Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ora de Gramatica Clasa 6
Ora de Gramatica Clasa 6
ORA DE GRAMATICĂ
CLASA A VI-A
Editura Nomina
Editor: Alexandru Creangă
Punct de lucru: Comuna Bradu, str. DN 65B, nr. 31, Jud. Argeş
Tel.: 0348.439.417/fax: 0348.439.416
e-mail: comenzi.nomina@gmail.com
www.edituranomina.ro
www.librarianomina.ro
I. Crîşmaru, Carmen
811.135.1(075.33)
3
PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV .........................................86
PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL PRONOMINAL DEMONSTRATIV ..........................90
PRONUMELE – EVALUARE...........................................................................................94
NUMERALUL CARDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE .............................96
NUMERALUL ORDINAL – VALORI ŞI FUNCłII SINTACTICE ................................98
NUMERALUL – EVALUARE ........................................................................................100
ADJECTIVUL – ACTUALIZARE ..................................................................................102
ARTICOLUL DEMONSTRATIV ADJECTIVAL ..........................................................104
ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE ..........................................................106
ADJECTIVUL – CAZURI ŞI FUNCłII SINTACTICE ..................................................108
ADJECTIVUL – EVALUARE.........................................................................................110
ADVERBUL – ACTUALIZARE .....................................................................................112
ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE .............................................................114
ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE .........................................................................116
ADVERBUL – EVALUARE ...........................................................................................118
PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI ...............................................120
CONJUNCłIA .................................................................................................................122
INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ .........................................................124
NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE) .................................................................126
NOȚIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR – DUPĂ STRUCTURĂ,
DUPĂ ÎNȚELES, DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI .........................................128
FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL REGENT.
COORDONAREA ŞI SUBORDONAREA ...............................................................130
NOȚIUNI DE SINTAXĂ . EVALUARE ........................................................................134
SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE) ................................................................136
SINTAXA PROPOZIłIEI................................................................................................138
PREDICATUL. PREDICATUL VERBAL ŞI PREDICATUL NOMINAL ....................138
SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ŞI SUBIECTUL NEEXPRIMAT
(SUBÎNłELES ŞI INCLUS) ......................................................................................140
ACORDUL SUBIECTULUI CU PREDICATUL ............................................................142
SUBIECTUL ŞI PREDICATUL – EVALUARE .............................................................144
ATRIBUTUL (ACTUALIZARE) ....................................................................................146
ATRIBUTUL. ATRIBUTUL ADJECTIVAL ..................................................................148
ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL .....................................................................................150
ATRIBUTUL PRONOMINAL. ATRIBUTUL ADVERBIAL ........................................152
ATRIBUTUL. EVALUARE ............................................................................................154
COMPLEMENTUL (ACTUALIZARE) ..........................................................................156
COMPLEMENTUL. COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANłIAL DE LOC ..................................................................................158
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE TIMP.....................................................160
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE MOD .....................................................162
COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE. COMPLEMENTUL DIRECT ..........164
COMPLEMENTUL INDIRECT ......................................................................................166
COMPLEMENTUL. EVALUARE ..................................................................................168
MODELE DE TEZE.........................................................................................................170
4
Cuvânt-înainte
Autoarele
5
RECAPITULARE
VARIANTA 1
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate:
Glasul ei dulce îl legăna; genele i se prindeau şi adormea; uneori tresărea şi-o în-
treba câte ceva; ea începea să spună şi nepotul visa înainte.
A fost odată, un împărat mare, mare…
Cât de mare?
Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca pe ochii din cap. Dar copii nu avea. Şi
îi părea rău, şi îi părea rău că nu avea copii…
Bunico, e rău să nu ai copii?
Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
Bunico, dar eu nu am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îi desfăcea părul cârlionŃat în două şi îl săruta în creştetul
capului.(…)
(după Barbu St. Delavrancea, Bunica)
Limba română
1. Găsește verbul sinonim și pe cel antonim structurii îi părea rău:
sinonim: _________________________ antonim: _________________________
3. Indică valoarea verbului a fi din enunŃul A fost odată un împărat mare, mare…
Alcătuieşte un enunŃ din care să reiasă că verbul a fi poate avea şi altă valoare decât
cea precizată anterior.
Notează, între paranteze, valoare verbului a fi din enunțul construit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Identifică predicatele exprimate prin verbe la modul conjunctiv, notând felul lor:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6
6. Transcrie toate enunțurile în care verbele se află la forma negativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Indică valorile morfologice şi sintactice ale următoarelor cuvinte din textul su-
port:
(glasul) ei _______________________________________________________
îl (legăna) _______________________________________________________
îi (părea rău) _______________________________________________________
(și)-o (întreba) _______________________________________________________
Literatura română
10. Precizează modul de expunere predominant din textul dat.
____________________________________________________________________
11. Transcrie două figuri de stil diferite întâlnite în text. Precizează felul fiecăreia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7
VARIANTA 2
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde cerințelor formulate:
Stau câteodată și-mi aduc aminte ce vremi și ce oameni mai erau în părțile noastre pe
când începusem și eu a mă ridica băiețaș la casa părinților mei, în satul Humulești, sat
mare și vesel, împărțit în trei părți: Vatra Satului, Delenii și Bejenii. Ş-apoi Humuleștii,
și pe vremea aceea, era cu gospodari tot unul și unul, cu flăcăi voinici și fete mândre,
care știau a învârti și hora, dar și suveica, de vuia satul în toate părțile; cu biserică fru-
moasă și niște preoți și dascăli și săteni ca aceia, de făceau mare cinste satului lor. Şi
părintele Ioan de sub deal, Doamne, ce om vrednic și cu bunătate mai era! ...Umbla prin
sat din casă în casă, împreună cu bădița Vasile, dascălul bisericii, un tânăr zdravăn,
frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură. Şi unde nu s-au adu-
nat o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, un băiat rușinos și fricos și
de umbra mea. Şi prima școlăriță a fost însăși Smărăndița popii, o zgâtie de copilă ageră
la minte și așa de silitoare, de întrecea băiețimea și din carte, dar și din nebunii.
Însă părintele mai în toată ziua da pe la școală și vedea ce se petrece... Şi ne po-
menim într-una din zile că părintele vine la școală și ne aduce un scaun nou și lung, și
după ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puțin pe gânduri, apoi a pus
nume scaunului Calul Balan și l-a lăsat în școală. În altă zi ne trezim că iar vine pă-
rintele la școală, cu moș Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de școală nouă,
un drăguț de biciușor de curele, împletit frumos, și părintele îi pune nume Sfântul Ni-
colai, după cum este și hramul bisericii din Humulești...
(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
Limba română
1. Selectează, din text, două substantive sinonime:
________________________________ ________________________________
2. Extrage două structuri care conțin substantive care denumesc spații. Subliniază
substantivele.
________________________________ ________________________________
3. Încercuiește litera corespunzătoare răspunsului corect:
Seria care conŃine doar substantive feminine este:
a. casa, sat, vatra, biserica, şcolăriță;
b. casa, copilă, biserică, învățătură, şcoală;
c. bunătate, nume, școală, hora, fete.
4. Precizează cazul și funcția sintactică pentru cuvintele subliniate în text.
satul ____________________________ școală ___________________________
scaunului_________________________ bisericii __________________________
5. Selectează, din text, câte două substantive nearticulate, articulate nehotărât și ar-
ticulate hotărât. Subliniază articolele.
substantive nearticulate _________________________________________________
substantive articulate nehotărât ___________________________________________
substantive articulate hotărât _____________________________________________
8
6. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești substantivul școlăriță în toate
cazurile învățate. Precizează, între paranteze, funcțiile sintactice ale substantivului în
propozițiile alcătuite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Literatură română
10. Precizează cine relatează evenimentele și la ce persoană se relatează. Susține-ți
afirmația, preluând trei cuvinte din text.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9
LEXICUL (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
[…] III. Copilăria, iscoditoare ca un copil în faŃa uşii care ascunde pomul de
Crăciun, se înălŃa, în trupul lui, în vârful picioarelor; creştea. Putea urni un scăunel,
înhămându-şi toată puterea prin braŃe: era întâiul avânt.
Putea, urcându-se pe scăunel, să-şi moaie degetele în gavanosul cu dulceaŃă de pe
măsuŃă, ca mai apoi, după ce şi 1-a supt el, să-1 întindă şi mamei: era întâia dărnicie.
Putea păşi singur prin cerdac: era întâia pribegie.
În curând, paşii lui se căzniră prin ogradă ; uliŃa îl privea înduioşată pe sub poartă,
făcându-i semne cu portiŃa: îl chema la ea. El nu putea ajunge până acolo. Supărarea
curcanului îl speria ca o furtună; se-nnoura curcanul în pene – el fugea în cerdac.
Purta rochiŃă pe atunci şi se numea PuiuŃ. (…)
(Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)
2. Transcrie următoarele cuvinte extrase din textul suport, așezâdu-le în ordine al-
fabetică: copilăria, copil, care, Crăciun, creștea, urni, un, înălța, în, întâi, avânt, dul-
ceață, măsuță, cerdac, dărnicie, ulița, rochiță,
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Extrage, din primul alineat al textului, două cuvinte care au aceeași rădăcină.
Adaugă, acestora, alte două cuvinte.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
4. Stabilește cum s-a format verbul (se)-nnoura. Justifică prezența consoanei duble
n. și a cratimei. Notează alte patru verbe derivate cu prefixul folosit în cazul verbului
-nnoura.
(se)-nnoura ___________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
10
5. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
iscoditoare (iscoditor) __________________________________________________
dulceață _____________________________________________________________
Puiuț ________________________________________________________________
înhămându-(şi)(a înhăma) _______________________________________________
7. Substantivele dărnicie și pribegie sunt create prin derivare. Explică procesul de-
rivativ. Creează, aplicând același procedeu, alte patru substantive care denumesc cali-
tăți, notând cuvântul de bază.
dărnicie _____________________________________________________________
pribegie ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Selectează patru-cinci derivate care indică dimensiuni micșorate ale obiectelor, fi-
ințelor. Subliniază sufixele. Creează câte două derivate în care să folosești sufixele iden-
tificate.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
______________ ________________ ________________ _______________
______________ ________________ ________________ _______________
Moment ortografic
Evidențiază rolul cratimei în scrierea următoarelor structuri:
să-l întindă ___________________________________________________
_____________________________________________________________
să-și moaie ___________________________________________________
11
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE
A VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE
DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (I)
Se dă textul:
2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
poștașul ______________________________________________________________
vecinătate ____________________________________________________________
dorința ______________________________________________________________
7. Notează cinci derivate create cu sufixe și/ sau prefixe, pornind de la cuvântul de
bază drum. Subliniază sufixele și prefixele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Indică două sinonime ale cuvântului mâhnit, create prin derivare cu prefix. Su-
bliniază prefixele.
________________________________ ________________________________
13
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. DERIVAREA. SUFIXELE
DIMINUTIVALE ȘI AUGMENTATIVE (II)
Se dă textul:
[…] Exact în clipa când căsuŃa lui era hurducată din temelii, se pomeni ridicat în
aer. Scoase coarnele, înfricoşat. Îi vorbea o fetiŃă.
─ Ce cauŃi în mijlocul străzii, prostuŃule?!
─ Vreau număr la casă.
─ Da? łi-l pun eu, zise fetiŃa. Treci când ai timp pe la mine – locuiesc în blocul
acesta, la etajul 10.
În ziua aceea, tot cartierul află noutatea. Fireşte, de la cocoş. Plopul însă îşi tre-
mura frunzele neîncrezător, iar vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului,
râdea cu lacrimi.
─ Melcul e un mincinos! FetiŃa nici nu merge la şcoală, nu ştie să scrie... Abia face
cinci ani.
─ Eu nu sunt mincinos, protestă melcul. Eu nu am minŃit niciodată. Am să vă do-
vedesc că eu nu mint, bodogănea el şi coarnele îi tremurau de indignare...
(după Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)
1. Selectează, din textul suport, patru cuvinte derivate cu sufixe diminutivale. Sub-
liniază sufixele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Stabilește cum s-au format următoarele cuvinte, indicând cuvântul de bază și su-
fixele sau prefixele:
noutatea _____________________________________________________________
neîncrezător __________________________________________________________
mincinos _____________________________________________________________
14
5. Substantivul nouraș s-a format prin derivare de la cuvântul de bază nour, prin
derivare cu sufix diminutival. Notează un derivat cu prefix format de la cuvântul nor,
spre a obține un verb. Explică ortografia verbului obținut.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Notează, pentru cuvântul mincinos, câte trei sinonime create cu ajutorul a trei
prefixe diferite cu valoare negativă și alte trei sinonime create cu ajutorul unor sufixe.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
15
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE (I)
Se dă textul:
[…] Iar Vântul-cel-Rău, cînd şi-a văzut cumnata, îi veni leş la inimă. Şi aşa cum
putu, se furişă pe lângă dânsa, şi-i spuse că i-i dragă. Iar zâna-i răspunse:
— Dragă Ńi-s şi-oi fi a ta, dacă-i lăsa pe Împărăteasa-Negurilor să mă plimbe
până-n cer.
— O las! […]
Fata s-a simŃit de la o vreme luată de un nour şi dusă tot mai sus. […] Ce-i mai
trebuia acum? O zi de drum până la castelul de cleştear al Soarelui […]
Dar nenorocirea fetei era pesemne scrisă. Că Vânturile văzându-se păcălite, înda-
tă trimiseră veste mamei Soarelui, că picior pământean se află în domnia ei.
Nu ştiŃi cine-i mama Soarelui? Un cuvânt: soră bună şi cinstită cu Moartea, cu Mama-
Pădurii, cu Talpa-Iadului, cu Ciuma şi nu ştiu mai cine. Asta, cum aude, dă şfară în Ńară,
că cineva vrea să-i fure inima feciorului ei. Căutări peste căutări, răscoliri peste răscoliri,
umblete, şi la urmă, fata de împărat se vede prinsă, legată şi dusă la scaunul de judecată
al hârcii. Baba, nici una, nici două, o preface-ntr-un bob de sămânŃă şi-o zvârle-n vânt,
iar vântul o lasă pe pământ, să crească şi să-n-florească. Floarea ei la chip să samene cu
chipul soarelui. Din răsăritul pe zare al mândrului fecior şi până-n sfinŃit, floarea asta
să-l urmărească fără curmare, să-i plângă de dor, dar de atins, niciodată să nu-l atingă.
Ce-i floarea asta, v-aş întreba? Ci eu socot că-i „floarea- soarelui” cea galbenă şi
mândră. Şi cine-i ştie povestea, întrebe-şi inima, ce zice?
(Legenda florii-soarelui)
1. Transcrie seria care conține doar cuvinte compuse:
a. Vântul-cel-Rău, dacă-i, Împărăteasa-Negurilor, văzându-se;
b. mama Soarelui, soră bună, fata de împărat, floarea-soarelui;
c. Mama-Pădurii, Talpa-Iadului, Împărăteasa-Negurilor, Vâtul-cel-Rău.
____________________________________________________________________
2. Selectează, din al cincilea și al șaselea alineat al textului, toate cuvintele compu-
se formate prin sudare/ contopire. Notează, apoi, alte patru cuvinte formate prin ace-
lași procedeu.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Identifică, în ultimul alineat al textului, un cuvânt compus prin subordonare
atributivă. Notează, apoi, alte cinci substantive compuse prin subordonare atributivă
care să denumească plante.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
16
4. Extrage, din al patrulea alineat al textului, două prepoziții compuse. Notează al-
te patru și alcătuiește scurte enunțuri cu ele.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Atât în legende, cât și în basme, se folosesc substantive proprii create prin compu-
nere, care denumesc personajele pozitive și pe cele negative. Notează câte trei substantive
proprii compuse care să denumească personaje pozitive și negative întâlnite în basmele sau
în legendele citite. Precizează, apoi, între paranteze, mijloacele de realizare a compunerii.
personaje pozitive ______________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
personaje negative _____________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
În scrierea cuvintelor Vântul-cel-Rău, floarea-soarelui, și-i, văzându-se, se
folosește cratima. Explică folosirea acesteia în fiecare dintre situațiile în care
apare.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
17
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE (II)
Se dă textul:
2. Transcrie câte două prepoziții compuse create prin alăturare cu blanc și prin su-
dare/ contopire:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele corecte:
Deltei Dunării/ Delții Dunării; Peripravei/ Peripravii; Depresiunei Șontea-
Furtuna/ Depresiunii Șontea-Furtuna; Brațului Sulina/ Brațul Sulinei; Grin-
dul Chiliei/ Grindului Chilia; orașului Tulcea/ orașul Tulcei; Evului Mediu/
Evul Mediului; Antichității/ Antichităței; Ostrovului Tătaru/ Ostrovul Tăta-
rului.
19
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. COMPUNEREA PRIN ALĂTURARE,
SUBORDONARE, ABREVIERE (III)
Se dă textul:
Delta Dunării […] este a doua ca mărime și cea mai bine conservată dintre delte-
le europene. Delta Dunării a intrat în patrimoniul mondial al U.N.E.S.C.O. în 1991,
este clasificată ca rezervație a biosferei la nivel național în România și ca parc națio-
nal în taxonomia internațională a IUCN.
Delta Dunării este limitată la sud-vest de Podișul Dobrogei, […] iar în est se varsă
în Marea Neagră. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de
meridianul de 29°, longitudine E. […] Delta ocupă, împreună cu complexul lagu-
nar Razim-Sinoe, 5050 km², din care 732 km² aparțin Ucrainei, Deltei românești
revenindu-i o suprafață de 2540 km². […]
(www.ro.wikipedia.com)
1. Extrage, din text, câte două cuvinte obținute prin compunere. Adaugă, apoi, alte
două cuvinte obținute prin același mijloc. Subliniază cuvintele adăugate de tine:
compunere prin subordonare _____________________________________________
compunere prin abreviere ________________________________________________
21
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI
GRAMATICALE (CONVERSIUNEA)
Se dă textul:
În satul unde m-a prins pe neașteptate zăpada, drumurile s-au înmormântat într-o
singură noapte și o pustietate albă a pus pe câmpie stăpânirea ei miraculoasă. […]
De la ivirea luceafărului, de aseară până în zorii zilei de hârtie, culorile toate s-au
topit într-o singură culoare, de lumină adormită, care acum visează. […]
S-a mai întâmplat un soi de alt lucru neobișnuit. În mijlocul satului, ne-am pomenit
cu niște urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să
ceară pat și puțină căldură. Vânturile din munte s-au năpustit pe ei, au urlat pădurile
cu clocote nemaipomenite, cărările știute s-au astupat, bârloagele au fost pierdute, și
bieții urși au rătăcit până la primăria și biserica noastră. Prin întuneric, oamenii au
crezut că au venit Moș Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus,
numele fetelor cuminți și ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le
aducă daruri.
(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)
1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă
diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să folosești aceleași cuvinte cu
valoare morfologică de adverb de timp.
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Selectează, din pasajul subliniat, toate verbele la modul indicativ, timpul perfect
compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a
verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-
lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul în enun-
țurile create:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
22
4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului cuminte din structura: au venit Moș
Crăciun și Sfântul Petru să scrie, trimiși de împărăția de sus, numele fetelor cuminți și
ale băieților care nu s-au zgâriat și nu s-au bătut, ca să le aducă daruri. Alcătuiește
un enunț în care să folosești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text.
