Infrastructura calității și securitate industrială

Scopul general: 
Promovarea politicii statului  în domeniul protecției consumatorilor și supravegherii pieței, inclusiv
supravegherea  metrologică, reglementării tehnice și evaluării conformității prin monitorizarea
procesului de elaborare și implementare a politicilor  din acest domeniu, în scopul realizării optime a
obiectivelor ministerului în domeniul respectiv.
 
Sarcinile de bază:
 
1.Elaborarea și promovarea documentelor de politici și a proiectelor de acte legislative și normative
în domeniul supravegherii pieței, inclusiv supravegherea metrologică;
2.Elaborarea Programului general anual de supraveghere a pieței în baza programelor sectoriale
anuale și evaluarea rezultatelor activităților desfășurate de autoritățile de supraveghere a pieței și a
efectelor acestor activități pe piață;
3.Participarea la coordonarea schimbului de informații între autoritățile de supraveghere a pieței și
organul vamal prin sistemele informaționale;
4.Participarea la activitățile de instruire ce țin de activitatea de supraveghere a pieței;
5.Monitorizarea activităților de supraveghere a pieței desfășurate de autoritățile de supraveghere a
pieței.
Cunoştinţe:
 Cunoașterea legislației în domeniul standardizării, metrologiei, reglementării tehnice,
evaluării conformității, supravegherii pieței, protecției consumatorilor;
 Cunoașterea perspectivelor dezvoltării domeniilor infrastructurii calității, protecției
consumatorilor și supravegherii pieței;
 Cunoașterea  legislației în vigoare, direcțiilor  generale de dezvoltare a sistemului
infrastructurii calității, protecției consumatorilor și securității industriale;
 Cunoașterea metodologiei și practicii de standardizare, de metrologie, reglementării tehnice,
evaluării conformității, supravegherii pieței, protecției consumatorilor și securității industriale la
nivel internațional și european;
 Cunoaşterea unei limbi de circulație internațională la nivel B1;
 Abilităţi de utilizare a computerului: Word, Excel, Power Point, Internet.
  
 Abilităţi: - de lucru cu informația, de a planifica activitatea,  de organizare, analiză și sinteză,
elaborare a documentelor, argumentare, prezentare,, instruire, mobilizare de sine, aplanare de
conflicte, comunicare eficientă;
Atitudini/comportamente: respect față de oameni, spirit de inițiativă, diplomație, creativitate,
flexibilitate, disciplină,  responsabilitate, rezistență la efort și stres, tendință spre dezvoltare
profesională continuă.
 Acte normative în domeniul serviciului public
Legea nr. 158 –XVI/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public
Legea nr. 25-XVI/2008 privind Codul de conduită a funcționarului public
Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
Legea nr.239-XVI / 2008 privind transparenţa în procesul decizional
Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;
Legea nr.982/ 2000 privind accesul la informaţie;
Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice;
Legea nr.271-XVI/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice
Hotărârea Guvernului nr.1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018
privind sistemul  unitar de salarizare în sectorul bugetar
 Acte normative în domeniul administrației publice centrale
 Legea nr. 136 /2017 cu privire la Guvern;
Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative;
Legea nr.98 /2012 privind administrația publică centrală de specialitate;
Hotărârea Guvernului nr.595/2017 pentru aprobarea Structurii-tip a Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea ministerului;
Hotărârea Guvernului nr.33/2007 ,,Cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de
documentele de politici”;
Hotărârea Guvernului nr.23/2019 cu privire la aprobarea Metodologiei de analiză a impactului în
procesul de fundamentare a proiectelor de acte normative;
Hotărârea Guvernului nr.690/2017 cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și
Infrastructurii;
 Acte normative în domeniul de specialitate
Legea nr. 420-XVI din 22 decembrie 2006 privind activitatea de reglementare tehnică;
Legea nr. 422-XVI din 22 decembrie 2006 privind securitatea generală a produselor;
Legea nr. 116 din 18.05.2012 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase
Legea nr. 7 din 26 februarie 2016 privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea
produselor nealimentare
Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător

 Acte normative în domeniul serviciului public

Legea nr. 158 –XVI/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcționarului public

