Administrația publică – Consiliul Județean

Administrația publică locală

Prezenta lege reglementează regimul general al autonomiei locale, precum şi organizarea
şi funcţionarea autorităţilor administraţiei publice locale. Administraţia publică în unităţile
administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor autonomiei locale,
descentralizării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale,
legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional,
unitar şi indivizibil al României.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se
exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale
administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în
condiţiile legii. Prin colectivitate locală se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea
administrativ-teritorială.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în
limitele prevăzute de lege. Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi
atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului sau
judeţului, după caz. Competenţele şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale se
stabilesc numai prin lege. Aceste competenţe sunt depline şi exclusive, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege. Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca,
în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod
expres în competenţa altor autorităţi publice.
Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune şi oraşe şi
autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei,
legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.
În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte,
precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Exercitarea competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin lege revine autorităţilor
administraţiei publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean. Stabilirea de competenţe
şi atribuţii pentru alte autorităţi decât cele prevăzute la alin. (1) trebuie să ţină seama de
amploarea şi de natura răspunderii ce le revine, precum şi de cerinţele de eficienţă şi eficacitate.
Autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de
responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de descentralizare a unor
servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare
corespunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilităţi.
Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei
decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele
care le privesc în mod direct, potrivit legii.
Consiliile locale şi consiliile judeţene din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe
zonelor de frontieră pot încheia acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din
ţările vecine, în condiţiile legii. Aceste acorduri se vor încheia numai în domeniile ce sunt de
competenţa consiliilor locale sau judeţene, potrivit prezentei legi, cu respectarea legislaţiei
interne şi a angajamentelor internaţionale asumate de statul român. Prin acordurile de cooperare
transfrontalieră pot fi create şi pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului
intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competenţe
administrativ-teritoriale. Consiliile locale şi consiliile judeţene, care au încheiat acorduri de
cooperare transfrontalieră, au dreptul să participe, în alte state, la organismele create prin
respectivele acorduri, în limita competenţelor ce le revin potrivit legii.
Iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale de a coopera şi de a se asocia cu
autorităţi ale administraţiei publice locale din străinătate, precum şi de a adera la o asociaţie
internaţională a autorităţilor administraţiei publice locale va fi comunicată Ministerului
Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei Publice. Autorităţile administraţiei publice
locale vor transmite Ministerului Afacerilor Externe spre avizare proiectele de acorduri sau
convenţii de cooperare pe care acestea intenţionează să le încheie cu autorităţi ale administraţiei
publice locale din alte ţări, înainte de supunerea lor spre adoptare de către consiliile locale sau
judeţene, după caz. Avizele prevăzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la
primirea solicitării. În caz contrar se va considera că nu sunt obiecţii şi proiectul respectiv poate
fi supus spre aprobare consiliului local sau judeţean interesat. Acordurile sau convenţiile
încheiate de autorităţile administraţiei publice locale nu angajează decât responsabilitatea
consiliului local sau judeţean care este parte la acestea, fiind supuse controlului de legalitate, iar
actele emise în virtutea respectivelor acorduri sau convenţii au în dreptul intern aceeaşi valoare
juridică şi aceleaşi efecte ca şi actele administrative adoptate în conformitate cu prevederile
prezentei legi. Consiliile locale şi consiliile judeţene pot hotărî asupra participării cu capital sau
cu bunuri, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, la constituirea de
societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean, după caz,
în condiţiile legii.
Controlul administrativ şi controlul financiar al activităţii autorităţilor administraţiei
publice locale se exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o
pondere de peste 20% din numărul locuitorilor autorităţile administraţiei publice locale vor
asigura folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile
Constituţiei, ale prezentei legi şi ale convenţiilor internaţionale la care România.
Comunele, oraşele şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită
autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice
locale. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate. Unele oraşe pot fi declarate
municipii, în condiţiile legii. În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, a
căror delimitare şi organizare se fac potrivit legii. Autorităţile administraţiei publice locale se pot
constitui şi în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autorităţi exercită
atribuţiile prevăzute la art. 95 şi, respectiv, la art. 97, care se aplică în mod corespunzător.
Comunele, oraşele şi judeţele sunt persoane juridice de drept public. Acestea au patrimoniu
propriu şi capacitate juridică deplină.
Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare
a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi numai după consultarea
prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativteritoriale respective prin referendum, care se
organizează potrivit legii.