Precizează, între paranteze, valoarea acordată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Selectează, din ultimul alineat al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-
priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv
propriu-zis.
________________________________
____________________________________________________________________
6. Selectează toate verbele din structura: În mijlocul satului, ne-am pomenit cu niș-
te urși, apropiindu-se ușor de obloane și căutând să zărească înăuntru ca să ceară pat
și puțină căldură. Notează forma de infinitiv a acestor verbe, apoi creează, cu ajutorul
sufixului -re, forma de infinitiv lung, corespunzătoare substantivelor obținute prin
conversiune.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Notează formele inverse ale verbelor și indică ce semn de ortografie ai folo-
sit în scrierea acestora – Prin întuneric, oamenii au crezut că au venit Moș
Crăciun și Sfântul Petru.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
23
MIJLOACE INTERNE DE ÎMBOGĂłIRE A
VOCABULARULUI. SCHIMBAREA CATEGORIEI
GRAMATICALE (CONVERSIUNEA) (II)
Se dă textul:
Cam așa umblau, în luna lui decembrie, cu catastivele, luminate de un felinar – câ-
teva nopți și zile de-a rândul – solii cercetători, luând însemnări și științe, pe la toate
casele, de la pisici, de la căței și de la ciori. […]
Luminându-se nițeluș, oamenii au găsit urșii colindând prin sat și, speriați, au ieșit
cu furcile și i-au gonit. Cu vântul împotrivă, cu oamenii împotrivă... În vizuini îi aștep-
tau puii, copiii lor cu botul mare, cu ochii mici, și vedeau la ceasornicul din părete că
părinții întârzie și nu mai vin. Ursul mângâie dulce cu laba lui de fier, când își dezmi-
ardă puii, făcându-și-o de mătase și de catifea, și mama ursoaică își face nasul moale
când și-l vâră să-i gâdile între șale. Unde s-au dus urșii alungați din sat,[…] până
primăvara, când încep să se întoarcă nevăstuicile la staul și florile încep să scoată
scufii albastre și albe, din arăturile cârtiței negre...?
(după Tudor Arghezi, Cătunul de sticlă)
1. Extrage, din primul paragraf al textului, două substantive comune care exprimă
diviziuni ale timpului. Alcătuiește câte un enunț în care să foloseşti cuvintele cu valoa-
re morfologică de adverb de timp.
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Selectează din pasajul subliniat toate verbele la modul indicativ, timpul perfect
compus. Folosește în enunțuri proprii, determinând substantive, forma de participiu a
verbului de conjugat din structura perfectului compus, pentru a indica schimbarea va-
lorii gramaticale. Stabilește cu ce valoare morfologică este folosit participiul.
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
24
4. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului primăvara din structura: Unde s-au
dus urșii alungați din sat, […] până primăvara? Alcătuiește un enunț în care să folo-
sești cuvântul cu altă valoare morfologică decât cea din text. Precizează, între parante-
ze, valoarea acordată.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Selectează, din ultimul paragraf al textului, un adverb provenit din adjectiv pro-
priu-zis. Creează, apoi, o propoziție în care să folosești cuvântul cu valoare de adjectiv
propriu-zis.
________________________________
____________________________________________________________________
25
CÂMPUL SEMANTIC
Se dă textul:
O clipă ținu noaptea, cât țin nopțile de vară, când întunericul e numai o strângere
de aripi a luminii. Şi totuși, îndată ce se trezi fluturul, în răcoarea umedă a dimineții, i
se păru că dormise de când lumea. (...) Fluturul își pâlpâi de câteva ori aripile și, din
vârful galben al tulpinei de lumânărică, unde poposise de cu seară, își luă, zglobiu,
zborul. Fiindcă nu fusese de mult pe la târg, o luă într-acolo. Curând zări o grădină
cu fel de fel de flori. Trecu pârleazul și se furișă întâi pe la ferestrele casei. Perdelele
erau încă lăsate. Ce să vadă? Nimic! În schimb, de jur împrejurul pervazurilor, cu-
nuni de zorele se împleteau, cu florile deschise, fragede, liliachii bătând în albastru,
sinilii bătând în roz, acoperite de rouă ca de niște nestemate. ,,Fragede flori”, gândi
fluturașul și, bătându-și aripile albastre stropite cu aur, le sărută pe rând. […]
(Emil Gârleanu, Hoinar)
26
f. câmpul semantic al casei și împrejurimilor acesteia
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Fluturele este o insectă care poate fi întâlnită în mai multe zone ale țării. Făcând
apel la cunoştințele de la geografie și de la biologie, notează:
a. şase cuvinte care să constituie câmpul semantic al animalelor din zona de câm-
pie:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
c. câte cinci substantive comune compuse care să denumească flora și fauna speci-
fice Deltei Dunării:
floră ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
faună ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
27
FAMILIA LEXICALĂ
Se dă textul:
1. Extrage, din textul suport, cele trei cuvinte care fac parte din aceeași familie le-
xicală. Subliniază cuvintele care sunt obținute prin conversiune.
____________________________________________________________________
Adaugă elementelor extrase din text alți zece termeni care să facă parte din aceeași
familie lexicală. Vei avea în vedere:
a. derivate diminutivale: ________________________________________________
b. derivate substantive proprii: ____________________________________________
c. cuvinte compuse: ____________________________________________________
d. cuvinte obținute prin conversiune: _______________________________________
e. derivate/ cuvinte obținute prin conversiune, cu valoare de antonime:
____________________________________________________________________
2. Selectează alte două elemente care pot aparține aceleiași familii lexicale. Adaugă
acestora alți patru termeni.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
28
3. Construiește familiile lexicale ale adjectivelor negru (neagră) și alb, notând câte
două cuvinte care să fie obținute prin toate mijloacele interne de îmbogățire a vocabu-
larului: derivare, compunere, conversiune.
negru ____________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
alb ______________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
lucitori ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
-ncunună ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Taie cu o linie formele pe care le consideri greșite:
stră-vechi/ străvechi;
Delta Dunării/ Delta-Dunării;
floare-de-colț/ floaredecolț;
floare-de-nu-mă-uita/ floare de nu mă uita;
Evul Mediu/ evul mediu;
Antichitate/ antichitate.
29
SINONIME. ANTONIME
Se dă textul:
Bâtă avea zdravănă, o măciucă, o bâtă de corn, călită la foc de tatăl său. Să pof-
tească să se ia vreun câne de el!
Porni pe uliŃă la vale, spre vatra satului, unde era prăvălia, iar mamă-sa se grăbi
în casă la copilașul din leagăn. Nu mai era aşa de îngrijorată. […]
IoniŃă mergea vârtos prin zăpada moale care abia albise uliŃa. În urma lui rămâ-
neau urme negre.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
4. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un sinonim exprimat printr-un
cuvânt nou apărut în limbă:
adevărat _________________________ agoniseală________________________
anevoios _________________________ bănuitor _________________________
bătrânețe ________________________ belșug ___________________________
citeț ____________________________ a coti ___________________________
crăpătură ________________________ dușman __________________________
dovadă __________________________ dorință __________________________
a folosi __________________________ a făgădui ________________________
felurit ___________________________ gras ____________________________
graniță __________________________ greșeală _________________________
a hotărî __________________________ hazliu ___________________________
hrănitor _________________________ iad _____________________________
inelat ___________________________ iubire ___________________________
a înainta _________________________ înfiere ___________________________
învățat __________________________ lacom ___________________________
lipsă ____________________________ a linguși _________________________
30
5. Notează, pentru cuvintele enumerate mai jos, câte un antonim exprimat printr-un
cuvânt nou apărut în limbă:
adevărat _________________________ agoniseală________________________
anevoios _________________________ bănuitor _________________________
mănos ___________________________ belșug ___________________________
citeț ____________________________ mirositor ________________________
mlădios _________________________ mulțumit _________________________
mulțumitor _______________________ cuviință _________________________
succes ___________________________ neschimbat _______________________
nesigur __________________________ obișnuit _________________________
omenesc _________________________ a porni __________________________
neplăcut _________________________ potrivit __________________________
lin ______________________________ nepregătit ________________________
risipitor _________________________ etern ____________________________
teamă ___________________________ zadarnic _________________________
dărnicie _________________________ greu _____________________________
darnic ___________________________ nevinovat ________________________
Moment ortografic
Selectează formele corecte din următoarele exemple:
incorect/ imcorect; ilisibil/ ilizibil;
complect/ complet; grizonat/ grizonant;
darnicie/ dărnicie; dezăpezire/ deszăpezire;
apatrid/ apartid; dessărat/ desărat;
partinic/ partimic; necorect/ incorect;
preșidinție/ președinție; tranpartinic/ transpartinic;
transiberian/ transsiberian; presidiu/ prezidiu;
ambiguu/ ambiguu; vecinic/ veșnic;
înorat/ înnorat; înecat/ înnecat;
întunecat/ înntunecat; împodobit/ înpodobit;
compune/ conpune; înbrobodi/ îmbrobodi.
31
ARHAISME ȘI REGIONALISME (I)
Se dă textul:
Toate ca toatele, dar la cusut și sărăduit sumane și mai ales la roată, mă întreceam
cu fetele cele mari din tors; și din astă pricină, răutăcioasa de Măriuca Săvucului,
care, drept să vă spun, nu-mi era urâtă, făcea adeseori în ciuda mea și-mi bătea din
pumni, poreclindu-mă „Ion Torcalău”, cum îi zicea unui țigan din Vânători. Însă pen-
tru asta tot îmi era dragă, și torceam împreună cu dânsa, la umbra nucului lor, câte-o
movilă de drugi de canură, de mă săruta mama, când i le arătam sara acasă.
Așa ne duceam băieții și fetele unii la alții cu lucru, ca să ne luăm de urât, ceea ce
la țară se cheamă șezătoare și se face mai mult noaptea, lucrând fiecare al său; cum
torceam eu, de-a mai mare dragul pe întrecute cu Măriuca, și cum sfârâia fusul roții,
așa-mi sfârâia inima-n mine de dragostea Măriucăi! Martor îmi este Dumnezeu! Şi-mi
aduc aminte că odată, noaptea, la o clacă de dezghiocat păpușoi, i-am scos Măriucăi
un șoarec din sân, care era s-o bage în boale pe biata copilă, de n-aș fi fost eu acolo.
D-apoi vara, în zilele de sărbătoare, cu fetele pe câmpie, pe colnice și mai ales
prin luncile și dumbrăvile cele pline de mândrețe, după cules răchițică de făcut gălbe-
nele, sovârv de umplut flori, dumbravnic și sulcină de pus printre straie, cine umbla?
Povestea cântecului: „Fă-mă, Doamne, val de tei / Şi m-aruncă-ntre femei!”
(după Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
32
3. În afara arhaismelor și a regionalismelor, se folosesc expresii în structura cărora
intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există astfel de
expresii – a face în ciudă, a bate pumnii (chiar sinonime) = a necăji (intenționat) – în
structura cărora se folosesc verbele a face și a bate. Notează, pentru fiecare dintre cele
două verbe, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor. Folosește câte o expresie, din
cele cinci găsite pentru fiecare verb, în enunțuri proprii:
a face
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
a bate
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele corecte:
a da sfoară în țară/ a da sfară în țară; a se da dea dura/ a se da de-a dura; a
lua caimacul/ a lua caymacul; a bate toba/ a bate doba; a trage la aghioase/
a trage la aghiuțe.
33
ARHAISME ȘI REGIONALISME (II)
Se dă textul:
2. Pentru a crea atmosfera specifică vremurilor trecute din zona Moldovei, autorul
folosește în text arhaisme și regionalisme. Folosind un dicționar al limbii române, cau-
tă înțelesul cuvintelor și notează, pentru fiecare, un sinonim sau o explicație minimă.
Subliniază regionalismele:
suman _______________________________________________________________
a nividi ______________________________________________________________
pieptănuş (pieptene) ____________________________________________________
laiță _________________________________________________________________
canură _______________________________________________________________
bătătură _____________________________________________________________
încurcală _____________________________________________________________
iarmaroc _____________________________________________________________
mămuca _____________________________________________________________
tăsma _______________________________________________________________
chimer (chimir) ________________________________________________________
cole _________________________________________________________________
degrabă ______________________________________________________________
34
3. Precizează o consecință legată de înțelegerea mesajului unui text în care se află
multe regionalisme, arhaisme sau forme populare.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. În limbajul uzual sau în cel popular se folosesc foarte multe expresii în structura
cărora intră cuvinte folosite și cunoscute de marea masă a vorbitorilor. În text există o
astfel de expresie – a nu-și vedea capul de trebi – a fi foarte ocupat, – în structura
căreia se folosesc verbul a vedea și substantivul capul. Consultă DEX-ul și notează,
pentru fiecare dintre cele două cuvinte, câte cinci expresii, precum și sinonimele lor.
Folosește câte o expresie, în enunțuri proprii:
a vedea
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
capul
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Selectează formele incorecte din punct de vedere literar:
a fost/ o fost; am declarat/ am declaratără; este mulți/ sunt mulți; Ce-s cu
ele?/ Ce-i cu ele? O vint/ a venit; pă/ pe; după/ dăpe; dedesupt/ dedesubt;
peste/ preste; pintre/ printre.
35
OMONIME
1. Cuvântul mai are valoarea de adverb în structura Nu mai era aşa de îngrijorată.
(Ion Agârbiceanu, Întâiul drum). Construiește două enunțuri în care să folosești cu-
vântul mai cu altă valoare morfologică, astfel încât cuvintele să fie omonime. Indică,
între paranteze, valoarea morfologică, precum și sensul cuvintelor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Substantivul comun sare din enunțul M-a trimes mama după sare (Ion Agârbi-
ceanu, Întâiul drum) are omonim parțial verbul sare, formă de indicativ, timp prezent.
Alcătuiește un enunț din care să reiasă valoarea verbală a cuvântului.
____________________________________________________________________
6. Alcătuiește câte două enunțuri pentru a ilustra relația de omonimie dintre cuvin-
tele enumerate. Notează, între paranteze, valoarea morfologică și sinonimele cuvinte-
lor.
bandă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
36
lamă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
vie ______________________________________________________________
______________________________________________________________
spătar ______________________________________________________________
______________________________________________________________
toc ______________________________________________________________
______________________________________________________________
car ______________________________________________________________
______________________________________________________________
cer ______________________________________________________________
______________________________________________________________
război ______________________________________________________________
______________________________________________________________
masă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
râs ______________________________________________________________
______________________________________________________________
roabă ______________________________________________________________
______________________________________________________________
șiret ______________________________________________________________
______________________________________________________________
roman ______________________________________________________________
______________________________________________________________
mac ______________________________________________________________
______________________________________________________________
sol ______________________________________________________________
______________________________________________________________
rom ______________________________________________________________
______________________________________________________________
coș ______________________________________________________________
______________________________________________________________
cală ______________________________________________________________
37
LEXICUL
EVALUARE
Citește cu atenție textul, pentru a răspunde cerințelor formulate:
39
NOȚIUNI DE FONETICĂ (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
[…] Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. Am văzut-o ieşind
până în mijlocul străzii, Ńipând speriată: „Vai de mine, arde târgul!” Atunci m-am
strecurat printre două jaluzele desprinse, şi bătrâna s-a trezit cu mine lângă dânsa.
M-am uitat şi eu: în fund, cerul se rumenise, unde de fum negru se ridicau în văzduh
şi, uneori, câte un smoc de scântei scăpăra ca nişte mărgele împrăştiate. Ne-am întors
lângă poartă. Un călăreŃ trecu în goană; nu mult după aceea, alte pâlcuri de soldaŃi
se perindară, ca nişte vedenii. Seara se aşezase uşoară; odată cu răcoarea ei, veni un
miros acru şi înecăcios; rumeneala cuprinse tot cerul, iar vârfurile copacilor din gră-
dina lui vodă se auriră; mişcate de vânt, păreau nişte flăcări ce ardeau legănându-se.
Peste tot se întinsese o lumină dulce, de vis. Mătuşa Smaranda întrebă pe un trecător:
„Mă rog dumitale, ce arde?” Acesta îi răspunse din treacăt: „UliŃa Mare”. Bătrâna
îşi rosti numele, cum obişnuia să facă la orice întâmplare ce-i redeştepta mila sau
mâhnirea: „SmărăndiŃă, SmărăndiŃă!” Şi iar se făcu tăcere.
(Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
2. Selectează, din textul suport, câte un cuvânt care să indice valoarea de semivoca-
lă sau de vocală a sunetelor [e], [i], [o], [u]:
litera/sunet vocală semivocală
e
i
o
u
5. Pentru fiecare dintre cele trei excepții de la corespondența sunet/ literă, notează
câte două cuvinte – în redarea sunetelor [v], [c], [i] prin literele v, c, i; alege, spre
exemplificare, şi cuvinte extrase din textul suport.
40
[v] – v ______________ [c] – c ______________ [i] – i __________________
___________________ ___________________ ______________________
- w _________________ - k _________________ - y ____________________
___________________ ___________________ ______________________
- q _________________ ___________________
8. Notează câte două exemple pentru fiecare caz în care în structura cuvintelor intră
litere duble, explicând scrierea acestora:
nn __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ii ___________________________________________________________________
____________________________________________________________________
oo __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
tt ___________________________________________________________________
____________________________________________________________________
ee __________________________________________________________________
____________________________________________________________________
41
GRUPURI DE SUNETE –
DIFTONG, TRIFTONG, HIAT
Se dă textul:
Satul ArşiŃeni e aşezat într-o văgăună; casele lui mărunŃele şi albe, ghemuite una-
ntr-alta, se văd, de pe muchiile dealurilor dimprejur, ca nişte ouă într-un cuibar. Pă-
mântul ArşiŃenilor e nisipos şi sterp; iarba ce-o dă creşte atât de rară, încât, în loc să
îndulcească vederea, pătează, ca o pecingine, faŃa galbenă a locului. Doi-trei copaci
se înalŃă, istoviŃi, cu crengile rare, cu frunzele străvezii, care aştern pe jos, vara în
amiază, o umbră destrămată, ce măreşte şi mai mult setea de răcoare.
(după Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac)
1. Selectează, din text, câte două cuvinte care conțin grupuri de sunete – diftong și
hiat. Subliniază grupurile. Pentru o identificare corectă, realizează întâi despărțirea
cuvintelor în silabe:
diftong
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
hiat
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
3. Transcrie, din lista cuvintelor enumerate, doar pe acelea care conțin grupuri de
sunete: văgăună, casele, lui, mărunțele, muchiile, iarba, să îndulcească, copaci, cren-
gile, trunchiul, vânjoase, muncit, ciondănească, ciudate, toate, putea.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
42
5. Având în vedere rolul cratimei, se pot constitui grupuri de sunete – diftongi – în-
tre două cuvinte. Extrage din text o structură care să indice o astfel de situație.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Hiatul se poate constitui în cadrul aceluiași cuvânt sau între cuvinte învecinate.