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege transpune art. 3 alin. (1) lit. (a), (b) și (d) din Directiva
2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului
egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau de origine etnică,
publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene L 180 din 19 iulie 2000.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul şi scopul legii
(1) Prezenta lege reglementează regimul general al funcţiei publice, statutul
funcţionarului public, raporturile juridice dintre funcţionarii publici şi autorităţile
publice (în cele ce urmează – raporturi de serviciu), precum şi alte raporturi ce decurg
din acestea.
(2) Scopul prezentei legi constă în asigurarea realizării unui serviciu public
stabil, profesionist, imparţial, transparent şi eficient în interesul societăţii şi al statului.
Articolul 2. Noţiuni de bază
În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:
serviciu public – activitate de interes public, organizată şi desfăşurată de către o
autoritate publică;
 autoritate publică – orice structură organizatorică sau organ, instituite prin lege
sau printr-un alt act normativ, care acţionează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public; 
funcţie publică – ansamblul atribuţiilor şi obligaţiilor stabilite în temeiul legii în
scopul realizării prerogativelor de putere publică;
funcţionar public – persoană fizică numită, în condiţiile prezentei legi, într-o
funcţie publică;
funcţie de demnitate publică – funcţie publică ce se ocupă prin mandat obţinut
direct în urma alegerilor organizate sau, indirect, prin numire în condiţiile legii;
funcţie publică vacantă – funcţie publică liberă, fără titular;
funcţie publică temporar vacantă – funcţie publică cu al cărei titular au fost
suspendate raporturile de serviciu sau al cărei titular a fost detaşat ori, după caz, asigură
interimatul unei funcţii publice de conducere;
administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici – ansamblul
activităţilor necesare implementării procedurilor de planificare a resurselor umane, de
încadrare, dezvoltare profesională, remunerare şi evaluare a performanţelor
profesionale ale funcţionarilor publici, precum şi altor politici şi proceduri de personal
în vederea realizării optime a misiunii şi obiectivelor strategice ale autorităţii publice.
Articolul 3. Activităţile care implică exercitarea 
                    prerogativelor de putere publică
Activităţile desfăşurate de funcţionarii publici, care implică exercitarea
prerogativelor de putere publică, sînt:
a) elaborarea şi coordonarea elaborării documentelor de politici; 
b) elaborarea proiectelor de acte legislative şi normative, precum şi altor
reglementări specifice autorităţii publice;
c) punerea în executare a actelor legislative şi normative;
d) elaborarea actelor administrative privind aplicarea şi executarea actelor
legislative şi normative, necesare pentru realizarea competenţei autorităţii publice;
e) controlul şi auditul public intern şi extern; 
f) gestionarea resurselor umane în serviciul public;
g) planificarea, gestionarea şi controlul resurselor financiare publice; 
h) administrarea fiscală; 
i) reprezentarea intereselor autorităţii publice, în care funcţionarul public îşi
desfăşoară activitatea, în raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept
public sau privat, din ţară şi străinătate, inclusiv reprezentarea în justiţie, în limita
competenţelor stabilite.
Articolul 4. Sfera de aplicare a prezentei legi
(1) Prevederile prezentei legi se aplică funcţionarilor publici din autorităţile
publice specificate în anexa nr.1.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică funcţionarilor publici cu statut special
(colaboratorilor serviciului diplomatic, serviciului vamal, ai organelor apărării, de
prevenire şi combatere a corupţiei, securităţii naţionale şi ordinii publice, altor categorii
stabilite prin lege) în partea care nu este reglementată prin legi speciale.
(3) Prevederile prezentei legi nu se aplică:
a) persoanelor ce exercită funcţii de demnitate publică;
b) personalului încadrat, pe baza încrederii personale, în cabinetul persoanelor
ce exercită funcţii de demnitate publică; 
 c) personalului din autorităţile publice care desfăşoară activităţi auxiliare de
secretariat, protocol, administrative, de administrare a sistemelor informaţionale,
inclusiv de introducere şi prelucrare a informaţiei ce asigură funcţionarea autorităţii
publice; 
c1) personalului angajat pe o durată determinată din contul veniturilor
suplimentare şi al altor surse;
d) altor categorii de personal care nu desfăşoară activităţi ce implică exercitarea
prerogativelor de putere publică.
Articolul 5. Principiile fundamentale ale serviciului public
Serviciul public se bazează pe principiile egalității și nondiscriminării legalităţii,
profesionalismului, transparenţei, imparţialităţii, independenţei, responsabilităţii,
stabilităţii şi loialităţii.
Capitolul II
INSTITUIREA ŞI CLASIFICAREA FUNCŢIILOR PUBLICE.
 CATEGORIILE DE FUNCŢIONARI PUBLICI
Articolul 6. Instituirea funcţiilor publice
Funcţiile publice se instituie în temeiul actelor Parlamentului, Preşedintelui
Republicii Moldova, Guvernului şi ale altor autorităţi publice, emise în limitele
competenţei lor, stabilite de Constituţie şi de alte legi.
Articolul 7. Clasificarea funcţiilor publice
(1) Conform nivelului atribuţiilor titularului, funcţiile publice se clasifică în
următoarele categorii: 
a) funcţii publice de conducere de nivel superior; 
b) funcţii publice de conducere; 
c) funcţii publice de execuţie. 
(2) În raport cu complexitatea şi natura sarcinilor, cu nivelul de importanţă şi
responsabilitate, fiecare categorie de funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în
Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat de Parlament.
Articolul 8. Funcţionarii publici de conducere 
                    de nivel superior
(1) Funcţionarii publici de conducere de nivel superior realizează managementul
nivelului superior în autorităţile publice.
(2) Categoria funcţionarilor publici de conducere de nivel superior include
persoanele care sînt numite în una din următoarele funcţii publice de conducere de nivel
superior:
c) secretar general adjunct al Guvernului, secretar general al ministerului,
adjunct al conducătorului autorității administrative;
[Art.8 al.(2), lit.с) în redacția LP63 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19
art.277; în vigoare 12.07.19]
d) conducător şi adjunct al conducătorului aparatului autorităţii publice
(Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii,
Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Consiliul Superior al Procurorilor,
Procuratura Generală, Curtea de Conturi, Centrul Naţional Anticorupţie, Oficiul
Avocatului Poporului).
(3) Ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior vacante se face
prin concurs.
 (4) Pentru a ocupa o funcţie publică de conducere de nivel superior, persoana
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele cerinţe:
a) să respecte condiţiile prevăzute la art.27; 
b) să aibă studii superioare, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
c) să aibă cel puţin 5 ani vechime în specialitatea/profilul funcţiei publice
respective;
d) să aibă experienţă managerială de cel puţin 2 ani.
(5) Numirea în funcţie a funcţionarilor publici de conducere de nivel superior,
modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu se fac, în condiţiile legii,
de către:
a) Guvern, pentru funcţiile publice specificate la alin.(2) lit.c);
b) conducătorii autorităţilor publice respective, pentru funcţiile publice
specificate la alin.(2) lit.d).
(6) Pentru ocuparea prin concurs a funcţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se
instituie o comisie permanentă/comisii permanente formată/formate din 7 membri,
reprezentanți ai societății civile și specialiști cu activitate şi experiență remarcabilă în
administraţia publică, desemnați de către Guvern. Ședințele comisiei/comisiilor de
desfășurare a concursului se transmit în direct prin intermediul mijloacelor de
informare în masă, iar procesele-verbale se publică pe pagina web oficială a autorității
publice respective.
[Art.8 al.(6) în redacția LP63 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19 art.277; în
vigoare 12.07.19]
 (7) Structura, criteriile de desemnare a membrilor, atribuţiile şi modul de
organizare şi funcţionare a comisiei menţionate la alin.(6) se aprobă de Guvern în
condiţiile prezentei legi.
(8) Pentru ocuparea prin concurs a funcţiilor prevăzute la alin.(2) lit.d) se
instituie comisii de concurs conform prevederilor actelor normative adoptate de
autorităţile publice respective.
Articolul 9. Funcţionarii publici de conducere
(1) Categoria funcţionarilor publici de conducere include persoanele numite, în
condiţiile prezentei legi, în una din următoarele funcţii publice de conducere:
a) conducător şi adjunct al conducătorului organului din subordinea
ministerelor şi altor autorităţi administrative;
b) conducător şi adjunct al conducătorului subdiviziunii interne a autorităţii
publice;
c) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului desconcentrat al
autorităţii publice;
[Art.9 al.(1), lit.c1) abrogată prin LP63 din 05.07.19, MO223-229/12.07.19
art.277; în vigoare 12.07.19]
g) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului descentralizat, organizat
în unitatea administrativ-teritorială şi în unitatea teritorială autonomă cu statut special;
h) secretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului),
raionului şi secretar al preturii;
j) şef al secretariatului instanţei judecătoreşti;
j1) şef adjunct al secretariatului Judecătoriei Chişinău;
k) şef al Aparatului Comisiei Electorale Centrale;
l) custode principal de fonduri.
 (2) Funcţionarii publici de conducere organizează, coordonează, îndrumă şi
controlează activităţile specificate la art.3 sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic
superior sau a unei persoane ce exercită funcţie de demnitate publică.
Articolul 10. Funcţionarii publici de execuţie
Categoria funcţionarilor publici de execuţie include persoanele numite, în
condiţiile prezentei legi, în alte funcţii publice decît cele prevăzute la art.8 şi 9. 
Capitolul III
MANAGEMENTUL FUNCŢIEI PUBLICE 
ŞI AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Articolul 11. Competenţa Guvernului
Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici este de competenţa
Guvernului.
Articolul 12. Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor
                      publici în cadrul autorităţii publice
(1) Autorităţile publice asigură administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor
publici. 
(2) Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici se organizează şi se
realizează  prin intermediul subdiviziunii resurse umane.
(3) Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a subdiviziunii resurse
umane din autoritatea publică se aprobă de Guvern.
Articolul 13. Evidenţa funcţiilor publice şi 
                       a funcţionarilor publici 
(1) Evidenţa la nivel naţional a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici se
efectuează prin administrarea registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici şi
a dosarelor personale ale funcţionarilor publici.
(2) Fiecare autoritate publică are obligaţia să transmită Guvernului, la cerere,
toate datele necesare realizării atribuţiilor sale ce decurg din prezenta lege.
(3) În cazul intervenirii unor schimbări în raporturile de serviciu, autoritatea
publică, în termen de 10 zile lucrătoare, este obligată să comunice acest fapt Guvernului.
(4) Modalitatea de administrare a datelor şi de transmitere a lor către Guvern,
categoriile de persoane care au acces la evidenţa naţională, structura şi conţinutul
registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici se aprobă de Guvern.
(5) Pentru fiecare funcţionar public, autorităţile publice întocmesc dosar
personal. Dosarul personal conţine informaţii despre funcţionarul public şi despre
modul în care acesta îşi exercită atribuţiile. 
(6) Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa funcţiilor publice şi a
funcţionarilor publici, precum şi la dosarul personal al funcţionarului public, au
obligaţia, în condiţiile legii, de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal.
(7) Pentru încălcarea prohibiţiei prevăzută la alin.(6), persoanele respective
răspund în condiţiile legii.
CAPITOLUL IV
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC.
INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RESTRICŢII
Secţiunea 1. Drepturile funcţionarului public
Articolul 14. Drepturile generale ale funcţionarului 
                      public
Funcţionarul public are următoarele drepturi generale:
 a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale;
b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară
de la alte autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul
de proprietate şi forma lor juridică de organizare;
c) să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;
d) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă de natură să-i
ocrotească sănătatea şi integritatea fizică şi psihică, precum şi de un salariu
corespunzător complexităţii atribuţiilor funcţiei;
e) să se adreseze Guvernului asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei
referitoare la funcţia publică şi la statutul funcţionarului public, cu excepţia
funcţionarilor publici care activează în cadrul autorităţilor publice indicate la art.8 alin.
(2) lit.d), care sînt în drept să se adreseze conducătorilor autorităţilor publice respective;
f) să beneficieze de stabilitate în funcţia publică deţinută, precum şi de dreptul
de a fi promovat într-o funcţie publică superioară;
g) să beneficieze de egalitate de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei în
ceea ce priveşte accesul la încadrare în funcţia publică, la procesul de dezvoltare
profesională continuă şi la promovarea în funcţie.
Articolul 15. Dreptul la opinie al funcţionarului public
(1) Dreptul la opinie al funcţionarului public este garantat.
(2) Funcţionarul public poate exprima opinia oficială a autorităţii publice numai
dacă este abilitat în acest sens, conform procedurilor stabilite.
(3) Funcţionarul public poate participa la activităţi sau dezbateri publice, avînd
obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere
oficial al autorităţii publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.
(4) În timpul exercitării atribuţiilor, funcţionarul public se va abţine de la
exprimarea sau manifestarea publică a preferinţelor politice şi favorizarea vreunui
partid politic sau vreunei organizaţii social-politice.
Articolul 16. Apartenenţa la partide şi la alte organizaţii 
                     social-politice 
Funcţionarii publici pot avea calitatea de membru al partidelor politice sau
organizaţiilor social-politice legal constituite, cu excepţiile prevăzute de lege.
Articolul 17. Dreptul de a întemeia şi de a se afilia 
                       la sindicate şi alte organizaţii 
(1) Dreptul funcţionarilor publici la asociere în sindicate este garantat.
(2) Funcţionarii publici pot, în mod liber, să întemeieze organizaţii sindicale şi
să adere la ele.
(3) Funcţionarii publici se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte
organizaţii care au drept scop reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale. 
Articolul 18. Accesul la informaţia de ordin personal
(1) Funcţionarul public are dreptul la acces liber la dosarul său personal şi la
datele personale incluse în registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici.
(2) La cererea scrisă sau verbală a funcţionarului public, autoritatea publică
eliberează gratuit copii de pe actele existente în dosarul său personal, precum şi
documente care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea totală în muncă şi în funcţia
publică, alte date necesare.
(3) Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la toate deciziile
care îl vizează în mod direct.
 Articolul 19. Timpul de muncă
(1) Durata normală a timpului de muncă pentru funcţionarii publici este de 8
ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămînă. Conducătorul autorităţii publice poate stabili, cu
acordul scris sau la cererea scrisă a funcţionarului public, programe individualizate de
muncă, cu un regim flexibil ai timpului de muncă, cu respectarea duratei timpului de
muncă de 40 de ore pe săptămînă.
(2) La dispoziţia conducătorului, funcţionarii publici pot lucra peste durata
normală a timpului de muncă, în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de
repaus, în limita a 120 de ore într-un an calendaristic. În cazuri excepţionale, această
limită, cu acordul reprezentanţilor funcţionarilor publici, poate fi extinsă pînă la 240 de
ore.
(4) Durata zilei de muncă din ajunul zilelor de sărbătoare nelucrătoare se reduce
cu cel puţin o oră pentru toţi funcţionarii publici, cu excepţia celor cărora li s-a stabilit o
durată redusă a timpului de muncă sau ziua de muncă parţială. Durata concretă redusă
în acest caz se stabileşte prin actul administrativ emis de conducătorul autorităţii
publice. 
(5) Nu se admite atragerea la lucru peste durata timpului de muncă a femeilor
gravide, a femeilor aflate în concediul postnatal, a femeilor care au copii în vîrstă de pînă
la 3 ani, precum şi a persoanelor cărora o astfel de activitate le este contraindicată
conform certificatului medical, eliberat în modul stabilit. 
(6) Autoritatea publică are obligaţia să ţină, în modul stabilit, evidenţa timpului
de muncă prestat efectiv de fiecare funcţionar public.
Articolul 20. Protecţia juridică în exerciţiul funcţiei
(1) Funcţionarii publici în exerciţiul atribuţiilor lor sînt protejaţi de lege.
(2) Autoritatea publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public şi
a membrilor familiei lui împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora
le-ar putea fi victimă în exerciţiul funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru
garantarea acestui drept, autoritatea publică va solicita sprijinul organelor abilitate,
potrivit legii. 
(3) Autoritatea publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public
în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material şi/sau moral în legătură cu
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Articolul 21. Dreptul la grevă
(1) Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă în conformitate cu
legislaţia.
(2) Funcţionarilor publici le este interzis să participe la grevele care dereglează
funcţionarea autorităţii publice de a cărei activitate depinde asigurarea societăţii cu
bunuri şi servicii de importanţă vitală. 
Secţiunea a 2-a. Obligaţiile funcţionarului public
Articolul 22. Obligaţiile generale ale funcţionarului public
(1) Funcţionarul public are următoarele obligaţii generale:
a) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale
la care Republica Moldova este parte;
b) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;
c) să fie loial autorităţii publice în care activează;
d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit
de iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu;
 e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi
confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia
cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes
public;
f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;
f1) să respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie
2013 privind evaluarea integrităţii instituţionale;
g) să respecte regulamentul intern.
(2) Funcţionarii publici de conducere de nivel superior, precum şi funcţionarii
publici de conducere sînt obligaţi să încurajeze propunerile şi iniţiativele motivate ale
personalului din subordine în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii publice în care
îşi desfăşoară activitatea.
Articolul 23. Executarea dispoziţiilor conducătorului
(1) Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor (ordinelor,
poruncilor, indicaţiilor obligatorii spre executare) primite de la conducătorul său direct
şi de la conducătorul autorităţii publice în care îşi exercită funcţia publică. 
(2) Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea
dispoziţiilor, scrise sau verbale, primite de la conducător dacă le consideră ilegale. 
(3) Dispoziţia se consideră ilegală dacă aceasta este în contradicţie cu actele
legislative şi normative în vigoare, depăşeşte competenţa autorităţii publice sau necesită
acţiuni pe care destinatarul dispoziţiei nu are dreptul să le îndeplinească. 
(4) Dacă funcţionarul public are dubii cu privire la legalitatea unei dispoziţii,
acesta este obligat să comunice în scris autorului dispoziţiei dubiile sale, precum şi să
aducă la cunoştinţa conducătorului ierarhic superior al acestuia astfel de situaţii. 
(5) Funcţionarul public nu poate fi sancţionat sau prejudiciat pentru sesizarea
cu bună-credinţă cu privire la dispoziţiile ilegale ale conducătorului.
Articolul 24. Declaraţia de avere și interese
                              personale, respectarea regimului
                              juridic al conflictului de interese,
                              al incompatibilităților, restricțiilor
                              și cadourilor
(1) Funcţionarul public este obligat să prezinte, în condițiile legii, declarația de
avere și interese personale.
(2) Funcţionarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al
conflictului de interese, al incompatibilităților, restricțiilor și cadourilor.
Secţiunea a 3-a. Incompatibilităţi şi restricţii
Articolul 25. Incompatibilităţi generale pentru funcţia 
                      publică
(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică
decît cea în care a fost numit.
(2) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi
remunerate: 
a) în cadrul autorităţilor publice, cu excepţiile prevăzute de lege;
b) în funcţie de demnitate publică sau în funcţie din cadrul cabinetului
persoanei care exercită funcţie de demnitate publică, cu excepţia cazului în care
raporturile de serviciu sînt suspendate pe perioada respectivă în condiţiile legii;
 c) prin contract individual de muncă sau prin alt contract cu caracter civil, în
cadrul societăţilor comerciale, cooperativelor, întreprinderilor de stat sau municipale,
precum şi al organizaţiilor necomerciale, din sectorul public sau privat, a căror activitate
este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa autorităţii în
care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie, de
participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență în cadrul autorității în
care este angajat şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de
cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică se stabileşte de Guvern. 
d) în calitate de expert antrenat în proiecte implementate peste hotarele țării, cu
excepția cazului în care raporturile de serviciu sînt suspendate pe perioada respectivă în
condițiile legii.
(21) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare activitate de
întreprinzător, cu excepţia calităţii de fondator al societăţii comerciale.
(22) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2),
funcționarul public care activează în alte domenii de activitate din sectorul privat, care
nu sînt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public,
potrivit fişei postului, în afara orelor de program.
(23) Nu se află în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2),
funcţionarul public care este desemnat, prin act administrativ, pentru a face parte din
echipa de proiect investiţional sau de proiect de asistenţă tehnică, finanţate din
împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau
nerambursabile, ori din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul
granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, cu excepţia funcţionarilor publici 
care exercită atribuţii de audit sau atribuţii de control asupra activităţii derulate în
cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici pentru care activitatea desfăşurată în cadrul
echipei de proiect generează o situaţie de conflict de interese cu funcţia publică pe care o
exercită.
(24) Funcţionarul public nu este în drept să favorizeze, în virtutea funcţiei sale,
activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice.
(3) Funcţionarul public poate cumula, în cadrul autorităţii publice în care îşi
desfăşoară activitatea, atribuţiile funcţiei sale cu atribuţiile funcţiei publice temporar
vacante, fapt confirmat prin actul administrativ al conducătorului. 
(4) Funcţionarul public nu poate fi mandatar al unor terţe persoane în
autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea ce priveşte
efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită. 
(5) Alte incompatibilităţi şi conflicte de interese se stabilesc prin legislaţie
specială. 
(6) Situaţia de incompatibilitate prevăzută la alin. (2), (2 1), (22), (23) și (4)
urmează să înceteze pe parcursul unei luni din momentul apariţiei acesteia. Dacă nu a
eliminat situaţia de incompatibilitate în termenul prevăzut, funcţionarul public este
destituit din funcţie.
Articolul 26. Restricţii în ierarhia funcţiei publice
(1) Funcţionarul public nu poate exercita o funcţie publică în subordinea
nemijlocită a unei rude directe (părinte, frate, soră, fiu, fiică) sau a unei rude prin
afinitate (soţ/soţie, părinte, frate şi soră a soţului/soţiei) în cadrul aceleiaşi autorităţi
publice. 
 (2) Aceeaşi prohibiţie se aplică şi în situaţia în care conducătorul superior
nemijlocit al funcţionarului public are calitatea de persoană ce exercită funcţie de
demnitate publică.
(3) Persoanele care se află în situaţiile prevăzute la alin.(1) şi (2) vor întreprinde
acţiuni în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite în termen de 2 luni.
(4) În cazul în care condiţiile alin.(3) nu se respectă, funcţionarul public se
transferă într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu
este posibil, acesta este eliberat din funcţia publică deţinută.
Capitolul V
CARIERA FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Secţiunea 1. Încadrarea în serviciul public
Articolul 27. Condiţiile pentru a candida la o funcţie 
                      publică
(1) La o funcţie publică poate candida persoana care îndeplineşte următoarele
condiţii de bază: 
a) deţine cetăţenia Republicii Moldova; 
b) posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică
vorbite în teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege; 
c) are capacitate deplină de exerciţiu; 
d) nu a împlinit vîrsta de 63 de ani; 
e) este aptă, din punct de vedere al stării sănătăţii, pentru exercitarea funcţiei
publice, conform certificatului medical eliberat de instituţia medicală abilitată, dacă
pentru funcţia respectivă sînt stabilite cerinţe speciale de sănătate; 
f) are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă; 
g) în ultimii 5 ani nu a fost destituită dintr-o funcţie publică conform art. 64
alin. (1) lit. a) şi b) sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive
disciplinare;
h) nu are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie;
i) nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate, ca pedeapsă de bază sau complementară, ca urmare a sentinţei
judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această interdicţie.
j) nu are interdicția de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, ce
derivă dintr-un act de constatare al Autorității Naționale de Integritate.
(2) Pentru ocuparea funcţiilor publice în autorităţile publice sînt necesare studii
superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, cu excepţia funcţiilor publice
de execuţie din autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi a funcţiei de
grefier din instanţele judecătoreşti, în care, după caz, pot fi încadrate persoane cu studii
medii de specialitate absolvite cu diplomă.
(3) Candidatul la ocuparea funcţiei publice trebuie să întrunească şi cerinţele
specifice minime pentru ocuparea respectivei funcţii, stabilite în Clasificatorul unic al
funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr. 155 din 21 iulie 2011. Autoritatea publică poate
stabili şi alte cerinţe specifice care se referă la specialitatea studiilor, cunoştinţe, abilităţi
profesionale şi atitudini/comportamente necesare pentru exercitarea eficientă a funcţiei
publice, acestea fiind stipulate în fişa postului aferentă funcţiei publice.
(4) Acțiunea prevederilor prezentului articol se extinde și asupra beneficiarilor
de pensii care nu au împlinit vîrsta de 63 de ani.
Articolul 28. Ocuparea funcţiei publice
 (1) Ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante se face prin:
a) concurs;
b) promovare;
c) transfer;
d) detaşare;
e) asigurare a interimatului funcţiei publice de conducere.
 (2) Concursul se organizează, de regulă, după aplicarea modalităţilor de
ocupare a funcţiei publice specificate la alin.(1) lit.b) şi c). 
Articolul 29. Concursul pentru ocuparea funcţiei publice 
(1) Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante sau temporar vacante
are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor
profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare
cetăţean.
(2) Concursul se organizează, în condiţiile legii, de către:
a) comisia/comisiile de concurs prevăzută/prevăzute la art.8 alin.(6), pentru
funcţiile publice specificate la art.8 alin.(2) lit.c);
b) comisiile de concurs prevăzute la art.8 alin.(8), pentru funcţiile publice
specificate la art.8 alin.(2) lit.d);
c) comisiile de concurs instituite de către autorităţile publice, pentru funcţiile
publice de conducere şi de execuţie din aceste autorităţi.
(3) Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică pe portalul guvernamental
al funcţiilor publice pentru ocuparea cărora autorităţile publice organizează concurs, pe
pagina web oficială a autorităţii publice care a iniţiat concursul, precum şi se afişează pe
panoul informaţional dc la sediul autorităţii publice respective, într-un loc vizibil şi
accesibil publicului cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării
concursului. Autorităţile publice pot publica condiţiile de desfăşurare a concursului
pentru ocuparea funcţiei publice şi într-o publicaţie periodică sau în alte mijloace de
informare.
(4) Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte de
Guvern. 
(5) Litigiile cu privire la concurs se soluţionează de instanţa de contencios
administrativ competentă.
Articolul 30. Numirea în funcţia publică
(1) Raporturile de serviciu apar în baza actului administrativ de numire în
funcţia publică, emis în condiţiile prezentei legi.
(2) Actul administrativ de numire are formă scrisă şi conţine temeiul legal al
numirii, referinţa la una din modalităţile de ocupare a funcţiei publice specificate la
art.28, numele funcţionarului public, funcţia publică, data de la care acesta urmează să
exercite funcţia publică, drepturile salariale, perioada de probă, după caz, alte
componente stabilite de legislaţie.
(3) Numirea în funcţiile publice de conducere de nivel superior se face de către
subiecţii specificaţi la art.8 alin.(5).
(4) Numirea în funcţiile publice de conducere şi de execuţie se face prin actul
administrativ emis de către conducătorul sau, după caz, de organul colegial de
conducere al autorităţii publice în care urmează să-şi desfăşoare activitatea funcţionarul
public.
 (5) Raporturile de serviciu se realizează o perioadă nedeterminată, cu excepţiile
prevăzute de prezenta lege.
(6) Actul administrativ de numire, la care se anexează fişa postului de care
funcţionarul public a luat cunoştinţă sub semnătură, se aduce la cunoştinţă
funcţionarului public. O copie de pe fişa postului se înmînează funcţionarului public şi
conducătorului ierarhic superior al acestuia.
Articolul 31. Perioada de probă pentru funcţionarul
                     public debutant
(1) Funcţionar public debutant este persoana care exercită o funcţie publică
pentru prima dată.
(11) Prin derogare de la prevederile alin.(1), funcţionar public debutant se
consideră şi persoana care a exercitat anterior o funcţie publică, însă raporturile de
serviciu au încetat pînă la evaluarea activităţii acesteia la expirarea perioadei de probă
sau care a fost eliberată din funcţie în condiţiile art. 63 alin. (1) lit. e).
(2) Perioada de probă are drept scop verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi
atitudinilor profesionale în îndeplinirea funcţiei publice, formarea practică a
funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a specificului şi
exigenţelor administraţiei publice.
(3) Nu se consideră funcţionar public debutant persoana care anterior a
exercitat funcţie de demnitate publică, care a activat în cabinetul persoanei cu funcţie de
demnitate publică sau a activat în calitate de funcţionar public cu statut special, dacă au
activat în funcţiile respective nu mai puţin de 6 luni, precum şi persoana numită în
funcţie publică de conducere de nivel superior.
(4) Durata perioadei de probă este de 6 luni.
(5) La expirarea perioadei de probă, funcţionarul public debutant: 
a) este confirmat în funcţia publică dacă a obţinut la evaluarea activităţii
profesionale cel puţin calificativul „satisfăcător”;
b) este eliberat din funcţia publică dacă a obţinut la evaluarea activităţii
profesionale calificativul „nesatisfăcător”.
(6) Perioada de probă se ia în considerare la calculul vechimii în serviciul public,
cu excepţia cazului specificat la alin.(5) lit.b). 
(7) Procedura de organizare a perioadei de probă, de evaluare a activităţii
funcţionarului public debutant, drepturile şi obligaţiile lui specifice se aprobă de
Guvern.
Articolul 32. Jurămîntul funcţionarului public
(1) Funcţionarul public depune jurămînt de credinţă cu următorul cuprins: „Jur
solemn să respect Constituţia Republicii Moldova, drepturile şi libertăţile fundamentale
ale omului, să apăr suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Republicii
Moldova, să execut în mod obiectiv şi imparţial legile ţării, să îndeplinesc conştiincios
obligaţiile ce îmi revin în exercitarea funcţiei publice şi să respect normele de conduită
profesională.” 
(2) Funcţionarul public depune jurămîntul o singură dată, după îndeplinirea
condiţiilor specificate la art.31 alin.(5) lit.a), în termen de 10 zile de la confirmarea în
funcţia publică, în prezenţa conducătorului autorităţii publice respective şi în faţa
simbolurilor de stat.
(3) Organizarea depunerii jurămîntului aparţine persoanei/organului care are
competenţa legală de numire în funcţie.
 (4) Funcţionarul public semnează jurămîntul, care se păstrează în dosarul lui
personal.
(5) Refuzul depunerii jurămîntului are ca efect destituirea funcţionarului din
funcţia publică.
Articolul 33. Gradele de calificare ale funcţionarilor 
                       publici şi conferirea lor
(1) Pentru fiecare categorie de funcţionari publici se stabilesc următoarele grade
de calificare:
a. pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior:
consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I;
consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a; 
consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a;
b) pentru funcţionarii publici de conducere: 
consilier de stat de clasa I; 
consilier de stat de clasa a II-a; 
consilier de stat de clasa a III-a;
c) pentru funcţionarii publici de execuţie: 
consilier de clasa I; 
consilier de clasa a II-a; 
consilier de clasa a III-a.
(2) Gradul de calificare de clasa a III-a se conferă funcţionarului public debutant
în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la îndeplinirea condiţiilor specificate la art. 31
alin. (5) lit. a), iar persoanei care anterior a deţinut funcţie publică, însă nu deţine grad
de calificare, precum şi persoanelor specificate la art. 31 alin. (3) – la numirea lor în
funcţie.
(3) Conferirea gradului de calificare imediat superior se face dacă funcţionarul
public a obţinut cel puţin calificativul „bine” la 3 evaluări anuale ale performanţelor
profesionale sau calificativul „foarte bine” la ultimele 2 evaluări anuale ale
performanţelor profesionale.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3), funcţionarului public care deţine
gradul de calificare de clasa a III-a i se poate conferi gradul de calificare de clasa I
corespunzător categoriei funcţiei publice deţinute în cazul îndeplinirii unor misiuni de
importanţă deosebită şi obţinerii calificativului „foarte bine” la ultimele 2 evaluări
anuale ale performanţelor profesionale. Aprecierea caracterului deosebit al misiunii este
de competenţa conducătorului autorităţii publice cu drept de conferire a gradelor de
calificare.
(5) Fiecărui grad de calificare îi corespunde un anumit spor la salariu, calculat
din data conferirii acestuia.
(6) Funcţionarul public îşi păstrează gradul de calificare deţinut în cazul
promovării în cadrul aceleiaşi categorii de funcţii publice, avansării în trepte de
salarizare, transferului, detaşării, interimatului unei funcţii publice de conducere,
reangajării în serviciul public.
(7) În cazul numirii într-o funcţie publică de categorie superioar, funcţionarului
public i se conferă gradul de calificare inferior corespunzător categoriei funcţiei publice
în care a fost numit.
(8) Gradul de calificare se conferă de către persoana/organul care are
competenţa legală de numire în funcţie a funcţionarului public, printr-un act
administrativ. Gradul de calificare se consemnează în carnetul de muncă al
funcţionarului public, iar copia actului administrativ prin care s-a conferit gradul de
calificare se păstrează în dosarul personal al acestuia.
(9) Funcţionarului public i se poate retrage gradul de calificare, prin hotărîre
judecătorească definitivă, pentru săvîrşirea unor acţiuni ilegale ce prevăd răspundere
penală, precum şi în cazul cînd gradul de calificare a fost conferit cu încălcarea
legislaţiei.
Secţiunea a 2-a. Evaluarea performanţelor profesionale
 ale funcţionarului public
Articolul 34. Dispoziţii generale privind evaluarea 
                     performanţelor profesionale
(1) Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public se realizează
prin compararea rezultatelor obţinute în perioada evaluată cu obiectivele stabilite, în
baza criteriilor de evaluare.
(2) Obiectivele pentru fiecare funcţionar public se stabilesc anual de către
conducătorul autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public şi
vor corespunde următoarelor cerinţe: 
a) să fie specifice activităţilor ce implică exercitarea prerogativelor de putere
publică; 
b) să fie măsurabile – să aibă o formă concretă de realizare; 
c) să reflecte termenele de realizare; 
d) să fie realiste – să poată fi aduse la îndeplinire în termenele de realizare
prevăzute şi cu resursele alocate; 
e) să fie flexibile – să poată fi revizuite în funcţie de modificările intervenite în
priorităţile autorităţii publice. 
(3) Revizuirea obiectivelor se poate face semestrial. Modificările se
consemnează într-un proces-verbal semnat şi datat de conducătorul autorităţii publice
şi de funcţionarul public care urmează să fie evaluat. 
(4) Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public se
efectuează anual.
(41) La stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, precum şi la
evaluarea funcţionarilor publici cu funcţii de control al activităţii de întreprinzător, se
iau în considerare obiectivele şi indicatorii de performanţă, precum şi metodologia de
stabilire a acestora, prevăzute la art. 31 2 din Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat
asupra activităţii de întreprinzător.
(5) În urma evaluării performanţelor profesionale, funcţionarului public i se
acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”,
„nesatisfăcător”.
(6) În cadrul procedurii de evaluare a performanţelor profesionale ale
funcţionarului public se identifică necesităţile de dezvoltare profesională a acestuia.
(7) Rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului public
se iau în considerare la luarea deciziilor:
b) cu privire la conferirea unui grad de calificare superior;
c) cu privire la promovarea într-o funcţie publică superioară; 
d) cu privire la destituirea din funcţia publică.
(8) Deciziile specificate la alin.(7) se confirmă prin actul administrativ al
persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie.
 (9) Modalitatea de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului
public se aprobă de Guvern.
Articolul 35. Evaluarea performanţelor profesionale ale
                       funcţionarilor publici de conducere de nivel
                       superior
(1) Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici de
conducere de nivel superior specificaţi la art.8 alin.(2) lit.c) se efectuează de către
comisia de evaluare, ai cărei membri se numesc de Primul-ministru.
(2) Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici de
conducere de nivel superior specificaţi la art.8 alin.(2) lit.d) se efectuează de către
comisiile de evaluare instituite de conducătorii autorităţilor publice respective.
(3) Persoana care exercită funcţie de demnitate publică sau, după caz,
funcţionarul public de conducere de nivel superior ierarhic funcţionarului public de
conducere de nivel superior va întocmi un raport de evaluare, iar funcţionarul public de
conducere de nivel superior evaluat va întocmi un raport de activitate pentru perioada
respectivă. 
(4) Interviul cu funcţionarul public de conducere de nivel superior este
obligatoriu în cazul în care informaţiile referitoare la gradul de îndeplinire a obiectivelor
cuprinse în raportul de activitate al funcţionarului public de conducere de nivel superior
şi în raportul de evaluare diferă. În caz de necesitate, comisia de evaluare poate cere
funcţionarului public de conducere de nivel superior furnizarea oricăror alte informaţii
despre activitatea sa în perioada evaluată. 
(5) Fiecare evaluare realizată de comisia de evaluare se consemnează în fişa de
evaluare a funcţionarului public de conducere de nivel superior. Un exemplar al fişei de
evaluare se trimite obligatoriu persoanei care exercită funcţie de demnitate publică sau,
după caz, funcţionarului public de conducere de nivel superior ierarhic funcţionarului
public de conducere de nivel superior, iar altul se păstrează în dosarul personal al
funcţionarului public evaluat. 
(6) În cazul în care funcţionarul public de conducere de nivel superior consideră
că aprecierile consemnate nu corespund realităţii, el poate solicita comisiei de evaluare
revizuirea calificativului acordat.
Articolul 36. Evaluarea performanţelor profesionale ale
                      funcţionarilor publici de conducere şi de 
                      execuţie
(1) Procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor
publici de conducere şi de execuţie se realizează în două etape: 
a) completarea fişei de evaluare; 
b) interviul. 
(2) Completarea fişei de evaluare se realizează de către:
a) persoana care exercită funcţie de demnitate publică, pentru funcţionarii
publici care sînt în subordinea directă a acestuia;
b) funcţionarul public de conducere de nivel superior, pentru funcţionarii
publici de conducere din subordine sau pentru funcţionarii publici de execuţie, în cazul
în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor subdiviziuni care nu sînt
coordonate de un funcţionar public de conducere; 
 c) funcţionarul public de conducere ierarhic superior, potrivit structurii
organizatorice a autorităţii publice, pentru funcţionarul public de conducere din
subordine; 
d) funcţionarul public de conducere, pentru funcţionarul public de execuţie a
cărui activitate o coordonează; 
e) preşedintele raionului, în baza deciziei consiliului raional, şi pentru secretarul
consiliului raional;
f) primarul, în baza deciziei consiliului local, pentru secretarul consiliului
satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului).
(3) Interviul reprezintă un schimb de informaţii care are loc între persoana care
a întocmit fişa de evaluare şi funcţionarul public evaluat.
(4) După finalizarea procedurii de evaluare, fişa de evaluare se înaintează
pentru contrasemnare funcţionarului public ierarhic superior persoanei care a
completat-o, iar în lipsa acestuia va contrasemna persoana care exercită funcţie de
demnitate publică. În situaţia în care persoana care a completat fişa de evaluare este
persoana care exercită funcţie de demnitate publică, fişa de evaluare nu se
contrasemnează.
(5) Conform deciziei contrasemnatarului, procedura de evaluare poate fi
repetată în cazul în care: 
a) aprecierile consemnate în fişa de evaluare nu corespund realităţii; 
b) comentariile funcţionarului public evaluat privind dezacordul cu
consemnările făcute, anexate la fişa de evaluare, sînt considerate argumentate. 
Secţiunea a 3-a. Dezvoltarea profesională a
funcţionarului public
Articolul 37. Procesul de dezvoltare profesională 
                       continuă
(1) Funcţionarul public are dreptul şi obligaţia de  a-şi perfecţiona, în mod
continuu, abilităţile şi pregătirea profesională.
(2) Fiecare autoritate publică va asigura organizarea unui proces sistematic şi
planificat de dezvoltare profesională continuă a funcţionarului public, care include:
a) aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor, dezvoltarea abilităţilor;
b) modelarea atitudinilor necesare funcţionarului public pentru exercitarea
eficientă a atribuţiilor funcţiei.
(3) În procesul de dezvoltare profesională continuă a funcţionarului public,
autorităţile publice au obligaţia:
a) de a asigura posibilităţi egale fiecărui funcţionar public la instruire atît în
ţară, cît şi peste hotare;
b) de a asigura fiecărui funcţionar public diverse forme de dezvoltare
profesională continuă, cu o durată de cel puţin 40 de ore anual, iar fiecărui funcţionar
public debutant – un curs de iniţiere cu o durată de cel puţin 80 de ore;
c) de a prevedea în bugetul anual propriu mijloace pentru finanţarea procesului
de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici, în mărime de cel puţin 2%
din fondul de salarizare.
(4) Modul de organizare şi desfăşurare a procesului de dezvoltare profesională
continuă a funcţionarilor publici se aprobă de Guvern.
Articolul 38. Condiţii specifice procesului de dezvoltare 
                      profesională continuă
 (1) Pe perioada în care funcţionarul public urmează forme de dezvoltare
profesională continuă organizate la iniţiativa sau în interesul autorităţii publice, acesta
beneficiază de plata salariului. Dacă durata acestora depăşeşte 180 de zile calendaristice
consecutive şi funcţionarul public este scos din activitate, raporturile de serviciu se
suspendă în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, fără plata salariului.
(2) În cazul în care formele de dezvoltare profesională continuă se organizează
în afara localităţii unde îşi are sediul autoritatea publică, funcţionarul public beneficiază
de compensarea cheltuielilor legate de deplasare.
(3) Funcţionarul public care urmează forme de dezvoltare profesională a căror
durată este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, precum şi care urmează
studii de masterat, organizate în ţară sau în străinătate, cu excepţia celor urmate pe cont
propriu, este obligat să îşi asume angajamentul scris că, după terminarea acestora, va
activa în serviciul public între 2 şi 5 ani, proporţional cu numărul zilelor de dezvoltare
profesională. Modul de întocmire a angajamentului scris se aprobă de Guvern.
(4) În cazul nerespectării angajamentului specificat la alin.(3), precum şi în
cazul în care funcţionarul public nu a absolvit din vina sa forma de dezvoltare
profesională, el este obligat să restituie autorităţii publice cheltuielile suportate pentru
dezvoltarea profesională, inclusiv salariul încasat pe această perioadă, calculate în
condiţiile legii. În cazul refuzului de a restitui cheltuielile suportate, acestea se încasează
în baza hotărîrii judecătoreşti, la cererea autorităţii publice respective.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică dacă raporturile de serviciu au încetat din
cauza decesului funcţionarului public, declarării ca fiind decedat sau dispărut fără urmă,
pierderii capacităţii depline de exerciţiu, forţei majore, lichidării autorităţii publice, cu
excepţia situaţiei în care funcţionarul public refuză transferul într-o altă autoritate, ori
din cauza stării de sănătate, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză
medicală a vitalităţii, care nu îi mai permite funcţionarului să îndeplinească atribuţiile
corespunzătoare funcţiei.
Secţiunea a 4-a. Remunerarea şi garanţiile sociale 
ale funcţionarului public
Articolul 39. Salarizarea funcţionarului public
(1) Salarizarea asigură funcţionarului public condiţii necesare pentru exercitarea
eficientă a atribuţiilor şi contribuie la completarea autorităţilor publice cu personal
competent.
(2) Salarizarea funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile prezentei legi şi
ale legislaţiei cu privire la salarizarea funcţionarilor publici.
Articolul 40. Stimularea funcţionarului public
(1) Funcţionarul public este stimulat pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor,
manifestarea spiritului de iniţiativă, pentru activitate îndelungată şi ireproşabilă în
serviciul public.
(2) Stimularea funcţionarului public poate fi sub formă de:
a) premiu;
b) mulţumire;
c) diplomă de onoare.
(3) Pentru succese deosebite în activitate, merite faţă de societate şi faţă de stat,
funcţionarul public poate fi decorat cu distincţii de stat.
(4) Stimulările se aplică de către persoana/organul care are competenţă legală
de numire în funcţie printr-un act administrativ.
 (5) Stimulările se înscriu în carnetul de muncă şi în dosarul personal al
funcţionarului public.
Articolul 41. Vechimea în serviciul public
(1) Vechimea în serviciul public include perioadele de exercitare efectivă a
funcţiilor publice specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor publice.
(11) Suplimentar la cele menţionate la alin.(1), în vechimea în serviciul public
intră şi perioadele în care funcţionarul public:
a) nu a lucrat de fapt, dar i s-a menţinut funcţia publică şi salariul mediu,
integral sau parţial;
b) a fost suspendat în condiţiile art. 38 alin. (1), art. 52 lit. c)-e) sau art. 54 alin.
(1) lit. b);
c) a fost suspendat în condiţiile art. 53 lit. b) şi c) şi ulterior absolvit de
răspundere disciplinară sau penală;
d) a fost absent forţat de la serviciu în legătură cu eliberarea sau destituirea
ilegală şi restabilirea ca urmare a pronunţării de către instanţa de judecată a hotărîrii
respective.
(2) În sensul prezentei legi, vechimea în serviciul public se calculează cumulativ,
indiferent de întreruperile pe care le-a avut funcţionarul public în serviciul public.
(3) În vechimea în serviciul public intră şi perioadele de activitate în calitate de
funcţionar public în autorităţile publice care au funcţionat pe teritoriul Republicii
Moldova pînă la punerea în aplicare a prezentei legi.
Articolul 42. Garanţiile sociale 
(1) Funcţionarului public i se acordă ajutoare materiale în vederea soluţionării
problemelor sociale şi de trai în conformitate cu legea.
(2) Funcţionarul public beneficiază de pensie în condiţiile Legii privind pensiile
de asigurări sociale de stat. 
(3) În cazul pensionării anticipate ori obţinerii dreptului la pensie pentru limită
de vîrstă sau în cazul încetării raporturilor de serviciu, funcţionarul public, la cererea lui
scrisă, depusă pînă la data survenirii situaţiilor menţionate, beneficiază, pentru fiecare
an complet de vechime în serviciul public, de dreptul la o indemnizaţie unică în
proporţie de 15% din salariul de bază determinat conform clasei de salarizarela
momentul depunerii cererii în cauză. Acordarea indemnizaţiei respective se
consemnează în dosarul personal şi în carnetul de muncă. În cazul în care funcţionarul
public a primit indemnizaţia unică în condiţiile specificate în prezentul alineat şi
continuă să activeze în serviciul public sau în cazul reangajării în serviciul public, la
încetarea raporturilor de serviciu sau în cazul pensionării în timpul exercitării funcţiei
publice, indemnizaţia unică i se va acorda în mărimea cuvenită pentru anii compleţi de
vechime în serviciul public după perioada pentru care a fost achitată indemnizaţia unică
anterioară.
(4) Persoanele care au deţinut anterior funcţii publice, dar nu s-au folosit de
dreptul la indemnizaţie unică beneficiază de aceasta în cazul reangajării în serviciul
public şi încetării ulterioare a raporturilor de serviciu sau în cazul pensionării acestora
în perioada aflării în serviciul public.
(41) De indemnizaţia prevăzută la alin. (3) sau, după caz, la alin. (4) nu
beneficiază funcţionarii publici ale căror raporturi de serviciu încetează în temeiul art.
62 alin. (1) lit. f) şi g) .
 (42) În caz de deces al funcţionarului public, de indemnizaţia prevăzută la alin.
(3) sau, după caz, la alin. (4) beneficiază soţul (soţia), copiii sau părinţii, iar în lipsa
acestora – alţi moştenitori legali, la prezentarea actelor respective, odată cu achitarea
deplină a drepturilor salariale ce i se cuvin funcţionarului decedat.
(5) La împlinirea vîrstei de 63 de ani, funcţionarul public poate fi numit, la
decizia persoanei/organului care are competenţă legală de numire în funcţie, pe
perioade determinate, dar care cumulativ nu vor depăşi 5 ani, în aceeaşi funcţie publică,
în funcţie echivalentă sau în funcţie de nivel inferior, primind pensia şi salariul conform
legislaţiei. Numirea în funcţie se face doar cu acordul funcţionarului public, dacă acesta
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27, cu excepţia alin. (1) lit. d).
(51) La expirarea termenului de 5 ani prevăzut la alin. (5), funcţionarul public
poate fi numit, la decizia persoanei/organului care are competenţă legală de numire în
funcţie, pe perioade determinate în funcţie echivalentă sau în funcţie de nivel inferior,
primind pensia şi salariul conform legislaţiei. Numirea în funcţie se face doar cu acordul
funcţionarului public dacă acesta îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27, cu excepţia
alin. (1) lit. d).
(6) În cazul lichidării autorităţii publice, al reducerii efectivului de personal sau
al lichidării funcţiei publice, funcţionarii publici care nu pot fi transferaţi şi/sau angajaţi
sînt eliberaţi din funcţie, beneficiind de plata unei indemnizaţii de şomer în mărime de
un salariu mediu lunar şi a unei indemnizaţii de eliberare din serviciu calculate în
corespundere cu vechimea în serviciul public după cum urmează:
             a) în mărime de 2 salarii medii lunare - pentru o vechime de la 2 la 7 ani;
             b) în mărime de 4 salarii medii lunare — pentru o vechime de la 7 la 15 ani;
             c) în mărime de 6 salarii medii lunare - pentru o vechime mai mare de 15 ani.
    Indemnizaţia de eliberare din serviciu se achită lunar, în termen de 2, 4 sau 6 luni
respectiv, de către angajator sau de către succesorul acestuia, începînd cu prima zi a
lunii următoare celei în care funcţionarul public a fost eliberat.
         În cazul în care funcţionarul public este angajat în serviciul public în perioada de
plată a indemnizaţiei de eliberare din serviciu, plata acesteia încetează, începînd cu
prima zi a următoarei luni calendaristice celei în care funcţionarul public a fost angajat.
       Angajatorul este obligat, în termen de 3 zile lucrătoare, să comunice, în scris,
autorităţii publice responsabile de plata indemnizaţiei de eliberare din serviciu despre
angajarea funcţionarului public respectiv.
Articolul 43. Concediul funcţionarului public
(1) Funcţionarului public i se acordă un concediu de odihnă anual, plătit, cu o
durată de 35 de zile calendaristice, fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare
nelucrătoare. Concediul poate fi acordat integral sau divizat, cu condiţia ca una dintre
părţi să nu fie mai mică de 14 zile calendaristice.
(2) În cazul în care vechimea în serviciul public depăşeşte 5, 10 şi 15 ani,
concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 3, 5 şi, respectiv, 7 zile calendaristice.
(3) Înlocuirea concediului de odihnă anual nefolosit prin compensaţie în bani
nu se admite, cu excepţia cazurilor de încetare a raporturilor de serviciu , de încetare a
detaşării sau de suspendare a raporturilor de serviciu în temeiul art. 52 lit. a), b), f) şi h),
precum şi al art. 54 alin. (1) lit. b), f) şi g). În cazurile specificate în prezentul alineat,
funcţionarul public are dreptul la compensarea tuturor concediilor de odihnă anuale
nefolosite. 
 (4) Funcţionarului public, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, i se
poate acorda, la cerere, concediu neplătit, cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice
în decursul unui an. Concediul neplătit se acordă în modul stabilit de legislaţie.
(5) Funcţionarul public poate beneficia şi de alte tipuri de concedii conform
legislaţiei. 
Capitolul VI
MODIFICAREA ŞI SUSPENDAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU
Secţiunea 1. Modificarea raporturilor de serviciu
Articolul 44. Căile de modificare a raporturilor de serviciu
(1) Modificarea raporturilor de serviciu se face:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcţionarului public.
(2) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de conducere
şi de execuţie are loc prin:
a) promovare în funcţie;
c) detaşare;
d) transfer;
e) interimatul unei funcţii publice de conducere.
(3) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici de conducere
de nivel superior are loc prin:
b) detaşare;
c) transfer în interesul serviciului.
Articolul 45. Promovarea în funcţie 
(1) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei
funcţii publice superioare celei exercitate.
(2) Promovarea funcţionarului public într-o funcţie publică superioară se face în
bază de merit. 
(3) Promovarea funcţionarului public se efectuează în temeiul actului
administrativ corespunzător de numire emis de către conducătorul autorităţii publice
respective, avînd acordul scris al funcţionarului public.
(4) Poate fi promovat într-o funcţie publică superioară funcţionarul public care
a obţinut în urma evaluării performanţelor profesionale calificativul „foarte bine” la
ultima evaluare anuală sau calificativul „bine” la ultimele 2 evaluări anuale şi care
îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27.
(41) Nu poate fi promovat funcţionarul public care are sancţiuni disciplinare
nestinse.
(5) În situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici îndeplinesc condiţiile
promovării într-o funcţie publică superioară, selecţia se face pe bază de concurs.
Articolul 47. Detaşarea
(1) Prin detaşare se înţelege trecerea temporară a funcţionarului public la o altă
autoritate publică sau instituție publică pentru realizarea unor sarcini de serviciu în
interesul acesteia. Detaşarea se efectuează prin acceptarea detaşării de către
conducătorul autorităţii publice în care activează funcţionarul public, la solicitarea
scrisă a conducătorului autorităţii publice sau instituției publice în interesul căreia se
efectuează detaşarea, prin numirea sau angajarea funcționarului public în funcția pentru
care a fost detaşat.
 (2) Detaşarea se dispune pentru o perioadă de cel mult un an. Cu acordul
funcţionarului public, perioada detaşării poate fi prelungită cu încă cel mult doi ani. 
(3) Detaşarea funcţionarului public nu poate fi realizată mai des decît o dată la 5
ani. 
(4) Detaşarea se dispune în cazul în care pregătirea profesională a
funcţionarului public corespunde cerinţelor funcţiei în care urmează să fie detaşat.
(5) Funcţionarul public este în drept să refuze detaşarea din următoarele
motive: 
a) graviditate; 
b) îşi creşte singur copilul minor; 
c) este singurul întreţinător al familiei;
d) starea sănătăţii, confirmată prin certificat medical, face contraindicată
detaşarea; 
e) detaşarea se efectuează într-o funcţie publică inferioară celei exercitate;
f) detaşarea se face într-o localitate în care nu i se asigură condiţii de trai; 
g) alte motive temeinice care justifică refuzul de a fi detaşat. 
(51) În situaţiile specificate la alin. (5), funcţionarul public poate fi detaşat numai
cu acordul său scris.
(6) Pe perioada detaşării, funcţionarul public îşi păstrează funcţia publică.
Ocuparea acesteia de către un alt funcţionar public se face pe o perioadă determinată.
(61) Pe perioada detașării funcționarului public într-o instituție publică,
raporturile de muncă ale acestuia vor fi reglementate conform legislației muncii.
(7) Pe perioada detaşării, funcţionarul public este salarizat de autoritatea
publică sau instituția publică la care este detaşat. Salariul corespunzător funcției în care
este detaşat nu poate fi mai mic decît salariul de la locul de muncă precedent.
(8) Pe perioada detaşării în altă localitate, autoritatea publică sau instituția
publică beneficiară este obligată să suporte costul integral al transportului, dus şi întors,
cel puţin o data pe lună, precum şi cel al cazării. 
(9) Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va
dispune eliberarea funcţionarului public din funcţia publică deţinută în cazul în care
acesta refuză detaşarea fără a avea motivele specificate la alin.(5).
(10) La expirarea termenului de detaşare, funcţionarul public este reîncadrat în
funcţia publică exercitată pînă la detaşare. Reîncadrarea se dispune prin act
administrativ al conducătorului autorităţii publice de la care a fost detaşat funcţionarul,
începînd cu ziua următoare expirării termenului de detaşare. Conducătorul autorităţii
publice sau instituției publice în care a fost detaşat funcţionarul public constată
încetarea detaşării printr-un act administrativ emis cel tîrziu la data expirării
termenului de detaşare.
(11) Încetarea detaşării înainte de termen are loc în condiţiile alin. (10) ca
urmare a solicitării scrise a conducătorului autorităţii publice de la care a fost detaşat
funcţionarul public ori a conducătorului autorității publice sau instituției publice în care
acesta a fost detașat.
Articolul 48. Transferul
(1) Transferul funcţionarilor publici numiţi în funcţie în condiţiile prezentei legi
poate avea loc între autorităţi publice distincte sau, ca modalitate a modificării
raporturilor de serviciu, în cadrul aceleiaşi autorităţi publice.
 (2) Transferul se face în interesul serviciului sau la cererea funcţionarului
public.
(3) Transferul se dispune de conducătorul autorităţii.
(5) Transferul în interesul serviciului se face numai cu acordul scris al
funcţionarului public transferat.
(6) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publică echivalentă
cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public.
(7) Transferul la cererea funcţionarului public se face într-o funcţie publică
echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public sau într-o funcţie publică
de nivel inferior.
(8) Autorităţile publice pot da publicităţii funcţiile publice care pot fi ocupate
prin transfer la cerere. În situaţia în care doi sau mai mulţi funcţionari publici solicită
ocuparea unei funcţii publice prin transfer la cerere, este avantajat funcţionarul public
care deţine rezultate mai bune la evaluarea performanţelor profesionale. În cazul în care
rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici sînt egale,
selecţia se face pe bază de concurs.
(9) Transferul poate avea loc doar dacă funcţionarul public care urmează să fie
transferat îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 27.
Articolul 49. Interimatul funcţiei publice de conducere
(1) Exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere se realizează prin
asigurarea interimatului de către funcţionarul public din aceeaşi autoritate publică care
îndeplineşte condiţiile de bază şi cerinţele specifice prevăzute în fişa postului aferentă
funcţiei publice pentru care se asigură interimatul şi care nu are sancţiuni disciplinare
nestinse în condiţiile prezentei legi. Nu se consideră interimat situaţia cînd funcţia
publică de conducere este exercitată temporar de către adjunctul titularului funcţiei
publice în cauză.
(2) Dacă funcţia publică de conducere este vacantă, prevederile alin.(1) se aplică
de către persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie pe o
perioadă de cel mult 6 luni pe an.
(3) Perioada specificată la alin.(2) poate fi prelungită cu cel mult 6 luni dacă
autoritatea publică a organizat concurs şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile
legii.
(4) În cazul unei funcţii publice de conducere temporar vacante, măsura
prevăzută la alin. (1) se dispune de către persoana/organul care are competenţa legală
de numire în funcţie pînă la data expirării termenului de suspendare a raporturilor de
serviciu ale titularului funcţiei publice, a termenului detaşării sau a perioadei pentru
care funcţionarul asigură interimatul unei funcţii publice de conducere.
(41) Asigurarea interimatului, precum şi încetarea acestuia se dispun sau, după
caz, se constată prin act administrativ al persoanei/organului care are competenţă legală
de numire în funcţie.
(42) Pe perioada asigurării interimatului, ocuparea de către o altă persoană a
funcţiei persoanei care asigură interimatul se face pe o perioadă determinată.
Articolul 50. Transferul în interesul serviciului al 
                       funcţionarilor publici de conducere
                        de nivel superior
 (1) Funcţionarii publici de conducere de nivel superior pot fi transferaţi în
interesul serviciului în funcţiile publice prevăzute la art.8 alin.(2), cu respectarea
prevederilor art.8 alin.(4).
(2) Transferul în interesul serviciului al funcţionarului public de conducere de
nivel superior se face într-o funcţie publică de conducere de nivel superior vacantă în
cazul în care:
a) este necesară coordonarea unor activităţi complexe de către un funcţionar
public de conducere de nivel superior cu o anumită calificare, specializare şi experienţă
sau de natura celor care intră în atribuţiile funcţionarului public de conducere de nivel
superior; 
b) este necesară coordonarea unor proiecte sau programe de importanţă
majoră. 
(3) Pentru un funcţionar public de conducere de nivel superior, transferul în
interesul serviciului nu poate fi realizat mai des decît o dată pe an. 
(4) Dispoziţiile alin.(3) nu se aplică în cazul reorganizării autorităţii publice.
(5) Refuzul neîntemeiat al transferului în interesul serviciului are ca efect
eliberarea din funcţia publică. Actul administrativ de eliberare poate fi atacat de către
funcţionarul public de conducere de nivel superior în instanţa de contencios
administrativ în modul stabilit de lege.
(6) Autorităţile publice au obligaţia să asigure compensarea cheltuielilor
ocazionate de transferul în interesul serviciului, precum şi să pună la dispoziţie locuinţe
de serviciu, în condiţiile legii.
Secţiunea a 2-a. Suspendarea raporturilor de serviciu
Articolul 51. Noţiuni generale 
(1) Suspendarea raporturilor de serviciu presupune încetarea îndeplinirii pentru
o anumită perioadă a atribuţiilor de către funcţionarul public şi a plăţii drepturilor
salariale de către autoritatea publică în care acesta activează.(2) Suspendarea
raporturilor de serviciu poate interveni în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor,
prin acordul părţilor sau la iniţiativa uneia dintre părţi.
(3) Suspendarea raporturilor de serviciu se aprobă sau, după caz, se constată,
prin actul administrativ al persoanei/organului care are competenţa legală de numire în
funcţie, cu excepţia situaţiilor specificate la art.52 lit.c) şi d).
(4) Suspendarea raporturilor de serviciu se consemnează în dosarul personal şi
în carnetul de muncă, cu excepţia situaţiilor specificate la art. 52 lit. c) şi d), precum şi la
art. 54 alin. (1) lit. d). 
Articolul 52. Suspendarea raporturilor de serviciu 
                      în circumstanţe ce nu depind de voinţa 
                      părţilor
Raporturile de serviciu se suspendă în următoarele circumstanţe ce nu depind
de voinţa părţilor:
a) alegere sau numire într-o funcţie de demnitate publică pentru perioada
respectivă;
b) încadrare în cabinetul persoanei ce exercită funcţie de demnitate publică;
c) concediu de maternitate;
d) boală sau traumă;
e) carantină;
f) încorporare în serviciul militar ori în serviciul civil (de alternativă);
 g) forţă majoră, confirmată în modul stabilit, ce nu impune încetarea
raporturilor de serviciu;
h) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui
accident de muncă suferit în timpul exerciţiului funcţiei publice, care nu-i permite
funcţionarului public exerciţiul acesteia; 
i) în alte circumstanţe prevăzute de lege.
Articolul 53. Suspendarea raporturilor de serviciu 
                      de către autoritatea publică 
Raporturile de serviciu se suspendă de către autoritatea publică:
a) dacă funcţionarul public este arestat preventiv sau îi este aplicat arestul
administrativ;
b) pe durata anchetei de serviciu în privinţa funcţionarului public, dacă
exercitarea în continuare a atribuţiilor de către acesta ar putea afecta desfăşurarea
obiectivă a anchetei şi rezultatele acesteia;
c) în cazul recunoaşterii în calitate de bănuit sau al emiterii în privinţa acestuia a
unei ordonanţe de punere sub învinuire privind comiterea de către funcţionarul public a
unei infracţiuni care ar prejudicia imaginea, prestigiul, interesele legale ale autorităţii
publice sau legate de exercitarea atribuţiilor funcţiei publice pe care o deţine, pînă la
rămînerea definitivă a hotărîrii judecătoreşti;
d) în alte cazuri prevăzute de lege.
Articolul 54. Suspendarea raporturilor de serviciu 
la cererea funcţionarului public 
(1) La cererea funcţionarului public, raporturile de serviciu se suspendă în caz
de:
a) înregistrare, în condiţiile legii, în calitate de concurent electoral sau în calitate
de persoană de încredere a unui concurent electoral; 
b) concediu parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, în
condiţiile legii;
b1) concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6
ani, în condiţiile legii;
c) concediu pentru îngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pînă
la un an, conform certificatului medical;
d) concediu neplătit, în condiţiile legii;
e) îngrijire a copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani;
f) îngrijire a copilului invalid pînă la vîrsta de 16 ani; 
g) însoţire a soţului (soţiei) membru al personalului instituţiilor serviciului
diplomatic la transferarea lui într-o misiune diplomatică sau oficiu consular;
h) în alte circumstanţe prevăzute de lege.
(2) Cererea de suspendare a raporturilor de serviciu se depune în scris, cu cel
puţin 5 zile calendaristice înainte de data de la care se solicită suspendarea. 
Articolul 541. Suspendarea raporturilor de serviciu
                           prin acordul părților
Raporturile de serviciu se suspendă, prin acordul părților, pe perioada detașării
funcționarului public într-o instituție publică.
Articolul 55. Reîncadrarea în funcţia publică
(1) În cazurile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de
serviciu încetează sau, după caz, la sfîrşitul perioadei pentru care a fost aprobată cererea
de suspendare, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică exercitată înainte
de suspendare sau într-o funcţie publică echivalentă vacantă ori temporar vacantă dacă
cea anterioară nu mai există, cu excepţia situaţiei în care autoritatea publică a fost
lichidată. Dacă în cadrul autorităţii publice nu există funcţie publică echivalentă vacantă
ori temporar vacantă, cu acordul în scris al funcţionarului public, acesta poate fi
reîncadrat într-o funcţie publică de nivel inferior, iar în caz de lichidare a autorităţii sau
dacă funcţionarul nu acceptă transferul, acesta este eliberat din funcţie în condiţiile art.
63.
(2) Reîncadrarea funcţionarului public în funcţia publică înainte de expirarea
perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raporturilor de serviciu se face la
cererea acestuia, depusă cu cel puţin 14 zile înainte de reîncadrare.
(21) Reîncadrarea funcţionarului public în condiţiile alin. (1) şi (2) se dispune
prin act administrativ al persoanei/organului care are competenţă legală de numire în
funcţie.
(3) Pe perioada suspendării raporturilor de serviciu, autorităţile publice au
obligaţia să rezerve funcţia publică. Ocuparea acesteia de către o altă persoană se face pe
o perioadă determinată. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu nu pot înceta şi
nu pot fi modificate decît la iniţiativa sau cu acordul funcţionarului public respectiv, cu
excepţia încetării raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa
părţilor.
Capitolul VII
RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARULUI PUBLIC
Articolul 56. Răspunderea funcţionarului public
Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru
pagubele materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile săvîrşite în timpul
serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, funcţionarul public poartă
răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz.
Articolul 57. Abaterile disciplinare 
Constituie abateri disciplinare:
a) nerespectarea programului de muncă, inclusiv absenţa sau întîrzierea
nemotivată la serviciu ori plecarea înainte de termenul stabilit în program, admisă în
mod repetat;
c) intervenţiile în favoarea soluţionării unor cereri în afara cadrului legal;
d) nerespectarea cerinţelor privind păstrarea secretului de stat sau a
confidenţialităţii informaţiilor de care funcţionarul public ia cunoştinţă în exerciţiul
funcţiei;
e) refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile de serviciu, precum şi
dispoziţiile conducătorului;
f) neglijenţa şi/sau tergiversarea, în mod repetat, a îndeplinirii sarcinilor;
g) acţiunile care aduc atingere prestigiului autorităţii publice în care activează;
h) încălcarea normelor de conduită a funcţionarului public;
i) desfăşurarea în timpul programului de muncă a unor activităţi cu caracter
politic specificate la art.15 alin.(4);
j) încălcarea prevederilor referitoare la obligaţii şi restricţii stabilite prin lege;
k) încălcarea regulilor de organizare şi desfăşurare a concursului, a regulilor de
evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici;
 l) alte fapte considerate ca abateri disciplinare în legislaţia din domeniul funcţiei
publice şi funcţionarilor publici;
m) încălcarea regulilor și rigorilor procedurale cu privire la inițierea,
desfășurarea și înregistrarea controlului de stat asupra activității de întreprinzător.
Articolul 58. Sancţiunile disciplinare 
Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcţionarului public îi pot fi aplicate
următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare;
c) mustrare aspră;
d) suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul a doi ani;
g) destituirea din funcţia publică.
h) retrogradarea în funcție și/sau în grad de calificare.
Articolul 59. Aplicarea sancţiunilor disciplinare
(1) Sancţiunea disciplinară se aplică de către persoana/organul care are
competenţa legală de numire în funcţie.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data
săvîrşirii abaterii, cu excepţia sancţiunii disciplinare pentru încălcarea legislaţiei cu
privire la declararea averii și intereselor personale, la soluționarea conflictelor de
interese și la regimul juridic al incompatibilităților și restricțiilor, care se aplică în
termen de cel mult  6 luni de la data rămînerii definitive a actului prin care se constată
săvîrşirea abaterii disciplinare.
(3) Sancţiunea disciplinară, cu excepţia celei specificate la art.58 lit.a), nu poate
fi aplicată decît după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea echitabilă
a funcţionarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună de la
data constatării abaterii. 
(31) Curgerea termenelor specificate la alin. (2) şi (3) se suspendă pe perioada
aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum şi pe
perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma.
(4) Din comisia de disciplină face parte în mod obligatoriu un reprezentant al
organizaţiei sindicale reprezentative sau, în cazul în care sindicatul nu este reprezentativ
sau funcţionarii publici nu sînt organizaţi în sindicat, un reprezentant desemnat prin
votul majorităţii funcţionarilor publici pentru care este organizată comisia de disciplină.
(5) În cazul în care fapta funcţionarului public conţine componentele unei
abateri disciplinare şi ale unei infracţiuni, procedura cercetării de către comisia de
disciplină, precum şi curgerea termenelor specificate la alin. (2) şi (3), se suspendă pînă
la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării
urmăririi penale sau pînă la data la care instanţa de judecată dispune achitarea sau
încetarea procesului penal.
(6) Comisia de disciplină este obligată să ceară funcţionarului public o explicaţie
scrisă privind fapta comisă. 
(7) După cercetarea prealabilă, comisia de disciplină propune autorităţii publice
respective sancţiunea aplicabilă funcţionarului public vinovat.
(8) Actul administrativ cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare se aduce la
cunoştinţa funcţionarului public în termen de 5 zile de la emitere, sub semnătură. 
 (9) Refuzul funcţionarului public de a se prezenta la audiere, de a-şi prezenta
argumentele, precum şi refuzul funcţionarului public de a semna actul administrativ cu
privire la aplicarea sancţiunii disciplinare se consemnează într-un proces-verbal. 
(10) La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi
gravitatea abaterii disciplinare, de circumstanţele în care aceasta a fost săvîrşită, de
comportamentul funcţionarului public în timpul serviciului, precum şi de existenţa altor
sancţiuni disciplinare al căror termen nu a expirat.
(11) Modul de constituire, organizare şi funcţionare, componenţa, atribuţiile,
modul de sesizare şi procedura de muncă a comisiilor de disciplină se aprobă de Guvern.
(12) Abaterile disciplinare ale funcţionarilor publici de conducere de nivel
superior, indicaţi la art. 8 alin. (2) lit. c), se examinează de către comisia de disciplină
instituită de către Prim-ministru, care numeşte membrii acesteia.
          (13) Abaterile disciplinare ale funcţionarilor publici de conducere de nivel
superior, indicaţi la art. 8 alin. (2) lit. d), se examinează de către comisiile de disciplină
instituite de către conducătorii autorităţilor publice respective.
Articolul 60. Termenul de acţiune şi contestarea 
                       sancţiunii disciplinare
(1) Termenul de acţiune a sancţiunii disciplinare nu poate depăşi un an de la
data aplicării, cu excepţiile prevăzute de lege.
(2) Dacă, pe parcursul acestui termen, funcţionarul public nu va fi supus unei
noi sancţiuni disciplinare, se consideră că lui nu i s-a aplicat sancţiune disciplinară. 
(3) Actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi atacat de către
funcţionarul public în instanţa de contencios administrativ în modul stabilit de lege.
Capitolul VIII
ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU
Articolul 61. Condiţiile de încetare a raporturilor de serviciu 
Raporturile de serviciu încetează în următoarele cazuri:
a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor;
b) eliberare din funcţie;
c) destituire;
d) demisie.
Articolul 62. Încetarea raporturilor de serviciu în
                      circumstanţe ce nu depind de voinţa
                      părţilor
(1) Raporturile de serviciu încetează în circumstanţe ce nu depind de voinţa
părţilor:
    a) în cazul decesului funcţionarului public; 
b) în cazul rămînerii definitive a hotărîrii judecătoreşti prin care persoana este
declarată dispărută fără urmă sau decedată;
c) dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una din condiţiile specificate la
art.27 alin.(1) lit.a) şi c); 
d) la împlinirea de către funcţionarul public a vîrstei de 63 de ani, cu excepţia
situaţiei specificate la art.42 alin.(5); 
e) ca urmare a constatării, prin hotărîre judecătorească definitivă, a nulităţii
absolute a actului administrativ de numire în funcţia publică; 
 f) în cazul în care funcţionarul public a fost condamnat printr-o sentinţă
judecătorească prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate, la
data rămînerii definitive a sentinţei de condamnare; 
g) ca urmare a privării de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o
anumită activitate, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, în temeiul
sentinţei judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această interdicţie;
h) la expirarea termenului pentru care funcţia publică a fost ocupată pe o
perioadă determinată sau în cazul reîncadrării funcţionarului public înainte de expirarea
perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raporturilor de serviciu; 
i) în caz de forţă majoră, confirmată în modul stabilit, care exclude posibilitatea
continuării raporturilor de serviciu.
(2) Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa
părţilor se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la
cunoştinţa autorităţii publice a cazului respectiv, prin actul administrativ al
persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie. 
Articolul 63. Eliberarea din funcţia publică
(1) Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va
dispune eliberarea din funcţia publică printr-un act administrativ, care se comunică
funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei
eliberării din funcţia publică, în următoarele cazuri: 
a) autoritatea publică şi-a încetat activitatea prin lichidare;
b) autoritatea publică este mutată într-o altă localitate, iar funcţionarul public
refuză să o urmeze;
c) autoritatea publică îşi reduce efectivul de personal sau lichidează funcţia
publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăseşte
funcţia ocupată de funcţionarul public respectiv;
d) ca urmare a admiterii cererii de restabilire în funcţia publică a unui
funcţionar public eliberat sau destituit ilegal, de la data pronunţării de către instanţa de
judecată a hotărîrii prin care s-a dispus restabilirea; 
e) ca urmare a obţinerii de către funcţionarul public debutant a calificativului
„nesatisfăcător” la evaluarea activităţii profesionale, în condiţiile prezentei legi; 
f) starea sănătăţii fizice şi/sau psihice a funcţionarului public, constatată prin
decizie a organelor competente de expertiză medicală a vitalităţii, nu îi mai permite
acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
g) ca urmare a refuzului neîntemeiat al funcţionarului public de a accepta
detaşarea în interesul serviciului;
h) ca urmare a imposibilităţii transferului funcţionarului public aflat în situaţia
specificată la art.26 alin.(4);
i) ca urmare a refuzului neîntemeiat al funcţionarului public de conducere de
nivel superior de a accepta transferul în interesul serviciului în condiţiile art.50;
j) ca urmare a transferului într-o altă autoritate publică, cu respectarea
prevederilor art. 48 alin. (2), (5)–(7) şi (9), cu acordul ambelor autorităţi publice;
k) ca urmare a promovării într-o altă autoritate publică, cu respectarea
prevederilor art. 45 alin. (1), (2), (4) şi (41), cu acordul funcţionarului public şi al
ambelor autorităţi publice.
(2) În cazul eliberării din funcţia publică în condiţiile alin.(1) lit.a)–c),
autoritatea publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz cu o durată
de 30 de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – de 15 zile calendaristice, cu excepţia
situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. j) şi k), pentru care nu se acordă preaviz. Termenul de
preavizare nu include perioada aflării funcţionarului în concediu de odihnă anual, în
concediu de studii, precum şi perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură
cu boala sau trauma.
(3) În perioada de preaviz, persoana/organul care are competenţa legală de
numire în funcţie acordă funcţionarului public în cauză reducerea programului de
muncă, cu pînă la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit. 
(4) În cazurile prevăzute la alin.(1) lit.c) şi d), în perioada de preaviz, dacă în
cadrul autorităţii publice există funcţie publică vacantă sau temporar vacantă
corespunzătoare, funcţionarul public este transferat, în interesul serviciului sau la
cerere, în această funcţie. Funcţionarul public de conducere are prioritate la ocuparea
unei funcţii publice vacante sau temporar vacante de nivel inferior.
(41) În cazul eliberării funcţionarilor publici în temeiul alin. (1) lit. a) şi c),
autoritatea publică este obligată să prezinte, în modul stabilit, cu 30 de zile
calendaristice înainte de eliberare, agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă
informaţiile privind funcţionarii publici care urmează a fi disponibilizaţi.
(42) Nu se admite eliberarea funcţionarului public în perioada aflării lui în
concediu de odihnă anual, în concediu de studii, pe perioada suspendării raporturilor de
serviciu în legătură cu boala sau trauma, în perioada concediului de maternitate,
concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediului
suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, precum şi în
perioada detaşării, cu excepţia cazului de lichidare a autorităţii publice.
(5) În cazul reducerii efectivului de personal sau lichidării de funcţii, autoritatea
publică nu poate înfiinţa posturi similare celor lichidate timp de un an de la data
schimbărilor efectuate.
Articolul 64. Destituirea din funcţia publică
(1) Persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va
dispune destituirea din funcţia publică printr-un act administrativ, care se comunică
funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei
destituirii din funcţia publică, în următoarele cazuri: 
a) drept sancţiune disciplinară, aplicată pentru încălcarea prevederilor art. 22
alin. (1) lit. f1), precum şi pentru săvîrşirea unei abateri disciplinare, dacă anterior au
fost aplicate sancţiuni disciplinare nestinse în modul stabilit;
b) drept sancţiune disciplinară, aplicată pentru săvîrşirea unei abateri
disciplinare care a avut consecinţe grave; 
c) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu
acţionează pentru încetarea acesteia în termenul stabilit de prezenta lege;
c1) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a emiterii/adoptării de
către funcționarul public a unui act administrativ, încheierii directe sau prin intermediul
unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără
soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației
privind reglementarea conflictului de interese;
c2) nedepunere de către funcționarul public a declarației de avere și interese
personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17
iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
 c3) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărîre irevocabilă, a
confiscării averii nejustificate;
d) incompetenţă profesională stabilită în urma obţinerii calificativului
„nesatisfăcător” la evaluarea anuală a performanţelor profesionale ale funcţionarului
public, în condiţiile prezentei legi; 
e) refuz de a depune jurămîntul prevăzut la art.32;
f) absenţă nemotivată de la serviciu timp de 4 ore consecutive pe parcursul unei
zile lucrătoare.
(2) Nu se admite destituirea funcţionarului public în perioada aflării lui în
concediu de odihnă anual, în concediu de studii, pe perioada suspendării raporturilor de
serviciu în legătură cu boala sau trauma, în perioada concediului de maternitate,
concediului parţial plătit pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediului
suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vîrstă de la 3 la 6 ani, precum şi în
perioada detaşării, cu excepţia cazului de lichidare a autorităţii publice.
Articolul 65. Demisia
(1) Funcţionarul public poate înceta raporturile de serviciu prin demisie
comunicată în scris persoanei/organului care are competenţa legală de numire în
funcţie , cu excepţia situaţiei în care conducătorul autorităţii publice a primit de la
Centrul Naţional Anticorupţie raportul privind rezultatele evaluării integrităţii
instituţionale pînă la finalizarea procedurilor disciplinare. 
(2) Demisia nu va fi motivată şi va produce efecte după 14 zile calendaristice de
la comunicare. 
(3) Cu acordul părţilor, demisia poate fi acceptată la data solicitată de către
funcţionarul public, dar nu mai tîrziu de termenul stabilit la alin.(2).
(4) În cazul demisiei funcţionarului public în legătură cu pensionarea, stabilirea
gradului de invaliditate, concediul pentru îngrijirea copilului, înmatricularea într-o
instituţie de învăţămînt, trecerea cu traiul în altă localitate, îngrijirea copilului pînă la
vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrsta de 16 ani), alegerea în funcţie electivă,
autoritatea publică este obligată să accepte demisia în termenul indicat în cerere în
limita perioadei stabilite la alin.(2).
Capitolul IX
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 66
Prezenta lege se pune în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2009.
Articolul 67
(1) Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate publică în parte de
către persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie în baza
activităţilor prevăzute la art.3 al prezentei legi. 
(2) În scopul realizării prevederilor alin.(1), autorităţile publice specificate în
anexa nr. 1 vor completa formularul-tip al statului de personal şi îl vor înainta spre
avizare în modul stabilit de Guvern.
Articolul 68
Cauzele care au ca obiect raporturile de serviciu sînt de competenţa instanţelor
de contencios administrativ, cu excepţia situaţiilor pentru care este stabilită expres prin
lege competenţa altor instanţe.
Articolul 69
 Persoanele care deţin statutul de funcţionar public în condiţiile Legii serviciului
public nr.443-XIII din 4 mai 1995:
a) vor fi numiţi în funcţia publică respectivă dacă activităţile acestora au fost
stabilite şi avizate ca funcţii publice în condiţiile art.67 al prezentei legi;
b) vor încheia cu autorităţile publice corespunzătoare contracte individuale de
muncă şi/sau le vor modifica în condiţiile legislaţiei muncii dacă activităţile acestora nu
au fost stabilite şi nu au fost avizate ca funcţii publice în condiţiile art.67 al prezentei
legi. În acest caz, persoanele respective vor fi salarizate în cuantum nu mai mic decît cel
primit în decursul exercitării funcţiei publice pînă la punerea în aplicare a prezentei
legipe perioada exercitării aceloraşi activităţi în cadrul autorităţii publice respective,
precum şi vor beneficia de indemnizaţia unică specificată la art. 42 alin. (3) pentru
perioada exercitării funcţiei publice.
Articolul 691
Persoana care a deţinut statutul de funcţionar public, dar nu s-a folosit de
dreptul la indemnizaţia unică specificată la art. 42 alin. (3) din motivul că funcţia
deţinută, pe parcursul exercitării acesteia, a devenit funcţie de demnitate publică,
beneficiază de indemnizaţia unică menţionată la încetarea mandatului sau la pensionare
în perioada exercitării mandatului. Indemnizaţia respectivă se acordă la cererea în scris
a persoanei ce exercită funcţie de demnitate publică şi se consemnează în carnetul de
muncă.
 
