ÎNDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA AFRICA DE SUD

Date monografice

Republica Africa de Sud (Republic of South Africa) este situată în extremitatea

sudică a continentului african. Are ca vecini: la N - Namibia, Botswana, Zimbabwe; la
NE - Mozambic, Swaziland; la E şi SE – Oceanul Indian; la V şi SV – Oceanul Atlantic.
Suprafata ţării este de 1.219.090 km². Populatia număra de cca. 55 mil. locuitori
(2015), din care: 79,5% negri; 9% albi; 9% mulatri şi 2,5% indieni.
Forma de guvernământ: este un stat naţional având ca formă de guvernământ
republica.
Guvernul Naţional este format din preşedintele statului, un vice-preşedinte şi un
cabinet, compus la rândul său din reprezentanţii partidelor câştigătoare la alegerile
naţionale. Provinciile, în număr de nouă, au fiecare, un guvern provincial condus de un
premier şi un cabinet.
Limba naţională: În Republica Africa de Sud( RAS) exista 11 limbi oficiale şi
anume: Engleza, Afrikaans, Khosa, Ndebele, North Sotho, Venda, South Sotho, Swazi,
Tsonga, Tswana, Xhosa şi Zulu, limba folosită în activitatea comercială fiind limba
engleză.
Capitala guvernamentală este la Pretoria, cea legislativă la Cape Town, iar cea
judecatorească la Bloemfontein. Alte oraşe importante sunt: Johannesburg (centrul
economic şi financiar al ţării), Durban (cel mai mare port al continentului african), Port
Elisabeth, Pietermaritzburg, Rusteburg, George, East London, Kimberley, Pietersburg,
Welkom, Witbank şi Nelspruit ,Soweto,Benoni,Tembisa,Vereeniging.
Moneda naţională este Randul (simboluri: ZAR sau R). Subdiviziune: cent-ul,
1R=100 centi. Cursul de schimb: 1 USD = 14 R (decembrie 2015).
Principalele ramuri economice: În anul 2014, ponderea la formarea PIB au avut-
o, în ordinea importanţei: serviciile 63,2%; industria 33,6% şi agricultura 3,2%.
GDP : 379 miliarde USD (2014) ; GDP/loc. : 11.300 USD;
Balanţa contului curent: - 35,4 USD(2014);
Datorie externă: 130,5 mld. USD(2014);
Ritmul cresterii economice: 2,5% (2014);
Rata inflaţiei: 5,7% (2014)
Datoria publică: 42,5 % din GDP(2014)

1
 Forţa de muncă: 18,06 milioane persoane active, din care 9% în sectorul agricol,
26% în sectorul industrial şi 65 % în servicii(2014).
Rata şomajului: 25,1% ( 2014).
Resurse naturale: Africa de Sud este o imensă concentrare de rezerve minerale,
fiind unul din marii producatori şi exportatori de minereuri din lume. Aurul şi platina
sunt principalele surse de încasări valutare, iar cărbunele este al treilea produs
important la export.
În Africa de Sud se afla cele mai adânci mine din lume, iar industria minieră dispune de
cele mai avansate tehnologii de profil.
Evolutia şi tendinţele economiei sud- africane
Republica Africa de Sud este ţara cu cea mai sofisticată şi dezvoltată economie
de piaţă de pe întreg continentul african, putând rivaliza cu multe alte economii din
zone cu tradiţie în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Ţara, care reprezintă
numai 3% din suprafaţa continentului african, are un aport la economia continentului de
40% la producţia industrială , de 25 % la PIB-ul Africii, peste 50% din cantitatea de
energie electrică produsă şi 45 % din producţia de minerale. Circa 75% din întreaga
activitate economică sud-africană se desfaşoară în cele patru zone metropolitane
principale (care împreună reprezintă 5% din teritoriul RAS) şi anume: zona Gauteng din
jurul Johannesburgului, zona Durban/Pinetown din regiunea Kwa-Zulu Natal, zona Cape
Peninsula din Western Cape şi zona Port Elizabeth/Uitenhage din regiunea Eastern
Cape. Gauteng este referinţa financiară şi industrială a ţării, contribuind cu peste 30%
la formarea PIB-ului Africii de Sud.
Sistemul economic al RSA prezintă o marcantă dualitate: o economie modernă şi
puternic industrializată, care coabitează cu o economie subterană de dimensiuni
semnificative. Economia “la vedere” are o infrastructura şi o bază materială deosebită,
fapt ce-i confera un înalt potenţial de creştere şi dezvoltare în perspectivă.
Lipsa locurilor de muncă este o problemă majoră a ţării, rata somajului fiind în
2014 de 25,1%. Remarcabil este faptul că peste 30% din forţa de munca lucreaza “la
negru”. Capacitatea sectorului agricol de a crea noi locuri de muncă s-a deteriorat
progresiv începând cu anul 1994, sub impulsul creşterii mai rapide a costului forţei de
muncă comparativ cu creşterea înregistrată de valorea capitalului productiv. În
prezent, guvernul lucrează la un nou pachet de legi pentru sectorul agricol (inclusiv o
nouă lege a pamântului vizând tranzacţionarea acestuia), care să încurajeze şi să
stimuleze implicarea mai activă a populaţiei din pătura mijlocie la achiziţionarea de
pământ şi administrarea de ferme. Există nemulţăumiri în rândul populaţiei şi pentru
faptul că peste 90% din fermele din Africa de Sud aparţin, în continuare, populaţiei
albe.
În ceea ce priveşte sistemul de legi şi practica comercială, economia sud-africană
are multe puncte comune cu America de Nord, Europa şi Australia. Deşi iniţiativa
particulară este pilonul de bază al dezvoltării economice în RAS, procesul de privatizare
continuă să se deruleze de o manieră lentă şi sub controlul puternic al statului. Este
cazul, în primul rând, al sectoarelor considerate strategice, atât pentru siguranţa
naţională, cât şi pentru dezvoltarea economică de viitor: transporturile,
telecomunicaţiile, resusele de apă, electricitatea, industria de aparare. Republica
Africa de Sud este considerată “poarta de acces” către proiectele de investiţii din zona