Consiliul județean
Coordonarea activității autorităților locale deliberative și nu numai, a fost dată în sarcina
consiliului județean, constituit așa după cum îi este și numele la nivelul unității administrativ-
teritoriale, cea mai mare din România, județul. De aceea se poate afirma că prin atribuțiile pe
care le exercită la acest nivel, atribuții concretizate, dar și prin capacitatea coordonatoare a
reprezentatului său, Președintele consiliului – autoritate executivă, se asigură organizarea și
dezvoltarea coerentă a politicilor publice în cadrul județului.

Statutul constituțional al Consiliului județean

În articolul 122 este reglementat consiliul județean, autoritate a administrației publice
constituită la nivelul intermediar, respectiv la nivelul județului. Semnalăm tehnica diferită de
reglementare a autorităților administrației publice locale constituie la nivelul de bază (comună,
oraș) și la cel intermediar (județ). Astfel, pentru nivelul de bază, constituantul consacră
reglementări atât pentru autoritățile deliberative (consiliul local), cât și pentru autoritățile
executive (primarul). În schimb, pentru nivelul intermediar, legea fundamentală vine cu
reglementări numai pentru autoritatea deliberativă, respectiv consiliul județean. Rol executiv la
nivelul administrației județene are președintele consiliului județean, pentru care, până la
revizuirea din 2003, nu exista nici o dispoziție care să-l prevadă. Abia în 2003 el a fost consacrat
expres, însă nu în articolul care reglementează consiliul județean, ci în cel care reglementează
prefectul. Avem în vedere art. 123 alin. (4) care prevede că între prefect, pe de o parte, consiliile
locali și primari, precum și consiliile județene și președinții acestora, pe de altă parte, nu există
raporturi de subordonare.Potrivit textului constituțional, consiliul județean este autoritatea
administrației publice pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea
realizării serviciilor publice de interes județean. Articolul 24 din Legea nr.215/2001, republicată,
reia, într-o formulare aproape identică, textul constituțional precitat. Din interpretarea acestui
text, rezultă următoarele elemente ale statului constituțional și legal al consiliului județean:
a) este autoritate a administrației publice locale, o autoritate a autonomiei locale;
b) un al doilea element al acestui statut privește rolul consiliului jedețean, care este acela de a
coordona activitatea consiliilor comunale și orășenești;
c) un ultim element privește finalitatea coordonării, anume realizarea serviciilor publice de
interes județean. Constatăm astfel că, în vreme ce consiliul local (comunal, orășenesc și
munincipal) dispune de pletitudinea de competență în soluționarea problemelor de interes local,
consiliul județean are atribuții restrânse, care se limitează la coordonarea activității consiliilor
locale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean. După cum s-a subliniat deja în
doctrină, leguitorul constituant din 1991 “ a pus accent pe auronomia comunelor și orașelor,
rezervând autorității jedețene alese doar un rol coordonator”. Prin cel de-al doilea alineat al
articolului 122 din Constituție se trimite la lege, pentru a se stabili modul de alegere și
funcționare a consiliului județean. Este vorba, mai întâi, de Legea nr.215/2001 a administrației
publice locale, precum și de Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice
locale.
Prezentăm că în România, în perioada de elaborare a Constituției din 1991, în cadrul
Adunării constituante s-a pus problema necesității ca să se consacre două nivele intermediare,
astfel ca, pe lângă comună, ca unitate administrativă de bază și județ, ca unitate intermediară, să
se consacre și al doilea nivel intermediar, pe nivelul plaselor care au existat în istoria țării
noastre. Presupunerea, formulată de Dumitru Teaci, a fost argumentată pe ideea că în multe
județe, cu foarte multe comune, cu teritorii foarte întinse, este greu să administrezi, propunere
care nu a fost acceptată.