Articolul 71
Consilierii, ajutorii, funcţionarii serviciilor de presă şi secretarii din cadrul
aparatelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului, autorităţilor
administraţiei publice centrale de specialitate şi organelor din subordinea acestora, care
activează la momentul punerii în aplicare a prezentei legi, îşi vor păstra funcţiile
deţinute, aplicîndu-li-se prevederile prezentei legi, pînă în momentul demisionării în
legătură cu intrarea în funcţie a conducătorilor noi ai autorităţilor publice menţionate
sau eliberării din funcţiile respective.
Articolul 72
Persoanele care nu deţin statutul de funcţionar public în condiţiile Legii
serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995, dar ale căror activităţi au fost stabilite şi
avizate ca funcţii publice în condiţiile art.67 al prezentei legi vor fi numite în funcţiile
publice respective în cazul îndeplinirii condiţiilor art.27 al prezentei legi.
Articolul 73
În cazul în care, pentru unii funcţionari publici, după punerea în aplicare a
prezentei legi, gradele de calificare corespunzătoare funcţiei publice deţinute vor fi
inferioare gradelor de calificare deţinute în temeiul Legii serviciului public nr.443-XIII
din 4 mai 1995, ultimele îşi păstrează valabilitatea.
Articolul 74
Persoanele ce exercită funcţii de demnitate publică care dispun de dreptul de a
institui comisii de concurs şi comisii de evaluare pentru funcţionarii publici de
conducere de nivel superior în condiţiile prezentei legi pot decide instituirea unei
comisii comune atît pentru concurs, cît şi pentru evaluare. 
Articolul 75
Guvernul:
a) în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
 - va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în
concordanţă cu prezenta lege; 
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) pînă la 1 ianuarie 2009, va elabora şi va adopta actele normative prevăzute de
prezenta lege, cu privire la:
- constituirea şi funcţionarea comisiei naţionale pentru selectarea funcţionarilor
publici de conducere de nivel superior;
- evidenţa, la nivel naţional, a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici; 
- evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public;
- organizarea perioadei de probă pentru funcţionarii publici debutanţi;
- comisiile de disciplină din cadrul autorităţilor publice;
- particularităţile muncii prin cumul a funcţionarilor publici;
- angajamentul scris privitor la continuarea activităţii în serviciul public după
terminarea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională.
Articolul 76
Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile legislaţiei muncii, cu
reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în
care nu contravin legislaţiei speciale care reglementează activitatea funcţionarilor
publici.
Articolul 77
La data punerii în aplicare a prezentei legi se abrogă:
Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 1995, nr.61, art.681);
Legea nr.888-XIII din 21 iunie 1996 privind modificarea articolului 33 din
Legea serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.52– 53,
art.491);
Legea nr.1263-XIII din 17 iulie 1997 despre Regulamentul de conferire a
gradelor de calificare funcţionarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
1997, nr.63, art.528);
Legea nr.1282-XIII din 18 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii
serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr.54–55, art.496);
art.VI din Legea nr.1375-XIII din 19 noiembrie 1997 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr.5,
art.6);
Legea nr.1572-XIII din 26 februarie 1998 pentru modificarea şi completarea
anexei nr.3 din Legea serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998,
nr.28–29, art.207);
art.III din Legea nr.358-XIV din 15 aprilie 1999 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.55,
art.254);
art.XIV din Legea nr.934-XIV din 14 aprilie 2000 pentru modificarea unor acte
legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.70–72, art.509);
art.II din Legea nr.946-XIV din 21 aprilie 2000 pentru modificarea şi
completarea Legii salarizării şi Legii serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2000, nr.70–72, art.515);
 Legea nr.1233-XIV din 21 septembrie 2000 pentru completarea anexei nr.3 la
Legea serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.127–129,
art.892);
Legea nr.1358-XIV din 3 noiembrie 2000 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciului public (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.152–153,
art.1138);
art.II din Legea nr.1428-XIV din 28 decembrie 2000 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.8–
10, art.25);
Legea nr.61-XV din 11 aprilie 2001 pentru modificarea articolului 8 din Legea
serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2001, nr.49–50, art.235);
Legea nr.236-XV din 7 iunie 2001 privind modificarea articolului 3 din Legea
nr.1263-XIII din 17 iulie 1997 despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare
funcţionarilor publici (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.73–74,
art.549);
Legea nr.436-XV din 27 iulie 2001 pentru modificarea articolului 6 din Legea
serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2001, nr.108–109, art.830);
art.IV din Legea nr.520-XV din 11 octombrie 2001 pentru modificarea unor acte
legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.136–138, art.1051);
art.XII din Legea nr.543-XV din 12 octombrie 2001 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001,
nr.141–143, art.1095);
art.IX din Legea nr.1146-XV din 20 iunie 2002 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002,
nr.96–99, art.707);
art.II din Legea nr.146-XV din 27 martie 2003 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,
nr.60–61, art.265);
art.XXVI din Legea nr.206-XV din 29 mai 2003 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003,
nr.149–152, art.598);
Legea nr.313-XV din 17 iulie 2003 pentru modificarea Legii serviciului public
nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.163–166,
art.662);
art.III din Legea nr.358-XV din 31 iulie 2003 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.173–176,
art.742);
Legea nr.504-XV din 11 decembrie 2003 pentru modificarea şi completarea
Legii serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 şi a Legii nr.1263-XIII din 17 iulie
1997 despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.254–261, art.1026);
Legea nr.550-XV din 25 decembrie 2003 pentru completarea anexelor nr.1–3 la
Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2004, nr.16–18, art.108);
 art.VII din Legea nr.136-XV din 6 mai 2004 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.91–95, art.482);
art.II din Legea nr.273-XV din 16 iulie 2004 pentru modificarea unor acte
legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.168–170, art.771);
art.IV din Legea nr.294-XV din 28 iulie 2004 pentru modificarea şi completarea
unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr.138–146,
art.747);
art.III din Legea nr.335-XVI din 16 decembrie 2005 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.1–
4, art.22);
art.IV din Legea nr.447-XVI din 28 decembrie 2006 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.51–
53, art.239);
art.VI din Legea nr.273-XVI din 7 decembrie 2007 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008,
nr.84–85, art.288);
art.I din Legea nr.56-XVI din 20 martie 2008 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr.80,
art.263).
 