Exemplifică, preluând structuri din text, şase situații în care există hiat constituit între
vocalele aflate la sfârșitul unui cuvânt și începutul celuilalt.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Grupează cuvintele care conțin grupuri de sunete: eram, poet, geam, pietroi,
alei, geografie, poezie, iepure, eu, ciorăpior, alee, erai, chior, idei, ceară, pungi, vă-
duvioară, barcagiu, iei, ele, scheaună, cheamă, aceeași, auzeai, erai, ei, eră.
diftong: _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
triftong: _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
hiat: ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
43
REGULILE DE DESPĂRłIRE A CUVINTELOR
ÎN SILABE
Se dă textul:
— Ştii ce, mamă? NiŃă doarme acum şi nelegănat, mă duc eu la prăvălie să cum-
păr sare.
— Tu?
— Ştii că am mai fost şi cu dumneata.
— Cu mine ai fost, dar singur nu. Singur nu ştii nici unde e prăvălia.
— Ba ştiu. Cunosc casa. Are table verzi la fereşti.
— Are, da’ pân-acolo, prin câte hudiŃe trebuie să treci? Te vei rătăci şi nu vei mai
veni nici acasă.
IoniŃă zâmbi.
— Cum să nu ştiu? Las’ pe mine. Dă-mi bănuŃii şi o traistă şi îndată-s cu sarea
acasă.
Ce să facă mamă-sa? Nu se îndură să-1 lase pe cel din leagăn. Era bolnăvior, de
bună seamă, şi trebuie să vadă şi de mâncare.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
44
monstru ______________________________________________________________
____________________________________________________________________
astru ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
punctuație ____________________________________________________________
____________________________________________________________________
funcție _______________________________________________________________
____________________________________________________________________
somptuos _____________________________________________________________
____________________________________________________________________
duios ________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Indică numărul silabelor din structurile: ia-ți, să-ți, nu-ți, m-ai, mi-o, să-i. Preci-
zează, în acest context, rolul cratimei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
45
MORFOSINTAXA
VERBUL (ACTUALIZARE)
MODURI PERSONALE – MODURI NEPERSONALE
Se dă textul:
2. Identifică primele patru verbe la moduri personale din textul suport. Transcrie-le.
____________________________________________________________________
4. Indică modul verbului din secvența: priveam ogoarele verzi. Construieşte câte
un enunŃ în care acelaşi verb să se afle la un alt mod personal. Precizează-l.
46
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Indică formele de infinitiv, gerunziu şi participiu ale verbelor din fraza: Erau
chipuri pe care le mai văzusem.
infinitiv: ________________________ / __________________________________
gerunziu: ______________________ / __________________________________
participiu: _______________________ / __________________________________
9. Construieşte câte un enunŃ în care verbul subliniat în textul suport să fie la mo-
durile:
a. infinitiv: ___________________________________________________________
b. gerunziu: ___________________________________________________________
c. participiu: __________________________________________________________
d. supin: _____________________________________________________________
Subliniază, în enunŃurile create de tine, verbele la modurile cerute.
47
VERBUL (ACTUALIZARE)
TIMPURILE MODULUI INDICATIV
Se dă textul:
Pe prispa casei, copilaşul numai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jo-
cul stolului de paseri, printre care se află şi cei trei pui ai lui, din cuibul de humă de
sub streaşină. Îi căpătase dar de la mămuca lui.
De câte ori era neastâmpărat, mămuca îi zicea: „Fii cuminte, dacă vrei să-Ńi dau
puii când or creşte mari!”
(Emil Gârleanu, Puişorii)
4. Precizează modul şi timpul verbului din enunŃul: Pe prispa casei, copilaşul nu-
mai în cămăşuŃă, cu capul gol, urmăreşte de mult jocul stolului de paseri. Precizează,
apoi, păstrând persoana, formele aceluiaşi verb pentru următoarele timpuri ale modu-
lui indicativ:
a. imperfect: __________________________________________________________
b. perfect compus: _____________________________________________________
c. perfect simplu: ______________________________________________________
d. mai mult ca perfect: __________________________________________________
e. viitor: _____________________________________________________________
48
5. Indică formele de perfect simplu şi de mai mult ca perfect ale verbului a fi (din
structura era neastâmpărat), pentru persoana a III-a, numărul singular:
- perfect simplu: _______________________________________________________
- mai mult ca perfect: ___________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile de mai jos:
a. Sa/ S-a dus la şcoală şi s-a/ sa văzut cu colegii.
Ea i-a/ ia spus copilului să-şi asculte bunicii.
L-a/ La văzut l-a/ la şcoală sau la teatru?
b. Vorbisei/ Vorbiseşi cu el înainte de plecare?
Ştiusem/ Ştiuserăm toŃi că avea dreptate.
— Venişi? — Da, veni/ venii.
49
VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE –
COPULATIVE ȘI AUXILIARE (I)
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Unde-i kir Iacomachi? întrebă vizitatorul neaşteptat, înaintând spre fund.
Drept răspuns, băiatul, care pesemne nu înŃelegea graiul românesc, se repezi la o
uşă din lături şi începu să strige, în sus, spre capătul unei scări, cu glasul plângăreŃ şi
speriat, ca şi cum ar fi cerut ajutor:
— Kiria!... Kiria!
În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind sub paşii cumpăniŃi ai
unui om greu şi nezorit şi, după vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi
mormăieli, kir Iacomachi se ivi în uşă […].
(după Radu Tudoran, Toate pânzele sus)
1. Alege și încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
• a. Toate verbele din textul suport sunt predicative.
b. În textul suport există cel puŃin câte un verb predicativ, copulativ şi auxiliar.
• În primul enunŃ al textului există:
a. un verb predicativ; b. un verb copulativ.
• Verbul a înainta, din secvenŃa înaintând spre fund este la un mod:
a. predicativ; b. nepredicativ.
50
6. Citeşte afirmațiile de mai jos şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals), corec-
tând enunŃurile greşite:
a. A / F În enunŃul: În liniştea desăvârşită a casei se auziră scările scârŃâind exis-
tă un verb predicativ şi un verb nepredicativ.
____________________________________________________________________
b. A / F Cuvântul nezorit, din sintagma: paşii cumpăniŃi ai unui om greu şi nezorit
este un verb predicativ.
____________________________________________________________________
c. A / F În enunŃul: După vreo douăzeci de scârŃâituri, însoŃite de suspine şi mor-
măieli, kir Iacomachi se ivi în uşă. există un verb predicativ la modul supin şi unul la
modul indicativ.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile, corectân-
du-le.
a. Vreau să fii fost o floare.
_____________________________________________________________
b. A-i vrea să mergem la munte?
_____________________________________________________________
c. Var plăcea să fiți profesori pentru o zi?
_____________________________________________________________
d. Aşi scrie câteva rânduri pentru părinŃii mei.
_____________________________________________________________
e. Mi-ar plăcea să fi mai cuminte.
_____________________________________________________________
f. Mi-a spus că v-a merge cu el la şcoală.
_____________________________________________________________
51
VERBE PREDICATIVE/NEPREDICATIVE –
COPULATIVE ȘI AUXILIARE (II)
Citeşte cu atenŃie textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate:
Deoarece primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miazănoapte se dezlăn-
Ńuiau din ce în ce mai mult, profitând de absenŃa anotimpului brodat cu ghiocei.
Iarna i-a declarat război primăverii şi, în cele din urmă, după o luptă catastrofală
ce parcă a despicat cerul în două, primăvara a devenit biruitoare, slăbită de puteri,
dar cu zâmbetul pe buze.
Natura s-a trezit la viață şi odată cu ea şi păpădia. AnicuŃa a descoperit aceste
flori din întâmplare. Într-o dimineaŃă, privindu-le cu mare atenŃie, a observat că şi
albinele se aflau în polenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic spre de-
osebire de celelalte flori.
FetiŃa, nemaivăzând asemenea flori de aur, s-a dus degrabă la fratele său şi l-a
anunŃat şi pe acesta că au înflorit bănuŃii galbeni.
(după Ion Agârbiceanu, Păpădia – File din cartea naturii)
1. Asociază elementele celor două coloane, astfel încât să construieşti enunŃuri corecte:
1. Forma de perfect compus a verbului a. este alcătuită din verbul auxiliar a avea
a descoperi din enunŃul: AnicuŃa a şi forma de conjunctiv a verbului a desco-
descoperit aceste flori peri.
2. În enunŃul AnicuŃa ar fi vrut să fi b. contidiŃional-optativ, ar descoperi şi ar
descoperit mai de timpuriu păpădiile, privi sunt alcătuite din verbul auxiliar a
verbul avea şi formele de infinitiv ale verbelor.
3. Forma de viitor a verbului a desco- c. este alcătuită din verbul auxiliar a avea
peri din enunŃul AnicuŃa va descoperi şi forma de participiu a verbului a desco-
aceste flori peri.
4. Forma verbului a descoperi din d. este altcătuită din verbul auxiliar a vrea
enunŃul AnicuŃa are să descopere pă- şi forma de infinitiv a verbului a desco-
pădia din întâmplare peri.
5. În enunŃul Fratele AnicuŃei ar des- e. a fi are valoare de verb auxiliar.
coperi şi el frumuseŃea păpădiei, dacă
ar privi-o mai atent formele de
Răspunsuri: __________________________________________________________
2. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Transcrie-le, precizând modul
fiecăruia.
________________________________ ________________________________
3. Pune verbele din fraza: Primăvara întârziase foarte mult, vânturile de la miază-
noapte se dezlănŃuiau din ce în ce mai mult. la un timp format cu verb auxiliar. Preci-
zează timpul folosit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
52
4. Indică valoarea verbului a deveni din enunŃul: Primăvara a devenit biruitoare.
Alcătuieşte un enunŃ în care acelaşi verb să fie la un mod nepersonal. Precizează-i va-
loarea în enunŃul creat de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Precizează valorile verbelor subliniate în enunțurile următoare, precum şi forma
de infinitiv a acestora:
a. AnicuŃa a văzut păpădiile şi l-a anunŃat şi pe fratele ei că acestea înfloriseră.
____________________________________________________________________
b. Ar fi vrut să se bucure mai mult de galbenul lor, însă florile s-au ofilit.
____________________________________________________________________
c. Cei doi copii vor merge pe câmp să admire păpădiile.
____________________________________________________________________
6. Menționează valoarea morfologică a cuvântului i- din enunŃul Iarna i-a declarat
război primăverii, precum şi pe cea a lui -a. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra
altă valoare a fiecăruia dintre cele două cuvinte. Precizeaz-o.
i- _____________ / ___________________________________________________
-a _____________ / __________________________________________________
7. Indică valoarea verbului a fi în enunŃul: A observat că şi albinele se aflau în po-
lenul florilor, lucru care era mai interesant şi mai unic. Construieşte două enunŃuri
pentru a ilustra alte două valori ale verbului a fi. Precizează, între paranteze, valorile.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Construiește două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv
predicativ, ale verbului a avea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi tim-
pul acestuia, în enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb auxiliar, respectiv predica-
tiv, ale verbului a vrea. Precizează valoarea verbului, precum şi modul şi timpul aces-
tuia, în enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile următoare:
a. L-aş/ Laş invita, însă ştiu sigur ca nu v-a/ va avea timp să vină.
b. Fii/ Fi sigur că nu ar fii/ fi acceptat propunerea ta.
c. Să fi/ fii fost chemat, tot nu s-ar/ sar fi dus.
d. Vei deveni/ devenii cel mai bun dacă vei ştii/ şti să-Ńi înlături temerile.
e. Nu fi/ fii prea supărat, copile!
53
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL INDICATIV (I)
Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor formulate:
Ridicându-se, moş Leonte a ciocnit oala, a mulŃămit ş-a sărutat dreapta părintelui
Gherman.
— Ş-a mai rămas şi pentru alŃii, a grăit iarăşi monahul. Se cuvine a mai sorbi din
rodul Pământului ş-al soarelui şi pentru moş Zaharia, fântânarul. Apa pe care-o scoa-
te el la lumină cu mare meşteşug nu-i aşa de gustoasă ca vinul, dar mai sfântă şi mai
plăcută lui Dumnezeu. Noi, oamenii, suntem păcătoşi şi ne îndeletnicim şi cu altele. Şi
mai închin şi pentru badea GheorghiŃă, vatavul de cărăuşi al cneazului Cantacuzin:
am înŃeles că-i om şăgalnic şi cântă din fluier.
(Mihail Sadoveanu, Hanu AncuŃei – Haralambie)
54
b. Rescrie aceleaşi verbe la formele de viitor anterior (viitor II) ale modului indica-
tiv, păstrând persoana şi numărul fiecăruia.
a rămas ______________________________________________________________
se cuvine _____________________________________________________________
închin _______________________________________________________________
am înŃeles ____________________________________________________________
5. a. Indică valoarea, modul şi timpul verbului a fi, în enunŃul: Noi, oamenii, sun-
tem păcătoşi.
____________________________________________________________________
b. Păstrând valoarea indicată anterior, transformă enunŃul dat, astfel încât să ilus-
trezi formele următoarelor timpuri ale verbului a fi, pentru modul indicativ:
viitor II: _____________________________________________________________
imperfect: ____________________________________________________________
mai mult ca perfect: ____________________________________________________
perfect simplu: ________________________________________________________
Moment ortografic
Alege şi încercuieşte litera corespunzătoare enunŃurilor scrise corect:
1. a. Nu-şi mai aminteşte dacă l-a văzut la mare sau la munte.
b. Nu-şi mai aminteşte dacă la văzut la mare sau la munte.
2. a. Îmi spusesei că vei veni negreşit.
b. Îmi spuseseşi că vei veni negreşit.
3. a. Vorbise-şi cu el înainte de a vă întâlni?
b. Vorbiseşi cu el înainte de a vă întâlni?
4. a. Pleca-ve-ți mâine?
b. Pleca-veŃi mâine?
55
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL INDICATIV (II)
Citeşte textul următor şi apoi răspunde cerinŃelor formulate:
Şi cea dintâi şcolăriŃă a fost însăşi SmărăndiŃa popii, o zgâtie de copilă ageră la
minte şi aşa de silitoare, de întrecea mai pe toŃi băieŃii şi din carte, dar şi la nebunii.
Însă părintele mai în toată ziua da pe la şcoală şi vedea ce se petrece... Şi ne pomenim
într-una din zile că părintele vine la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung, şi după
ce-a întrebat pe dascăl, care cum ne purtăm, a stat puŃin pe gânduri, apoi a pus nume-
le scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
1. Asociază următoarele forme verbale preluate din textul suport timpurilor cores-
punzătoare modului indicativ:
1. întrecea a. prezent
2. se petrece b. perfect compus
3. a întrebat c. imperfect
4. (ne) purtăm d. prezent
Răspunsuri: __________________________________________________________
2. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului a da din enunŃul: Însă părin-
tele mai în toată ziua da pe la şcoală.
____________________________________________________________________
4. Identifică verbele din enunŃul: Şi ne pomenim într-una din zile că părintele vine
la şcoală şi ne aduce un scaun nou şi lung. Precizează modul şi timpul acestora. Re-
scrie enunŃul, folosind formele de perfect compus ale aceloraşi verbe.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Înlocuieşte formele de perfect compus ale verbelor din fraza: Apoi a pus numele
scaunului „Calul Bălan” şi l-a lăsat în şcoală, cu formele corespunzătoare următoare-
lor timpuri ale modului indicativ:
a. mai mult ca perfect: __________________________________________________
b. viitor: _____________________________________________________________
56
6. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra fiecare dintre următoarele timpuri ale
modului indicativ, utilizând, pentru exemplificare, verbul a sta. Folosește, în fiecare
enunŃ, persoane diferite.
a. viitor II: ____________________________________________________________
b. perfect simplu: ______________________________________________________
c. imperfect: __________________________________________________________
d. mai mult ca perfect: __________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. PrimiseŃi/ PrimiserăŃi florile când ați vorbit cu ei?
b. Mai cântaseşi/ cântasei la pian până astăzi?
c. Vroiam/ Voiam să te anunŃ că plec.
d. Voi şti/ ştii când am nevoie de ajutor.
e. Îi va prii/ priii această scurtă vacanță.
f. Eu cocei/ copsei pâine pentru nepoței.
57
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL CONJUNCTIV
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor:
Toate gândurile acestea năvăliseră greierului în cap într-o seară, când nu putea
aŃipi din pricina unei priveghetori care-i împuiase capul cu cântecele ei, de sus, din
copacul supt care dânsul se odihnea. „Mă rog, n-aş putea-o vedea şi eu pe dihania
asta? Ce neam aşa de obraznic să fie?” se întreba greierul. Şi cum numai de întrebat
se putea întreba singur, ca să afle şi-un răspuns, îşi puse în minte să iscodească pe o
lăcustă, deşi numai la gândul că avea să vorbească unei obrăznicături, care îndrăzni-
se să se întreacă din sărit cu el, îl apucau furiile. O căută totuşi şi n-o găsi. „Fireşte –
gândi greierul – lăcustă şi să stea acasă – dracul a mai văzut!” Şi cum luna se ascun-
sese într-un nor, rugă pe un licurici să-i lumineze calea. Şi, aşa, se întoarse.
(Emil Gârleanu, CântăreŃul)
58
4. Indică modul şi timpul următoarelor verbe preluate din textul suport:
să afle _______________________________________________________________
îndrăznise ____________________________________________________________
să stea _______________________________________________________________
rugă ________________________________________________________________
se întoarse ____________________________________________________________
6. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-
mărul şi funcŃia sintactică.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică greşelile de ortografie din enunŃurile următoare. Rescrie-le, corec-
tând greşelile.
a. Vreau să şti ca vei fii mereu prietenul meu.
_____________________________________________________________
b. Mi-a plăcea să fi sigur că te-aş ajuta oricând ai fii într-o situaŃie dificilă.
_____________________________________________________________
d. Când vi? Să Ńi cont de faptul că până seara nu vei găsi pe nimeni acasă.
_____________________________________________________________
59
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL CONDIłIONAL-OPTATIV
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Chiar dacă tu, Dunăre, te-ai face neagră cerneală, ... şi eu... aş avea puterea să
strâng nesfârşita pânză albastră a cerului şi... aş şti să scriu şi aş scrie întruna o mie
şi mai bine de ani, ... tot n-aş izbuti să povestesc oamenilor ce am de povestit.
(Zaharia Stancu, Dunăre Dunăre)
7. Analizează verbele subliniate din text, precizând: modul, timpul, persoana, nu-
mărul şi funcŃia sintactică.
____________________________________________________________ ________
_________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele inverse corecte:
a. Duce-m-aş/ Ducem-aş şi m-aş tot duce!
b. Plimbate-ai/ Plimba-te-ai până te saturi, doar, doar, oi fi şi tu mulŃumit!
c. Vedea-l-aş/ Vede-l-aş odată la casa lui!
d. Batăte-ar/ Bată-te-ar focul de obraznic!
e. Place-ți-ar/ Plăcea-ți-ar ce-am construit…
f. Aduce-mi-l-ar/ Adusu-mi-l-ar de-ar putea.
g. Prii-i-ar/ Priii-ar niște fructe?
h. Privi-var/ Privi-v-ar mulți cum vă strâmbați.
i. Cântai-ați/ Cânta-i-ați și bunicuței?
61
VERBUL – MODURILE PERSONALE.
MODUL IMPERATIV
Citeşte textul suport şi răspunde cerinŃelor formulate:
A doua seară, pisica s-a strecurat în odaia noastră şi ne-a găsit la masă, întâmpi-
nată de cuvinte mângâietoare, diminutivate pentru a fi mai fraged înŃelese, ori de
mustrări.