2
sub-sahariană a Africii şi ca urmare, în ultimii 10 ani, comertul şi mai ales investiţiile
RAS în alte state africane au crescut semnificativ.
Reţine atenţia faptul că anumite legi promovate de autorităţile sud africane
pentru a crea avantaje populaţiei de culoare distorsionează în mod semnificativ
mecanismele economiei de piaţă. Astfel, legile BEE (Black Economic Empowerment, cu
toate variantele lor: BEE+, BBEE, BBBEE, etc) elimină practic firmele care nu sunt
controlate de negri din orice fel de afaceri derulate cu statul sau cu diverse structuri
parastatale.
În domeniul stimulării investiţiilor străine, autorităţile sud africane au în vedere
acordarea de stimulente în funcţie de sectorul şi domeniul de activitate în care are loc
investiţia. Astfel, prezinta interes:
- Programul de stimulente pentru investiţii în domeniul cercetării şi dezvoltării
(R&D), care conţine două componente: primul palier permite diminuarea
semnificativă a cheltuielilor eligibile în domeniul cercetăării şi inovării, iar al
doilea oferă posibilitatea amortizării accelerate a mijloacelor fixe, într-o
perioadă de 3 ani, începând cu anul în care bunul respectiv este pus în funcţiune,
la o rată de 50:30:20;
- Programul zonelor industriale (IDZ) care prevede exceptarea de la plata TVA şi a
taxelor vamale a unor importuri de utilaje;
- Programul” Critical Infrastructure Programme” (CIP) acordă subsidii pentru
dezvoltarea infrastucturii economice legată de investiţii productive, incluzând
noi proiecte sau dezvoltarea unora deja existente;
- Programul “Automotive Production and Development “ cu 4 elemente cheie:
menţinerea actualelor reduceri tarifare pentru perioada 2013-2020; acordarea de
stimulente pentru producţie; alocaţii speciale pentru asamblarea de vehicule şi
în general, pentru investiţii în industria auto;
- Programul de investiţii în intreprinderi (EIP), cu două componente: investiţii în
întreprinderi productive şi investiţii în turism;
- Programul „Foreign Investment Grant” se adresează companiilor care investesc în
baze industriale sau aduc în ţară echipamente şi utilaje industriale şi prevede
acoperirea costului transportului respectivelor bunuri;
- Programul „Business Process Outsourcing and Offshoring Investment Incentive”
(BPO&O) cuprinde un pachet de stimulente pentru companiile care derulează
servicii specifice domeniului pentru clienţi externi;
- Programul-suport pentru inovare industrială, care acordă stimulente pentru
activităţi de inovare industrială;
- “Export Marketing and Investment Assistence Scheme“ oferă compensaţii şi
acoperă cheltuieli generate de participarea companiei la târguri şi expoziţii
internaţionale.
Guvernul pare mai degrabă să privilegieze investiţiile “ greenfield “ , decât să
încurajeze cumpărarea de către străini a companiilor sud africane, din cel puţin două
motive : investiţiile”greenfield” crează noi locuri de muncă , iar pe de altă parte, statul
vrea să prevină procesul de concentrare a unei industrii/ramuri de activitate.

3
Impozitul pe profitul companiei este de 28%, iar TVA este de 14%.

Caracteristicile dezvoltării economice a RAS

O analiză retrospectivă a evolutţei economiei sud africane după anul 1990,
moment istoric care a marcat ridicarea sancţiunilor globale, inclusiv economice, impuse
de comunitatea internaţională Guvernului de la Pretoria, pune în evidenţă faptul că
viaţa economică a ţării s-a redresat semnificativ. Piaţa s-a revigorat şi a revenit
încrederea, sectorul afacerilor cunoscând un avânt fără precedent (excepţie făcând
doar anul 2009, anul crizei economice şi financiare mondiale). Principalele sectoare
industriale au cunoscut o dezvoltare constantă şi consistentă dupa anul 1994, pe fondul
privatizarilor masive şi investiţiilor făcute în aceste ramuri, dar şi politicii guvernului de
a crea noi locuri de muncă şi de a contrabalansa exporturile de materii prime cu
produsele înalt prelucrate.
Începand cu luna august 2012, dupa grevele de la minele de platină, soldate cu
moartea a 44 mineri în urma măsurilor de restabilire a ordinii, Africa de Sud a cunoscut
o perioada de tulburări sociale grave. Între august 2012 şi august 2013 au avut loc greve
în lanţ în industria minieră (mine de aur şi platină, parţial la minele de cărbune), în
sectorul agricol din provincia Western Cape (în timpul sezonului de recoltare), în
industria auto şi în transporturi. Aceste acţiuni greviste au survenit pe fondul scăderii
preţurilor mondiale la materii prime, produse care constituie coloana vertebrală a
exporturilor sud africane. Subsecvent, randul s-a depreciat progresiv în ultimul an
(2015), de la 10 R/1 USD(ianuarie 2015) pana la 14 R/1 USD(decembrie 2015).
Dacă în ultimii zece ani, economia RAS înregistra dezvoltări notabile, începând cu a
doua jumătate a anului 2012, indicatorii macro-economici au intrat pe un trend
descrescător. In prezent, conform datelor statistice disponibile :
- deficitul de cont curent a ajuns la 6,35% din GDP;
- rata inflaţiei s-a situat la 5,7%;
- datoria publică a ajuns la 42,3% din GDP, iar datoria externă la 34,5% din GDP;
- rata şomajului se află în creştere, atingând cca. 25,1% (date neoficiale arată că
în realitate, aceasta s-ar situa în jurul valorii de 39%);
- deprecierea randului până la nivelul de 14,0 R/1 USD(decembrie 2015) a atras
după sine creşterea costului vietii;
- scăderea semnificativă a producţiei şi a exporturilor de materii prime datorate
actiunilor revendicative periodice, dar şi reducerii cererii de materii prime pe
piaţă internaţională.
În ceea ce priveşte evoluţia principalelor sectoare economice, se remarcă
urmatoarele:
1. Sectorul industriei hi-tech , maşini-unelte, echipamente ştiinţifice şi
subansamble ale acestora înregistrează cea mai mare pondere în structura
producţiei manufacturate, datorită şi faptului că aceste industrii au fost dotate
în ultimii ani cu tehnologii de ultimă generaţie.
2. Industria constructoare (asamblare) de automobile şi autovehicule a continuat
să-şi dezvolte capacităţile şi să investească în modernizari, pentru a ţine pasul cu