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                                 Marian LUPU
 
Nr.158-XVI. Chişinău, 4 iulie 2008.
Anexa nr.1
 
Autorităţile publice
care cad sub incidenţa Legii cu privire la funcţia publică
şi statutul funcţionarului public
 
Secretariatul Parlamentului
Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova
Cancelaria de Stat
Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii
Secretariatul Curţii Constituţionale
Secretariatul Curţii Supreme de Justiţie
Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor
Oficiul Avocatului Poporului
Aparatul şi unităţile Curţii de Conturi
Centrul Naţional Anticorupţie
Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor
Aparatul Comisiei Electorale Centrale
Aparatul Consiliului Naţional de Acreditare şi Atestare
Aparatul Autorității Naționale de Integritate
Aparatul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea
egalităţii
Aparatele altor autorităţi publice instituite de către Parlament, Preşedintele
Republicii Moldova sau Guvern
 Autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi alte autorităţi
administrative (aparatele centrale, serviciile publice desconcentrate, alte organe ale
administraţiei publice din subordinea autorităţilor administraţiei publice centrale de
specialitate) 
Aparatele autorităţilor administraţiei publice locale, ale unităţii teritoriale
autonome cu statut special şi serviciile descentralizate ale acestora
Secretariatele instanţelor judecătoreşti, aparatele, procuraturii, organele
serviciului diplomatic, vamal, organele apărării, securităţii naţionale şi ordinii publice
(persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate
nu este reglementată prin acte legislative speciale)