— Cum Ńi-ai lăsat singură copiii?... E obosită, mâŃa mamii... Papă puŃintel susuc
cu pâinişoară...
Dar, instalată pe un scaun, madona neagră şi-a uitat pisoii de tot şi această lipsă
de sentiment, brusc relevată, ne vexează.
— Du-te repede şi vezi ce fac! o îndemnă măicuŃa.
[…] O descoperire: cuibul e gol! O presimțire: I-a mâncat! […] Trebuie pedepsită.
[…]
— Stai, că-ți arăt eu Ńie! ameninŃă o femeie.
— Să nu te mai prind pe acasă, că te omor cu cleştele, făgăduieşte altcineva. Tică-
loasa!
Blestemata! Ieşi afară!
(Tudor Arghezi, Cartea cu jucării – Madona neagră)
Răspunsuri: __________________________________________________________
2. Precizează modul verbelor a sta şi a ieşi, în enunŃurile: Stai, că-ți arăt eu Ńie! şi
Ieşi afară!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. În enunŃul: I-a mâncat! pune verbul la modul imperativ, forma afirmativă şi ne-
gativă. Rescrie enunŃurile astfel construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
62
5. Precizează formele negative ale modului imperativ, pentru următoarele verbe
păstrând persoana a II+a singular:
papă: ____________________________ stai: ____________________________
ieşi: _____________________________ vino:____________________________
Moment ortografic
Subliniază formele corecte ale verbelor la modul imperativ, în enunŃurile de
mai jos:
a. Fi/ Fii sincer cu tine!
b. MănâncăŃi/ Mănâncă-ți prăjitura!
c. Nu fă/ face proiectul, dacă nu ai timp!
d. Nu fii/ fi egoist!
e. Nu te duce/ du la film, o să fii dezamăgit!
f. Pune-Ńi/ PuneŃi cămaşa cea nouă, îŃi vine foarte bine!
63
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE.
INFINITIVUL ȘI GERUNZIUL
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:
2. Identifică în text două verbe la modul infinitiv. Indică, pentru fiecare, forma de
gerunziu.
verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________
verb la infinitiv: ___________________ / formă de gerunziu: __________________
3. Identifică, în text, două verbe la modul gerunziu. Indică, pentru fiecare, forma de
infinitiv.
verb la gerunziu: ___________________ / formă de infinitiv: __________________
verb la gerunziu: __________________ / formă de infinitiv: __________________
4. Precizează forma literară, modul şi timpul verbului cercam (şi cercam în tăcerea
mea a preŃui bunătatea vinului), precum şi forma de infinitiv.
____________________________________________________________________
64
5. Indică formele de infinitiv şi de gerunziu pentru următoarele verbe extrase din
textul suport:
gerunziu
infinitiv
afirmativ negativ
a început
am urmat
visăm
nu putem
nu fac
n-am primit
am făcut
am legat
a ales
a fost
s-au bucurat
Moment ortografic
Corectează şi rescrie enunŃurile următoare:
a. Find speriat, a fugit.
_____________________________________________________________
b. PoŃi fii cel mai bun, dacă îŃi doreşti.
_____________________________________________________________
c. Neştind încotro s-o apuce, a luat-o pe o stradă la întâmplare.
_____________________________________________________________
d. Nu poŃi ştii niciodată ce te aşteaptă.
_____________________________________________________________
e. Vrînd să nu întârzie, a luat un taxi.
_____________________________________________________________
f. Neprindu-i laptele, mănâncă numai brânzeturi.
__________________________________________________________
65
VERBUL – MODURILE NEPERSONALE.
PARTICIPIU ȘI SUPIN
Citeşte textul următor şi răspunde apoi cerinŃelor:
Hei, hei! Când aud eu de popă şi de SmărăndiŃa popii, las muştele în pace şi-mi
iau alte gânduri, alte măsuri: încep a mă da la scris, şi la făcut cădelnița în biserică,
şi la Ńinut isonul, de parcă eram băiat. Şi părintele mă ia la dragoste, şi SmărăndiŃa
începe din când în când a mă fura cu ochiul, şi bădiŃa Vasile mă pune să ascult pe
alŃii, şi altă făină se macină acum la moară. Nic-a lui Costache, cel răguşit, balcâz şi
răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea.
(Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
1. Extrage, din textul dat, patru verbe la modul supin. Transcrie-le. Precizează din
ce este compusă forma de supin, pentru fiecare dintre verbele identificate.
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________
______________ / formă compusă din: __________________________________
4. Precizează formele de perfect compus ale verbelor a lăsa şi a lua, din fraza: Las
muştele în pace şi-mi iau alte gânduri, alte măsuri, păstrând persoana şi numărul. In-
dică, apoi, din ce este alcătuită forma de perfect compus, pentru fiecare din verbele
menŃionate.
66
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază greşelile din enunŃurile următoare. Rescrie enunŃurile corecte.
a. Mergi l-a scăldat sau l-a pescuit?
_____________________________________________________________
b. La văzut la teatru şi la salutat.
_____________________________________________________________
c. Ia-Ńi haine groase pentru urca pe munte.
_____________________________________________________________
d. L-ai întâlnit l-a expoziŃia de pictură sau l-a spectacolul de teatru?
_____________________________________________________________
67
VERBUL – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuŃii de ei, dar era tânără şi voi-
nică și harnică și Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.
Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar
și şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două
sute de pruni pe lunca Murăşului, viuŃa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care mu-
ma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaŃă, Radna e Radna,
Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.
(Ioana Slavici, Mara)
1. Extrage, din textul suport, două verbe predicative. Precizează modul şi timpul fi-
ecăruia. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Extrage, din textul dat, două verbe la moduri personale diferite şi precizează
modul fiecăruia. Transformă fiecare dintre aceste verbe, punându-le la două moduri
nepersonale diferite. Precizează, pentru fiecare, modul. (16p)
verbe la moduri personale:
________________________________ (modul__________________________ )
________________________________ (modul _________________________ )
verbe la moduri nepersonale:
________________________________ (modul _________________________ )
________________________________ (modul) _________________________ )
5. Scrie două enunŃuri pentru a ilustra valorile de verb predicativ, respectiv auxili-
ar, ale verbului a vrea. Precizează, între paranteze, valorile, pentru fiecare dintre enun-
Ńurile construite. (6p)
68
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Transformă verbul din propoziŃia: Răposatul […] şedea mai mult la birt decât
acasă, punându-l la următoarele timpuri ale modului indicativ. Păstrează persoana şi
numărul: (10p)
perfect compus: ___________________ perfect simplu: ____________________
mai mult ca perfect: ________________ viitor: ___________________________
viitor II:__________________________
7. Modifică forma verbului a rămâne (Tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două
sute de pruni.), astfel încât să ilustrezi timpul perfect al modurilor conjunctiv şi condi-
Ńional-optativ. Construieşte câte un enunŃ cu fiecare dintre cele două forme. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Alcătuieşte două enunŃuri în care verbul a se duce (iar la Arad te duci în două
ceasuri) să fie la modul gerunziu, respectiv supin. Precizează, între paranteze, modul
verbului în enunŃurile construite de tine. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
69
SUBSTANTIVUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
A fost odată un om bogat. Omului îi murise soŃia şi nu mai avea niciun neam, nici
măcar vreun văr mai îndepărtat sau vreun unchi. Din această pricină, era tare mâhnit
și nu ştia cum să-şi facă rost de o rudă, că de însurat a doua oară nu mai voia, pentru
că şi-a iubit foarte mult nevasta.
Într-o zi, i-a venit o idee trăsnită, să umble de dimineaŃă prin cetate şi prima fiinŃă
ce-i va ieşi în cale, să-i fie copil de suflet. Mergând aşa fără Ńintă, a întâlnit un şarpe
micuŃ. Omul l-a întrebat pe şarpe dacă vrea să-i fie copil de suflet, că-i va da tot ce îşi
va dori, iar când va muri îi va lăsa întreaga avere.
(Petre Ispirescu, Copilul cel isteŃ)
1. Extrage din text patru substantive comune. Precizează, pentru fiecare, genul şi
numărul. Dă exemplu de alte două substantive, proprii.
substantive comune:
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
________________________________ ________________________________
substantive proprii:
________________________________ ________________________________
2. Identifică, în text, alte trei substantive comune astfel: unul nearticulat, unul arti-
culat nehotărât şi unul articulat hotărât. Transcrie-le, subliniind articolele, în cazul
substantivelor articulate, şi precizând felul lor.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Extrage din text un substantiv în cazul nominativ şi unul în cazul acuzativ; indi-
că, pentru fiecare, genul şi numărul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
70
5. Precizează cazurile şi funcŃiile sintactice pentru următoarele substantive extrase
din textul suport:
(un) om _____________________________________________________________
omului _______________________________________________________________
unchi ________________________________________________________________
nevasta ______________________________________________________________
copil ________________________________________________________________
(de) suflet ____________________________________________________________
6. Menționează cazul substantivului fiinŃă din enunŃul ...şi prima fiinŃă ce-i va ieşi
în cale, să-i fie copil de suflet. Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să se
afle în cazurile genitiv, respectiv dativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Construieşte enunŃuri în care substantivul rudă (nu ştia cum să-şi facă rost de o
rudă) să îndeplinească funcŃiile sintactice indicate mai jos. Precizează cazul aceluiaşi
substantiv, pentru fiecare dintre enunŃurile construite.
subiect: ______________________________________________________________
nume predicativ: _______________________________________________________
atribut: ______________________________________________________________
complement: __________________________________________________________
8. Construieşte câte un enunŃ în care substantivul văr (nu mai avea niciun neam,
nici măcar vreun văr mai îndepărtat) să fie în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, ge-
nitiv (precedat de articol genitival), vocativ. Indică funcțiile sintactice ale acestuia în
fiecare dintre enunŃurile construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Elimină forma incorectă din propozițiile următoare:
a. Florile mamei/ mamii s-au ofilit.
b. Părul sorei/ surorii mele este blond ca soarele.
c. Culoarea ouălor/ ouălelor acestora este preferata mea.
d. Ascult cu mare plăcere poveştile bunicăi/ bunicii.
e. Mă plimbam adesea pe aleele/ aleile parcului.
71
SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE PLURAL
ȘI SUBSTANTIVE DEFECTIVE DE SINGULAR
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
CunoştinŃa s-a făcut într-o zi de toamnă, când copilul casierului – speriat de o tră-
sură, care era aproape să-l calce, a dat fuga în curte la Elena, în poalele ei. De multe
ori vrusese ea să intre în vorbă cu copilul, dar îi lipsise prilejul; acum însă îl luă în
braŃe, îl duse în casă, îi dete să bea apă ca să-i treacă de spaimă şi, fiindcă era vorbi-
tor ca un om mare, măcar că spunea vorbele pe jumătate, îl mai opri câtva cu dânsa.
Copilul, foarte apropiat, îi răspunse la toate întrebările, spuindu-i că-l cheamă
„NiŃu”, că e de cinci ani; că semnul din frunte e o bubă făcută de mama de la Cara-
cal, şi că iubeşte pe tata mult, mult, „până la tag”, ceea ce dânsa pricepu numaidecât
că însemna: până la gât.
(Ioan Alexandru Brătescu Voineşti, Două surori)
2. Extrage, din textul suport, două substantive comune şi două proprii, defective de
plural. Precizează, pentru fiecare, genul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
72
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. Frunzele mazării/ mazărei sunt mici.
b. Iubesc gustul mierei/ mierii de albine.
c. Calitatea făinei/ făinii este îndoielnică.
d. FrumuseŃea liniştei/ liniştii a fost întreruptă de un zgomot puternic.
e. Culoarea blănii/ blanei pisicii este ciudată.
f. Puterea dragostii/ dragostei părintești este imensă.
g. Unii nu apreciază gustul sarei/ sării.
h. Căutarea lânei/ lânii de aur a fost riscantă.
i. Recoltarea secarei/ secării a întârziat din cauza ploilor.
73
SUBSTANTIVE COLECTIVE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde cerinŃelor formulate:
Se lăsese noaptea, iar ceata de lupi nu-şi mai făcea simțită prezenŃa. Stoluri negre
de vietăŃi mărunte brăzdau cerul, ca după o furtună, încercând să-şi regăsească locul
în frunzişul ce acoperea întreaga întindere. Stufărişul abia se zărea în praful ce se
aşeza domol, acoperind iarăşi totul cu linişte.
5. Selectează, din lista de mai jos, substantivele colective care nu au forme pentru
plural. Transcrie-le, precizând, pentru fiecare, genul.
roi, muşuroi, boierime, popor, grămadă, Ńărănime, grup, cârd, nobilime.
74
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Identifică şi corectează greşelile din enunŃurile următoare:
a. CeŃii de flăcăi i s-a alăturat o frumoasă fată.
_____________________________________________________________
b. Şeful benzii de răufăcători a fost prins.
_____________________________________________________________
c. Drepturile boierimei erau mai presus de cele ale Ńărănimei.
_____________________________________________________________
d. În vârful grămadei de cărŃi era o scrisoare într-un plic galben.
_____________________________________________________________
75
CAZURILE SUBSTANTIVULUI.
NOMINATIVUL ȘI ACUZATIVUL
Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului,
în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-
rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit
şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în de-
sfătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încu-
ieri de sub talpa palatului decât atunci când ți-o peri o rază din frunte şi mărirea ți-o
îndoi grumajii.”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar)
76
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
77
CAZURILE SUBSTANTIVULUI
DATIVUL ȘI GENITIVUL
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
— Tatăl meu, urmă împăratul, mi-a zis: „Fătul meu, în cal îŃi las goana voinicului,
în inima ta vitejia, în paloş biruinŃa, iar la temelia «palatului de cleştar», odihna no-
rodului tău. Acolo zac, la umbră, ferecate, patimele mari şi mici, cari fac pe om fericit
şi nefericit. Ia seama, fătul meu, că de le-i slobozi, ai să-Ńi vezi supuşii pe unii în des-
fătări, iar pe alŃii în ahtieri. łine aste patru chei, şi să nu cobori în cele patru încuieri
de sub talpa palatului decât atunci când ti-o peri o rază din frunte şi mărirea Ńi-o în-
doi grumajii.”
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Palatul de cleştar)
2. Extrage din text două substantive în cazul acuzativ. Indică, pentru fiecare, for-
mele de dativ-genitiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
CAZUL VOCATIV
1. Extrage, din textul suport, un substantiv în cazul vocativ. Transcrie-l.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază formele corecte de dativ/ genitiv în enunŃurile următoare:
a. Cântecul privighetorii/ privighetoarei ne încântă auzul.
b. Vestea moartei/ morŃii celebrului actor ne-a întristat pe toŃi.
c. Mirosul florilor/ floriilor se simte de departe.
d. Decizia primului-ministru/ prim-ministrului este nejustificată.
e. Am uitat adresa colegei/ colegii mele.
f. Sărbătoarea creștină a Florilor/ Floriilor precedă Paștele.
g. Datorită munci/ muncii susținute a izbândit.
h. Grație mamei și a bunicii/ și bunicii am învățat să pictez.
i. Te spun mamei/ lui mama.
j. Muzeul de Artă a/ al României este în mijlocul Capitalei.
79
SUBSTANTIVUL – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Când noaptea îşi cedează locul zorilor şi stelele dispar uşor, parcă jucându-se
de-a v-aŃi ascunselea, un zgomot fioros perturbă liniştea. Frunzele copacilor au înce-
put să tremure speriate, păsările fie şi-au luat zborul, fie s-au ascuns care pe unde au
apucat, insectele s-au adăpostit în crăpăturile solului sau ale arborilor. Pe moment,
nimeni nu ştia de unde vine acel zgomot înfricoşător.
(după Claudia Groza, Tolba cu poveşti)
4. Precizează cazul substantivului zorilor (Când noaptea îşi cedează locul zorilor).
Construieşte un enunŃ în care acelaşi substantiv să fie în cazul genitiv. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
80
5. Subliniază toate substantivele din enunŃul: Insectele s-au adăpostit în crăpăturile
solului sau ale arborilor. și precizează, pentru fiecare, genul, numărul, cazul şi funcŃia
sintactică. (16p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
81
PRONUMELE PERSONAL.
FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
3. Subliniază pronumele personale din următoarele enunŃuri preluate din textul su-
port. Precizează, pentru fiecare, cazul:
a. I se făcuse o nedreptate. _______________________________________________
b. Copiii sunt oameni şi ei. _______________________________________________
82
4. Precizează funcŃiile sintactice şi cazurile pronumelor personale din enunŃul: Cine
eşti tu ca să-mi porunceşti mie?!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. În fraza: Şi, rostind porunca, se şi duse ca să-l apuce pe Trică., înlocuieşte sub-
stantivul propriu, de genul masculin, cu un substantiv propriu de genul feminin. Re-
scrie enunŃul, efectuând toate modificările ce se impun.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Subliniază varianta corectă în enunŃurile de mai jos:
a. Copiii lau/ l-au văzut jucându-se în parc.
b. Ne-am/ Neam întâlnit în curtea şcolii.
c. Var/ V-ar plăcea să mergeŃi la film?
d. L-a/ La văzut în staŃia de autobuz, la/ l-a gară.
83
PRONUMELE PERSONAL ȘI
PRONUMELE PERSONAL DE POLITEłE.
FORME, CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Se dau textele:
A. Din cei cinci fraŃi […] dumnealor doi mai trăiau. De mici, Ńineau unul la altul
[…], se sărutau cu dragoste și se certau cu foc. Acesta era obiceiul lor.
(după Emil Gârleanu, O zi ca altele...)
B. — Apoi coniŃa nu mişcă fără voia dumneavoastră, boierule!
Luca Talabă iar prinse curaj:
— Noi pe dumneavoastră vă cunoaştem stăpân şi de la dumneavoastră aşteptăm
mila!
(Liviu Rebreanu, Răscoala)
1. Asociază formele prescurtate pronumelor personale de politeŃe:
a. d-ta 1. dumneaei
b. d-lor 2. dumitale
c. d-ei 3. dumneata
d. d-tale 4. dumnealor
e. d-sale 5. dumisale
Moment ortografic
Transformă enunŃurile următoare, punând verbele la modul imperativ:
a. Merele, tu le mănânci pe toate.
_______________________________________________________________
b. Îi duci cărŃile împrumutate.
_______________________________________________________________
c. Te Ńii bine?
_______________________________________________________________
d. Caietele acestea, i le împrumuŃi şi lui?
_______________________________________________________________
85
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV
(I)
1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-
ză afirmaŃiile false:
a. A / F Pronumele posesiv înlocuieşte numele posesorului unui obiect.
____________________________________________________________________
b. A / F Pronumele posesiv este precedat întotdeauna de articol posesiv.
____________________________________________________________________
c. A / F Pronumele posesiv are aceeaşi formă la toate persoanele.
____________________________________________________________________
d. A / F Formele adjectivelor pronominale posesive sunt diferite de cele ale pronu-
melor posesive.
____________________________________________________________________
e. A / F Adjectivul pronominal posesiv se acordă cu substantivul determinat.
____________________________________________________________________
f. A / F Formele lui/ lor sunt forme ale pronumelui posesiv, pentru persoana a III-a.