4
 competiţia internaţională. Reţine atenţia faptul că majoritatea companiilor
multinaţionale constructoare de autovehicule dezvoltă activităţi de producţie
(asamblare) în RAS, ceea ce face ca problemele din economia mondială să se
reflecte şi în industria sud-africană de profil.
3. Industria chimică se caracterizeazaă prin existenţa, în paralel, a două tendinţe:
una priveşte menţinerea unor sectoare foarte bine concentrate şi dezvoltate
tehnologic, respectiv sectorul combustibililor lichizi obtinuţi din cărbune şi gaz
natural, produse de compania SASOL (sector în care RAS este lider mondial) şi
sectorul petrochimic şi alta, cu referire la restul industriei chimice, caracterizată
prin investiţii nesemnificative şi folosirea de tehnologii vechi. De remarcat faptul
că industria chimică din RAS este cel mai dezvoltat sector de profil de pe
continentul african. În anul 2013, industria chimică a participt la PIB cu 23,3% şi
cu 11,2% la total exporturi. Dintr-o perspectivă strategică, sectorul poate fi
împărţit în 11 sub-sectoare, excluzând fibrele textile sintetice, care intră la
industria textilă. Producţia pe sub-sectoare se prezintă astfel: carburanţi lichizi
(30%), produse plastice (20%), produse chimice pentru consum alimentar (6%),
produse chimice anorganice (7%), polimeri primari şi cauciuc (9%), produse
farmaceutice (7%), bulk formulated (5%), produse din cauciuc (5%), produse
chimice organice (5,7%), specialităţi (5%), produse chimice fine (1,3%).
Principalele pieţe de export pentru RAS, pe sub-sectoare, se prezintă astfel:
chimicale anorganice – SUA, India, UK şi Japonia; bulk formulated – Olanda,
Zimbabwe, Malawi şi India; chimicale pentru consum alimentar – UK, Angola,
Mozambic şi RDCongo; articole din plastic – UK, SUA, Nigeria şi Zimbabwe.
4. Industria textilă şi de confecţii, dezvoltată mai ales în Western Cape, şi-a propus
şi a reuşit parţial începând cu anul 2008, să folosească la maxim resursele umane
şi tehnologice disponibile. Datorită creşterii costului dotărilor tehnologice,
producţia locală de textile şi confecţii evoluează către o dezvoltare intensivă,
care să ţină pasul atât cu evoluţia pieţii interne, dar mai ales cu noile cerinţe de
pe pieţele internaţionale. În ultimii ani însă, piaţa RAS a fost invadată de
produsele textile din China , context în care multe întreprinderi au fost nevoite
să-şi reducă personalul şi să reducă investiţiile sau să se închidă. Încă de la
începutul anului 2007, autorităţile sud africane au impus taxe suplimentare şi
contingente la importurile de textile din China, în vederea protejării industriei
locale, dar ulterior(2009), aceste măsuri au cunoscut treptat o diminuare
considerabilă. Deocamdată, există încă un echilibru între importurile din China şi
producţia locală, dar asociaţiile patronale sud-africane din domeniu solicită în
continuare unele restricţii cantitative la importurile de textile din China şi mai
nou, din India.
5. Industria produselor agro-alimentare şi a baăturilor alcoolice şi nealcoolice
înregistrează un standard foarte ridicat de dezvoltare, făcând din RAS unul dintre
principalii furnizori mondiali. Investiţiile făcute în acest sector, începând din
1994 până în prezent, se ridică la aproape 1,5 mld. USD, ceea ce a condus la o
restructurare a sectorului şi retehnologizarea sa la cele mai ridicate standarde
internaţionale. Sectorul producţiei alimentare angajează 13% din forţa de muncă
locală şi reprezintă 12% din valoarea producţiei naţionale. Subsectorul procesării
de carne este cel mai important, contribuind cu 27% la valoarea totală a
producţiei alimentare. Subsectorul viticol este de asemenea foarte dezvoltat,
Africa de Sud fiind un mare exportator de vinuri, mai ales în ţările UE.

