UNIVERSITATEA „AUREL VLAICU" ARAD

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

AN II

SEMESTRUL II

REFERAT LA DISCIPLINA
STAGIU DE PREGATIRE SI ELABORARE A
LUCRARII DE LICENTA

TITULAR DISCIPLINĂ

Prof.Univ..dr. Bitang Viorel

STUDENT

Petean Flavius-Samuel

ARAD
2021
 Tema I

Titlul lucrării de licență:

Profesor coordonator:

Tema II

1. Care sunt tipurile de cercetare?

2. Care sunt etapele și demersurile cercetării?

1. Tipurile de cercetare sunt:

 Din punct de vedere al problematicii studiate:
 cercetări teoretico-fundamentale
 cercetări practic-aplicative
 Din punct de vedere al metodologiei utilizate:
 cercetările observaţionale
 cercetările experimentale

2. Etapele și demersurile cercetării sunt următoarele:

 Delimitareatemei / problemei de cercetat
• identificarea unei teme / probleme de cercetat
• formularea clară a problemei (să fie precisă, semnificativă, să nu
reprezinte o falsă problemă, să nu se bazeze pe imitaţie / preluare, să fie
verificabilă, cercetătorul să dispună de resursele necesare investigării),
• informarea şi documentarea

 Proiectarea activităţii de cercetare – este considerată etapa de

anticipare a strategiei cercetării, de fixare a paşilor şi demersurilor
 investigative într-o manieră flexibilă, susceptibilă modificărilor, care
cuprinde:
• stabilirea obiectivelor cercetării (se prefigurează răspunzând la întrebări
precum: De ce se realizează cercetarea? Ce îşi propune?) – presupune
formularea operaţională de obiective ce pot fi atinse, subordonate
finalităţii generale a cercetării.
• formularea ipotezei cercetării – operaţie prin care se delimitează o idee
provizorie, o presupunere vis-a-vis de modul de soluţionare a problemei,
şi reprezintă principalul instrument într-o cercetare. În CP se distinge
ipoteza de bază (generală), şi ipoteza secundară (particulară) formulată
pe parcurs.
• elaborarea unui proiect al cercetării unitar şi coerent
 Organizarea (planificarea în timp) şi desfăşurarea cercetării –
aplicarea în practică a etapelor prevăzute în proiectul de cercetare, în
vederea verificării ipotezei de bază. Presupune introducerea unor
modificări (variabile independente) în vederea studierii efectelor şi
rezultatelor pe care le produc (reprezintă variabilele dependente).
Cercetarea se derulează urmărindu-se şi înregistrându-se date
semnificative care privesc: variabilele, condiţiilede desfăşurare şi
metodica activităţii, metodele de evaluare iniţială (pretestare),
continuu (posttestare) şi la distanţă (retestare), dificultăţi, rezultatele
comportamentele şi opiniile subiecţilor.
 Analiza, prelucrareaşiinterpretareadatelor –
 Elaborarea concluziilor cercetării. Este etapa de stabilire a
concluziilor graţie analizei, prelucrării şi interpretării datelor, prin raportare
permanentă la ipoteza şi obiectivele cercetării. Cercetătorul poate
sistematiza în această etapă observaţiile sale de pe parcursul derulării
investigaţiei, toate acestea într-o manieră originală, critică, prin
completări, restructurări, propuneri şi sugestii personale. Concluziile
pot fi exprimate descriptiv, explicative sau predictiv, formulându-se
astfel şi eventuale direcţii de cercetare ulterioară.
 Valorificareacercetării – întreaga activitate de cercetare, plecând de
la demersurile proiectării, desfăşurării şi finalizării investigaţiilor, se
valorifică şi popularizează prin: redactarea raportului de cercetare,
protocoale, comunicări ştiințifice, articole, lucrări metodice, teze de
doctorat, etc., şi care trebuie să cuprindă în forma lor descriptivă
următoarele elemente: enunţul problemei, ipotezele, metodica
cercetării, interpretarea rezultatelor şi concluzii.

Tema III
1. Care sunt principalele elemente care intra in structurarea unei lucrări
ştiinţifice?
2. Care sunt etapele si demersurile in activitatea de cercetare?
3. Care sunt componentele metodologiei cercetarii pedagogice?
4. Enumerați metodele de cercetare.
5. Ce cuprinde sistemul metodelor de măsurare a datelor cercetării?
6. Care sunt indicatorii statistici folosiți in cercetarea științifica?

1. Principalele elemente care alcătuiesc structura unei lucrări de licență se referă

la:
 Introducere (actualitatea şi importanţa temei, motivele alegerii ei,
istoricul temei, delimitările în cadrul domeniului,conturarea viitoarelor
contribuţii). 3-5 pagini
 Cuprins– pecapitole (definirea termenilor şi conceptelor cu care se
operează; asigurarea corespondenţei dintre tema, ipoteza şi denumirile
capitolelor). 35-40 pagini
 Fundamentareateoretică a temei,
  Organizareacercetării,
 Metodeșiinstrumente de cercetare,
 Analizașiinterpretareadatelor cercetării.
 Concluzii. Min. 3-4 pagini
 Anexe (dacăestecazul).
 Bibliografie.