____________________________________________________________________
2. Se dau enunŃurile:
a. Acestea sunt ale tale, pe ale mele le-am pus bine, în tindă.
b. Ai noştri şi-au văzut de drum, noi ne-am oprit să zăbovim o clipă.
c. Îndrăzneala alor voştri merită răsplătită.
d. Într-o carte de ale noastre am găsit o scrisoare de la ai mei.
e. Vorbeşte necontenit despre ai săi.
f. Scrie ca al vostru.
87
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL POSESIV
(II)
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
4. Precizează funcŃia sintactică şi cazul pronumelui posesiv din primul enunŃ al tex-
tului. Construieşte un enunŃ în care acelaşi pronume posesiv să aibă o altă funcŃie sin-
tactică, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Indică valoarea morfologică a cuvântului noştri din enunŃul: Căci întâi părinŃii şi
bunicii noștri au lăsat să li se lenevească săbiile. Construieşte un enunŃ în care forma
noştri să aibă o valoare morfologică diferită și precizeaz-o.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
88
6. Completează enunŃurile cu forme ale pronumelui posesiv la persoane diferite:
a. __________ au plecat ieri, _________ când pleacă?
b. CărŃile ____________ sunt noi.
c. Temerile sunt ale _______________ .
d. I-ai văzut pe ______________ ?
e. Am vorbit despre ______________ până ne-am plictisit.
f. Vom face totul pentru a îndeplini dorinŃele _______________ .
Moment ortografic
Identifică şi elimină greşelile din enunŃurile următoare:
a. Problemele tele/ tale sunt numai ale tele/ tale.
b. Satul alor noştrii/ alor noştri este un tărâm de vis.
c. Ai cunoscut-o pe Ana? Este o verişoară de-a mea/ de-ale mele
d. Vlad este un coleg de-al meu/ de-ai mei.
e. Cartea aparŃine unei colege a mele/ ale mele
f. Camera este a unei prietene ale sale/ a sale
g. Aceste păreri a alor săi/ ale alor săi m-au surprins.
h. Colegii săi/ să-i săi/ să-i dea temele.
89
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
DEMONSTRATIV (I)
1. Citeşte enunŃurile următoare şi încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectea-
ză afirmaŃiile false:
a. A / F Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect.
____________________________________________________________________
b. A / F Pronumele demonstrativ are forme diferite pentru fiecare persoană.
____________________________________________________________________
c. A / F Pronumele demonstrativ nu are categoriile gramaticale de gen şi de număr.
____________________________________________________________________
d. A / F Pronumele demonstrativ arată apropierea, depărtarea sau identitatea obiectului.
____________________________________________________________________
e. A / F Pronumele demonstrative îndeplinesc funcŃii sintactice diferite de cele ale
pronumelor personale.
____________________________________________________________________
f. A / F Adjectivul pronominal demonstrativ se acordă cu substantivul determinat.
____________________________________________________________________
2. Se dau enunŃurile:
a. Tablourile lui sunt acestea.
b. Ai vorbit cu aceia?
c. Acelea îmi plac, le voi cumpăra.
d. Poveştile acesteia sunt minunate.
e. Jocurile acelora m-au încântat mereu.
f. DiscuŃiile despre aceştia îmi displac.
91
PRONUMELE ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL
DEMONSTRATIV (II)
A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
3. În secvența: Pe vremea când apele acestora netezeau câmpiile exterioare ale ță-
rii..., înlocuieşte forma de plural a substantivului apele cu forma de singular. Transcrie
enunŃul.
____________________________________________________________________
92
b. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru cuvintele folosite de tine în enunŃuri-
le precedente.
a. __________________________________________________________________
b. __________________________________________________________________
c. __________________________________________________________________
d. __________________________________________________________________
93
PRONUMELE – EVALUARE
Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
94
4. Indică valorile morfologice ale cuvintelor: -i şi lui, din structurile: o să-i placă şi
surioara lui. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra, pentru fiecare dintre cele două
cuvinte, o altă valoare morfologică. Precizează valorile în enunŃurile create. (10p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
95
NUMERALUL CARDINAL – VALORI ȘI FUNCłII
SINTACTICE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
— Moşule, îi zise negustorul, cine mână caii aşa de grozav, că eu aud „hi-hai,
hi-hai” şi nu văd pe nimeni!
— Ei, tată, răspunse bătrânul, m-a dăruit Dumnezeu cu un copil ca o neghină, da`
cu mintea cât zece ca mine şi ca dumneata. NeghiniŃă opri caii şi sări în palma unchi-
aşului.
Cum îl văzu negustorul, se gândi să ducă împăratului aşa minune.
— Moşule, zise negustorul, îŃi dau o pungă de bani pe el. NeghiniŃă, sfâr, în ure-
chea moşului şi îi şopti ce să vorbească. Şi moşul zise, crezând că de la el zice:
— Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpărat vreun suflet pe-o pungă de bani?
— ÎŃi dau... două. Şi iar moşul, după NeghiniŃă:
— Două pungi... pentru un suflet?
— ÎŃi dau... zece. Moşul îngălbeni şi zise, iar după şoapta lui NeghiniŃă:
— Sufletele se dăruiesc Domnului şi se vând Necuratului.
— ÎŃi dau... douăzeci de pungi! Şi moşul, călcând în gura lăcomiei, tăcu, cu toate
şoaptele bietului NeghiniŃă. NeghiniŃă văzu lăcomia, da’ tot el şopti moşului: „Fie!”.
Şi moşul zise:
— Fie! Bătu palmă în palmă cu negustorul. Tocmeala se făcuse. Negustorul plăti şi
luă pe NeghiniŃă, vândut de bunăvoie.
(după Barbu Ştefănescu Delavrancea, NeghiniŃă)
1. Identifică toate numeralele cardinale din textul dat. Dacă determină un substan-
tiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează felul fiecărui numeral
(simplu/ compus):
____________________________________________________________________
3. Precizează:
a. valoarea numeralului cardinal o, din enunŃul Tu, care vinzi şi cumperi, ai cumpă-
rat vreun suflet pe-o pungă de bani?
____________________________________________________________________
b. valoarea numeralului cardinal două, din enunŃul ÎŃi dau... două.
____________________________________________________________________
96
4. Indică valoarea morfologică a numeralului cardinal zece din text. Construieşte
un enunŃ în care acelaşi numeral să aibă o valoare morfologică diferită de cea din text:
Menționeaă valoarea în enunŃul creat.
____________________________________________________________________
6. Indică valoarea, funcŃia sintactică şi cazul numeralului două, din enunŃul: Îmi dai
două pungi... pentru un suflet? Construieşte câte un enunŃ în care, păstrând valoarea
morfologică indicată, numeralul două să fie în cazul nominativ, respectiv acuzativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Construieşte trei enunŃuri, pentru a ilustra trei funcŃii sintactice diferite ale nume-
ralului cu valoare substantivală două. Precizează, pentru fiecare enunŃ, funcŃia sintac-
tică şi cazul numeralului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Construieşte câte un enunŃ, pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea
de numeral, pentru cuvintele un, respectiv o. Precizează valoarea în fiecare dintre
enunŃurile construite.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
97
NUMERALUL ORDINAL – VALORI ȘI FUNCłII
SINTACTICE
A. 1. Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunŃuri, încercuind DA / NU.
Corectează enunŃurile pe care le consideri greşite.
a. Numeralul cardinal arată ordinea obiectelor prin numărare sau locul pe care
acestea îl ocupă într-o înşiruire. DA / NU
____________________________________________________________________
b. Articolul cel/ cea poate preceda un numeral ordinal. DA / NU
____________________________________________________________________
c. Numeralul cardinal poate avea, asemenea numeralului ordinal, valoare substanti-
vală sau valoare adjectivală. DA / NU
____________________________________________________________________
d. Numeralul ordinal cu valoare adjectivală poate avea toate funcŃiile sintactice pe
care le îndeplineşte un substantiv. DA / NU
____________________________________________________________________
2. Scrie numeralele ordinale ce corespund următoarelor numerale cardinale:
a. un → ____________________________________________________
b. cinci → ____________________________________________________
c. şase → ____________________________________________________
d. opt → ____________________________________________________
e. nouăsprezece → ____________________________________________________
f. o sută → ____________________________________________________
3. I. Rescrie enunŃurile, adăugând substantive, pe care numeralele ordinale le vor
determina:
a. Al nouălea n-a ajuns încă.
____________________________________________________________________
b. Cel de-a patra mi-a spus că nu va veni.
____________________________________________________________________
c. Al trei sutelea a trecut, în sfârşit, linia de sosire.
____________________________________________________________________
d. Voi vorbi cu al doilea, sigur îl voi convinge să se răzgândească.
____________________________________________________________________
II. Precizează care este diferenŃa, din punctul de vedere al valorii morfologice, în-
tre numeralele din enunŃurile iniŃiale şi cele în care au fost inserate substantive.
____________________________________________________________________
4. Subliniază numeralele ordinale din enunŃurile următoare. Dacă determină un sub-
stantiv, indică prin săgeată substantivul determinat. Precizează, pentru fiecare, valoarea.
a. Primul copil va ajunge la ora stabilită, iar al doilea va întârzia cu siguranŃă. ____
b. M-am întâlnit cu al unsprezecelea clasat. Nu era foarte bucuros de poziŃia din acest
ultim clasament. _______________________________________________________
98
c. În clasa întâi am fost primul la învăŃătură. ________________________________
d. Acest exerciŃiu este al treilea pe care îl fac astăzi. __________________________
Moment ortografic
Subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:
a. Mi-a spus că dorinŃa primei/ primii mele soŃii era să-şi termine construc-
Ńia întâii/ întâiei case începute împreună.
b. Al o sutelea/ o sutălea va primi primi un premiu mai mare decât al zece-
lea/ zecilea.
c. Mă întorc la ora doisprezece/ douăsprezece.
99
NUMERALUL – EVALUARE
Citeşte textul suport şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Şi mănâncă ei la un loc toŃi trei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâni...
După ce au mântuit de mâncat, călătorul străin scoate cinci lei din pungă şi-i dă
celui ce avusese trei pâni, zicând:
— PrimiŃi... această mică mulŃămită de la mine... VeŃi cinsti mai încolo câte un pa-
har de vin sau veŃi face cu banii ce veŃi pofti...
Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruinŃă din partea celui de-al
treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin şi-a luat ziua bună de la cei doi.
(după Ion Creangă, Cinci pâni)
3. a. Completează enunŃul: VeŃi cinsti mai încolo câte un pahar de vin., astfel încât
cuvântul un să fie numeral cu valoare adjectivală.
____________________________________________________________________
b. Construieşte un enunŃ în care să evidenŃiezi valoarea substantivală a aceluiaşi
numeral. Precizează cazul şi funcŃia sintactică ale acestuia în enunŃul construit.
____________________________________________________________________
100
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Construieşte un text cu tema „Primul concurs, cea mai mare reuşită”, în care să
foloseşti următoarele numerale la formele indicate: primei, primii, ultimei, ultimii.
(8-10 rânduri)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
101
ADJECTIVUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Greul călătoriei începea de aici; lăsasem acum calea cea mare şi bătută și ne în-
drumam pe o reŃea încâlcită de poteci înguste şi fără număr, tăiete de paşii munteni-
lor pe coamele şi coastele ierboase ale Hălăucei. DimineaŃa era măreaŃă... geana de
foc a unui soare curat începuse a se aprinde după piscurile înalte ale munŃilor râpoşi
din stânga Ozanei; neguri fumegânde pluteau în văzduhul adânc al văilor, iar din lu-
mina, cu care răsăritul începuse a inunda nemărginirile, cel mult dacă mai ajungeau
până la noi câteva raze strălucite. […] Fagii înalŃi cu trunchiuri albe şi cu crestele lor
stufoase, neclintiŃi şi rari, treceau pe lângă noi.
(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)
102
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Indică formele flexionare are adjectivelor din enunŃul: Lăsasem acum calea cea
mare şi bătută.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Identifică, în text, trei adjective formate prin acelaşi mijloc intern de îmbogățire
a vocabularului. Precizează-l.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Transcrie următoarele grupuri de cuvinte, punând adjectivul în faŃa substan-
tivului determinat:
a. norii cenuşii / _______________________________________________
b. pepenii gălbui / ______________________________________________
c. prietenele dragi / ____________________________________________
d. merele dulci / _______________________________________________
e. fetele bălaie / _______________________________________________
f. norii albaştri / _______________________________________________
103
ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)
Citeşte textele A şi B şi rezolvă, apoi, cerinŃele formulate:
A. Cuvintele cele blânde şi înțelepte ale fetei, mângâierile ei cele dulci şi neprefă-
cute, smerenia ei deşteptară în inima bolnavului o simŃire ce nu o mai avusese până
atunci.
(Petre Ispirescu, Sarea în bucate)
B. Cei patru călăreŃi au pus pinteni şi s-au dus învăluiŃi în pulberi.
Când au ajuns la casa cea mică a lui Iorgu Samson, au găsit prânzarea gata; logo-
fătul Iorgu a umplut cupa cea mare de ospeŃe şi, după ce-a luat după datină credinŃa,
a întins-o capului mesei.
(după Mihail Sadoveanu, Nicoară Potcoavă)
3. În structura cei patru călăreŃi (Cei patru călăreŃi au pus pinteni), înlocuieşte
substantivul călăreŃi cu un substantiv de genul feminin. Rescrie structura, făcând mo-
dificările ce se impun.
____________________________________________________________________
104
b. substantivele din structurile: casa cea mică şi cupa cea mare să fie în cazul geni-
tiv.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege şi subliniază forma corectă în enunŃurile următoare:
a. Fetei celei/ cea cuminŃi i se face un cadou.
b. Pantofii ce-i/ cei noi s-au rupt.
c. Elevilor cei/ celor harnici li se oferă premii.
d. Prietenul cel/ ce-l cauŃi nu mai există.
e. Fata cea/ ce-a mare s-a căsătorit.
f. Pune-le apă florilor celor/ cele noi!
g. Ce-i/ Cei cuminți nu știu ce-i/ cei cu toate astea.
h. Ce-a/ cea căutat ce-a/ cea mai serioasă cu cei/ ce-i răi?
105
ADJECTIVUL – GRADELE DE COMPARAłIE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
A fost ce-a fost: dacă n-ar fi fost nici nu s-ar povesti.
A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de ma-
re, încât nici nu se știa unde se începe și unde se sfârșește.
Unii ziceau că ar fi fără de margini. Iar alții spuneau că țin minte de a fi auzit din
bătrâni că s-ar fi bătut odinioară împăratul cu vecinii săi, din care unii erau și mai
mari și mai puternici, iară alții mai mici și mai slabi decât dânsul.
(Ioan Slavici, Zâna Zorilor)
1. Extrage, din textul suport, două adjective propriu-zise la gradul pozitiv. Tran-
scrie-le.
________________________________ ________________________________
2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adjective din textul dat. In-
dică termenii comparaŃiei.
2. Construieşte două enunŃuri în care să existe câte un adjectiv fără grad de compa-
raŃie. Subliniază adjectivul.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Eşti în vacanŃă la bunici. Construieşte cinci enunŃuri despre pădurea din apropie-
rea casei bunicilor. Foloseşte, în fiecare dintre enunŃuri, cel puŃin câte un adjectiv. Va-
riază gradele de comparaŃie ale adjectivelor în enunŃurile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege şi subliniază formele corecte în enunŃurile de mai jos:
a. Atitudinea cel/ celui mai cuminte a fost recompensată.
c. Premiul cel mare i s-a acordat fetei celei/ cele mai frumoase.
d. Negrii/ Negriii corbi alungaŃi de pe pământ brăzdau cerul.
107
ADJECTIVUL – CAZURI ȘI FUNCłII SINTACTICE
Citeşte cu atenŃie textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Tăcerea se întinsese. Bătaia cânilor un răstimp lung nu se mai auzi. Iar printre tufe
dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea alungată de spaimă, se depărta spre pâ-
râu.[…] Apoi, încetinindu-şi fuga, îşi făcu loc printre frunzişuri în albia apei. Cu cele
două picioare pe dinainte în unde, cu celelalte în iarba malului, stătu pe loc. BlăniŃa
cenuşie îi lucea lin în umbră; numai capul fin, cu urechile înălŃate, cu ochii mari, sta
într-un sul de raze. […]
Căprioara se opri între mesteceni, în iarba naltă, într-o adiere de răcoare ce înce-
pea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice. Capu-i cu ochi negri dintr-o
dată tresări în oglinda apei, la mal. Se lăsă jos, trudită, cu puteri puŃine. Sta mută cu
privirile aŃintite spre apă, în tăcerea măreaŃă a codrului. Parcă asculta, parcă se
gândea, şi din când în când era străbătută de un tremur care-i alerga pe sub piele.
(Mihail Sadoveanu, În pădurea Petrişorului)
1. Transcrie din text un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la participiu.
Precizează cazul fiecăruia şi substantivul determinat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Indică partea de vorbire din care provine adjectivul aŃintite, cazul și functia sin-
tactică, din enunŃul: Sta mută cu privirile aŃintite spre apă. Construieşte alt enunŃ, în
care să foloseşti un adjectiv provenit din aceeaşi parte de vorbire, având aceeaşi func-
Ńie sintactică precum adjectivul aŃintite în enunŃul menŃionat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Completează enunŃul:
Adjectivul negri, din enunŃul Capu-i cu ochi negri dintr-o dată tresări în oglinda
apei, la mal, are funcŃia sintactică de ________________________ şi se află în cazul
__________________________________ pentru că determină un substantiv în cazul
________________________ . (FuncŃia sintactică a substantivului determinat este de
__________________________ .)
108
5. a. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe
dese, prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃiile care impun ca-
zul substantivelor pe care cele două adjective le determină.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Construieşte câte un enunŃ în care aceleaşi adjective, antepuse substantivului de-
terminat, să aibă funcŃia sintactică de atribut adjectival, în cazul nominativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Precizează cazul şi funcŃia sintactică pentru adjectivul cenuşie din enunŃul: Blă-
niŃa cenuşie îi lucea lin în umbră. Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, de-
terminând acelaşi substantiv, să aibă aceeaşi funcŃie sintactică în alt caz.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivelor dese şi scurte (Iar printre tufe dese,
prin luminişuri scurte, căprioara fugea). Subliniază prepoziŃia care impune cazul sub-
stantivelor pe care cele două adjective le determină.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Indică funcŃia sintactică şi cazul adjectivului sălbatice, din enunŃul: … într-o
adiere de răcoare ce începea să alunge miresmele calde încă ale florilor sălbatice.
Construieşte un enunŃ în care acelaşi adjectiv, determinând un substantiv de genul
masculin, să fie în cazul dativ. Precizează funcŃia sintactică a adjectivului.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construieşte enunŃuri în care:
a. adjectivul fin să fie în cazul nominativ şi să îndeplinească funcŃia sintactică de
atribut;
____________________________________________________________________
b. adjectivul măreŃ să fie în cazul genitiv şi să îndeplinească funcŃia sintactică de
atribut.
____________________________________________________________________
Subliniază, în ambele enunŃuri, părŃile de vorbire pe care adjectivele le determină.