5
6. Industria tehnologiilor informatice şi de comunicaţii este împarţită în 3
subsectoare: telecomunicaţii, electronică şi tehnologia informaţiei (IT). Sectorul
de telecomunicaţii contribuie cu 7% la PIB-ul RAS, fiind cel mai dezvoltat sector
de profil de pe continentul african. Telefonia mobilă este de asemenea foarte
bine reprezentată, pe piaţă fiind prezente 5 firme: Vodacom, MTN, CELL.C, 8TA
şi Virgin Mobile. Cele mai importante firme internaţionale din domeniul IT-ului
sunt prezente pe piaţa producătorilor din RAS, făcând astfel ca mediul de afaceri
să se schimbe şi să evolueze către E-business , E-commerce şi E-transactions.
Cele mai importante companii cu subsidiare în Africa de Sud sunt: IBM, Unisys,
Microsoft, Intel, Dell, Novel etc. Africa de Sud se numără printre primii 20 de
consumatori mondiali de produse şi servicii IT, fiind pe locul 18 în lume ca
utilizator de internet.
7. Turismul: numărul total de turişti străini în RAS a crescut de la 3,7 milioane în
anul 1994 la aproape 15 mil. în 2015. RAS este destinaţia numărul unu între ţările
continetului african şi generează fluxuri de turişti şi pentru ţările limitrofe, în
particular, ţările zonei SADC. O mare parte a turiştilor străini în RAS provin din
ţările africane, în special cele din SADC. Aceşti turişti sunt mai puţin afectaţi de
schimbările şi evenimentele ce se petrec în restul lumii şi nu rareori, se
angajează în micul trafic comercial de frontieră. Turiştii din afara continetului,
aproximativ 5,0 mil. persoane în 2015, sunt reprezentaţi, în principal, de englezi,
germani, americani, francezi, olandezi şi italieni.

Cadrul juridic al relaţiilor economice dintre RAS şi U.E.

Acordul de cooperare, dezvoltare şi comerţ (Trade, Development and
Cooperation Agreement – TDCA) a fost semnat între Africa de Sud şi Uniunea Europeană
la 11 Octombrie 1999.
Înţelegerea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000, cu aplicare parţială
pentru unele capitole şi completa funcţionalitate începând cu 01.05 2004.
Este primul acord de cooperare şi comerţ pe termen lung încheiat de UE cu o
ţară de pe continentul african şi are drept scop furnizarea unui cadru juridic în consens
cu noile schimbări petrecute atât în Africa de Sud, cât şi pe plan european. Întelegerea
sprijină eforturile depuse de RAS în domeniul economic şi social ,în procesul de
tranziţie, promovează cooperarea regională (SADC şi SACU), încurajează dezvoltarea şi
liberalizarea comerţului cu produse şi servicii , precum şi mişcarea capitalurilor, susţine
integrarea deplină a Africii de Sud în circuitul economiei mondiale şi promovează
cooperarea între U.E şi RAS, facilitând implicit comerţul cu ţările din Africa Australă, în
stransă legatură cu fluxurile de mărfuri( exporturi şi importuri) ale RAS.
Acordul de cooperare, dezvoltare şi comerţ acoperă mai multe domenii, dintre care
amintim:
- comerţ de liber schimb;
- politici comerciale şi instrumente de apărare comercială;
- proprietate intelectuală;
- dezvoltare economică;

6
 - aspecte politice (respectarea democraţiei şi a drepturilor omului);
- aspecte sociale, culturale, mediu înconjurător şi altele.

Cadrul juridic cu alte state, grupuri de state sau organizaţii economice

internaţionale
- Republica Africa de Sud este membru- fondatoar a ONU şi GATT;
- RAS este stat- membru OMC, cu statut de ţară dezvoltată (deşi, în timp, s-a
străduit să obţina statutul de ţară în curs de dezvoltare). Prevalăndu-se de
posibila încălcare a normelor OMC, RAS a evitat încheierea unor acorduri
comerciale preferenţiale;
- Africa de Sud are aranjamente de comerţ cu Malawi, Zimbabwe şi Mozambic.
- este membru în următoarele organizaţii şi grupări regionale:
 SADC – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe;
 SACU – Uniunea Vamală a Africii Australe;
 ACP – grupul ţărilor din Africa, Caraibe şi Pacific;
 Conventia de la Lomé;
 BAD – Banca Africană de Dezvoltare;
 OUA – Organizaţia Unităţii Africane;
 FAO – Organizaţia ONU pentru pentru alimentaţie şi agricultură;
 BRICS - Organizaţie internaţională a cinci ţări emergente
majore(Brazilia,Rusia,India,China şi Africa de Sud), care îşi propune să
coreleze eforturile statelor-membre pentru o dezvoltare economică
armonioasă şi sustenabilă.

Preferinţele acordate/primite de Republica Africa de Sud altor / de la alte ţări

Un număr de 8 ţări au inclus Africa de Sud pe lista Sistemului Generalizat de
Preferinţe (SGP) şi anume: UE (ca partener colectiv), SUA, Canada, Norvegia, Elveţia,
Japonia, Cehia şi Ungaria. Africa de Sud nu are acorduri sau înţelegeri pentru tratament
preferenţial cu alte state, în afara de cele care decurg din calitatea sa de membru
SADC şi SACU.

