sub forma verbala sunt prezentate in forma de rezultate finale.

            Prelucrarea informatiilor in gandirea umana se face cu ajutorul unor operatii specifice

gandirii cum ar fi : - analiza;

                                                           - sinteza;

                                                           - comparatia;

                                                           - clasificarea;

                                                           - abstractizarea;

                                                           - generalizarea;

                                                           - concretizarea.

            Aceste operatii specifice gandiri sunt fundamentale si prezente in orce act de gandire,
guvernate de o serie de reguli care conduc aceste operatii ale gandiri.

            Exista anumiti factori care intervin si favorizeaza rezolvarea problemelor, factori care ajuta
la gandirea creatoare. Acest proces al gandiri este guvernat de o serie de reguli, care conduce aceste
operatii si au fost numitelogica naturala.

            Aceste laturi ale gandiri nu devin independente una de alta si se suprapun, dand nastere
la structuri cognitive ale gandiri.

            Gandirea are doua componente de baza : - o latura informationala ;

                                                                            - o latura operationala.

            Latura informatonala a gandiri ne ajuta la formarea si

constituirea notiunilor si conceptelor, la insusirea obiectelor si fenomenelor. ,,Conceptele sunt
produse ale rationamentelor si o data dezvoltate joaca un rol important in gandirea ulterioara.
conceptele sunt condensari de experiente trecute'' (Munn 1965 p237).

            Astfel memoria ca si proces cognitiv al gandirii, are un rol important in formarea

conceptelor, prin reactualizarea informatiilor memorate si stocate, pentru clasificarea notiunilor
asimilate anterior si formarea altor notiuni noi.

            Aceste notiuni sunt procese complexe ale gandirii, ele reprezentand nu obiecte singulare, ci
clase de obiecte, pe care gandirea le poate pune in relatie unele cu altele pentru a descoperi aspecte
importante.

            Exista factori foarte importanti care ajuta si favorizeaza rezolvarea problemelor, bazandu-se
pe cunostiinte temeinice si bine organizate, pe insusiri ale strategiilor de cercetare pe care le cer
anumite categorii de probleme, chiar pe inteligenta generala. In aceste actiuni ale gandiri, memoria
are un rol bine stabilit asupra fiecarei strategii de rezolvare a problemei, bazanduse pe experienta
anterioara a fiecaruia dintre mecanismele sale informationale, cu care memoria opereaza in gandirea
umana.

            Pe baza cestor actiuni si roluri ale gandiri si a functiilor importante pe care le are a putut fi
posibila cunoasterea esentialului si necesarului de obiecte si fenomene, avand un rol important in
luarea deciziilor si realizarea constiintei caracteristice doar fiintelor umane.

            Astfel pe baza acestor actiuni importante memoria si gandirea acrioneaza actionandu-se

una pe alta prelucrand informatiile initiale in vederea obtineri si asimilarii altor informatii noi, care
duc la formarea conceptelor a operatiunilor si a unor scheme mentale care favorizeaza desfasurarea
gandiri si a memoriei in vederea realizari unor rezultate finale sau chiar partiale, pe care apoi le
sintetizeaza in concept. Prelucrarea acestor informatii este si devine direct dependenta de nivelul
operatiunilor dandiri si de stadiul de dezvoltare a acestora asupra psihicului uman.

            Deci in consecinta memoria si gandirea sunt procese cognitive bine sistematizate si

prelucrate in psihicul uman ele devenind operatii de baza in activitatea altor procese cognitive
(imaginatie, intelegere).

            Aceste procese cognitive complexe sunt importante si necesare pentru o viata psihica optima
in ceea ce priveste omul ca fiinta.
MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
Universitatea de Stat din Tiraspol
Catedra Psihopedagogie și Educație Preșcolară

Referat
pe tema :„Rela’ia dintre gîndire și memorie”

Elaborat:
Hortopan Doina
masterand al gr.12MA
Verificat:
Lungu Viorelia

Chișinău 2013

- a da lumii din jur un sens

- a trai o experienta
- ii conferim un sens informatiei sau exprientei
- Formularea intentiei
- Traducere in actiune
Senzatie/informa
Atentie
tie Perceptie

Oferirea Nevoi + memorie

unui sens + convingeri +
modele cognitive
+ valori + teluri
Formularea
intentiei

Actiune Traducere Influenta