Legea nr. 25-XVI/2008 privind Codul de conduită a funcționarului public

Republica Moldova PARLAMENTUL LEGE Nr. 25 din 22.02.2008 privind Codul de conduită a
funcţionarului public Publicat : 11.04.2008 în Monitorul Oficial Nr. 74-75 art Nr : 243 Data intrarii in
vigoare : 01.01.2009 MODIFICAT LP305 din 21.12.17, MO7-17/12.01.18 art.66 LP102 din 21.07.16,
MO256-267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16 LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în
vigoare 01.08.16 LP77 din 12.04.12, MO103/29.05.12 art.347 LP230 din 25.11.11, MO38-41/24.02.12
art.113; în vigoare 24.05.12 LP277 din 27.12.11, MO25-28/03.02.12 art.85; în vigoare 01.02.12
Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară. Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Obiectul, scopul
şi domeniul de aplicare (1) Codul de conduită a funcţionarului public (denumit în continuare Cod)
reglementează conduita funcţionarului public în exercitarea funcţiei publice. (2) Codul are drept scop
stabilirea unor norme de conduită în serviciul public şi informarea cetăţenilor cu privire la conduita pe
care trebuie să o adopte funcţionarul public în vederea oferirii unor servicii publice de calitate;
asigurarea unei administrări mai bune întru realizarea interesului public; contribuirea la prevenirea şi
eliminarea corupţiei din administraţia publică şi crearea unui climat de încredere între cetăţeni şi
autorităţile publice. (3) Normele de conduită prevăzute de Cod sînt obligatorii pentru toţi funcţionarii
publici. (4) Încălcarea codului constituie, după caz, abatere disciplinară, contravenţie sau infracţiune,
căreia i se aplică, respectiv, prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public,
ale Codului contravenţional sau ale Codului penal. [Art.1 al.(4) introdus prin LP77 din 12.04.12,
MO103/29.05.12 art.347] [Art.1 al.(4) abrogat prin LP230 din 25.11.11, MO38-41/24.02.12 art.113; în
vigoare 24.05.12] Capitolul II PRINCIPIILE DE CONDUITĂ A FUNCŢIONARULUI PUBLIC Articolul 2.
Principiile de conduită a funcţionarului public În exercitarea funcţiei publice, funcţionarul public se
călăuzeşte de următoarele principii: a) legalitate; b) imparţialitate; c) independenţă; d) profesionalism;
Articolul 3. Legalitatea (1) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, funcţionarul public este obligat să
respecte Constituţia Republicii Moldova, legislaţia în vigoare şi tratatele internaţionale la care Republica
Moldova este parte. (2) Funcţionarul public care consideră că i se cere sau că este forţat să acţioneze
ilegal sau în contradicţie cu normele de conduită va comunica acest fapt conducătorilor săi. Articolul 4.
Imparţialitatea (1) Funcţionarul public este obligat să ia decizii şi să întreprindă acţiuni în mod imparţial,
nediscriminatoriu şi echitabil, fără a acorda prioritate unor persoane sau grupuri în funcţie de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. (2)
Funcţionarul public trebuie să aibă un comportament bazat pe respect, exigenţă, corectitudine şi
amabilitate în relaţiile sale cu publicul, precum şi în relaţiile cu conducătorii, colegii şi subordonaţii. (3)
Funcţionarul public nu trebuie să determine persoanele fizice sau juridice, inclusiv alţi funcţionari
publici, să adopte comportamente ilegale, folosindu-se de poziţia sa oficială. Articolul 5. Independenţa
(1) Apartenenţa politică a funcţionarului public nu trebuie să influenţeze comportamentul şi deciziile
acestuia, precum şi politicile, deciziile şi acţiunile autorităţilor publice. (2) În exercitarea funcţiei publice,
funcţionarului public îi este interzis: a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor
politice şi a altor organizaţii social-politice; b) să folosească resursele administrative pentru susţinerea
concurenţilor electorali; c) să afişeze, în incinta autorităţilor publice, însemne sau obiecte inscripţionate
cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora; d) să facă propagandă în favoarea
oricărui partid; e) să creeze sau să contribuie la crearea unor subdiviziuni ale partidelor politice în cadrul
autorităţilor publice. Articolul 6. Profesionalismul (1) Funcţionarul public are obligaţia să-şi îndeplinească
atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, promptitudine şi corectitudine. (2)
Funcţionarul public este responsabil pentru îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu faţă de conducătorul
său nemijlocit, faţă de conducătorul ierarhic superior şi faţă de autoritatea publică. Articolul 7.
Loialitatea (1) Funcţionarul public este obligat să servească cu bună-credinţă autoritatea publică în care
activează, precum şi interesele legitime ale cetăţenilor. (2) Funcţionarul public are obligaţia să se abţină
de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale autorităţii
publice. Capitolul III NORMELE DE CONDUITĂ A FUNCŢIONARULUI PUBLIC Articolul 8. Accesul la
informaţie (1) Funcţionarul public, potrivit atribuţiilor ce îi revin şi conform legislaţiei privind accesul la
informaţie, este obligat: a) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra
chestiunilor de interes public; b) să asigure accesul liber la informaţie; c) să respecte termenele
prevăzute de lege privind furnizarea informaţiei. (2) Funcţionarul public este obligat să respecte
limitările accesului la informaţie, în condiţiile legii, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, a vieţii
private a persoanelor şi a securităţii naţionale, precum şi să asigure protecţia informaţiilor deţinute faţă
de accesul, modificarea sau distrugerea lor nesancţionate. (3) Comunicarea cu mijloacele de informare
în masă în numele autorităţii publice este realizată numai de către funcţionarul public abilitat cu acest
drept. Articolul 9. Utilizarea resurselor publice (1) Funcţionarul public este obligat să asigure protecţia
proprietăţii publice şi să evite orice prejudiciere a acesteia. (2) Funcţionarul public este obligat să
folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinînd autorităţii publice, numai în scopul desfăşurării
activităţilor aferente funcţiei publice deţinute. (3) Funcţionarul public trebuie să asigure, potrivit
atribuţiilor ce îi revin, folosirea eficientă şi conform destinaţiei a banilor publici. (4) Funcţionarului public
îi este interzis să utilizeze bunurile autorităţii publice pentru a desfăşura activităţi publicistice, didactice,
de cercetare sau alte activităţi neinterzise de lege în interes personal. Articolul 10. Conduita în cadrul
relaţiilor internaţionale (1) Funcţionarul public care reprezintă autoritatea publică în cadrul unor
organizaţii internaţionale, instituţii de învăţămînt, conferinţe, seminare şi alte activităţi este obligat să
aibă o conduită care să nu prejudicieze imaginea ţării şi a autorităţii publice pe care le reprezintă. (2)
Funcţionarul public aflat în deplasare de serviciu este obligat să aibă un comportament corespunzător
regulilor de protocol şi să respecte legile ţării gazdă. (3) În relaţiile cu reprezentanţii altor state,
funcţionarului public îi este interzis să exprime opinii personale privind aspectele naţionale sau disputele
internaţionale. Articolul 11. Cadourile (1) Funcționarului public îi este interzis să solicite sau să accepte
cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, destinate lui personal sau familiei lui, dacă
oferirea sau acordarea lor este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Dacă funcționarului public i se propune un cadou, serviciu, favor, invitaţie sau orice alt avantaj
necuvenit, prevăzut la alin. (1), el trebuie să anunțe imediat conducătorul său ierarhic superior despre
acest fapt și să ia măsurile necesare pentru a-şi asigura protecția, printre care: a) să refuze cadoul,
serviciul, favorul, invitaţia sau orice alt avantaj necuvenit; b) să raporteze imediat această tentativă
autorităţilor competente; c) să îşi desfăşoare activitatea corespunzător, în special cea pentru care i s-a
oferit cadoul, serviciul, favorul, invitaţia sau orice alt avantaj necuvenit. (3) Interdicţia specificată la alin.
(1) nu se aplică în privinţa cadourilor primite cu prilejul anumitor acţiuni de protocol şi a căror valoare nu
depăşeşte limitele stabilite de Guvern. Modul de declarare, evaluare, evidenţă, păstrare, utilizare şi
răscumpărare a acestor cadouri este reglementat de Guvern. (4) Cadourile a căror valoare depăşeşte
limitele stabilite se transmit în gestiunea organizaţiei publice sau instituției publice subordonate
respective şi se înscriu într-un registru special, ţinut de fiecare organizaţie publică sau instituție publică
subordonată. Informația din registrul special menționat este publică. (5) În cazul în care funcționarul
public achită diferența de valoare a bunului primit în calitate de cadou în condițiile alin. (3), el poate
păstra bunul respectiv, efectuîndu-se menţiunea corespunzătoare în registrul special, contra semnătură.
[Art.11 în redacţia LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] [Art.11 în
redacţia LP230 din 25.11.11, MO38-41/24.02.12 art.113; în vigoare 24.05.12] Articolul 111 . Influenţe
necorespunzătoare În exercitarea atribuţiilor de serviciu, funcţionarul public este obligat: a) să nu
admită influenţe necorespunzătoare, în sensul Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea
integrităţii instituţionale; b) să desfăşoare în mod legal activitatea pentru care a intervenit influenţa
necorespunzătoare; c) să facă neîntîrziat un denunţ în formă scrisă despre exercitarea influenţei
necorespunzătoare conducătorului autorităţii publice sau, după caz, instituţiei care evaluează
integritatea instituțională, potrivit Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrităţii
instituţionale, în condiţiile stabilite de Guvern. [Art.111 introdus prin LP102 din 21.07.16, MO256-
267/12.08.16 art.547; în vigoare 12.11.16] Articolul 12. Conflictul de interese (1) Funcţionarul public este
obligat: a) să evite orice conflict de interese; b) să informeze şeful ierarhic sau organul ierarhic superior
imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese real în care se află;
c) să nu emită acte administrative, să nu încheie acte juridice, să nu ia sau să nu participe la luarea unor
decizii în exercitarea funcției publice pînă la soluționarea conflictului de interese real. [Art.12 al.(1) în
redacţia LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] (2) Orice conflict de
interese declarat de către un candidat la funcţia publică trebuie să fie aplanat pînă la numirea sa în
funcţie. (3) Procedura privind declararea şi soluţionarea conflictelor de interese este reglementată de
Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale. [Art.12 al.(3) modificat
prin LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] Articolul 121 . Măsurile de
protecţie (1) Funcţionarul public care informează cu bună-credinţă despre comiterea actelor de corupţie
şi a celor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional beneficiază de următoarele măsuri
de protecţie, aplicate separat sau cumulativ, după cum urmează: [Art.121 al.(1) modificat prin LP134 din
17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] a) prezumţia de bună-credinţă pînă la
proba contrarie; b) confidenţialitatea datelor cu caracter personal; c) transferul în condiţiile Legii nr.
158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public. (2) Pentru
informarea cu bună-credinţă menţionată la alin. (1), funcţionarul public nu poate fi sancţionat
disciplinar. (3) Pentru neaplicarea măsurii de protecţie prevăzute la lit. c) alin. (1), precum şi pentru
nerespectarea prevederii alin. (2), sînt responsabili conducătorul ierarhic superior, subdiviziunea
specializată, conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice şi conducătorul autorităţii abilitate cu
controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale. [Art.121 introdus prin LP277
din 27.12.11, MO25-28/03.02.12 art.85; în vigoare 01.02.12] Articolul 13.Obligaţiile funcţionarului public
cu funcţie de conducere (1) Funcţionarul public cu funcţie de conducere are obligaţia să promoveze
normele de conduită şi să asigure respectarea acestora de către funcţionarii publici din subordine. (2) În
exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor publice de conducere, funcţionarul public are obligaţia: a) să
asigure egalitatea de şanse şi tratament în ceea ce priveşte cariera funcţionarilor publici din subordine;
b) să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru
personalul din subordine, în cazul în care propune sau aprobă promovări, transferuri, numiri sau
eliberări din funcţii ori acordă stimulente materiale sau morale, excluzînd orice formă de favoritism sau
discriminare; b 1 ) să respecte prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind
evaluarea integrităţii instituţionale; [Art.13 al.(2), lit.b1 ) modificată prin LP305 din 21.12.17, MO7-
17/12.01.18 art.66] [Art.13 al.(2), lit.b1 ) introdusă prin LP102 din 21.07.16, MO256-267/12.08.16
art.547; în vigoare 12.11.16] c) să evite criteriile discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii
neconforme cu normele de conduită prevăzute de Cod în accesul sau promovarea în funcţia publică; d)
să întreprindă acţiunile necesare pentru prevenirea corupţiei în rîndul funcţionarilor publici din
subordine, precum şi să poarte răspundere pentru eşecurile survenite ca urmare a îndeplinirii
necorespunzătoare a acţiunilor în cauză. e) să asigure aplicarea măsurilor de protecţie stabilite de lege
pentru funcţionarul public care informează cu bună-credinţă despre comiterea actelor de corupţie şi a
celor conexe corupţiei, a faptelor de comportament corupţional, despre nerespectarea regulilor privind
declararea veniturilor şi a proprietăţii şi despre încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de
interese. [Art.13 al.(2) lit.e) introdusă prin LP277 din 27.12.11, MO25-28/03.02.12 art.85; în vigoare
01.02.12] Capitolul III1 RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR PREZENTEI LEGI Articolul
131 . Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi (1) Încălcarea prevederilor prezentei
legi, cu excepţia art. 11 alin. (1) şi a art. 12, constituie abatere disciplinară căreia i se aplică prevederile
legislaţiei privind funcţia publică şi statutul funcţionarului public. (2) Încălcarea prevederilor art. 11 alin.
(1) din prezenta lege se sancţionează în conformitate cu prevederile Codului contravenţional sau ale
Codului penal. (3) Încălcarea prevederilor art. 12 din prezenta lege se sancţionează conform prevederilor
Legii nr. 133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și intereselor personale. [Art.131 al.(3) în
redacția LP134 din 17.06.16, MO245-246/30.07.16 art.515; în vigoare 01.08.16] [Capitolul III1 introdus
prin LP230 din 25.11.11, MO38-41/24.02.12 art.113; în vigoare 24.05.12] Capitolul IV DISPOZIŢII FINALE
Articolul 14 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2009. (2) Guvernul: a) în termen de 6 luni de la
data publicării prezentei legi: - va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei
legi; - va asigura revizuirea şi aducerea actelor normative departamentale în conformitate cu prezenta
lege; b) va întreprinde alte măsuri de punere în aplicare a prezentei legi.

Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar

Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
             Articolul 1. Obiectul și scopul legii
             (1) Prezenta lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de
salarizare în sectorul bugetar și reprezintă un cadru general ce cuprinde principiile,
regulile și procedurile de stabilire a drepturilor salariale în raport cu ierarhia funcțiilor
din sectorul bugetar.
             (2) Scopul prezentei legi constă în asigurarea unui sistem de salarizare a
personalului din sectorul bugetar transparent, echitabil, atractiv, simplu de gestionat,
capabil să reflecte și să remunereze performanța, în cadrul căruia salariul de bază să
reprezinte principalul element al remunerației personalului.
             Articolul 2. Domeniul de aplicare
             Reglementările prezentei legi se aplică persoanelor cu funcții de demnitate
publică, funcționarilor publici, inclusiv cu statut special, persoanelor care ocupă funcții
cu statut special specifice apărării naționale, securității statului și ordinii publice, altui
personal angajat în baza contractului individual de muncă în autoritățile/instituțiile
bugetare finanțate integral din bugetul de stat sau din bugetele locale, precum și
personalului Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare – unități bugetare).
             Articolul 3. Principiile sistemului unitar de salarizare
             (1) Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele
principii:
             a) supremația legii, în sensul că drepturile salariale se stabilesc cu respectarea
prevederilor prezentei legi;
             b) nediscriminare, echitate și coerență, în sensul asigurării tratamentului egal și
a remunerării egale pentru muncă de valoare egală;
             c) ierarhizare, în funcție de responsabilitatea, complexitatea și importanța
activității desfășurate, stabilite în urma evaluării funcțiilor din sectorul bugetar;
             d) transparență, în sensul că mecanismul de stabilire a salariilor și a altor
drepturi de natură salarială face parte din categoria informațiilor de interes public;
             e) salarizarea în raport cu performanța, care presupune creșterea salariului pe
orizontală, fără ca persoana să fie promovată, pe baza unui sistem de evaluare a
performanței clar și obiectiv;
             f) sustenabilitate financiară, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru
personalul din unitățile bugetare cu respectarea cadrului de resurse prevăzute în
bugetele componente ale bugetului public național.
             (2) Reglementările prezentei legi asigură:
             a) armonizarea sistemului de salarizare a personalului din unitățile bugetare cu
importanța, răspunderea, complexitatea activității și nivelul studiilor necesare pentru
desfășurarea activității;
             b) stabilirea salariilor de bază ca element principal al remunerației lunare;
             c) realizarea, în baza evaluării funcțiilor, a ierarhiei salariilor de bază atît între
domeniile de activitate, cît și în cadrul aceluiași domeniu;
             d) dreptul autorităților publice locale de a reglementa și de a gestiona, în
condițiile prezentei legi, sub propria lor responsabilitate și în interesul public local,
modul de salarizare la nivel local.
             Articolul 4. Noțiuni de bază
             În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni semnifică:
             grup ocupațional – grup de funcții corespunzătoare unui anumit domeniu de
activitate și de funcții comune tuturor domeniilor de activitate;
             subgrup de funcții – categorii de funcții caracteristice pentru un anumit grup
ocupațional, grupate în corespundere cu un set de criterii care reflectă nivelul ierarhic,
nivelul studiilor necesare, nivelul de complexitate a sarcinilor, nivelul de
responsabilitate;
             grilă de salarizare – formă de ierarhizare a salariilor de bază aferente funcțiilor
și categoriilor de calificare. Grila de salarizare este structurată pe grade de salarizare și
clase de salarizare;
             grad de salarizare – un anumit nivel în cadrul grilei de salarizare, căruia îi
corespunde un interval de clase de salarizare cu un set de coeficienți de salarizare și care
acoperă un grup de funcții de valoare similară conform ierarhiei rezultate în urma
evaluării funcțiilor ce presupun realizarea activității comparabile din punct de vedere
managerial și/sau operațional;
             grad profesional – grad de calificare, grad militar (special), grad special și rang
diplomatic, acordate conform legislației în vigoare;
             clasă de salarizare – nivelul de poziționare distinctă a funcției în ierarhia
generală a funcțiilor din grila de salarizare, căruia îi corespunde un coeficient de
salarizare;
             coeficient de salarizare – expresie numerică a clasei de salarizare. Pe baza
acestui coeficient este calculat salariul de bază pentru fiecare funcție;
             funcție similară – funcție de același fel din cadrul aceleiași unități bugetare sau
din altă unitate bugetară, care implică aceleași condiții de studii, nivel de
responsabilitate, complexitate și condiții de muncă;
             funcție temporar absentă – funcție al cărei titular lipsește de la lucru pe o
perioadă de pînă la 60 de zile calendaristice, în caz de boală sau traumatism, concediu
de studii, concediu neplătit, detașare la alt loc de muncă, sau pe perioada stabilită de
legislație în cazul concediului de maternitate, cînd salariaților li se păstrează locul de
muncă, iar raporturile de serviciu nu au fost suspendate;
             funcție temporar vacantă – funcție cu al cărei titular au fost suspendate
raporturile de serviciu/contractul individual de muncă sau al cărei titular a fost detașat
ori, după caz, asigură interimatul unei funcții de conducere;
             treaptă de salarizare – nivelul salariului de bază al funcției raportat la vechimea
în muncă;
             salariu de bază – element din partea fixă a remunerației lunare la care are
dreptul personalul din unitățile bugetare, corespunzător clasei de salarizare stabilite în
funcție de categoria de calificare, vechimea în muncă, nivelul unității bugetare la care se
prestează activitatea, în corespundere cu anexele la prezenta lege;
             salariu lunar – retribuție bănească care include salariul de bază și toate
sporurile, premiile și alte drepturi salariale acordate suplimentar la salariul de bază
corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;
             registrul funcțiilor din sectorul bugetar – nomenclator de clasificare a funcțiilor
în grupuri ocupaționale și subgrupuri, în funcție de specificul activității fiecărei funcții;
             raport de compresie – raport dintre valoarea minimă și valoarea maximă a
salariului de bază din sectorul bugetar;
             valoare de referință – valoare corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00
din grila de salarizare.
             Articolul 5. Coordonarea implementării sistemului unitar de salarizare
             (1) Coordonarea procesului de implementare și de evaluare a politicii statului în
domeniul salarizării în sectorul bugetar ține de competența Ministerului Finanțelor.
             (2) Principalele atribuții ale Ministerului Finanțelor în domeniu sînt:
             a) coordonarea și monitorizarea implementării uniforme a sistemului unitar de
salarizare în sectorul bugetar;
             b) elaborarea/avizarea proiectelor de acte normative ce țin de salarizarea
personalului din unitățile bugetare;
             c) analiza propunerilor de modificare a grilei de salarizare, a ierarhiei funcțiilor
din grupele ocupaționale și a altor elemente ale sistemului unitar de salarizare, cu
atragerea, după caz, a specialiștilor din domenii corespunzătoare.
 Capitolul II
CLASIFICAREA FUNCȚIILOR DIN SECTORUL BUGETAR
             Articolul 6. Sistemul de clasificare și de evaluare a funcțiilor
             din sectorul bugetar
             (1) Sistemul de clasificare și de evaluare a funcțiilor din sectorul bugetar are
scopul de a sistematiza funcțiile generice din sectorul bugetar în grupuri ocupaționale și
subgrupuri de funcții, în raport cu domeniul de activitate, precum și de a stabili ierarhia
acestora.
             (2) Evaluarea funcțiilor incluse în registrul funcțiilor din sectorul bugetar,
ierarhizarea și echivalarea acestora, în vederea stabilirii salariilor de bază, atît între
grupuri ocupaționale, cît și în cadrul aceluiași grup, au la bază următoarele criterii
generale:
             a) studii, cunoștințe și experiență;
             b) complexitate, creativitate și diversitate;
             c) responsabilitate decizională;
             d) conducere, coordonare și supervizare;
             e) comunicare;
             f) condiții de muncă;
             g) efort fizic și mental.
             (3) Evaluarea sistemică a funcțiilor va fi realizată, cel puțin o dată la 5 ani, de
către Ministerul Finanțelor.
             (4) Modul de evaluare sistemică a funcțiilor și procesul de reevaluare sînt
stabilite prin hotărîre de Guvern.
             Articolul 7. Registrul funcțiilor din sectorul bugetar
             (1) Registrul funcțiilor din sectorul bugetar cuprinde 8 grupuri ocupaționale
corespunzătoare domeniilor de activitate bugetară, codificate cu litere, după cum
urmează:
             1) Administrație publică (A);
             2) Justiție (B);
             3) Apărare națională (C);
             4) Ordine publică și securitate a statului (D);
             5) Învățămînt și cercetare (E);
             6) Cultură, tineret și sport (F);
             7) Asistență socială și sănătate (G);
             8) Funcții complexe (H).
             (2) Fiecare grup ocupațional cuprinde cîteva subgrupuri de funcții, grupate în
raport cu anumite caracteristici comune. Subgrupurile de funcții sînt codificate după
litera aferentă grupului ocupațional și au un număr de ordine corespunzător.
             (3) În fiecare subgrup de funcții sînt detaliate funcțiile care se încadrează în
categoria respectivă, fiecare cu un cod numeric unic asociat.
             (4) Grupurile ocupaționale, subgrupurile de funcții și funcțiile din sectorul
bugetar cuprinse în registrul menționat la alin. (1) din prezentul articol sînt detaliate în
anexele nr. 3–10.
             (5) Autoritatea publică responsabilă de gestionarea registrului funcțiilor din
sectorul bugetar este Ministerul Finanțelor.
             Articolul 8. Registrul de evidență a funcțiilor la nivel de unitate bugetară
             (1) Fiecare unitate bugetară întocmește registrul de evidență a personalului la
nivel de unitate bugetară (în continuare – registru de evidență), care reflectă categoriile
de funcții conform sistemului de codificare din registrul funcțiilor din sectorul bugetar
menționat la art. 7.
             (2) Registrul de evidență cuprinde pentru fiecare post următoarele categorii de
informații:
             a) elementele de identificare ale fiecărei persoane (nume, codul numeric
personal);
             b) data angajării/numirii în unitatea bugetară;
             c) codul funcției și denumirea funcției în conformitate cu anexele la prezenta
lege;
             d) codul conform Clasificatorului ocupațiilor din Republica Moldova;
             e) gradul profesional și/sau categoria de calificare, după caz;
             f) vechimea în muncă și treapta de salarizare;
             g) clasa de salarizare și coeficientul de salarizare;
             h) salariul de bază determinat în condițiile prezentei legi;
             i) denumirea sporurilor și mărimea acestora;
             j) salariul lunar stabilit conform prevederilor prezentei legi;
             k) timpul de muncă efectiv lucrat, perioada și cauzele de modificare/ suspendare
a raporturilor de muncă.
             (3) Registrul de evidență se actualizează lunar și se utilizează la calcularea
salariului lunar al personalului.
             (4) Formatul și modul de ținere a registrului de evidență se aprobă de Guvern.
Capitolul III
ELEMENTELE SISTEMULUI DE SALARIZARE
             Articolul 9. Grila de salarizare
             (1) Grila de salarizare din sectorul bugetar asigură stabilirea salariului de bază
pentru fiecare funcție conform ierarhiei posturilor.
             (2) Grila de salarizare, cuprinsă în anexa nr. 1, include gradele de salarizare,
clasele de salarizare și coeficienții de salarizare.
             (3) Raportul de compresie a salariilor de bază în sectorul bugetar este de 1 la 15.
             Articolul 10. Componentele salariului lunar
             (1) Salariul lunar al personalului din unitățile bugetare pentru activitatea
desfășurată pe durata normală a timpului de lucru stabilită de lege este constituit din:
             a) partea fixă, compusă din:
             – salariul de bază;
             – sporul lunar pentru gradul profesional;
             – sporul lunar pentru deținerea titlului științific și/sau științifico-didactic;
             – sporul lunar pentru deținerea titlului onorific;
             b) partea variabilă, care cuprinde:
             – sporul pentru performanță;
             – sporuri cu caracter specific.
             (2) Suplimentar la cele menționate la alin. (1), personalul unităților bugetare
beneficiază, după caz, de:
             – sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile;
             – sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și/sau pentru
munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus;
             – supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de
competență în cadrul unității bugetare în care este angajat;
             – premii unice.
             (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), salariul lunar al persoanelor cu
funcții de demnitate publică și al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de
demnitate publică se constituie din partea fixă și plățile enumerate la alin. (2) dacă
aceste plăți nu rezultă din activități declarate incompatibile prin legi speciale.
             (4) Termenele, periodicitatea și locul de plată a salariului personalului din
unitățile bugetare se stabilesc în conformitate cu art. 142 din Codul muncii al Republicii
Moldova.
             Articolul 11. Limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar
             (1) Suma anuală a sporurilor incluse în partea variabilă a salariului lunar nu va
depăși:
             a) pentru autoritățile publice din domeniul apărării naționale, securității statului
și ordinii publice – 30% din suma anuală a salariilor de bază stabilite la nivel de
autoritate publică;
             b) pentru alte unități bugetare – 20% din suma anuală a salariilor de bază
stabilite la nivel de autoritate publică.
             (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru autoritățile responsabile de
administrarea veniturilor fiscale și vamale și responsabile de certificare, supraveghere și
control în domeniul aviației civile, limita sporurilor ce formează partea variabilă a
salariului lunar se aprobă de Guvern.
             Articolul 12. Salariul de bază
             (1) Salariul de bază corespunde muncii prestate în cadrul programului complet
de muncă în cursul unei luni.
             (2) Salariul de bază se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în
anexele nr. 3–10, în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, categoria de calificare,
gradul didactic, vechimea în muncă sau treapta de salarizare, după caz, în condițiile
prezentei legi.
             (3) Clasele de salarizare și coeficienții de salarizare prevăzuți în anexele nr. 3–10
corespund treptei de salarizare I și nivelului de studii și/sau de calificare necesar pentru
ocuparea funcției, după caz.
             (4) Fiecărei funcții îi corespund 6 trepte de salarizare corespunzătoare
perioadelor de vechime în muncă, cu excepția funcțiilor de demnitate publică,
personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarilor
publici de conducere de nivel superior și a conducătorilor unităților bugetare, indiferent
de statut sau categoria de personal a acestora.
             (5) Salariul de bază pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, personalul
din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarii publici de
conducere de nivel superior și pentru conducătorii unităților bugetare, indiferent de
statut sau categoria de personal a acestora, se stabilește corespunzător clasei de
salarizare și coeficientului de salarizare indicate în anexele la prezenta lege, în condițiile
alin. (9)–(12).
             (6) Treptele de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă sînt:
             a) treapta I – de la 0 la 2 ani – îi corespunde clasa de salarizare indicată pentru
funcția respectivă conform anexelor nr. 3–10;
             b) treapta II – de la 2 la 5 ani – se adaugă 2 clase de salarizare succesive,
suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;
             c) treapta III – de la 5 la 10 ani – se adaugă 3 clase de salarizare succesive,
suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;
             d) treapta IV – de la 10 la 15 ani – se adaugă 4 clase de salarizare succesive,
suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;
             e) treapta V – de la 15 la 20 de ani – se adaugă 5 clase de salarizare succesive,
suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I;
             f) treapta VI – peste 20 de ani – se adaugă 6 clase de salarizare succesive,
suplimentar față de clasa de salarizare prevăzută pentru treapta I.
             (7) Atribuirea pentru personal a unei noi trepte de salarizare corespunzătoare
vechimii în muncă se efectuează prin actul administrativ al conducătorului unității
bugetare de la data atingerii următoarei tranșe de vechime în muncă.
             (8) Modul de determinare a perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea
treptelor de salarizare se aprobă de Guvern.
             (9) Persoanele care nu au absolvit nivelul necesar de studii pentru ocuparea
funcției beneficiază de salariul de bază, prevăzut de prezenta lege pentru aceste funcții,
redus cu 5 clase de salarizare succesive.
             (10) Persoanele care ocupă funcții de vicepreședinte, adjunct, locțiitor, cu
excepția funcțiilor care se regăsesc expres în anexele nr. 3–10, beneficiază de salariul de
bază, determinat în condițiile legii, redus cu 4 clase de salarizare succesive față de clasa
de salarizare indicată pentru conducătorul ierarhic superior.
             (11) Personalul unităților bugetare din partea stîngă a Nistrului, inclusiv din
municipiul Bender, orașul Dubăsari, satul Varnița, raionul Anenii Noi, și din satele
Copanca și Hagimus, raionul Căușeni, beneficiază de salariul de bază, determinat în
condițiile prezentei legi, majorat cu 4 clase de salarizare succesive.
             (12) Personalul care desfășoară activitate în cadrul delegației Republicii Moldova
în Comisia Unificată de Control, pe perioada activității în cadrul delegației, beneficiază
de salariul de bază, determinat în condițiile prezentei legi, majorat cu 2 clase de
salarizare succesive.
             (13) Salariul de bază se calculează prin înmulțirea valorii de referință stabilite cu
coeficientul de salarizare corespunzător clasei de salarizare pentru funcția respectivă,
determinată în condițiile prezentei legi, cu rotunjire pînă la 10 lei în favoarea
salariatului.
             (14) Valoarea de referință corespunzătoare coeficientului de salarizare 1,00 se
stabilește în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.
             (15) Valoarea de referință se reexaminează anual în funcție de condițiile
economice din țară și de posibilitățile bugetului public național, cel puțin la nivelul
prognozat al ratei inflației.
             (16) Valoarea de referință aprobată anual nu poate fi mai mică decît cuantumul
stabilit în anul precedent.
             Articolul 13. Sporul lunar pentru grad profesional
             (1) Sporul lunar pentru grad profesional se plătește în mărimile specificate în
anexa nr. 2.
             (2) Sporul lunar prevăzut la alin. (1) se plătește pentru timpul efectiv lucrat.
             Articolul 14. Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic
             (1) Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic se acordă:
             a) în mărime de 1100 lei, cercetătorilor științifici care activează în organizații din
domeniile cercetării și inovării și personalului științifico-didactic din învățămîntul
superior, care dețin titlul științific de doctor habilitat și/sau titlul ştiințifico-didactic de
profesor universitar, și/sau titlul științific de profesor cercetător;
             b) în mărime de 600 lei, cercetătorilor științifici care activează în organizații din
domeniile cercetării și inovării și personalului științifico-didactic din învățămîntul
superior, care dețin titlul științific de doctor și/sau titlul ştiinţifico-didactic de
conferențiar universitar, și/sau titlul științific de conferențiar cercetător;
             c) în mărime de 50% din cuantumurile stabilite la lit. a) și b), personalului din
alte domenii de activitate care deține titlul științific de doctor habilitat sau doctor în
științe în specialitatea ce corespunde obligațiilor funcției și care desfășoară muncă
ştiinţifico-metodică în specialitate.
             (2) Sporul lunar pentru titlul științific și/sau științifico-didactic se acordă
proporțional timpului lucrat în limitele duratei zilnice normale a timpului de muncă sau
ale unei norme didactice la locul desfășurării activității științifice sau științifico-
didactice.
             Articolul 15. Sporul lunar pentru titlul onorific
             (1) Sporul lunar pentru titlul onorific se stabilește persoanelor distinse cu titluri
onorifice, după cum urmează:
             a) „Artist al Poporului”, „Maestru în Artă” – în mărime de 200 de lei;
             b) „Emerit”, „Om Emerit”, „Maestru al Literaturii”, „Meșter-Faur”, „Maestru
Emerit al Sportului” – în mărime de 100 de lei;
             c) „Maestru Internațional al Sportului”, „Mare Maestru Internațional” – în
mărime de 50 de lei;
             d) „Maestru al Sportului” – în mărime de 30 de lei.
             (2) Sporul lunar pentru titlul onorific se plătește în sumă fixă doar la locul de
muncă de bază și se stabilește pentru un singur titlu, cel mai înalt, cu condiția exercitării
unei funcții corespunzătoare profilului.
             Articolul 16. Sporul pentru performanță
             (1) Sporul pentru performanță are drept scop stimularea individuală a
personalului unităților bugetare de a obține rezultate optime în activitate.
             (2) Mijloacele necesare pentru acordarea sporului pentru performanță se alocă
anual în limita a 10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară.
             (3) Sporul pentru performanță se acordă lunar conform performanței individuale
obținute și se achită concomitent cu salariul.
             (4) Sporul pentru performanță nu se acordă persoanelor care au fost sancționate
disciplinar. În cazul suspendării de către instanța de judecată a actului administrativ de
sancționare a angajatului, sporul se va acorda în condițiile alin. (5).
             (5) Modul de stabilire a sporului pentru performanță se aprobă de Guvern.
             Articolul 17. Sporuri cu caracter specific
             Personalul din unitățile bugetare beneficiază, după caz, de sporuri specifice
grupului ocupațional sau categoriei de personal, cu respectarea limitei prevăzute la art.
11 și în modul stabilit de Guvern.
             Articolul 18. Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții
nefavorabile
             (1) Sporul de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se
stabilește în funcție de gradul de nocivitate a lucrărilor îndeplinite, conform rezultatelor
atestării locurilor de muncă, corespunzător cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții.
             (2) Lista-tip a lucrărilor și locurilor de muncă, precum și mărimea concretă a
sporului de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile se stabilesc de
Guvern.
             Articolul 19. Sporuri pentru munca suplimentară, pentru munca de noapte și
pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus
             (1) Pentru munca suplimentară, personalul unităților bugetare are dreptul la:
             a) spor pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de
muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus pentru activități
desfășurate potrivit atribuțiilor postului;
             b) spor pentru munca de noapte.
             (2) Sporul pentru orele de muncă prestate în afara duratei normale a timpului de
muncă sau în zilele de sărbătoare nelucrătoare și/sau în zilele de repaus pentru activități
desfășurate potrivit atribuțiilor postului se stabilește în modul, condițiile și mărimile
reglementate de art. 103–105, 157 și 158 din Codul muncii al Republicii Moldova.
             (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică persoanelor salarizate prin cumul de funcții
în cadrul aceleiași unități bugetare.
             (4) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară
activitatea între orele 22.00 și 6.00 beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de
timp de un spor în mărime de 50% din salariul de bază pe unitate de timp, în condițiile
stabilite la art. 103 și 159 din Codul muncii al Republicii Moldova.
             Articolul 20. Supliment pentru participare în proiecte de dezvoltare în
domeniul de competență în cadrul unității bugetare în care este angajat
             Personalul din unitățile bugetare beneficiază de supliment, în modul stabilit de
Guvern, pentru participare în proiecte de dezvoltare în domeniul de competență, în
cadrul unității bugetare în care este angajat, în baza unui contract individual de muncă
distinct, în afara orelor de program.
             Articolul 21. Premii unice
             (1) Personalul din unitățile bugetare poate beneficia de premii unice cu prilejul
sărbătorilor profesionale și al zilelor de sărbătoare nelucrătoare, care se plătesc din
contul economiei mijloacelor alocate pentru retribuirea muncii pe anul respectiv, dar nu
mai mult de 5% din fondul anual de salarizare la nivel de unitate bugetară.
             (2) Cuantumul premiului unic, în fiecare caz în parte, nu va depăși salariul de
bază al persoanei premiate.
Capitolul IV
SALARIZAREA ANGAJAȚILOR ÎN CONDIȚII SPECIALE
             Articolul 22. Salarizarea personalului în cazul exercitării cu caracter temporar
a unei funcții de conducere (interimat)
             (1) În perioada interimatului, persoana care exercită temporar o funcție de
conducere are dreptul la salariul de bază corespunzător acestei funcții, stabilit în
condițiile art. 12, și beneficiază de drepturile salariale aferente funcției de conducere
respective.
             (2) Dacă salariul lunar prevăzut pentru funcția în care este asigurat interimatul
este inferior celui de care persoana beneficia pentru funcția anterioară, se va păstra
salariul lunar corespunzător funcției de bază.
             (3) Interimatul unei funcții de conducere se realizează prin numirea temporară a
unei persoane angajate, cu acordul scris al acesteia, care îndeplinește condițiile specifice
pentru ocuparea funcției de conducere respective, dacă legile speciale nu prevăd altfel.
             (4) Interimatul funcției de conducere poate fi asigurat pentru o perioadă de
maximum 6 luni, care poate fi prelungită, cu acordul scris al persoanei care asigură
interimatul, cu încă 6 luni, dacă legile speciale nu prevăd altfel.
             Articolul 23. Salarizarea în cazul prestării muncii prin cumul
             (1) Funcțiile vacante și temporar vacante care nu au putut fi ocupate prin concurs
pot fi ocupate prin cumul de către persoane din aceeași unitate bugetară sau din altă
unitate bugetară numai în condițiile în care programul funcției cumulate nu se
suprapune cu cel corespunzător funcției de bază.
             (2) Condițiile generale de prestare a muncii prin cumul de către angajați sînt
reglementate de prevederile Codului muncii al Republicii Moldova, dacă legile speciale
nu prevăd altfel.
             (3) Condițiile specifice de prestare a muncii prin cumul de către anumite
categorii de angajați sînt prevăzute în anexele la prezenta lege.
             (4) Salarizarea cumularzilor se efectuează în conformitate cu condițiile prevăzute
de prezenta lege pentru ceilalți salariați din unitatea respectivă, pentru munca
realmente prestată sau timpul efectiv lucrat.
             Articolul 24. Retribuirea muncii în caz de cumulare a atribuțiilor funcției de
bază cu atribuțiile unei funcții vacante sau temporar absente
             (1) Suplimentele pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute cu atribuțiile
unei funcții vacante sau temporar absente se stabilesc personalului cu funcții de
conducere și de execuție, prin actul administrativ al conducătorului unității bugetare, pe
parcursul lunii gestionare, în limita economiei de mijloace din fondul de salarizare al
unității bugetare. Cuantumul suplimentelor menționate nu va depăși 100% din salariul
de bază corespunzător treptei I de salarizare, stabilit în conformitate cu art. 12 pentru
funcția vacantă sau temporar absentă.
             (2) În cazul cumulării atribuțiilor unei funcții de către mai mulți angajați,
cuantumul suplimentului de plată pentru cumulare se stabilește proporțional volumului
lucrărilor executate de către fiecare dintre ei, în limitele salariului de bază stabilit pentru
funcția cumulată. Lista profesiilor cumulate nu se limitează.
             (3) Nu se permite personalului cu funcții de conducere și corpului profesoral
cumularea atribuțiilor altor funcții în orele lor de program, cu excepția cazurilor stabilite
de prezenta lege.
             (4) Nu se plătesc suplimente pentru executarea de către locțiitorii titulari a
obligațiilor funcțiilor de conducere vacante sau temporar absente.
             (5) În cazul îndeplinirii obligațiilor funcției de conducere temporar absente,
inclusiv ale funcției de demnitate publică, de către angajatul care nu este locțiitor titular,
fără a exercita obligațiile funcției de bază, persoanei în cauză i se plătește salariul lunar,
determinat în condițiile legii, pentru funcția conducătorului absent.
Capitolul V
ÎNCADRAREA PERSONALULUI ÎN CLASELE DE SALARIZARE
ȘI ALTE DREPTURI ALE PERSONALULUI
             Articolul 25. Încadrarea personalului
             (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, personalului din unitățile bugetare
i se atribuie funcțiile, treptele de salarizare, clasele și coeficienții de salarizare stabiliți în
anexele la prezenta lege, corespunzător grupului ocupațional din care face parte funcția.
             (2) Încadrarea personalului se face prin actul administrativ al conducătorului
unității bugetare și se comunică în scris, sub semnătură, fiecărei persoane.
             (3) Actul administrativ comunicat fiecărei persoane va conține informația
aferentă funcției respective privind denumirea acesteia, treapta de salarizare, clasa și
coeficientul de salarizare corespunzător, cuantumul salariului de bază stabilit și, după
caz, sporul pentru gradul profesional.
             (4) În cazul în care funcția deținută în luna anterioară intrării în vigoare a
prezentei legi nu se regăsește în anexele la prezenta lege, încadrarea persoanei se va face
prin asimilarea funcției anterior deținute cu una dintre funcțiile din anexele menționate.
             (5) Poziționarea provizorie a funcției asimilate în grila de salarizare se efectuează,
la propunerea unității bugetare, de către Ministerul Finanțelor, printr-un act
administrativ, pînă la introducerea modificărilor de rigoare în prezenta lege.
             Articolul 26. Promovarea, transferul, detașarea/delegarea personalului
             (1) Salariile de bază în cazul promovării, transferului, detașării/delegării
personalului unităților bugetare se stabilesc conform coeficienților de salarizare pentru
funcțiile respective, ținînd cont de treapta de salarizare.
             (2) În cazul detașării/delegării, personalul beneficiază, pe lîngă salariul de bază,
și de celelalte drepturi salariale acordate personalului din unitatea bugetară în care a
fost detașat/delegat, în condițiile prezentei legi.
             (3) În cazul în care, în urma detașării/delegării, salariul lunar stabilit este
inferior celui de care a beneficiat pînă la detașare/delegare, personalului detașat/delegat
i se va plăti diferența de salariu.
             (4) Drepturile acordate pe perioada detașării/delegării sînt suportate de unitatea
bugetară în care este detașat/delegat personalul.
Capitolul VI
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
             Articolul 27. Asigurarea menținerii salariilor personalului din unitățile
bugetare
             (1) În cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare, salariul lunar
calculat începînd cu 1 decembrie 2018 pentru o funcție cu durata normală a timpului de
muncă este mai mic decît salariul mediu lunar calculat anterior intrării în vigoare a
prezentei legi, acestora li se va plăti diferența de salariu.
             (2) În cazul în care, pentru unii salariați din unitățile bugetare, prin aplicarea
prezentei legi, salariul lunar calculat începînd cu 1 decembrie 2018, pentru o funcție cu
durata normală a timpului de muncă, este mai mare decît salariul mediu lunar calculat
anterior intrării în vigoare a prezentei legi și mai mic decît 2000 de lei, aceștia vor
beneficia de plăți compensatorii. Plata compensatorie se determină ca diferență dintre
2000 de lei și salariul lunar calculat în condițiile prezentei legi și se recalculează
proporțional timpului efectiv lucrat.
             (3) În cazul în care, pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor
juridice al căror statut s-a modificat prin efectul Legii nr. 140/2018 pentru modificarea
și completarea unor acte legislative, salariile calculate prin aplicarea prezentei legi sînt
inferioare salariilor medii lunare calculate anterior modificării statutului, acestora li se
garantează diferența de salariu.
             (4) Modul de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul pentru stabilirea
diferenței de salariu și a plăților compensatorii potrivit prezentului articol se stabilește
de Guvern.
             (5) Garanțiile prevăzute la alin. (1)–(3) se aplică pentru perioada de activitate în
unitatea bugetară respectivă, în aceeași funcție sau într-o funcție mai avansată, pentru
personalul efectiv încadrat în unitățile bugetare la data intrării în vigoare a prezentei
legi. Garanțiile respective nu se aplică persoanelor care, la data intrării în vigoare a
prezentei legi, au contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu suspendate.
             (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică funcționarilor publici, inclusiv cu
statut special, din cadrul autorităților responsabile de administrarea veniturilor fiscale și
vamale.
             Articolul 28. Plata premiului anual pentru rezultatele activității din anul 2018
             Premiul anual pentru rezultatele activității din anul 2018 se va acorda angajaților
care au beneficiat de premii anuale pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi.
             Articolul 29. Valori de referință tranzitorii
             (1) În primii ani de implementare a prezentei legi pot fi utilizate, pentru unele
categorii de angajați, valori de referință derogatorii de la valoarea generală.
             (2) La valorile de referință derogatorii nu se aplică prevederile art. 12 alin. (15).
             Articolul 30. Dispoziții finale
             (1) Prezenta lege intră în vigoare la 1 decembrie 2018.
             (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) din prezentul articol, prevederile art.
21 intră în vigoare începînd cu 1 iulie 2019. Premiul unic cu prilejul zilelor de sărbătoare
declarate nelucrătoare în luna decembrie 2018 poate fi acordat din contul economiilor
formate în anul respectiv.
             (3) Guvernul, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi:
             a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislației în
conformitate cu prezenta lege;
             b) va aduce actele sale normative în concordanță cu prezenta lege și va adopta
actele normative necesare pentru executarea prezentei legi.
             (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
             – Legea nr. 355/2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar;
             – Legea nr. 48/2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici;
             – Legea nr. 328/2013 privind salarizarea judecătorilor și procurorilor.