Constituirea consiliului județean

Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la nivel
județean, pentru coordonarea activității consiliilor comunale și orășenești, în vederea realizării
serviciilor publice de interes județean. Acesta este compus din consilieri aleși prin vot universal,
egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale.
Universitatea votului reprezintă acea caracteristică a votului potrivit căreia toți cetățenii români
au dreptul de a vota, dacă sunt îndeplinite condițiile constituționale și legale.
Egalitatea votului derivă din principiul constituțional al egalității tuturor în fața legii și a
autorităților publice,consacrat de art.16 din legea fundamentală. Caracterul direct al votului
semnifică trăsătura constituțională a acestuia care presupune că alegătorul poate și trebuie să își
exprime opțiunea sa personal și nu prin intermediari sau reprezentanți. Caracterul secret exprimă
trăsătura constituțională a votului care dă posibilitatea alegătorului de a-și exprima opțiunea sa
cu privire la condidații propuși pe liste, fără ca această opțiune să fie cunoscută de alții sau
supusă vreunei presiuni.
Ultimul caracter, cel liber exprimat al votului, evocă faptul că alegătorul nu este supus
nici unei constrângeri, că el are posibilitatea de a-și manifesta sau nu opțiunea pentru o anumită
listă de candidați sau un anumit candidat. Necesitatea adaptării la criteriile de eficiență ale
acestui organism au indus anumite modificări ale reglementărilor legale, modificări care nu au
privit numărul locuitorilor județului cu scăderea numărului consilierilor raportați la acest unic
indicator. Așadar, de la un consiliu județean mare, de 45 de consilieri, s-a ajuns în prezent la unul
de 37 de consilieri, considerat în vechile reglementări legale ca fiind cel mai mic; acesta este,
prin urmare, doar cu șase consilieri mai mare decât cel mai numeros consiliu local – Consiliul
general al municipiului București.
Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește de prefect, în funcție de
populația județului, raportată de Institutul Național de Statistică și Studii Economice la data de 1
ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.
________________________________________
Numărul locuitorilor
judeţului Numărul
consilierilor
________________________________________
- până la 350.000 31
- între 350.001 - 500.000 33
- între 500.001 - 650.000 35
- peste 650.000 37
________________________________________
Constituirea consiliului județean se realizează conform acelorași prevederi, art. 31-35 din
Legea nr.215/2001, republicată, precum consiliul local, rezultând astfel că între acestea cel puțin
la nivelul constituirii nu există nici o diferență fiind obligatorii pentru ambele aceleași
reglementări legale. Instanța de judecată a validării mandatelor consilierilor județeni, spre
deosebire de cei locali unde avem judecătoria, este tribunalul, instanță ierarhic superioară în
piramida autorităților judecătorești care se organizează la nivelul fiecărui județ cât și în
municipiul București.