Moment ortografic
Completează enunŃurile cu formele corecte ale adjectivelor dintre paranteze:
a. _______________ nori acoperau totul. (uriaş)
b. _______________ soldaŃi se întorceau la familiile lor. (viteaz)
c. Eram fermecaŃi de _______________ brazi ce se înălŃau înaintea noastră.
(imens)
d. Ne-am întâlnit cu _______________ noastre prietene. (drag)
109
ADJECTIVUL – EVALUARE
Citeşte fragmentul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Când era-nspre sara zilei a treia, buzduganul, căzând, se izbi de o poartă de ara-
mă, și făcu un vuiet puternic și lung. […] Voinicul intră. Luna răsărise dintre munți și
se oglindea într-un lac mare și limpede, ca seninul cerului. În fundul lui se vedea scli-
pind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă de smarand,
înconjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o mar-
mură ca laptele, lucie și albă – atât de lucie, încât în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglin-
dă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri. O luntre aurită veghea pe undele
limpezi ale lacului lângă poartă; și-n aerul cel curat al serii tremurau din palat cânte-
ce mândre și senine.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)
1. Extrage, din textul suport, un adjectiv propriu-zis şi unul provenit din verb la
participiu. Precizează, pentru fiecare, felul, genul şi numărul, precum şi substantivul
pe care îl determină. (8p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Precizează mijlocul intern de îmbogăŃire a vocabularului prin care s-a format ad-
jectivul stufoşi (arbori verzi și stufoși). Dă exemplu de alte două adjective formate
prin acelaşi mijloc de îmbogăŃire a vocabularului. (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. a. Identifică, în text, un adjectiv cu două, unul cu trei şi unul cu patru forme fle-
xionare. (6p)
___________________ ___________________ ______________________
9. Descrie, în 6-8 rânduri, cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat, folosind cel puŃin
şase adjective la grade de comparaŃie diferite. (24p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
111
ADVERBUL – ACTUALIZARE
Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
În odaia mică, pe care focul ce pâlpâie în soba cu stâlpi zugrăviŃi o încălzeşte bine,
vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri puternice, prin hogeag.
Crengile desfrunzite ale copacilor de lângă ferestre bat neastâmpărat în geamuri.
Perdeaua de creton portocaliu tresaltă, când mai tare, când mai încet, după cum vân-
tul pătrunde blând sau furios, pe crăpătura de sus, dintre cercevele, uitată, se vede,
neastupată, de către cucoana Ruxandra Hraşcu, soŃia conului Gheorghieş Hraşcu,
proprietarul acestei case mici, vesele şi curate.
(după Emil Gârleanu, Din lumea celor care nu cuvântă – Sineturile conului
Gheorghieş)
1. Încercuieşte A (Adevărat sau F (Fals), corectând afirmaŃiile greşite:
a. A / F Adverbul se acordă în gen şi număr cu partea de vorbire pe care o determină.
____________________________________________________________________
b. A / F Adverbul poate sta numai după verbul pe care îl determină.
____________________________________________________________________
c. A / F În enunŃul: vălmăşagul furtunii din afară răzbate, uneori, în chiuituri pu-
ternice., cuvântul puternice este adverb.
____________________________________________________________________
2. Extrage, din text, un adverb de mod şi unul de timp. Dă exemple de încă două
adverbe de mod şi două de timp.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
112
b. Construieşte câte un enunŃ pentru a ilustra o altă valoare morfologică decât cea
din enunŃul dat, pentru fiecare dintre cuvintele tare şi încet. Precizează valoarea şi in-
dică, prin săgeată, cuvântul determinat în enunŃurile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Precizează partea de vorbire din care provin adverbele blând şi furios din enun-
Ńul: …vântul pătrunde blând sau furios, precum şi felul lor şi funcŃia sintactică. Con-
struieşte două enunŃuri, introducând, în fiecare, câte un adverb provenit din aceeaşi
parte de vorbire. Precizează felul adverbelor şi funcŃia sintactică a acestora, în enunŃu-
rile create de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
1. Scrie adverbele derivate de la următoarele verbe:
a. a târî ______________________________________________________
b. a grăbi _____________________________________________________
c. a orbi ______________________________________________________
d. a prosti ____________________________________________________
2. Completează enunŃurile cu formele corecte:
a. nu mai/ numai
Mi-a spus că _______________ mănâncă la restaurant. Mâncase
_______________ acolo în ultima vreme.
b. de loc/ deloc
Nu ştie _______________ franceză, deşi este _______________ din Maroc.
c. odată/ o dată
_______________ mi-a spus că va învăŃa limba chineză. Din păcate, a ajuns
la cursuri doar _______________ .
113
ADVERBUL – GRADELE DE COMPARAłIE
A. Citeşte textul următor şi răspunde cerinŃelor formulate:
Era oare cu putinŃă, mă întrebam eu, ca noaptea, care înfăşura trupul acestor fiin-
Ńe, să înfăşure şi inima lor? Aceşti ochi, porunciŃi a privi totdeauna cerul, nu privesc
ei oare, câteodată, şi pământul? Cuvântul scris în carte e oare destul de puternic, ca
să şteargă cuvântul scris de natură în inima lor? E cu putinŃă ca rabinii bisericii
noastre să fi putut porunci sângelui să circule mai încet, inimii să bată mai rar, şi na-
turii să ceară mai puŃin?
(Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)
2. Precizează gradele de comparaŃie ale ultimelor două adverbe din textul dat.
2. Construieşte enunŃuri pentru a ilustra câte două valori morfologice diferite, pen-
tru fiecare dintre cuvintele: greu şi primăvară. Precizează, între paranteze, valorile, în
enunŃurile construite de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Modifică enunŃurile următoare, astfel încât să fie corecte. Rescrie-le.
a. L-am ascultat, cântă mai grozav.
_____________________________________________________________
b. Vorbeşte mai româneşte decât românii.
_____________________________________________________________
c. Îl ador, este cel mai extraordinar actor!
_____________________________________________________________
d. Scrie mai altfel decât colegul lui de bancă.
_____________________________________________________________
115
ADVERBUL – FUNCłII SINTACTICE
A. Citeşte textul de mai jos şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Am intrat în curte după bunicul şi l-am chemat repede afară. Bunicul mi-a zis să-l
las în pace că are de discutat cu omul, apoi i-am explicat că am prins un fir şi şi-a
întrerupt brusc discuŃia cu omul şi a ieşit afară. Iar prietenul meu ştirb şi cu buză de
iepure i-a spus şi bunicului aceeaşi poveste, ceea ce l-a enervat tare. După descrierea
de atunci a prietenului meu, şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela, era fiul
nu-ştiu-cui.
(după Lucian Dan Teodorovici, Celelalte poveşti de dragoste)
116
4. Stabileşte valoarea morfologică și funcŃia sintactică ale cuvântului atunci în
enunŃul: După descrierea de atunci […] şi-a dat seama că-l cunoaşte pe copilul acela.
Precizează valoarea morfologică a cuvântului determinat.
____________________________________________________________________
Precizează, pentru fiecare dintre enunŃuri, între paranteze, funcŃia sintactică a ad-
verbelor. Indică, prin săgeŃi, cuvintele determinate.
117
ADVERBUL – EVALUARE
A. Citeşte textul următor şi răspunde, apoi, cerinŃelor formulate:
Moșneagul, iute ca un prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutu-
ră puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă pa-
seri, și de cirezi de vite; iară pe țol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la
soare de-ți lua ochii! Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de
bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l. Atunci, iaca și baba vine nu știu
de unde; și, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap și
plesnea de ciudă.
(Ion Creangă, PunguŃa cu doi bani)
3. Numește partea de vorbire din care provine adverbul puternic (Cucoșul atunci se
așază pe țol, scutură puternic din aripi). Indică prin săgeată cuvântul pe care îl deter-
mină în text. (4p)
____________________________________________________________________
119
PREPOZIłIA. REGIMUL CAZUAL AL PREPOZIłIEI
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-
deri false.
a. A / F PrepoziŃia îşi schimbă forma în funcŃie de genul şi numărul părŃii de pro-
poziŃie pe care o precedă.
____________________________________________________________________
b. A / F Toate substantivele precedate de prepoziŃii sunt în cazul acuzativ.
____________________________________________________________________
c. A / F PrepoziŃiile precedă, întotdeauna, un substantiv sau un substitut al acestuia
în cazul vocativ.
____________________________________________________________________
d. A / F PrepoziŃiile pot fi simple sau compuse.
____________________________________________________________________
c. Stabilește cazul substantivului ochilor din primul enunŃ. Indică natura elementu-
lui care, precedând substantivul, impune şi cazul acestuia.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
120
3. Precizează cazul substantivelor în enunŃurile următoare. Subliniază, dacă este
cazul, prepoziŃiile ce precedă substantivele.
a. A reuşit graŃie ajutorului tău./ __________________________________________
b. Merge până la piaŃă./ ________________________________________________
c. Dedesubtul patului este o carte de poveşti./ _______________________________
d. A reuşit, contrar aşteptărilor./ __________________________________________
e. Totul se răsfrânge asupra vinovatului./ ___________________________________
121
CONJUNCłIA
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile pe care le consi-
deri false:
a. A / F ConjuncŃia este o parte de vorbire flexibilă.
____________________________________________________________________
b. A / F ConjuncŃiile pot fi simple sau compuse.
____________________________________________________________________
c. A / F ConjuncŃiile pot lega doar elemente ale aceleiaşi propoziŃii.
____________________________________________________________________
d. A / F ConjuncŃiile subordonatoare pot lega propoziŃii de acelaşi fel.
____________________________________________________________________
c. Extrage, din textele propuse, două enunŃuri în care aceeaşi conjuncŃie să lege:
• două elementele ale aceleiaşi propoziŃii:
____________________________________________________________________
122
• două propoziŃii:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Construieşte:
a. un enunŃ în care două părŃi de propoziŃie coordonate să fie legate prin conjuncŃia
dar. Precizează părŃile de propoziŃie pe care le leagă, precum şi cuvântul determinat.
____________________________________________________________________
b. o frază în care două propoziŃii coordonate să fie legate prin conjuncŃia însă.
____________________________________________________________________
c. o frază în care propoziŃia secundară să fie legată de propoziŃia principală prin
conjuncŃia subordonatoare dacă.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege formele corecte şi completează enunŃurile:
a. Iar/ i-ar:
Maria cântă, __________ Andrei pictează.
Nimic nu ________ distrage de la astfel de ocupaŃii.
b. sau/ s-au:
Vii __________ pleci?
__________ întors şi părinŃii?
123
INTERJECłIA – INTERJECłIA PREDICATIVĂ
1. Încercuieşte A (Adevărat) sau F (Fals). Corectează enunŃurile false:
a. A / F InterjecŃia poate exprima o stare sufletească sau un îndemn.
____________________________________________________________________
b. A / F InterjecŃiile care reproduc (imită) sunete/ zgomote sau strigătul animalelor
se mai numesc şi onomatopee.
____________________________________________________________________
c. A / F InterjecŃia este o parte de propoziŃie.
____________________________________________________________________
d. A / F InterjecŃia poate avea funcŃia sintactică de predicat.
____________________________________________________________________
124
d. Extrage, din textele suport, toate interjecŃiile predicative. Transcrie-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
125
NOȚIUNI DE SINTAXĂ (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
Copilul începu să asude. […] Începu a se teme că nu va afla prăvălia. Porni înapoi
şi intră într-altă uliŃă. Pe acolo nu fusese încă. Dacă ar fi fost, i s-ar fi cunoscut paşii,
căci acum lăsa urme adânci în zăpadă.[…]
IoniŃă se opri. Își încorda din nou gândurile. Deodată îi veni în minte că de-a stân-
ga prăvăliei, nu prea departe, era biserica. […] Unde este turnul bisericii? Va căuta
să vadă turnul. […]
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
2. Identifică predicatele din primul enunț al textului, stabilind felul acestora. Stabi-
lește tipul enunțului – propoziție sau frază.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
126
7. Transcrie, din primul alineat al textului, o frază alcătuită din propoziții principale
aflate în relație de coordonare copulativă. Copiază enunțul și modifică elementul de
relație, astfel încât să se stabilească, între cele două propoziții principale, un raport de
coordonare prin juxtapunere.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Indică raportul stabilit între propozițiile frazei următoare – Va căuta să vadă tur-
nul. Transcrie elementul de relație, indicând partea de vorbire:
____________________________________________________________________
9. Construiește două fraze alcătuite din două propoziții – una pricipală și cealaltă
secundară, în care raportul de subordonare să fie realizat cu ajutorul conjuncțiilor su-
bordonatoare simple că și să:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Realizează o frază alcătuită din două propoziții, în care propoziția secundară să
fie introdusă printr-o conjuncție subordonatoare compusă – de exemplu – ca să, deoa-
rece, deși, fiindcă, încât etc.:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
11. Alcătuiește o frază compusă din două propoziții principale aflate în relație de
coordonare copulativă. Subliniază elementul de relație folosit.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
12. Transcrie din textul suport doar propozițiile principale. Ai în vedere transfor-
mările ortografice în scrierea propozițiilor. Precizează o consecință a construirii textu-
lui doar din propoziții principale, comparând textul obținut cu cel inițial:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
127
NOłIUNI DE SINTAXĂ. FELUL PROPOZIłIILOR –
DUPĂ STRUCTURĂ, DUPĂ ÎNłELES,
DUPĂ ASPECTUL PREDICATULUI
Se dă textul:
AnuŃa caută cu înfrigurare prin solniŃa agăŃată într-un cui. Nu află ce caută, o ia
din cui, o întoarce cu capul în jos şi o scutură nu pe masă, ci în palmă. Nu se scutură
decât câteva fire de sare. Trece în tindă, caută în oale, intră în cămară, răscoleşte
pretutindeni şi iar vine. Femeia e neliniştită, îngrijorată.
— Măi, IoniŃă, n-ai văzut tu pe undeva sarea?
— E în solniŃă, mamă.
— Nu mai este în solniŃă. S-a isprăvit. […]
Unde a mai văzut el sare? Nu-şi amintește.
— N-am cu ce săra nici mămăliga, nici mâncarea. Ce să fac? […]
— Mă duc să cer împrumut de la vecina, mamă!
— Du-te! Vino repede!
Vecina nu avea. O pusese în fasole şi mămăligă. Nu avea nici cealaltă vecină. […]
— Ştii ce, mamă? […] Mă duc eu la prăvălie să cumpăr sare.
— Te duci tu?! […] Prin câte hudiŃe treci? Te vei rătăci!
IoniŃă zâmbi.
(după Ion Agîrbiceanu, Întâiul drum)
2. Selectează, din text, două propoziții simple alcătuite din subiect simplu și predi-
cat verbal.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Extrage din text două propoziții negative – dintre care una să fie simplă și cealal-
tă dezvoltată. Transformă-le, apoi, în propoziții afirmative:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
128
5. Structura: o scutură nu pe masă, ci în palmă. este o propoziție afirmativă după
aspectul predicatului, pentru că, deși există adverbul de negație nu, acesta este folosit
pentru negarea unei alte părți de propoziție, respectiv a unui complement. Alcătuiește
trei propoziții afirmative după aspectul predicatului în care să negi subiectul, atributul
și complementul:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Propoziția: S-a isprăvit. este simplă, deşi este alcătuită doar din predicat verbal.
Motivează de ce este considerată propoziție simplă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
1. Încercuiește formele corecte ale verbelor folosite în următoarele propoziții
enunțiativ-exclamative:
a. Nu fi obraznic!/ Nu fii obraznic!
b. Să fi ascultător!/ Să fii ascultător!
c. Stabilește-ți drumul!/ Stabileșteți drumul!
2. Notează, la sfârșitul enunțurilor, semnul de punctuație corespunzător:
— Când ajunge tata....
— Nu știu...
— Ce păcat...
129
FRAZA. PROPOZIȚIA REGENTĂ. ELEMENTUL
REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (I)
Se dă textul:
Se învârti încet în jurul lui şi privi în toate părŃile. Nu se vedea mai departe de-o
aruncătură de băŃ, pentru că sus, perdeaua de zăpadă era parcă şi mai deasă.
Începu să asude şi mai tare. […] Porni cu hotărâre pe altă uliŃă şi ajunse într-o
nouă înfundătură. El era singura vietate care se mişca pe drum, alb tot în potopul de
ninsoare care sporea mereu. Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri
mestecături de fân şi paie pentru vite. Toată lumea era mulŃumită că ninge, că au scă-
pat de gerul sec. Pacea tainică […] intrase în toŃi. […] Nu era Ńipenie de om, nu zbura
nicio pasăre, nu cucuriga niciun cocoş, nu lătra niciun câine. Numai zăpada cădea în
perdele tot mai dese şi lumina se micşora, deşi încă nici amiază nu era.
(după Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
1. Transcrie o propoziție și o frază. Precizează care este diferența dintre cele două
tipuri de enunțuri:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. Identifică predicatele din fraza următoare: Se învârti încet în jurul lui şi privi în
toate părŃile. Stabilește tipul propozițiilor care alcătuiesc fraza (principale/ secundare).
Indică elementul de relație, precizând valoarea lui morfologică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
4. Transcrie fraza: Oamenii erau prin case, prin grajduri, făceau prin şuri meste-
cături de fân şi paie pentru vite. Identifică predicatele, marchează elementele de rela-
ție, delimitează propozițiile, numerotează-le, apoi precizează felul lor (principale/
secundare), precum și raportul care se stabilește între propozițiile frazei:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
130
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Analizează fraza următoare: Începu să asude şi mai tare. Indică tipul propoziții-
lor, raportul stabilit între ele, elementul de relație, elementul regent, propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Stabilește propozițiile secundare din fraza: Toată lumea era mulŃumită că ninge,
că au scăpat de gerul sec. Indică elementul regent și propoziția regentă pentru propo-
zițiile secundare. Precizează, de asemenea, ce raport se stabilește între propozițiile se-
cundare și cum este el marcat:
____________________________________________________________________
9. Realizează analiza frazei: Numai zăpada cădea în perdele tot mai dese şi lumina
se micşora, deşi încă nici amiază nu era., stabilind tipul propozițiilor, raporturile sta-
bilite, modalităŃile de realizare a acestora, propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
131
FRAZA. PROPOZIłIA REGENTĂ. ELEMENTUL
REGENT. COORDONAREA ȘI SUBORDONAREA (II)
Se dă textul:
Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în suspinul adânc ce mi
se păruse că ieşise de sub pământ. Am înțeles că acum îl duceau undeva, departe, că-l
luau de lângă toŃi ai lui. Am avut acea presimŃire nedesluşită a despărŃirii ce nu se
poate înlătura, pentru că se naşte odată cu noi. Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem
destul. Ca şi când cineva ar fi vrut să mă despartă şi pe mine de mama, am cuprins-o
de gât cu amândouă mâinile şi-am plâns, zguduitor. Era cea dintâi durere a mea.