2. Etapele și demersurile în activitatea de cercetare sunt:

 Delimitareatemei / problemei de cercetat
• identificarea unei teme / probleme de cercetat
• formularea clară a problemei (să fie precisă, semnificativă, să nu
reprezinte o falsă problemă, să nu se bazeze pe imitaţie / preluare, să fie
verificabilă, cercetătorul să dispună de resursele necesare investigării),
• informarea şi documentarea
 Proiectareaactivităţii de cercetare – este considerată etapa de
anticipare a strategiei cercetării, de fixare a paşilor şi demersurilor
investigative într-o manieră flexibilă, susceptibilă modificărilor, care
cuprinde:
• stabilirea obiectivelor cercetării (se prefigurează răspunzând la întrebări
precum: De ce se realizează cercetarea? Ce îşi propune?) – presupune
formularea operaţională de obiective ce pot fi atinse, subordonate
finalităţii generale a cercetării.
• formularea ipotezei cercetării – operaţie prin care se delimitează o idee
provizorie, o presupunere vis-a-vis de modul de soluţionare a problemei,
şi reprezintă principalul instrument într-o cercetare. În CP se distinge
ipoteza de bază (generală), şi ipoteza secundară (particulară) formulată
pe parcurs.
• elaborarea unui proiect al cercetării unitar şi coerent
 Organizarea (planificareaîntimp) şidesfăşurareacercetării –
aplicarea în practică a etapelor prevăzute în proiectul de cercetare, în
vederea verificării ipotezei de bază. Presupune introducerea unor
modificări (variabile independente) în vederea studierii efectelor şi
rezultatelor pe care le produc (reprezintă variabilele dependente).
Cercetarea se derulează urmărindu-se şi înregistrându-se date
semnificative care privesc: variabilele, condiţiilede desfăşurare şi
metodica activităţii, metodele de evaluare iniţială (pretestare),
continuu (posttestare) şi la distanţă (retestare), dificultăţi, rezultatele
comportamentele şi opiniile subiecţilor.
 Analiza, prelucrareaşiinterpretareadatelor –
 Elaborareaconcluziilorcercetării. Este etapa de stabilire a
concluziilor graţie analizei, prelucrării şi interpretării datelor, prin raportare
permanentă la ipoteza şi obiectivele cercetării. Cercetătorul poate
sistematiza în această etapă observaţiile sale de pe parcursul derulării
investigaţiei, toate acestea într-o manieră originală, critică, prin
completări, restructurări, propuneri şi sugestii personale. Concluziile
pot fi exprimate descriptiv, explicative sau predictiv, formulându-se
astfel şi eventuale direcţii de cercetare ulterioară.
 Valorificareacercetării – întreagaactivitate de cercetare, plecând de
la demersurile proiectării, desfăşurării şi finalizării investigaţiilor, se
valorifică şi popularizează prin: redactarea raportului de cercetare,
protocoale, comunicări ştiințifice, articole, lucrări metodice, teze de
doctorat, etc., şi care trebuie să cuprindă în forma lor descriptivă
următoarele elemente: enunţul problemei, ipotezele, metodica
cercetării, interpretarea rezultatelor şi concluzii.

3. Componentele metodologiei cercetării pedagogice sunt:

 Sistemulmetodelor de colectare a datelorcercetării
 Sistemul metodelor de măsurare a datelor cercetării
  Sistemul metodelor de prezentare şi prelucrare matematico-statistică a
datelor cercetării

4. Metodele de cercetare sunt:

 Metodaautoobservaţiei (a observării de sine)
 Metodaobservaţiei
 Experimentulpsihopedagogic.
 Metodaanchetei
 Metodaanalizeiproduseloractivităţiisubiecţilor
 Metodacercetăriidocumentelorcurriculareşişcolare
 Metodatestelor
 Metodastudiului de caz
 Metodesociometrice

5. Măsurarea implică două momente: stabilirea etalonului şi stabilirea

procedeului de comparare a etalonului cu mărimea ce trebuie măsurată. Ea este
o operaţie premergătoare etapei de prelucrare şi interpretare a datelor.
Conceptul de măsurare reprezintă operaţia prin care se atribuie numere, datelor
ce urmează a fi evaluate (Radu I., 1993).
 Numărătoarea – constă în consemnarea prezenţei sau absenţei unei
particularităţi ale subiecţilor (numărarea răspunsurilor corecte sau greşite,
a notelor sau medii, a subiecţilor cu anumite rezultate, etc.).
 Clasificarea (ordonarea) constă în aşezarea datelor sau a subiecţilor într-o
anumită ordine (crescător sau descrescător) în funcţie de un anumit
criteriu.
 Compararea (raportarea) implicăraportarea mărimii ce urmează a fi
măsurată la mărimea teoretică. Se obţine astfel un raport de mărime, unde
n = numărul rezultat din numărătoare (valoarea mărimii), iar T = mărimea
 teoretică. Procentajul (p) se obţine raportul numărul cazurilor de un
anumit tip şi numărul total al cazurilorposibile.