Comertul exterior al RAS

Relaţiile comerciale şi de cooperare pentru dezvoltare ale Africii de Sud cu
Uniunea Europeană sunt guvernate de Acordul de Comerţ , Dezvoltare şi Cooprerare
(TDCA).
TDCA a stabilit o zonă de comerţ liber care acoperă 90% din comerţul bilateral
între UE şi Africa de Sud, schemele de liberalizare fiind finalizate în anul 2012.
Contextul comercial:

7
 - Africa de Sud este cel mai important partener comercial al UE pe continentul
african şi de departe, cea mai puternică economie din zona africană sub-
sahariană.
- Volumul exportului Africii de Sud în UE este în continuă creştere, iar structura
acestuia se diversifică permanent. Profilul exportului cunoaşte o translaţie
importantă de la materii prime spre produsele înalt prelucrate.
- Principalele produse la export ale Africii de Sud în UE sunt combustibilii şi
produsele miniere, maşinile şi echipamentele de transport, precum şi o serie de
produse semifabricate.
- Exporturile UE în Africa de Sud sunt dominate de maşini şi echipamente de
transport, subansamble şi produse chimice.

Comertul cu marfuri UE-RAS

30
25
Mld.EURO

20 Import UE
15 Export UE
10 Balanta
5
0
2011 2012 2013
Years

Comertul cu servicii UE-RAS

10

8
Mld.EURO

Import UE
6
Export UE
4
Balanta
2
0
2010 2011 2012
Years

8
 Investitii straine directe

70
60
Mld.EURO

50
In UE
40
in RAS
30
Balanta
20
10
0
2012
Years

Beneficiile TDCA :
- Măsurile de liberalizare în cadrul TDCA au fost integral finalizate. O parte
importantă a comertului UE – Africa de Sud face obiectul unor înţelegeri
preferenţiale. De la semnarea acordului în anul 2000, relaţiile comerciale dintre
UE şi Africa de Sud au cunoscut o îmbunătăţire substanţială;
- Comerţul între cei doi parteneri a crescut cu mai mult de 120%;
- Investiţiile directe de capital s-au majorat de 5 ori;
- Actualmente, comerţul dintre UE şi Africa de Sud este o activitate solidă şi
dinamică.
Africa de Sud, ca parte a grupului de ţări ”Africa, Caraibe, Pacific” nu dispune, însă,
de aceleaşi aranjamente comerciale preferenţiale oferite statelor respective de Acordul
de la Cotonou. Africa de Sud s-a alăturat negocierilor Acordului Economic de
Parteneriat (pilonul de bază al Acordului de la Cotonou), în anul 2007, ca parte a
Grupului de Dezvoltare al Comunitatii Statelor Sud- Africane.
Botswana, Lesotho, Swaziland şi Mozambic au semnat un acord interimar (“stepping
stone”) de parteneriat economic cu UE în anul 2009. De asemenea, Namibia a iniţiat un
Acord de Parteneriat Economic cu UE în anul 2007, acordul interimar nefiind încă
ratificat.
Africa de Sud este o economie emergentă. UE este de departe cel mai important
partener comercial al Africii de Sud, furnizând circa 70% din fondurile externe de
asistenţă pentru acestă ţară.

Exportul total al RAS (2014): 109 mld. USD

Importul total al RAS (2014): 119 mld. USD

Principalii parteneri comerciali:

9
Export (2014): China 15,5%, SUA 10,5%, Japonia 7%, Olanda 6,5%, Germania 6,5%,
Marea Britanie 6%, India 4,5%, Zambia 2,5%, Coreea de Sud 2,5%, Elveţia 2,5%.

Import (2014): China 16,7%, Germania 10%, SUA 7,7%, India 5,9%, Japonia 5,5%, Arabia
Saudită 4,6%, Marea Britanie 3,5%, Franţa 3,2%, Coreea de Sud 2,7%, Italia 2,5%.

b) Structura schimburilor comerciale:

În ciuda eforturilor de diversificare a structurii exporturilor, materiile prime,

produsele minerale şi semifabricatele constituie, încă, sursa principală a încasărilor
valutare.
- export: produse minerale, vegetale, chimice, hârtie, produse din lemn, bijuterii,
metale preţioase, metale comune, echipamente mecanice şi electrice, autovehicule,
avionică.
- import: echipamente industriale, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de
consum, produse chimice diverse.

Cadrul juridic al relaţiilor economice Romania-RAS

- Acordul de cooperare, dezvoltare şi comerţ (Trade, Development and
Cooperation Agreement – TDCA) a fost semnat între Africa de Sud şi Uniunea
Europeană la 11 Octombrie 1999.
Întelegerea a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2000, cu aplicare partială
pentru unele capitole şi completa funcţionalitate începand cu 01.05 2004.
În luna noiembrie 2007 a fost semnat Protocolul Adiţional de extindere al TDCA.
Protocolul prevedea aplicarea tuturor obligaţiilor şi drepturilor din TDCA, către
România şi Bulgaria, ca noi state-membre ale UE şi a fost publicat în “Government
Gazette” al Africii de Sud în data de 20 februarie 2009, intrând în vigoare cu aceeaşi
dată şi cu aplicabilitate retroactivă din 1 ianuarie 2007.
- Acord privind evitarea dublei impuneri, semnat la Bucuresti, la 12 noiembrie
1993, intrat în vigoare la 21 octombrie 1995, cu valabilitate nedeterminată;
- Acord de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi
Federaţia Camerelor de Comerţ din Africa de Sud, semnat în luna martie 1991.
- Memorandum de întelegere între Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi
Camera de Comerţ şi Industrie din Johannesburg, semnat la 16 Aprilie 2008.
- Acord de cooperare între Camera de Comert, Industrie şi Navigaţie Constanţa
şi Camera de Comerţ şi Industrie Durban, semnat la Durban, la 25 septembrie
1998, intrat în vigoare la data semnării;
- Acord de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a
Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ şi Industrie Johannesburg, semnat
la Johannesburg, la 6.10.2000.

10
 - Acord de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a Romaniei şi a
Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ şi Industrie Durban, semnat la
Durban, în luna octombrie 2000.