(după Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
1. Textul suport este alcătuit din fraze și dintr-o propoziție. Transcrie propoziția:
____________________________________________________________________
2. Stabilește tipul propozițiilor din fraza: Nu pricepusem tot, dar înŃelesesem des-
tul. Indică raportul stabilit între propoziții și modalitatea de realizare. Justifică prezen-
ța virgulei în enunț:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Alcătuiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport de co-
ordonare marcat prin conjuncția coordonatoare iar. Atenție la punctuația unei astfel de
fraze!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Analizează fraza: Din nou am văzut pompierul întins jos, vărsându-şi chinul în
suspinul adânc ce mi se păruse că ieşise de sub pământ. Identifică predicatele, ele-
mentele de relație, tipul propozițiilor, elementele regente. Formulează o observație
legată de propozițiile regente:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
132
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Transcrie o frază din text care să ilustreze observația legată de propozițiile re-
gente, formulată la exercițiul anterior:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Alcătuiește o frază compusă din trei propoziții – una principală și două secunda-
re. Plasează propozițiile secundare înainte și după propoziția principală, regenta
amândurora:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Construiește o frază urmând schema de mai jos, atât propozițiile principale, cât
și cele secundare aflându-se în raport de coordonare prin juxtapunere:
1. P.P.
2. P.P.
3. P.S. (2)
4. P. S (2)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
133
NOȚIUNI DE SINTAXĂ. EVALUARE
Citește cu atenție textul suport pentru a răspunde corect cerințelor formulate:
De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de vânătoare şi cu acest prilej
m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se cuvine asemenea lucruri
minunate. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […]
Eu aşteptam o minunată poveste vânătorească. Asta a fost prima.
― Unde s-a-ntâmplat, moş Ilie?
(după Mihail Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană)
5. Realizează analiza frazei: De la acest moş Ilie am auzit cea dintâi istorisire de
vânătoare şi cu acest prilej m-am încredinŃat că mama nu poate să preŃuiască cum se
cuvine asemenea lucruri minunate., având în vedere următoarele aspecte:
a. (8p) sublinierea predicatelor;
134
b. (4p) delimitarea propozițiilor;
c. (8p) stabilirea felului propozițiilor (principale, secundare).
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. (4p) marcarea elementelor de relație;
e. (6p) stabilirea raporturilor între propoziții;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
f. (8p) identificarea elementelor regente, precum și a propozițiilor regente.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. (10p) Construiește o frază alcătuită din două propoziții principale aflate în raport
de coordonare copulativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. (18p) Realizează o frază alcătuită din trei propoziții: o propoziție principală – re-
genta unei propoziții secundare și două propoziții secundare, dintre care una să fie re-
genta celeilalte. În fraza alcătuită de tine, subliniază predicatele, delimitează
propozițiile, marchează elementele de relație și relația cu propoziția regentă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
135
SINTAXA PROPOZIłIEI (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
Ninsoarea a încetat. Cerul s-a înseninat. Gerul lipea degetele pe clanŃa de fier a uşii.
Numai fetiŃele purtau cizmuliŃe. Intrau curând în casă, tropotind din cizmuliŃele tivite,
sus, cu piele roşie. Cerul se înălŃase tare deasupra satului. Din hornurile ieşite prin
acoperişurile albe, se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile
spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte. Ele stăpâneau cerul și pământul.
Nicio mişcare nu era pe uliŃi. Satul era pustiu, aruncat şi încremenit în groaza asta
de o putere nefirească.
Apoi frigul aspru se slobozi binişor. Oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şo-
proanelor, începură umbletul.
(după Ion Agârbiceanu, La săniuş)
136
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Realizează acordul subiectului cu predicatul, notând forma corectă a verbe-
lor indicate între paranteze
1. Vânturile și frigul ............... oamenii în casă. (a ține – mod indicativ, timp
prezent)
2. Eu și câinele ..................... la gura sobei. (a sta – mod indicativ, timp pre-
zent)
3. Voi și ei ...................... ninsoarea. (a prefera – mod indicativ, timp pre-
zent)
4. Omul sau animalul ............................ de frig? (a se teme – mod indicativ,
timp prezent)
137
SINTAXA PROPOZIłIEI.
Pământul devenea mai întins şi mai negru. Pietre erau peste tot. Fiecare petic de
pământ semăna cu alt petic. […]
În jurul meu simŃeam un freamăt. Pământul răsuflând, fremătând, parcă voia să-mi
vorbească. „Fâș! Fâș!”
Mireasma acelei seri de vară se strânsese acolo, în jurul meu, toată. Coborau ste-
lele pentru a ocroti plantele şi gâzele părăsite. Adierea aceea catifelată şi sigură era
poate răsuflarea cu care voiau să le acopere, să le ferească de răcoarea nopŃii. […]
Pe umeri, prin păr, pe rotunjimea obrajilor, am simŃit o tremurare de aer mângâietoa-
re, am auzit şoapte. […] Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave,
clare. Parcă cineva le-ar fi scris.
Printre buruieni se iviră o mulŃime de puncte strălucitoare. S-ar fi spus că cerul şi
stelele se oglindesc pe pământ, ca într-o apă. Luminițele erau licurici, firimituri ca de
sidef, diamante sau numai bucăŃele de sticlă, sau poate stele de căzut și de prefăcut.
Gândește-te la această destrămare dulce, la această încătuşare plăcută!
(după Cella Serghi, Miruna)
1. Încercuiește răspunsul corect.
Seria de verbe predicative care îndeplinesc funcția de predicat verbal este:
a. devenea, erau (peste tot), semăna, simțeam;
b. răsuflând, voia, să-(mi) vorbească, se strânsese;
c. coborau, a ocroti, voiau, să acopere;
d. să ferească, am simțit, ar fi scris, se iviră;
e. am auzit, se oglindesc, gândește-te, de căzut.
2. Elimină, din seriile de verbe incorecte din perspectiva cerinței formulate la exer-
cițiul anterior, pe acelea care nu se încadrează. Precizează motivul pentru care nu se
încadrează verbelor cu funcție de predicat verbal:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Selectează, din text, patru predicate verbale exprimate prin verbe la moduri pre-
dicative diferite. Precizează, între paranteze, modurile verbelor selectate:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
138
4. Transcrie două propoziții care au predicate nominale construite cu verbe copula-
tive diferite. Subliniază predicatele:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Selectează o structură din text în care predicatul verbal se exprimă prin interjec-
ție predicativă. Alcătuiește, apoi, un alt enunț în care predicatul să fie exprimat prin
interjecție predicativă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Numește părțile de vorbire prin care se exprimă numele predicativ din propozi-
ția: Cuvintele erau vătuite, fără răsunet, fără ecou, dar grave, clare. Indică un motiv
pentru care autorul textului a optat pentru o astfel de construcție. Rescrie enunțul, în-
locuind părțile de vorbire, astfel încât numele predicativ să fie exprimat prin cuvinte
cu aceeași valoare morfologică. Precizează o consecință a unei astfel de transformări.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
139
SUBIECTUL. SUBIECTUL EXPRIMAT ȘI SUBIECTUL
NEEXPRIMAT (SUBÎNłELES ȘI INCLUS)
Se dă textul:
Pescarul e un vânător. […] Ascult deci cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecu-
te vremi. Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş. Şi iluzia ador-
mită deodată se deşteaptă . […]
Peşti mai mici, somotei şi mrenuŃe* cad destul de obişnuit în cârlig. Însă pescarul
aşteaptă să i se zbată inima când a dat semn peştele cel mare de un kilogram, ori de
două, care bate unda* cu coada, se repede în adâncuri, luptă cu putere în elementul
lui şi isprăveşte prin a se supune, urmând obosit spre mal firul subŃire şi întins. […]
Grijile, preocupările, supărările şi durerile adorm. Te-ai apropiat de natura eter-
nă, care te-a luat în stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă. Ceru-i curat, soare-le-i
strălucit şi salcia-i prietinoasă. Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop.
Săgetează rândunele pe deasupra luciului. Libelule scânteiază pe oglinda apei.
(după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor)
*somotei şi mrenuŃe – specii de peşti de dimensiuni mici;
*undă – val.
2. Extrage o propoziție dezvoltată din text, al cărei subiect exprimat este multiplu.
Subliniază elementele care compun subiectul, precizând valoarea morfologică și cazul
acestora.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. Precizează tipul de subiect din propoziția: Ascult deci cu plăcere nişte minunate
isprăvi din trecute vremi.
____________________________________________________________________
4. Identifică predicatele aflate în enunțul de mai jos, pentru a stabili numărul pro-
pozițiilor și subliniază-le. Delimitează propozițiile și, pentru fiecare în parte, identifică
subiectul, stabilind felul acestuia. Te-ai apropiat de natura eternă, care te-a luat în
stăpânirea ei şi te ocroteşte ca o mamă.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
140
5. Găsește subiectele din enunțurile următoare. Subliniază-le. Stabilește felul lor.
Observă poziția subiectului față de predicat și formulează o observație în acest sens.
Construiește, apoi, patru propoziții, în care să valorifici observația legată de poziția
subiectului fața de predicatul unei propoziții.
Mi le istoriseşte cu tact şi cu blândeŃă bătrânul meu tovarăş.
Un cuc întârziat cântă pe celălalt Ńărm, într-un plop.
Săgetează rândunele pe deasupra luciului.
Libelule scânteiază pe oglinda apei.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
141
ACORDUL SUBIECTULUI
CU PREDICATUL
1. Completează spațiile punctate cu formele potrivite ale verbelor pentru a realiza
acordul predicatului cu subiectul:
a. Eu și el .............................. cu plăcere în vacanță la bunici. (a merge, indicativ,
prezent)
b. Bobocul, puiul de găină ................................. încă firele de iarbă (a rupe, indica-
tiv, imperfect, formă negativă)
c. O parte dintre elevii clasei ................................. tema pentru acasă. (a face, indi-
cativ, perfect compus, formă negativă)
d. Oricine dintre noi .............................. greși. (a putea, indicativ, prezent)
e. Nu nepoții, ci doar bunicul ........................ ziarul. (a citi, indicativ, prezent)
f. Mama sau tata ........................ vacanțele. (a plănui, indicativ, viitor I)
g. Tu și ea ........................ deseori în vizită. (a veni, indicativ, prezent)
143
SUBIECTUL ȘI PREDICATUL – EVALUARE
Se dă textul:
În cutia cu pălării vechi sta un urs, de catifea. Dacă nu era galben ca floarea-
soarelui, el ar fi fost fioros și podul întreg ar fi tremurat de frica lui. Aveam în pod doi
berbeci năpârliți, trei vaci fără picioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de
lemn și vopsit cu pensula verde. Dar ursul era galben și culoarea asta micșorează
seriozitatea lucrurilor, nu sperie pe nimeni și au luat-o florile pentru ele. Şi mai avea
ursul doi ochi de sticlă, care se uitau drept în tavan. Domnișoara cusătoreasă îmbră-
când ursul, din șase petice croite frumos, cred că s-a înșelat când a trebuit să-i puie și
ochii, greșind cutia ochilor de urs și luând dintr-altă cutie doi ochi de porumbel. Un
urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bunătate.
Ursul stătuse jos, în casă, doi ani întregi, și devenise atât de stricător, încât am
fost nevoit să-l pun deoparte, în singurătate, și el s-a trezit în cutia de pălării, numai
după ce începusem zadarnic fel de fel de mijloace de îndreptare. (...)
(după Tudor Arghezi, Hoțul)
1. (16p) Subliniază subiectele și predicatele din primele două enunțuri ale textului.
Indică felul lor și precizează părțile de vorbire prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
2. (19p) Pe baza enunțului: Aveam în pod doi berbeci năpârliți, trei vaci fără pi-
cioare și un armăsar, care sta în pod fiindcă era de lemn și vopsit cu pensula verde.
a. Subliniază predicatele, stabilind numărul propozițiilor. Delimitează propozițiile.
b. Stabilește tipul de predicat, indicând partea de vorbire prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
c. indică subiectul fiecărei propoziții, precizând tipul acestuia și partea de vorbire
prin care se exprimă:
____________________________________________________________________
144
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
3. (20p) Structura – Un urs se cere încruntat: ursul nostru din pod se uita cu bu-
nătate., conține două propoziții al căror subiect simplu este exprimat prin același cu-
vânt, substantivul comun urs. Realizează înlocuirea substantivului comun cu rol de
subiect simplu din al doilea enunț cu părțile de vorbire care au rol de substituți ai sub-
stantivului. Scrie enunțurile, luând în calcul posibilitatea unor modificări ce pot inter-
veni față de structura inițială a propoziției:
pronume personal ______________________________________________________
pronume posesiv _______________________________________________________
pronume demonstrativ __________________________________________________
numeral cardinal cu valoare substantivală ___________________________________
numeral ordinal cu valoare substantivală ____________________________________
145
ATRIBUTUL (ACTUALIZARE)
Se dă textul:
În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit; numai poiana ve-
ghează cu ochiul ei de foc. Câteodată, prin cununile întunecate […], vine o şoaptă
plină de mâhnire de departe, cine ştie de unde, apoi trece înainte, se mistuieşte în
noaptea frunzişurilor. În răstimpul de linişte, izvorăşte din adâncuri plângerea singu-
ratică şi duioasă a buhnei*, ca o chemare omenească; apoi o tresărire de-abia simŃi-
tă, o fâlfâire de aripi, un fior depărtat de frunzişuri. În ierburile umede […] porneşte
cârâitul înăbuşit al unui cristel*; după un răstimp o prepeliŃă Ńipă mai departe, alta
răspunde aproape de noi; un liliac trece ca un fulger negru prin roata rumănă* a lu-
minii. Adâncă, tăcerea se întinde iar; greierii Ńârâie monoton în liniştea mare; îngâ-
narea lor tristă izvorăşte din negura veacurilor. Şi iar vine o şoaptă plină de
mâhnire,de departe, pe cununile frunzişurilor, şi bătrânul codru oftează.
(după M. Sadoveanu, Cântecul de dragoste)
*buhna – s.c. – bufniță;
*cristel – s.c. – o pasăre puțin mai mare decât prepelița;
*rumănă – adj. – variantă a cuvântului rumen (rumenă) – roșiatică.
146
4. Extrage, din propozițiile subliniate în text, numai atributele exprimate prin sub-
stantive în cazul genitiv:
____________________________________________________________________
5. Transcrie două propoziții din text, în care atributele exprimate prin adjective să
fie plasate înainte și după elementul regent. Subliniază-le.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
6. Identifică atributele din structura: numai poiana veghează cu ochiul ei de foc.,
precizând partea de vorbire prin care se exprimă și cazul:
____________________________________________________________________
7. Indică valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului bătrânul din sec-
vența: bătrânul codru oftează. Motivează prezența articolului hotărât în componența
cuvântului. Alcătuiește un enunț în care să folosești cuvântul bătrânul cu altă valoare
morfologică, dar cu aceeași funcție sintactică precum în enunțul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
8. Stabilește valoarea morfologică și funcția sintactică ale cuvântului monoton din
propoziția: greierii Ńârâie monoton în liniştea mare. Alcătuiește o propoziție în care să
folosești cuvântul monoton cu valoare de adjectiv propriu-zis, cu funcție de atribut.
Precizează cazul adjectivului în propoziția alcătuită de tine.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. În propoziția: În noaptea lină de vară, un susur slab trece prin codrul adormit,
adjectivul propriu-zis slab îndeplinește funcția de atribut și este în cazul nominativ,
cazul substantivului determinat, un susur. Alcătuiește patru propoziții în care să folo-
sești adjectivul slab, în cazurile nominativ, acuzativ, dativ, genitiv. Atenție la acordul
adjectivului cu substantivul!
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Taie varianta incorectă, astfel încât să obții un enunț corect:
1. Nori suri/ surii împânzesc ținutul.
2. Aurii/ Auriii struguri s-au copt.
3. Negri/ Negrii corbi alungă rândunelele.
4. Cerul este acoperit de plumburiii/ plumburii nori.
5. Steluțe argintii/ argintiii se aprind pe cer.
6. Numele floarea-soarelui/ florii-soarelui este legat de o legendă.
7. Gustul perelor galben-aurii/ galbene-aurii îmi aduce aminte de copilărie.
147
ATRIBUTUL ADJECTIVAL
Se dă textul:
Brazii suri și neclintiți, cu trunchiuri netede și goale se ridicau până la înălțimi
uluitoare și amețitoare; iar din bolta ciuruită de umbra neagră-verde, alcătuită de
crengile lor îmbrățișate sus de tot, ca prin o sită deasă, se cerneau în liniștea largă a
pădurilor, picături de cer albastru. Fulgii aceia nestatornici de lumină aurie cădeau
peste ființa mea de pretutindeni. Privirea atrasă de adâncimea acestei păduri dese
descoperea un zid de umbră depărtat; ai fi zis că te afli sub o imensă boltă de templu
sprijinită de coloane nenumărate, din înălțimea căreia cu greu mai străbătea înlăun-
tru lumina cerului. Peste creștetul înalt al brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut.
Tăindu-se în frunza lor ascuțită, trimitea până în depărtare tânguioase și prelungi
glasuri de orgă.
(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului)
1. Notează, în dreptul fiecărui atribut exprimat prin adjectiv (propriu-zis sau prove-
nit din verb la participiu), extras din prima propoziție a textului, substantivul determi-
nat, precum și cazul acestuia:
suri _____________________________ neclintiți _________________________
netede ___________________________ goale ____________________________
uluitoare _________________________ amețitoare ________________________
Moment ortografic
Taie cu o linie formele greșite, pentru a obține enunțuri corecte:
1. Lucrarea unei colege a/ ale mele a fost premiată la concurs.
2. Copilul și părinții, în activitățile sale/ lor îmbină, în egală măsură, educa-
ția și divertismentul.
3. I-am împrumutat cartea aceleiași/ aceleeași colege.
4. I-am dat băiatului acela/ aceluia o pasă bună.
5. Părinții fetei aceleia/ aceea nu au participat la serbarea școlară.
6. Frații voștrii/ voștri au urmat aceeași/aceiași școală gimnazială.
149
ATRIBUTUL SUBSTANTIVAL
Se dă textul:
... A doua zi, […] când porțile ce străjuiau intrarea din câmp în ograda Floricăi se
închiseră, eu și Pisicuța apucarăm drumul muntelui... mi se păru că ceva ascuțit mă
înțeapă în suflet, lăsând în urmă râsul Magdei, seriozitatea Floricăi și stângăciile lui
Georges.[…]
Mersesem trei ceasuri fără oprire și atât eu cât și Pisicuța simțeam nevoie de
odihnă. […] Mă hotărâi a petrece ceasurile de odihnă […] în umbra adâncă de pe
malul Bistriței. […]
Ca prin o sită deasă, se cerneau, în liniștea largă a pădurilor, picături de cer al-
bastru. Fulgi nestatornici de lumină aurie cădeau peste mine de pretutindeni. Privirea
îmi fu atrasă de adâncimea pădurii dese, ce părea un zid de umbră depărtat; ai fi zis
că te afli sub o imensă boltă de templu sprijinită de coloane nenumărate, din înălți-
mea căreia cu greu mai străbătea înlăuntru lumina cerului. Peste creștetul înalt al
brazilor luneca vântul ca un râu nevăzut. Tăindu-se în frunza ascuțită, trimitea până
în depărtare glasuri tânguioase, triste, de orgă.
(după Calistrat Hogaș, În munții Neamțului)
4. Identifică atributele substantivale din ultimele două propoziții ale textului, preci-
zând cazurile acestora:
____________________________________________________________________
7. Alcătuiește două enunțuri, astfel încât substantivul frunza să fie atribut în cazul
acuzativ și în cazul genitiv:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Rescrie enunțurile, corectând toate greșelile:
1. Frunzele stejarilor, fagilor și mestecenilor au început să se înngălbenească.
_____________________________________________________________
2. Culoarea ouălelor păsărilor poate fi diferită.
_____________________________________________________________
151
ATRIBUTUL PRONOMINAL.