6. Indicatorii statistici folosiți în cercetarea științifică sunt:

 Media (m)
 Mediana (md)
 Modul (mo)
 Amplitudinea
 Abaterea medie
 Abaterea standard
 Corelaţia (r)

TEMA IV

1.Media aritmeticași reprezentarea grafică a evoluției ei:

Subiectii Testareainitiala Testareaintermediar Testareafinala

a
1 15.1 15.0 14.9
2 14.9 14.8 14.7
3 15.3 15.1 15.0
4 15.2 15.0 14.9
5 15.5 15.3 14.9
6 15.0 14.8 14.6
7 14.7 14.6 14.5
8 14.5 14.4 14.3
9 15.1 15.0 14.7
10 15.5 15.2 15.0
Media aritmetica 15.08 14.92 14.75
 Media aritmetica
15.2

15.1

15

14.9 Media aritmetica

14.8

14.7

14.6

14.5
1 2 3
 TEMA V
1. Media aritmetica, amplitudinea, abaterea medie si abaterea standard si
reprezentarea grafică a evolutiei lor:

Testar Testareai Testar

Subie
eainiti ntermedia eafina
ctii
ala ra la
1 15,1 15 14,9
2 14,9 14,8 14,7
3 15,3 15,1 15
4 15,2 15 14,9
5 15,5 15,3 14,9
6 15 14,8 14,6
7 14,7 14,6 14,5
8 14,5 14,4 14,3
9 15,1 15 14,7
10 15,5 15,2 15
Medi
a
15,08 14,92 14,75
aritm
etica
Ampl
itudin 1 0,9 0,7
ea
Abate
rea      
medie
Abate
rea 0,3059 0,2202
0,26
stand 4117 2716
ard
 16

14

12

10

0
Media aritmetica Amplitudinea Abaterea
standard

TEMA VI
1. Media aritmetica, amplitudinea, abaterea standard si coeficientul da variabilitate si
reprezentarea graficăa evolutiei lor.
Testareai Testareainter Testareaf
Subiectii
nitiala mediara inala
1 2,89 5,44 7
2 4,22 6,22 7,56
3 5 5,89 7
4 4,89 6,22 7,89
5 5,22 4,67 6,11
6 3,56 5,44 7,67
7 3,89 5,44 7,67
8 4,56 5,78 8,22
9 4,89 4,67 6,56
10 3,11 5,11 7,44
11 3,89 5,22 6,22
12 4,11 6,33 8,22
13 5,44 5,22 7,44
14 3,89 4,56 6,67
15 3,33 4,33 5,44
16 3,11 5,11 7,44
Media
aritmeti 4,125 5,353125 7,159375
ca
Amplitu
2,55 2 2,78
dinea
Abatere 0,781241 0,59755459 0,762040
 a
59
standard
Coeficie
ntul de 18,939175 10,64395
11,1627243
variabili 8 41
tate

20
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
Media Amplitudinea Abaterea Coeficientul de
aritmetica standard variabilitate

TEMA VI

1. Care sunt regulile generale privind elaborarea unei prezentari in power-point.

R: Prezentarea şi susţinerea lucrării
1. Prezentarea va fi realizată în PowerPoint.
2. Se recomandă următoarea structură a prezentării:
* Slide 1: coincide cu prima pagină a lucrării;
* Slide 2: Obiectivele lucrării, ipoteza, motivare;
* Slide 3: Metodologia cercetării - subiecţi, loc, perioada, metode, variabile – cu
tabele;
* Slide 4,...: prezentarea rezultatelor cercetării – cu grafice;
* Penultimul slide va conţine concluziile cercetării;
* Ultimul slide va conţine propunerile;
* Nu se folosesc efecte de animaţie şi de tranziţie a slide-urilor
3. Timpul alocat prezentării lucrării este de 7-8 minute, urmat de 2-3 minute de
discuţii.
4. Se recomandă susţinerea liberă a lucrării fără a citi de pe slide-uri, precum şi
o ţinută şi o atitudine corespunzătoare momentului.

Planul lucrarii/Cuprins

Capitolul 1 - Introducere

1.1. Motivaţia alegerii temei

1.2. Scopul și sarcinile lucrării

1.3. Ipoteza lucrării

Capitolul 2 - Fundamentarea teoretico-științifică a temei lucrării

2.1. Problematica teoretică şi practică a temei alese

2.2. Aspecte teoretice privind problematica temei alese

2.3. Aspecte metodice privind problematica temei alese

2.4. Metode de antrenament şi mijloace de pregătire fizică a elevilor şi planificarea

acestora privind problematica temei alese

Capitolul 3 – Metodologia de lucru

3.1. Metode de cercetare utilizate în elaborarea lucrarii

3.2. Subiecţii, locul şi etapele desfășurării cercetării

3.3. Desfăşurarea experimentului

Capitolul 4 – Rezultatele obținute

4.1. Prelucrarea și interpretarea datelor

Capitolul 5. – Concluzii

Bibliografie

Anexe