Relaţiile comerciale bilaterale Romania-RAS

Mil.USD

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015*

TOTAL 125,35 120,03 151,87 269,65 197,18 220,65 291,73 198,00
Export 79,85 68,13 131,04 227,29 146,75 177,85 246,53 160,00
Import 45,50 51,90 20,83 42,36 50,43 42,80 45,20 38,00
Balanţa 34,35 16,23 110,21 184,93 96,32 135,05 201,33 122,00

*Situatia la 31.10.2015

Aşa cum se observă din statistica comercială, exporturile româneşti în RAS au

evoluat pozitiv, începând cu anul 2008 şi până în prezent.
Exportul românesc se bazează, în principal, pe produsele cu grad înalt şi mediu
de prelucrare, care beneficiază de valoare adaugată mare, în timp ce importurile
României din RAS constau, în principal, din materii prime şi semifabricate destinate
industriei manufacturiere româneşti.
La finele lunii Septembrie 2015, structura exportului românesc în RAS, pe
principalele grupe de produse, a fost următoarea (în ordinea descrescătoare a
valorii):
-Automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule, accesorii 70,0 milioane USD faţă
de 57,0 milioane USD în 2014 (produs consolidat);
-Reactori nucleari, boilere, maşini şi dispozitive mecanice 13,5 milioane USD faţă
de 11,5 milioane USD în 2014 (produs consolidat);
-Săpun, produse organice tensio-active 11,0 milioande USD;
-Produse ale regnului vegetal (seminţe şi fructe, plante industriale şi medicinale,
paie şi furaje) 5,0 milioane USD;
-Maşini, aparate şi materiale electrice şi părti ale acestora 10,0 milioane USD;
-Grăsimi şi uleiuiri de origine animală sau vegetală 10,0 milioane USD;
-Cauciuc şi articole din cauciuc 6,5 milioane USD;
-Materiale plastice şi articole din material plastic 5,5 milioane USD faţă de 3,5
milioane USD în 2014 (produs consolidat);
-Instrumente şi aparate optice, fotografice şi cinematografice,de masură, de
control sau de precizie 4,5 milioane USD faţă de 0,5 milioane USD în 2014 (produs
consolidat).
Dintre produsele intrate pe piaţă în cursul anului trecut şi care au fost consolidate în
2015, la export, remarcăm: cafea, ceai, mate şi condimente; produse alimentare;
produse farmaceutice; lemn, cărbune de lemn şi articole conexe; tricotaje şi accesorii;
fontă, fier oţel şi produse conexe; mobilă.
În ceea ce priveşte produsele nou intrate pe piaţa sud-africană în anul 2015, în
principal, cu titlu de testare, reţin atenţia: zahăr şi produse zaharoase; preparate
alimentare diverse; piei brute şi piei tăbăcite; combustibili, uleiuri minerale; produse

11
chimice anorganice; lâna, păr de animale, ţesături; fibre sintetice; ţesături impregnate,
cauciucate; ţesături tricotate; încălţăminte, ghetre; echipamente căi ferate; jucării.
Importurile României din Africa de Sud, pe grupe de produse (în ordinea
descrescătoare a valorilor), sunt reprezentate, în principal, de :
- Mobilier tehnico-chirurgical 9,5 milioane USD;
- Produse minerale (combustibili, uleiuri) 7,5 milioane USD;
- Vehicule, aeronave, vase şi echipamente transport 5,5 milioane USD;
- Fructe comestibile 3,0 milioane USD;
- Maşini şi aparate, echipamente electrice 2,5 milioane USD;
- Piei brute, piei tăbăcite, blănuri 2,5 milioane USD;
- Reactori nucleari 2,5 milioane USD;
- Metale comune şi articole conexe 2,0 milioane USD;
- Obiecte şi articole din piele 2,0 milioane USD;
Africa de Sud face parte din categoria ţărilor faţă de care România are balanţa
comercială excedentară (+122,0 milioane USD la 30 Octombrie 2015). Având în vedere
contractele în derulare ,există şanse reale ca la finele anului 2015, soldul balanţei
comerciale a Romaniei cu Africa de Sud să se situeze în jurul cifrei record înregistrate
la 31.12.2014, respectiv 201,0 mil. USD.

Cooperarea economică
a. Cooperarea în domeniul componentelor auto şi asamblării de autovehicule
Sandero şi Logan pick-up: parteneri Dacia şi Renault/Nissan Africa de Sud .
Începand cu anul 2009, în Africa de Sud se asamblează şi se comercializează
autovehicule Renault Sandero şi Logan Pick-up (volan pe partea dreaptă). Recent, a
intrat pe piaţă şi Duster. Fabrica este amplasată în apropiere de oraşul Pretoria, iar o
parte a componentelor auto care nu sunt încă integrate în producţia locală sunt
importate din România.
b. Cooperare în domeniul energetic.
Compania SC Electroservice SA, participă, în calitate de sub-contractor, la
montarea echipamentelor energetice ale unuia dintre cele 4 grupuri de 333 MW
aferente proiectului INGULA - regiunea Free States. Acţiunea va fi demarată în jurul
datei de 15 decembrie 2015, cu o echipă de tehnicieni români formată din 30 de
persoane. Valoarea estimată a lucrărilor este de cca. 1,0 mil. USD.
INGULA este un proiect energetic (4 grupuri energetice cu o putere instalata de
1.332 MW), având o valoare estimată la cca. 3,5 miliarde USD. Proiectul a fost iniţiat în
format ,,green field” de ESKOM(Compania Naţională de Electricitate a RAS), compania
CMC IMPREGILO Maduva şi Grupul german VOITH HYDRO GmbH&Co KG.
c. În perspectivă, se are în vedere iniţierea unui proiect de cooperare în
domeniul aeronautic (achiziţie piese de schimb/servicii; modernizări; cooperări pe
terţe pieţe) cu grupul sud-african Paramount Aeronautics. Specialiştii companiei au

12
vizitat România pentru discuţii exploratorii la finele lunii iulie a.c. Viitoarea rundă de
consultări este prevazută pentru primăvara anului 2016. Fişele de proiect sunt anexate.