Dizolvarea consiliului județean

Dizolvarea de drept. Articolul 99 din Legea nr.215/2001, republicată, prevede instituția
dizolvării de drept a consiliului județean, în următoarele cazuri, care sunt comune celor în care
au loc dizolvarea de drept a consiliului local, după cum urmează:
a) consiliul județean nu se întrunește timp de două ori consecutiv; în situația în care, în trei
ședințe ordinare consecutive nu a adoptat nicio hotărâre;
b) în cazul în care numărul consilierilor s-a redus sub jumătate plus unul și nu se poate completa
prin supleanți.
Secretarul județului sau orice persoană interesată va sesiza instanța de contencios
administrativ cu privire la intervenția cazului de dizolvare de drept. În cazul în care dizolvarea
privește consiliul local, sesizarea poate fi adresată și de primar sau viceprimar, pe lângă
secretarul unității teritoriale sau orice persoană interesată. Instanța analizează situația de fapt și
se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului, printr-o hotărâre definitivă, care se comunică
prefectului. Această procedură, care implică instanța de contencios administrativ, a fost
consacrată prin Legea nr.286/2006. Anterior ei, dizolvarea se realiza prin hotărâre de Guvern, la
propunerea prefectului. Până la constituirea noului consiliu județean sau, după caz, a noului
consiliu local, problemele județului vor fi rezolvate de secretarul unității administrativ teritoriale
sau, după caz, de președinte.
Dizolvarea prin referendum. Posibilitatea dizolvării prin referendum a consiliului
jedețean, ca și a celui local, este una din modificările de substanță pe care le aduce Legea
nr.286/2006 de modificare a Legii nr.215/2001. Referendumul se organizează în condițiile legii
(este vorba de Legea nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului), ca urmare a
cererii adresată prefectului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de vot înscriși pe
listele electorale ale județului, sau, în cazul dizolvării consiliului local,ale localității.
Referendumul județean, ca și cel local, se organizează de către o comisie numită prin ordin al
prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, un judecător, iar secretariatul este
asigurat de instituția prefectului. El este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate
plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean, ca și a
consiliului local, încetează dacă în favoarea dizolvării s-au pronunțat jumătate plus unu din
numărul total al voturilor exprimate.

Atribuțiile consiliului județean

Trebuie precizat că, la fel ca și consiliul local, și consiliul județean are o dublă natură: de
autoritate a autonomiei județene și de autoritate a administrației publice județene.
Legea nr. 215/2001, în forma inițială, nu conținea o clasificare a atribuțiilor autorităților
administrației publice locale și județene. În forma republicată, art.91 din lege identifică mai
multe categorii de atribuții care revin consiliului județean:
a) Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean,
ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor
autonome de interes județean. În exercitarea acestei atribuții, consiliul județean alege
președintele și vicepreședinții, hotărăște înființarea, desființarea, reorganizarea de instituții,
servicii publice, societăți comerciale de interes județean; aprobă regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului județean, exercită, în numele județului, drepturile și obligațiile
corespunzătoare participațiilor deținute la societăți comerciale sau regii autonome, în condițiile
legii; numește, sancționează și dispune cu privire la raporturile de muncă sau de serviciu ale
conducătorilor serviciilor publice de interes județean;
b) Atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului. În exercitarea acestei atribuții,
consiliul județean aprobă bugetul de venituri și cheltuieli; contractarea și garantarea de
împrumuturi; stabilește impozite și taxe la nivel județean; adoptă strategii și programe de
dezvoltare; stabilește programele de dezvoltare a județului și documentațiile pentru lucrările de
investiții.
c) Atribuții privind gestionarea patrimoniului județului. În exercitarea acestei atribuții, consiliul
județean hotărește darea în administrare, concensionarea sau închirierea bunurilor publice de
interes județean, încheierea sau vânzarea celor private, atribuie denumiri pentru obiective de
interes județean.
d) Atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine. În exercitarea acestei atribuții,
consiliul județean asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice din educație,
protecția copilului, sănătate, cultură, tineret, sport, ordine publică, situații de urgență,mediu
înconjurător, monumentele istorice, evidența persoanelor, căi de comunicație, servicii
comunitare de utilitate publică de interes județean.
e) Atribuții privind cooperarea interinstituțională. În exercitarea acestei atribuții, consiliul
județean hotărăște cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ teritoriale din țară sau
străinătate.
În afara acestor categorii, consiliul județean mai poate îndeplini și alte atribuții prevăzute
de lege.