ATRIBUTUL ADVERBIAL
Se dă textul:
Soarele scăpăta spre apus şi umbra lungă a muntelui […] înainta încet pe valea de
dincolo, înspre munŃii dimpotrivă, trăgând pe pământ o nesfârşită şi capriŃioasă linie.
Dâra ei frântă părea tivită cu lumină. Peste înălŃimile din împrejur, frământate de văi
adânci, […] se întindea feeric şi fără sfârşit o reŃea imensă şi fin Ńesută din flăcările
roşietice ale apusului. Urmele acestuia se risipeau. Un vânt alene legăna molatic coa-
mele despletite şi plângătoare ale mesteacănilor blonzi. Trunchiurile lor păreau de ar-
gint. În iarba înaltă şi de un verde gingaş, suflarea lui săpa unde agale şi înflorite.
(după Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte)
1. Identifică atributul pronominal din propoziția: Dâra ei frântă părea tivită cu lu-
mină. Precizează tipul pronumelui prin care se exprimă și cazul acestuia:
____________________________________________________________________
5. Modifică enunțul: umbra lungă a muntelui […] înainta încet, înlocuind atributul
substantival cu atribute pronominale exprimate prin pronume posesiv și pronume de-
monstrativ de apropiere.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
152
6. Alcătuiește două propoziții în care să folosești pronumele demonstrativ de iden-
titate, cu funcție de atribut pronominal în cazul genitiv. Vei avea în vedere realizarea
acestor funcții prin modalități diferite de expresie – fără prepoziție/ însoțit de prepozi-
ție specifică:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Completează spațiile punctate cu atribute pronominale și adverbiale pe care
le consideri potrivite contextului
a. Pictorul a surprins în tablourile ............ esența peisajului.
b. Prietena mea mi-a împărtășit o parte dintre planurile ...............
c. Costumele creează, prin croiala ............., imaginea vremurilor trecute.
d. A ascultat sfaturile tatălui. Sugestiile .................. s-au dovedit prețioase.
e. Aceștia erau mai familiarizați cu discuțiile ............... decât cu ale
.......................
f. Discursul .................... se diferențiază cu mult de al...........................
g. Problemele alor ...................... sunt asemănătoare cu cele ale
......................
h. Mersul ............ relaxează.
i. Din teiul de ............. cad flori cu miros îmbătător.
j. Călătorii s-au înghesuit la ușa din ..............
k. Iernile de .............. nu mai au zăpezile de ..................
l. Grija zilei de .................... o au părinții.
m. În zilele de .......................... copiii nu mergeau la școală.
n. Excursiile în .................. .i-au sporit universul cultural
o. În vremurile de ................ existau boieri și voievozi.
p. În zilele de ...................... folosim foarte mult tehnologia.
153
ATRIBUTUL. EVALUARE
Se dă textul:
4. (6p) Stabilește tipul atributelor din enunțul: Omul de azi nu mai întrebuinŃează
aceste însuşiri pentru agonisirea hranei.
____________________________________________________________________
6. (9p) Identifică toate atributele din structura: … îmi apăreau în cantităŃi impresi-
onante vânaturile pământului paradisiac de odinioară, notând felul lor și precizând,
acolo unde se poate, cazul părții de vorbire:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. (9p) Transcrie:
a. Propoziția care conține două atribute adverbiale. Subliniază-le.
____________________________________________________________________
b. O propoziție care conține trei atribute exprimate prin părți diferite de vorbire.
Subliniază-le.
____________________________________________________________________
6. Pronumele personal, persoana întâi, numărul plural, noi, are forme neaccentuate
omonime pentru cazurile acuzativ și dativ.
a. Alcătuiește două propoziții în care să folosești aceste forme cu funcție de com-
plement:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
b. Folosește alte două forme omonime ale pronumelor personale, în cazurile dativ
și acuzativ, cu funcție sintactică de complement:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
7. Selectează, din text, două structuri în care complementul se exprimă prin adverb
și prin adverb însoțit de prepoziție. Subliniază complementele exprimate astfel:
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Explică rolul cratimei în fiecare dintre structurile indicate:
1. M-a dus tata de mână.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
2. Iar am să-ți vorbesc.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
3. Văzându-ne, a zâmbit.
_____________________________________________________________
_____________________________________________________________
157
COMPLEMENTELE CIRCUMSTANłIALE.
COMPLEMENTUL CIRCUMSTANłIAL DE LOC
1. Subliniază complementele circumstanțiale de loc din enunțurile următoare, indi-
când partea de vorbire prin care se exprimă:
a. Şi într-adevăr, în bucătărie, baba era stăpână peste tot ce era înăuntru. (Ionel
Teodoreanu, La Medeleni) _______________________________________________
b. Dintr-acolo, căldura se revărsă parfumată. (Ionel Teodoreanu, La Medeleni)
____________________________________________________________________
c. Când venea tata de la pădure, din Dumesnicu, înghețat de frig și plin de promoroa-
că, noi îl speriam. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) _______________________
d. ...noi scoteam mâțele […] și le șmotream dinaintea lui. (Ion Creangă, Amintiri din
copilărie) ____________________________________________________________
e. Şi în adevăr, vrăbiile se duseseră după mălai înspre dânsa. (I.Al. Brătescu Voineşti,
NiculăiŃă Minciună) ____________________________________________________
f. Miile de păsări şi de animale trăiau o viaŃă neînfrânată şi, dedesubtul acestora, în
apa fierbinte, în mâlul cald, era altă viaŃă – a gângăniilor. (după Mihail Sadoveanu,
łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________
g. Lângă ai noştri pluteau şi vâsleau lebedele şi cormoranii. (după Mihail Sadoveanu,
łara de dincolo de negură/ Mirajul) _______________________________________
h. Acesta eliberă firimitura tremurând între două plăci ciobite şi se ascunse între
acestea. (după Adina Popescu, Călătorie prin cămară)_________________________
i. Vântul, jucându-se cu un nouraş deasupra blocului, râdea cu lacrimi. (Mircea
Sântimbreanu, Melcul mincinos) __________________________________________
j. Deasupra noastră izbucni gaia […], apoi căzu vâjâind […], asupra prăzii. (M.
Sadoveanu, Pasaj de raŃe, sara) ___________________________________________
158
b. Explică utilizarea virgulelor în acest enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege varianta corectă:
subt/ sub
pretutindeni/ pretutindenea
dedesubt/ dedesupt
alăturea/ alături
dupe/ după
159
COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANȚIAL DE TIMP
1. Extrage complementele circumstanțiale de timp din următoarele enunțuri, preci-
zând părțile de vorbire prin care se exprimă:
a. Când îl văzu iar, ieşi în drum. (Ion Agârbiceanu, Întâiul drum)
____________________________________________________________________
b. Îmi vine mie aşa într-o zi gust de vânat. (Mihail Sadoveanu, Maică-mea era ma-
re farmazoană)
____________________________________________________________________
c. Pe-atunci, uliŃele de astăzi erau ale pământului şi se numeau brazde şi frăŃeşte
vieŃuiau, rodind. (Ionel Teodoreanu, Ulița copilăriei)
____________________________________________________________________
d. După un ceas ieșirăm deasupra Cerbului. (Emil Gârleanu Nucul lui Odobac)
____________________________________________________________________
e. A doua zi m-am jucat, ca de obicei. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
f. Peste puŃin veni în fugă slujnica noastră, mătuşa Smaranda. (Emil Gârleanu,
Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
g. Atunci se petrecu ceva groaznic. (Emil Gârleanu, Cea dintâi durere)
____________________________________________________________________
h. …căci numai la dansul şi încă la vro două locuri din sat era câte un cireș văra-
tic, care se cocea-pălea de Duminica Mare. (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
____________________________________________________________________
160
3. Se dă enunțul:
Odată, vara, […] mă furișez din casă și mă duc ziua, în amiaza mare, la moş Vasi-
le, fratele tatei cel mai mare, să fur nişte cireşe. (după Ion Creangă, Amintiri din copi-
lărie)
a. subliniază complementele circumstanțiale de timp;
b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-
le circumstanțiale de timp;
____________________________________________________________________
c. alcătuiește două enunțuri în care să folosești cuvintele vara și ziua cu altă valoa-
re morfologică decât cea din textul suport; precizează valoarea morfologică și pe cea
sintactică;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. folosind prepoziții specifice cazului acuzativ, utilizează cuvintele vara și ziua cu
valoarea morfologică indicată la punctul c., cu funcție sintactică de complement cir-
cumstanțial de timp;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
e. explică folosirea primelor două virgule în enunțul dat.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Taie cu o linie varianta greșită
I-ar/ Iar vine pe la noi.
Odată/ O dată trăiau zmei și zâne.
Întotdeauna/ În tot de-a una vei găsi sprijin în casa părintească.
Une ori/ Uneori nu alegem cum ar trebui.
Câteodată/ Câte o dată visăm cu ochii deschiși.
161
COMPLEMENTUL
CIRCUMSTANłIAL DE MOD
1. Subliniază complementele circumstanțiale de mod din următoarele enunțuri.
Precizează, pentru fiecare situație, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și
cuvântul determinat:
a. S-a adresat judecătorului cu încredere.
____________________________________________________________________
b. Țăranii învârt hora cu foc.
____________________________________________________________________
c. Se comportă conform protocolului.
____________________________________________________________________
d. Se poartă asemenea mie.
____________________________________________________________________
e. A obținut rezultate mulțumitoare grație acestora.
____________________________________________________________________
f. A urcat pe prima poziție mulțumită celor doi.
____________________________________________________________________
g. Nu s-a străduit asemenea celui de-al doilea.
____________________________________________________________________
h. I s-au asigurat toate condițiile mulțumită alor săi.
____________________________________________________________________
i. De ceva vreme, se comportă bărbătește.
____________________________________________________________________
2. Se dă textul:
Ascult cu plăcere nişte minunate isprăvi din trecute vremi, pe care mi le istoriseşte
cu tact, cu blândeŃe bătrânul meu tovarăş. (după Mihail Sadoveanu, ÎmpărăŃia apelor)
a. subliniază complementele circumstanțiale de mod;
b. precizează valoarea morfologică a cuvintelor prin care se exprimă complemente-
le și cazul acestora;
c. explică prezența ultimei virgule din enunț.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
162
4. Pe baza textului: priveşte ascuŃit, vorbeşte limpede şi calcă apăsat. (Emil Gâr-
leanu, Nucul lui Odobac):
a. subliniază complementele circumstanțiale de mod;
b. notează cuvintele determinate de acestea, precum și partea de vorbire prin care
se exprimă;
____________________________________________________________________
c. alcătuiește trei enunțuri în care să folosești cuvintele cu altă valoare morfologică,
precizând funcția sintactică și cuvintele determinate;
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
d. realizează o observație în privința funcțiilor sintactice și a determinanților por-
nind de la contextele date și create.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. În enunțul: Când se opreşte să se uite la om, îşi îndreaptă şalele, care trosnesc
ca un vreasc. (Emil Gârleanu, Nucul lui Odobac) complementul circumstanțial de
mod este exprimat prin substantiv în cazul acuzativ. Transcrie enunțul, realizând mo-
dificările necesare, astfel încât complementul circumstanțial de mod să fie exprimat
prin substantiv în cazul dativ.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Alege varianta corectă:
Se comportă alt fel/ altfel.
Grupul se împarte asemene/ asemenea celuilalt.
Nu a învățat deloc/ de loc.
Întradevăr/ Într-adevăr, lucrurile s-au schimbat.
163
COMPLEMENTELE NECIRCUMSTANłIALE.
COMPLEMENTUL DIRECT
Se dă textul:
Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi amical. Cu
Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine duduia Lizuca.
— Patrocle, îi zice ea, eu știu că ești un cățel vrednic și viteaz, dar ce ne-om face
noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acum ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și
s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul, toaca sună și bunicii ne caută și
ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru ca n-am luat cuțit de-acasă.
(Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
2. Identifică, în primul enunț al textului, un alt complement direct în afara celui ex-
primat prin substantiv comun. Indică partea de vorbire prin care se exprimă. Transcrie,
din text, un enunț în care se folosește același cuvânt, cu altă valoare morfologică.
Precizeaz-o.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
5. Explică rolul complementului direct -o, exprimat prin pronume personal, formă
neaccentuată, persoana a treia, număr singular, gen feminin, folosit în structura: Acum
ar fi bine să cioplim o toacă de lemn de tei și s-o aninăm într-un vârf de copac.
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Scrie enunțurile de mai jos, respectând regulile de ortografie:
1. La văzut oferindule flori și bomboane.
_____________________________________________________________
2. A mâncato pe toată, mirosindo, savurândo.
_____________________________________________________________
3. No cunoștea de prea multă vreme.
_____________________________________________________________
4. Deșil citise de două ori, nul înțelesese pe deplin.
_____________________________________________________________
5. Nu sau gândit niciodată de cei tot ceartă.
_____________________________________________________________
6. Au înțeles de cei tot laudă pe ce-i doi.
_____________________________________________________________
165
COMPLEMENTUL INDIRECT
1. Subliniază complementele indirecte din enunțurile următoare. Stabilește, pentru
fiecare, partea de vorbire prin care se exprimă, precum și cazul:
a. Prin ușoara întunecime vioaie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi ami-
cal. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
____________________________________________________________________
b. Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava
minunată)
____________________________________________________________________
c. Am avut atuncea pentru ea sentimente obscure de duşmănie. […] (Mihail
Sadoveanu, Maică-mea era mare farmazoană)
____________________________________________________________________
d. E cu putință ca rabinii bisericii noastre să fi putut porunci sângelui să circule
mai încet, inimii să bată mai rar, și naturii să ceară mai puțin? (C. Hogaş, Pe drumuri
de munte)
____________________________________________________________________
e. Dacă aş avea numărul meu la căsuŃă, poştaşul mi-ar aduce veştile acasă.
(Mircea Sântimbreanu, Melcul mincinos)
____________________________________________________________________
f. Se-nțelege, răspunse Patrocle, fără cuŃit nu facem nicio ispravă. (Mihail
Sadoveanu, Dumbrava minunată)
____________________________________________________________________
2. Se dă enunțul:
Apropiindu-se de lumina licuriciului, cunoscu ce se afla lângă o scorbură de răchi-
tă bătrână. (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată)
a. Precizează complementele indirecte din enunțul dat, precum și cuvântul determinat.
____________________________________________________________________
b. Stabilește valoarea morfologică a cuvântului determinat. Observă forma acestu-
ia. Precizează, pentru fiecare situație identificată, numele formei.
____________________________________________________________________
Moment ortografic
Rescrie enunțurile următoare, având în vedere normele limbii literare:
1. I-a dat cartea la primul venit.
_____________________________________________________________
2. Anul acesta a fost momentul prielnic la recolte.
_____________________________________________________________
3. Am văzut la el trăsături potrivite la acela care vrea să reușească.
_____________________________________________________________
4. Ea i-a adresat la colegul de bancă întrebarea.
_____________________________________________________________
5. Părinții iau recomandat această carte.
_____________________________________________________________
6. Î-ți place mai mult matematica?
_____________________________________________________________
7. Ție dor de bunici.
_____________________________________________________________
167
COMPLEMENTUL. EVALUARE
Se dă textul:
Cine a văzut satul în toamnă, ori chiar cu două săptămâni înainte de Crăciun, nu
l-ar mai cunoaşte: e un sat străin. […]
Odată cu încetarea ninsorii, s-a înseninat şi s-a pus pe un pui de ger să li se li-
pească degetele pe clanŃa de fier a uşii. Intrau curând în casă tropotind din cizmuliŃe-
le tivite la tureac, sus, cu piele roşie, şi cărora în sat li se spune: călŃuni. Numai
fetiŃele purtau cizmuliŃe.
Cerul se înălŃase tare deasupra satului, şi din hoarnele ce ieşeau prin acoperişuri-
le albe se înălŃau suluri drepte de fum. Nu mişca nimic în văzduh. Vânturile, după ce
spulberară zăpada, ridicând troiene lungi şi înalte, ca nişte întărituri ale iernii, se
mistuiră undeva după orizont. […]
Apoi frigul se slobozi binişor şi oamenii, scoŃând săniile de sub adăpostul şoproa-
nelor, începură să le încarce cu gunoi.
(Ion Agârbiceanu, La săniuş)
169
MODELE DE TEZE
Lucrare semestrială (I)
Se dă textul:
4. Transcrie din text trei cuvinte care s-au format prin conversiune (schimbarea va-
lorii gramaticale). (6p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
170
5. Stabileşte numărul de litere şi de sunete corespunzătoare cuvintelor: deschidea,
ceata. (6p)
____________________________________________________________________
B. Literatură română
7. Stabileşte sursa de inspiraŃie (universul) corespunzătoare textului suport. Moti-
vează afirmaŃia, selectând din text patru cuvinte potrivite. (7p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
9. Notează câte un cuvânt/ structură preluată din text, care să evidenŃieze indici de
timp şi de spaŃiu. (4p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
10. Consideră că fragmentul dat reprezintă expoziŃiunea unui text narativ. Redac-
tează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să prezinŃi o întâmplare pornind de la
sugestiile textului şi propunând intriga, desfăşurarea acŃiunii, punctul culminant şi
deznodământul. PoŃi păstra titlul dat de autor sau poŃi propune unul mai expresiv. În
compunerea ta vei avea în vedere: (32p)
• înlănŃuirea logică a etapelor menŃionate;
• impunerea unui ritm alert evenimentelor, orientate spre situaŃia finală;
• includerea în naraŃiunea ta a cel puțin două personaje care participă la o situaŃie
dialogată;
• originalitatea viziunii personale.
NOTĂ: Vei primi 16p pentru conŃinut, iar pentru redactare se acordă 16p,
numai în condiŃiile încadrării în limita de spaŃiu indicată. (unitatea compoziŃiei –
3p; coerenŃa textului – 3p; originalitatea/ stilul – 2p; ortografie –3p; punctuaŃie – 3p;
aşezare în pagină şi lizibilitate – 2p;)
Aştept primăvara
În această zi.
Aş vrea să pot auzi
Cum naşte ziua şi cum scade seara.
Pe sub pământul cel bun
a-nceput urcuşul
şi-adâncul avânt.
Doi greieri îşi caută noul arcuş.
Visul e-aproape,
Fă-i numai semn,
Calător pe pământ şi pe ape,
În corăbii şi care de lemn.
(după Magda Isanos, Visul e-aproape)
Se cere:
A. Limba română
1. Precizează sensul contextual al cuvântului care, precum şi valoarea morfologică
pe care o are. Alcătuieşte un enunŃ în care sa foloseşti cuvântul care cu altă valoare
morfologică şi precizează, între paranteze, sensul. (12p)
____________________________________________________________________
____________________________________________________________________
172
B. Literatură
1. Notează un semn al sosirii primăverii, surprins în a doua strofă. (5p)
____________________________________________________________________
2. Transcrie, din prima strofă, o structură care conŃine o imagine auditivă. (5p)
____________________________________________________________________
173