Investiţii de capital

Începand cu anul 2010 asistăm la o explozie a investiţiilor de capital sud-africane

în România. New Europe Property Investments plc (fond de investiţii) a fost înfiinţată la
23 iulie 2007 şi îşi tranzacţionează acţiunile pe piaţă AIM a Bursei de Valori Londra din
data de 22 august 2007 (simbol NEPI) şi pe piaţa principală a Bursei de Valori
Johannesburg din 4 august 2010 (simbol NEP). În România, deţine proprietăţi imobiliare
de cca. 1,5 mld. euro. În luna noiembrie 2011, compania sud-africană NEPI s-a asociat
cu două grupuri canadiene (CD Capital şi Benevo) pentru construirea unui nou mall în
Bucureşti, în zona Bucureştii Noi, investiţie evaluată la 150 mil.USD. De asemenea, a
început construcţia unui nou mall la Ploieşti (cu o suprafaţă de cca. 55.000 mp) şi se
află într-o fază avansată cu două noi proiecte, la Timişoara şi Cluj Napoca.
Fondul de investiţii are în România 27 de proprietăţi. Diferenţiat pe sectoare
imobiliare, valoarea acestora arată astfel: pe retail - circa 180 milioane de euro, pe
clădiri de birouri – cca. 230 milioane de euro, 17,34 milioane de euro pe segmentul
industrial şi un teren de 2,5 milioane de euro (valoare de achiziţie). Cel mai mare activ
de retail din portofoliu este Promenada Mall Brăila, un centru de retail cu o suprafata
de 53.000 metri pătraţi având chiriaşi-ancora pe Carrefour şi Bricostore. Cea mai mare
pondere în portofoliul de birouri o deţine Floreasca Business Park. Optsprezece clădiri
de birouri amplasate în 18 oraşe din România (zone centrale) fac parte dintr-un
portofoliu închiriat majoritar grupului Raiffeisen Bank. La începutul anului 2012, sud-
africanii au cumpărat pachetul majoritar de acţiuni al ModaTim Investment şi ModaTim
Properties, firme prin intermediul cărora a fost dezvoltat proiectul de birouri City
Business Center (CBC) din Timişoara. Tranzacţia este estimată de jucatorii din piaţă la
circa 40 mil. euro, fiind una dintre cele mai mari afaceri din afara Bucureştiului.
NEPI, cel mai activ jucător din piaţă imobiliară românească continuă să aloce
zeci de milioane de euro pentru alte cinci proiecte pe piaţa locală - două în lucru (un
mall şi o clădire de birouri) şi trei care ar trebui începute până la sfârşitul anului (o
cladire de birouri şi două centre comerciale). Cea mai recentă realizare a companiei
NEPI este Mega Mall-Pantelimon, amplasat pe vechea locaţie Electroaparataj, proiect cu
o valoare estimată la cca. 350 mil. USD şi finalizat în luna aprilie 2015.
Un alt investitor sud-african important pe piaţa românească este South African
Breweries, care a preluat pachetul majoritar de acţiuni la fabricile de bere Ursus-Cluj
Napoca, Pitbeer-Piteşti şi Vulturul-Buzău, investind până în prezent cca. 80 milioane
dolari.
În luna august 2012, Naspers a achiziţionat firma eMAG, pentru o sumă ramasă
confidenţială, dar estimată de jucatorii din piaţă, la cca. 87 mil. euro. De asemenea,
grupul Allegro, parte a companiei multinaţionale media Naspers, a achiziţionat 83% din
actiunile furnizorului de soluţii pentru e-commerce Gecad ePayment Internaţional, lider
în furnizarea de soluţii e-commerce integrate pe piaţa românească.

13
 Tranzacţia a fost finalizată în august 2010, valoarea acesteia fiind confidenţială.
Prin Gecad ePayment sunt procesate aproximativ 90% din sumele tranzacţionate online
cu cardul în magazinele online româneşti, mai exact 1,13 milioane de tranzactii
însumând 65,5 de milioane de euro. Gigantul media sud-african Naspers a mai cumpărat
la începutul anului 2010 Autovit.ro, pentru 5 milioane de euro, valoarea totală a
investiţiilor acestei firme fiind apreciată la cca.150 mil.USD.
De asemenea, reţine atenţia cumpărarea în luna martie 2012 a pachetului
majoritar de acţiuni al companiei ROMBAT Bistriţa Năsăud de către firma sud africana
Metair Internaţional Holding Cooperatief pentru suma de 42,7 mil. euro, precum şi
intrarea pe piaţa românească la începutul anului 2014 a companiei Rand Refinery,
producator al unei game largi de produse finite prelucrate din metal, de la lingouri
turnate la lingouri ştanţate, monede, medalioane şi plancheţi, semi-fabricate pentru
industria bijuteriilor, doree (aliaje semi-pure din aur şi argint) şi furnizor de servicii
suport şi logistică pentru depozitarea de valori. Rand Refinery este singura companie
autorizată prin lege, de guvern, să bata moneda sud-africană de aur şi una dintre cele
cinci companii producatoare de aur din lume acreditate LBMA (London Bullion Market
Association).