Actele consiliului județean

Actele consiliului județean sunt hotărârile. În urma modificărilor care au fost aduse Legii
nr.215/2001 privind Legea nr. 286/2006, a fost introdus un nou capitol, numerotat capitolul VI,
cu denumirea ”Actele autorităților administrației publice locale și comunicarea acestora”. În
urma republicării Legii nr.215/2001, acesta a devenit Capitolul IX. În ceea ce ne privește, am
criticat denumirea acestui capitol, care face referire numai la comunicare, dat fiind faptul că
operațiunea comunicării este specifică numai actelor administrative individuale, pe când actele
administrative normative se publică. În opinia noastră, ar fi fost suficient ca denumirea să fie
actele autorităților administrației publice locale. Hotărârile consiliului județean se comunică în
mod obligatoriu Prefectului, prin grija secretarului județului. Ele sunt supuse controlului de
legalitate exercitat de instanțele judecătorești de contencios administrativ și controlului de
legalitate al prefectului. Hotărârile se semnează de către președinte sau de vicepreședintele care a
condus ședința și se contrasemnează de către secretar. Hotărârile consiliului județean sunt acte
administrative supuse regimului juridic al actelor administrative, cu toate dimensiunile
acestuia(caracterul executoriu, se bucură de prezumțiile de legalitate, autenticitate și veridicitate
etc.), care pot avea atât caracter normativ, cât și caracter individual. Regula în ceea ce privește
adoptarea hotărârilor consiliului județean este că ele se adoptă cu majoritatea simplă, adică
majoritatea consilierilor prezenți. Există și două excepții, când legea prevede majorități
calificate, respectiv majoritatea consilierilor în funcție și majoritatea de două treimi din numărul
total al consilierilor în funcție, în cazul în care se adoptă bugetul local, contractarea de
împrumuturi, stabilirea de impozite și taxe, participarea la programe de dezvoltare județeană,
regională, zonală sau de dezvoltare transfrontalieră, de organizare și dezvoltare urbanistică, de
asociere cu alte autorități sau persoane fizice și juridice și cele care privesc patrimoniul.
Președintele consiliului județean, care, din punct de vedere al statului său, este un organ
unipersonal si executiv al consiliului județean, emite dispoziții, care pot avea atât caracter
normativ cât, și caracter individual. Aceste dispoziții devin executorii numai după ce sunt aduse
la cunoștință publică(cele normative) sau sunt comunicate persoanelor interesate(cele
individuale).

Funcționarea consiliului județean

Forma de lucru a consiliului județean este ședința, care are loc în fiecare lună. Precizăm
că, anterior modificărilor aduse Legii nnr.215/2001, ședințele consiliului județean aveau loc o
dată la 2 luni. După aceste modificări, realizate prin Legea nr.286/2006, art.94 prevede caracterul
lunar al acestor ședințe. În afara ședințelor ordinare, consiliul județean se poate întruni și în
ședință extraordinară, ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin o treime
din numărul consilierilor sau la solicitarea prefectului, adresată președintelui consiliului
județean. Art.94 alin. (2) condiționează aptitudinea prefectului de a solicita președintelui
consiliului județean întrunirea în ședință extraordinară de existența unor cazuri excepționale, care
necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor
calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea
ordinii și liniștii publice. În cadrul ședințelor extraordinare pot fi adoptate acte normative care să
corespundă situațiilor excepționale care au atras întrunirea într-o asemenea ședință, de regulă, cu
caracter temporar, inclusiv în materie contravențională, sancționatorii sau vizând subiectele de
drept din zonele calamitate sau supuse tulburărilor sociale.
Ședințele consiliului județean sunt legal constituite în prezența majorității consilierilor județeni
în funcție. Legea consacră caracterul obligatoriu al prezenței consilierilor județeni la ședințe,
urmând ca, prin regulamentul de organizare și funcționare să se stabilească situațiile în care se
consideră că absența este temeinică, precum și sancțiunile care se pot dispune în cazul în care
consiliul județean absentează de la mai multe de două ședințe fără motive temeinice.

Mandatul și serviciile publice ale consiliului județean

Potrivit art.93 din Legea nr.215/2001, consiliul județean se alege pentru un mandat de 4
ani, care poate fi prelungit numai prin lege organică și numai în caz de
război sau catastrofă. Consiliul județean își exercită mandatul de la data constituirii până la data
declarării ca legal constituit a noului consiliu județean.
Legea administrației publice locale, prin art.59 lit. b, conferă dreptul consiliului județean
de a organiza și conduce serviciile publice județene și de-a aproba regulamentul de funcționare a
acestora.
Ca urmare, consiliul județean, în vederea realizării atribuțiilor sale, organizează servicii
publice. ”Serviciul public este mijlocul prin care administrațiunea își exercită activitatea”, după
cum îl definea profesorul Paul Negulescu. Aceste servicii publice sunt conduse de consiliul
județean, iar activitatea lor se va desfășura în baza regulamentului de funcționare aprobat de
acesta. De remarcat că legea organică stabilește faptul că serviciile publice urmează să fie
organizate potrivit specificului și nevoilor județului, dar cu respectarea prevederilor legale și în
limita mijloacelor financiare de care dispune consiliul județean. În acest sens, putem înțelege
aprobarea statului personalului din serviciile publice, a organigramelor și a numărului de
personal. Deci, serviciile publice ale consiliului județean sunt acele compartimente funcționale
care realizează activitatea consiliului, prin acte și operațiuni tehnico-materiale, și care nu au
competență distinctă a consiliului, în numele căruia acționează. De aceea, ele sunt subordonate
consiliului județean, prin președintele acestuia, care numește și eliberează personalul acestor
servicii:
• Serviciul de evidență informatizată a persoanei;
• Serviciul de eliberare a pașapoartelor turistice;
• Serviciul de eliberare a permiselor auto.
Cu toate că legea organică nu denumește nici unul dintre acestei servicii piblice, cu titlu
de exemplu putem enumera unele dintre serviciile care se pot organiza având în vedere
competențele consiliului județean.

Președintele consiliului județean

Conducerea consiliului este realizată de un președinte, care îndeplinește funcția de
reprezentare a județului în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice sau juridice
din țară sau din străinătate. El răspunde în fața consiliului județean de buna funcționare a
administrației publice județene și de buna funcționare a aparatului propriu de specialitate pe care
îl conduce și controlează și care i se subordonează. Totodată, el asigură prevederilor Constituției,
a legilor și celorlalte acte juridice obligatorii și a hotărârilor consiliului județean.
Legea administrației publice locale califică președintele consiliului județean ca fiind
autoritate executivă, alături de primarii comunelor, orașelor, municipiilor, subdiviziunilor
administrativ teritoriale ale municipiilor și primarul general al Capitalei [art.1 alin.(2) lit.e) din
Legea nr.215/2001, republicată]. Cum am menționat deja, până în 2003 președintele consiliului
județean nu se bucura de o recunoaștere constituțională. Actualul art.123 alin.(4) ne permite însă
să afirmăm că în present președintele consiliului județean a devenit o instituție de rang
constituțional.
Până la alegerile din 2008, președintele consiliului județean se alegea în mod indirect, ca
și vicepreședinții, dintre consilierii județeni. Prin legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei
deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea
autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr.215/2001 si a
Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, s-a consacrat formula alegerii președintelui
Consiliului județean prin vot direct, prin scrutin uninominal, procedeu utilizat și la alegerea
primarului. Însă, așa cum s-a exprimat deja literatura de specialitate, în mod paradoxal,
inexplicabil și original, majoritatea voturilor cu care se aleg cele două autorități este diferită.
Astfel, în vreme ce primarii se aleg cu majoritatea voturilor valabil exprimate, iar dacă nici unul
dintre candidați nu întrunește această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, în ceea
ce privește președinții consiliului județean, este declarat ales candidatul care a întrunit cel mai
mare număr de voturi în primul tur. În caz de balotaj, se organizează al doilea tur, la două
săptămâni de la primul tur, la care vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj.
Considerăm și noi, alături de autorul citat, că această prevedere legală poate determina, ipotetic,
posibila și probabila alegere a unor președinți de consiliu județean, cu o majoritate antipică și
neuzitată în desemnarea prin vot a unor funcții.