Afaceri în Africa de Sud. Paşi de urmat pentru un întreprinzator particular, în

vederea înregistrării propriei afaceri/companii în Africa de Sud, în condiţiile legii.

În Africa de Sud, legea permite înregistrarea unei companii, în variantele ,,non-

profit,, sau ,,profit,, , prin intermediul Comisiei pentru Companii şi Proprietate
Intelectuală (CIPC). Legea prevede că o ,,companie” este o persoană juridică, având
capacitatea şi autoritatea (puterile) de a actţona în nume propriu. De asemenea, legea
priveşte ,,compania” în acelaşi mod în care o face pentru o persoană fizică.
În varianta ,,companiei pe profit”, conform legii (Companies Act), încorporarea
poate fi realizată sub forma mai multor tipuri de companii.

Înregistrarea unei companii.

În conformitate cu Legea Companiilor/2008, o companie poate fi înregistrată cu

sau fară un anumit nume. Când o companie este înregistrată fără un nume rezervat,
numărul primit în mod automat la înregistrare devine numele companiei. Într-o atare
situaţie, compania poate realiza tranzacţii sub un nume commercial (trading/business),
urmând să-şi aroge un nume-rezervat, într-o etapă ulterioară. În acest caz, compania
trebuie mai întâi să-şi rezerve un nume şi apoi să solicite schimbarea acestuia,
modificarea presupunând că ,automat, se produc schimbări şi în Memorandum-ul de
Incorporare (MoI).
Dacă solicitarea iniţială pentru rezervarea unui nume nu este aprobată de CIPC,
trebuie reluat procesul. Se pot formula maximum 4 propuneri de nume, costul fiecarei
variante fiind de 50 RAND(1 USD=12 RAND).
Costul înregistrării unei companii poate varia între 125 RAND (pentru o companie
privată) şi 475 RAND. Legea prevede înregistrarea a 5 tipuri de companii. Utilizarea
unei franşize este echivalentă cu înregistrarea unei companii private.

14
 Memorandum de Incorporare(MoI)

Cel mai important document pentru înregistrarea unei companii şi care, pe fond,
îi atestă viabilitatea, este Memorandum-ul de Incorporare(MoI).
MoI cuprinde setul de reguli care guvernează compania, după cum au fost precizate de
proprietarii companiei. Legea firmelor impune câteva cerinţe obligatorii în ceea ce
priveşte conţinutul MoI, pentru protejarea intereselor deţinătorilor de acţiuni în
companie.

Înregistrarea unei companii private cu MoI personalizat (non- standard).

O companie privată este forma cea mai comună şi ce mai simplă de înregistrare a
unei firme. Procesul de înregistrare este comparabil cu cel al unei corporaţii închise.

Companiile private nu pot oferi acţiuni spre tranzacţionare, ba mai mult,

transferul acţiunilor este supus unor restricţii. Directorul companiei şi solicitantul
înregistrării firmei (incorporatorul) pot fi una şi aceeaşi persoană.
Termenul ,,persoană” se referă la o entitate juridică. În consecinţă, o entitate juridică
poate fi incorporatorul noii companii. Majoritatea companiilor private sunt manageriate
de proprietari, aceştia manifestănd o tendinţă evidentă de a numi şi folosi un număr de
directori cat mai mic.

Toate companiile private trebuie să dispună de un MoI, care statutează un set de

reguli impus de deţinătorii de acţiuni, în scopul conducerii şi gestionării afacerii.
Companiile private pot fi înregistrate cu un MoI personalizat sau cu unul standard. MoI
standard este prevăzut de lege şi este integrat în procesul de înregistrare al companiei.
Un MoI personalizat sau non-standard permite deţinătorilor de acţiuni să impună un set
de condiţii sau să formuleze anumite cereri, precum solicitarea auditului. MoI
personalizat trebuie ataşat cererii de înregistrare a companiei şi necesită asistenţă de
specialitate (juridica). O companie cu MoI personalizat poate fi înregistrată numai on-
line.
În acest scop se va accesa site-ul : http://www.cipc.co.za, care prezintă, pas cu
pas, procedura de înregistrare.

Cu titlu de suport, se recomandă şi consultarea următoarelor reglementări :

- Legea companiilor (Companies Act) – www.cipc.co.za
- Reglementarea privind auditul (Auditing requirements)- www.cipc.za
- Sistemul de impozitare al angajaţilor (Employee tax)- www.sars.gov.za/home
- Reglementarea privind TVA (Value Added Tax)- www.sars.gov.za
- Legea Centrului de Informaţii Financiare (Financial Inteligence Center Act)-
www.sars.gov.za
- Fondul de asigurare a şomajului (Unemployment Insurance Fund)-
www.labour.gov.za
- Fondul de compensare a angajaţilor (Workmen’s Compensation)-
www.labour.gov.za
- Legea de compensare a accidentelor şi bolilor ocupaţionale (Compensation for
Occupational Injuries and Diseases)– www.labour.gov.za

15
 - Reglementarea privind nivelul de dezvoltare profesională (Skills Development
Levy)- www.sars.gov.za
- Reglementarea privind înregistrarea profesională (Industry Registration)-
www.sacci.org.za
- Autoritatea locală (Zoning)- www.gcis.gov.za/gcis/directory

BIBLIOGRAFIE

1. ec.europa.eu/trade/policy
2. www.dce.gov.ro
3. www.portaldecomert.ro
4. en.wikipedia.org
5. www.southafrica.info
6. www.gov.ro
7. www.cipc.co.za

15 decembrie 2015 Gabriel DUMITRESCU

Cape Town Ministru Consilier
Republica Africa de Sud

16