Atribuțiile președintelui consiliului județean

Potrivit art.104 din Legea nr.215/2001, republicată, președintele consiliului județean
îndeplinește următoarele atribuții:
a) Atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, al serviciilor și
instituțiilor publice de interes județean, a societăților comerciale și regiilor autonome de interes
județean: întocmirea și supunerea spre aprobare a regulamentului de organizare și funcționare, a
organigramei, a statului de funcții și a regulamentului de organizare și funcționare a aparatului de
specialitate;
b) Atribuții privind relația cu consiliul județean: conduce ședințele consiliului județean; prezintă
consiliului județean, annual sau la cerere, rapoarte; propune consiliului județean numirea,
sancționarea, modificarea sau încetarea raportului de serviciu sau de muncă, pentru conducătorii
serviciilor publice și instituțiilor publice de interes județean;
c) Atribuții prinvind bugetul consiliului județean; exercită funcția de ordonator principal de
credite; întocmește proiectul bugetului județean și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le
supune spre aprobare consiliului județean; urmărește modul de realizare a veniturilor bugetare și
propune măsurile pentru încasarea lor în termen; inițiază negocieri pentru contractarea de
împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului;
d) Atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale: îndrumă
metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, activitățile de stare civilă și
autoritate tutelară de la nivelul comunelor și orașelor; poate acorda, fără plată, prin aparatul de
specialitate al consiliului județean, sprijin, asistență tehnică, juridică și de orice natură, consiliilor
locale și primarilor, la cererea lor;
e) Atribuții privind serviciile publice de interes județean: coordonează realizarea serviciilor de
interes județean; ia măsuri pentru organizarea exercitării și executarea în concret a activităților
din domeniile prevăzute la art.91 alin. (5) lit. a)-d), respectiv educația, sănătatea, cultura,
tineretul, cultele religioase, evidența persoanelor, mediul, drumurile publice etc.; ia măsuri
pentru existența și controlul efectuării serviciilor publice și de utilitate publică; emite avisele,
acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului județean;
coordonează organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate public de interes județean
și activitățile de rehabilitate a infrastructurii județene.
Președintele consiliului județean îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau date
de consiliul județean.

Concluzie
În concluzie,consiliul județean este acea autoritate publică locală, care este constituită la
nivel județean pentru a coordona activitățile consiliilor comunale, orășenești și municipale,care
are în vedere realizarea serviciilor publice de interes județean. El este format din consilieri.
Acești consilieri sunt aleși în prezent prin vot. Votul este: universal, egal, direct, secret și liber
exprimat. Fiecare consiliu județean are un număr de membri, care se stabilesc prin ordinul
prefectului, în funcție de numărul locuitorilor județului,care este raportat de Institutul Național
de Statistică. Mandatul consiliului județean este pe o perioada de 4 ani, ce poate fi prelungit, prin
lege organică, în cazul unui război sau în cazul unei catrastofe. El este exercitat de consiliul
județean de la data constituirii până la data declarării ca fiind legal constituit a noului consiliu
ales.
Deci putem spune cine hotărăște înființarea sau reorganizarea de institutii, servicii
publice și societăți comerciale de interes județean, precum și reorganizarea regiilor autonome de
interes județean este consiliul județean. El exercită toate obligațiile și toate drepturile care
corespund participaților ce dețin societăți comerciale sau regii autonome.

Bibliografie
Gheorgiu Romulus Iulian, Drept administrativ, Editura Economică, București, 2005
Ioan Alexandru, Drept administrativ, ediția a2a revizuită și actualizată, Editura Lumina Lex,
București, 2007
Verginia Vedinaș, Drept administrativ, ediția aVIa revizuită și actualizată, Editura Universul
Juridic, București, 2011
Legea 215/2001