Legea nr.239-XVI / 2008 privind transparenţa în procesul decisional

DISPOZIŢII  GENERALE

Articolul 1. Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul
decizional din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor
autorităţi publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite
în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul
decizional.
Articolul 2. Noţiuni
 În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
asociaţie constituită în corespundere cu legea – asociaţie constituită în condiţiile
legii sau asociaţie de cetăţeni neformală, creată pentru a exprima, a propune şi a
promova interesele comune ale membrilor săi;
audiere publică – întrunire în cadrul căreia autorităţile publice care cad sub
incidenţa prezentei legi consultă opinia cetăţenilor, asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, altor părţi interesate referitor la un proiect de decizie supus
discuţiilor;
cetăţean – persoană fizică care deţine cetăţenia Republicii Moldova, precum şi
cetăţean străin sau apatrid, cu excepţiile stabilite de lege;
consultare publică – comunicare reciprocă între cetăţeni, asociaţii constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice care cad
sub incidenţa prezentei legi, pe de altă parte,  în rezultatul căreia ambele părţi sînt
informate şi pot influenţa procesul decizional;
decizie – act juridic adoptat de autorităţile publice care cad sub incidenţa
prezentei legi;
dezbatere publică – modalitate de consultare a opiniei publice, în cadrul căreia
este argumentată necesitatea de a adopta proiectul de decizie supus consultării şi sînt
prezentate opiniile divergente, iar cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu
legea, alte părţi interesate pot prezenta recomandări pe marginea proiectului de decizie;
parte interesată – cetăţeni, asociaţii constituite în corespundere cu legea,
persoane juridice de drept privat, care vor fi afectaţi, ar putea fi afectaţi de adoptarea
deciziei şi care pot influenţa procesul decizional;
proces decizional – procedură de elaborare şi de adoptare a deciziilor de către
autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi;
recomandare – orice sugestie, propunere sau opinie cu caracter consultativ,
exprimată verbal sau în scris de cetăţeni, de asociaţiile constituite în corespundere cu
legea, de alte părţi interesate pe marginea proiectelor de decizii elaborate;
transparenţă – oferirea, în vederea informării în mod deschis şi explicit, de către
autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi a tuturor informaţiilor privind
activitatea lor şi consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi interesate  în procesul de elaborare şi de adoptare a deciziilor.
Articolul 3. Domeniul de aplicare al prezentei legi
(1) Domeniul de aplicare al prezentei legi îl constituie totalitatea raporturilor
juridice, stabilite în cadrul procesului decizional, dintre cetăţeni, asociaţii constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice, pe de
altă parte.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad următoarele autorităţi publice care
elaborează proiecte de decizii:
 a) Parlamentul;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Guvernul;
d) autorităţile publice autonome;
e) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
f) autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special;
g) autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Sub incidenţa prezentei legi cad, de asemenea, persoanele juridice de drept
public şi privat care gestionează şi utilizează mijloace  financiare publice.
(4) Autorităţile publice vor consulta cetăţenii, asociaţiile constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative,
administrative care pot avea impact social, economic, de mediu (asupra modului de
viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra
colectivităţilor locale, serviciilor publice).
(5) Prevederile prezentei legi nu se aplică în procesul de elaborare a  deciziilor şi
de desfăşurare a şedinţelor din cadrul autorităţilor publice la care sînt examinate
informaţii oficiale cu accesibilitate limitată în condiţiile legii precum şi în procesul de
desfăşurare a şedinţelor operative convocate de conducătorii autorităţilor publice
respective
Articolul 4. Scopul prezentei legi
Prezenta lege are drept scop:
a) să asigure informarea multilaterală asupra procesului decizional din cadrul
autorităţilor publice;
b) să asigure participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
c) să eficientizeze procesul decizional în cadrul autorităţilor publice;
d) să sporească gradul de răspundere al autorităţilor publice faţă de cetăţeni şi
societate;
e) să stimuleze participarea activă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
f) să asigure transparenţa activităţii autorităţilor publice.
Articolul 5. Principiile transparenţei procesului decizional
Transparenţa în procesul decizional se bazează pe următoarele principii:
 a) informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor şi
despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective;
b) asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul decizional.
Articolul 6. Drepturile părţilor interesate
Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate au
dreptul:
a. să participe, în condiţiile prezentei legi, la orice etapă a procesului decizional;
b. să solicite şi să obţină informaţii referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească
proiectele de decizii însoţite de materialele aferente, în condiţiile Legii privind accesul la
informaţie;
c. să propună autorităţilor publice iniţierea elaborării şi adoptării deciziilor;
d. să prezinte autorităţilor publice recomandări referitoare la proiectele de decizii supuse
discuţiilor.
Articolul 7. Obligaţiile autorităţilor publice
(1)Autorităţile publice sînt obligate, după caz,  să întreprindă măsurile necesare
pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin:
a) diseminarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de
activitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin afişarea
lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-
media centrală sau locală, după caz;
b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional;
c) instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu societatea;
d) recepţionarea şi examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, ale altor părţi interesate în scopul utilizării lor la
elaborarea proiectelor de decizii;
e) consultarea opiniei tuturor părţilor interesate de examinarea proiectelor de
decizii, conform prezentei legi.
(2) Transparenţa procesului decizional în cazul Parlamentului se asigură în
conformitate cu regulamentul acestuia.
Capitolul  II
Transparenţa procesului de elaborare a deciziilor

Articolul 8. Etapele asigurării transparenţei

Etapele principale ale asigurării transparenţei procesului de elaborare a deciziilor
sînt:
a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
 b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a
materialelor aferente acestuia;
c) consultarea cetăţenilor,  asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor
părţi interesate;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi  interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
Articolul 9. Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei
(1) După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa,
în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va
expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la
sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală
sau locală, după caz.”
(2) Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei va conţine, în mod obligatoriu:
a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia;
b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau
expedia recomandări
c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea
recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică);
(3) Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei poate fi retras de pe pagina
web oficială a autorităţii publice doar după adoptarea deciziei sau retragerea proiectului
de decizie din procesul de elaborare.
Articolul 10. Accesul  la proiectele de decizii
(1) Autoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii şi la materialele
aferente acestora prin publicarea obligatorie a lor pe pagina web oficială a autorităţii
publice, prin asigurarea accesului la sediul autorităţii, precum şi prin expediere prin
poştă sau prin alte mijloace disponibile, la solicitarea persoanei interesate.
(2) Proiectul de decizie şi materialele aferente acestuia se plasează pe pagina web
oficială a autorităţii publice responsabile cel puţin pentru perioada recepţionării şi
examinării recomandărilor.
Articolul 11. Consultarea părţilor interesate
(1) Consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor
părţi interesate se asigură de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea
proiectului de decizie prin următoarele modalităţi: dezbateri publice, audieri publice,
sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea
grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii
civile.
(2) Consultarea se efectuează:
a) la iniţiativa autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului de
decizie;
b) la iniţiativa unei alte autorităţi publice, conform competenţei;
c) la propunerea cetăţeanului, asociaţiei constituite în corespundere cu legea,
altei părţi interesate.
(21) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie nu poate refuza consultarea.
(22) Anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente sînt
făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de
decizie.
(3) Procedurile de consultare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate se stabilesc de Parlament, de Preşedintele
Republicii Moldova şi, respectiv, de Guvern.
Articolul 12. Recepţionarea şi examinarea recomandărilor
(1) Recomandările cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea,
altor părţi interesate vor fi recepţionate de către autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie în modul următor:
a) recomandările în formă verbală şi scrisă, prezentate în cadrul consultărilor vor
fi reflectate în procesele-verbale ale şedinţelor respective, perfectate în modul stabilit;
b) recomandările în formă scrisă, primite în mod individual inclusiv pe cale
electronică vor fi înregistrate conform legislaţiei. 
(2)Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va
constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la
iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea
consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate
prelungi termenul de prezentare a recomandărilor.
(3) Recomandările se examinează de către autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie.
(4) Autoritatea publică va întocmi un dosar privind elaborarea proiectului de
decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate, recomandările parvenite şi
sinteza acestora. Dosarul privind elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru
toţi cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate.
(5) Sinteza recomandărilor parvenite se va plasa pe pagina web oficială a
autorităţii publice, se va afişa la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau
se va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.
 (6) Proiectul de decizie se transmite spre examinare autorităţii
competente împreună cu sinteza recomandărilor.
(7) În cazul în care cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte
părţi interesate nu prezintă recomandări în termenul stabilit, iar autoritatea publică, în
mod motivat, nu consideră necesară organizarea de consultări, proiectul de decizie
poate fi supus procedurii de adoptare. Motivul pentru care nu se consideră necesară
organizarea consultărilor publice se aduce la cunoştinţa publicului prin plasare pe
pagina web oficială a autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului de
decizie.
Articolul 121. Anunţul privind retragerea unui proiect
                        de decizie din procesul de elaborare
În caz de retragere a unui proiect de decizie din procesul de elaborare, autoritatea
publică care a iniţiat procesul de elaborare va plasa anunţul despre retragere pe pagina
web oficială, indicînd motivul.
Capitolul  III
Transparenţa procesului de adoptare a deciziilor

Articolul 13. Participarea la şedinţele publice

(1) Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sînt publice,
cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(2) Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice va fi plasat pe pagina web
oficială a autorităţii publice, va fi expediat prin intermediul poştei electronice părţilor
interesate, va fi afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului
şi/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conţinînd data, ora şi
locul desfăşurării şedinţei publice, precum şi ordinea de zi a acesteia .Anunţul referitor
la desfăşurarea şedinţei publice se face public cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de
data desfăşurării şedinţei.
(3) Persoanele interesate vor participa la şedinţele publice în limita locurilor
disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de persoana care
prezidează şedinţa, luîndu-se în considerare interesul cetăţenilor, asociaţiilor constituite
în corespundere cu legea, al altor părţi interesate faţă de subiectul şedinţei publice.
Articolul 14. Adoptarea deciziilor în regim de urgenţă
(1) În cazul situaţiilor excepţionale, al căror regim este stabilit de lege, precum şi
în cazul actelor ce urmează a fi adoptate de Comisia Electorală Centrală în perioada
electorală, proiectele de decizii urgente pot fi supuse elaborării şi adoptării fără
respectarea etapelor prevăzute de prezenta lege.
(2) Argumentarea necesităţii de a adopta decizia în regim de urgenţă fără
consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi
interesate va fi adusă la cunoştinţa publicului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de
la adoptare, prin plasare pe pagina web a autorităţii publice, prin afişare la
sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media
centrală sau locală, după caz.
Articolul 15. Informarea publicului referitor la deciziile adoptate
Autorităţile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin publicarea
acestora în modul stabilit de lege prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin
afişare la sediul lor într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-
media centrală sau locală, după caz, precum şi prin alte modalităţi stabilite de lege.
Articolul 16. Rapoartele privind transparenţa în procesul decizional
(1) Autorităţile publice vor întocmi şi vor aduce la cunoştinţa publicului rapoarte
anuale privind transparenţa în procesul decizional, care vor conţine:
a. numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul anului de
referinţă;
b. numărul total al recomandărilor recepţionate în cadrul procesului decizional;
c. numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice şi al şedinţelor publice
organizate;
d. numărul cazurilor în care acţiunile sau deciziile autorităţii publice au fost contestate
pentru nerespectarea prezentei legi şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea prezentei
legi.
(2) Raportul anual privind transparenţa în procesul decizional va fi făcut public
în condiţiile legii nu mai tîrziu de sfîrşitul trimestrului I al anului imediat următor
anului de referinţă.
Articolul 161. Răspunderea pentru nerespectarea transparenţei în procesul
decizional
Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează conform prevederilor Codului muncii sau ale legislaţiei
speciale. Persoanele fizice și persoanele cu funcții de răspundere poartă răspundere
contravențională în conformitate cu Codul contravențional al Republicii Moldova.
completat prin LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745
Capitolul  IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 17. Intrarea în vigoare a prezentei legi

Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni  de la data publicării.
Articolul 18. Organizarea executării prezentei legi
Guvernul, în termen de 3 luni:
a) va înainta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în
concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
 c) va elabora şi va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.

DISPOZIŢII  GENERALE

Articolul 1. Obiectul de reglementare

Prezenta lege stabileşte normele aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul
decizional din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, altor
autorităţi publice şi reglementează raporturile lor cu cetăţenii, cu asociaţiile constituite
în corespundere cu legea, cu alte părţi interesate în vederea participării la procesul
decizional.
Articolul 2. Noţiuni
În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni semnifică:
asociaţie constituită în corespundere cu legea – asociaţie constituită în condiţiile
legii sau asociaţie de cetăţeni neformală, creată pentru a exprima, a propune şi a
promova interesele comune ale membrilor săi;
audiere publică – întrunire în cadrul căreia autorităţile publice care cad sub
incidenţa prezentei legi consultă opinia cetăţenilor, asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, altor părţi interesate referitor la un proiect de decizie supus
discuţiilor;
cetăţean – persoană fizică care deţine cetăţenia Republicii Moldova, precum şi
cetăţean străin sau apatrid, cu excepţiile stabilite de lege;
consultare publică – comunicare reciprocă între cetăţeni, asociaţii constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice care cad
sub incidenţa prezentei legi, pe de altă parte,  în rezultatul căreia ambele părţi sînt
informate şi pot influenţa procesul decizional;
decizie – act juridic adoptat de autorităţile publice care cad sub incidenţa
prezentei legi;
dezbatere publică – modalitate de consultare a opiniei publice, în cadrul căreia
este argumentată necesitatea de a adopta proiectul de decizie supus consultării şi sînt
prezentate opiniile divergente, iar cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu
legea, alte părţi interesate pot prezenta recomandări pe marginea proiectului de decizie;
parte interesată – cetăţeni, asociaţii constituite în corespundere cu legea,
persoane juridice de drept privat, care vor fi afectaţi, ar putea fi afectaţi de adoptarea
deciziei şi care pot influenţa procesul decizional;
proces decizional – procedură de elaborare şi de adoptare a deciziilor de către
autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi;
recomandare – orice sugestie, propunere sau opinie cu caracter consultativ,
exprimată verbal sau în scris de cetăţeni, de asociaţiile constituite în corespundere cu
legea, de alte părţi interesate pe marginea proiectelor de decizii elaborate;
 transparenţă – oferirea, în vederea informării în mod deschis şi explicit, de către
autorităţile publice care cad sub incidenţa prezentei legi a tuturor informaţiilor privind
activitatea lor şi consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi interesate  în procesul de elaborare şi de adoptare a deciziilor.
Articolul 3. Domeniul de aplicare al prezentei legi
(1) Domeniul de aplicare al prezentei legi îl constituie totalitatea raporturilor
juridice, stabilite în cadrul procesului decizional, dintre cetăţeni, asociaţii constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate, pe de o parte, şi autorităţile publice, pe de
altă parte.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad următoarele autorităţi publice care
elaborează proiecte de decizii:
a) Parlamentul;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Guvernul;
d) autorităţile publice autonome;
e) autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate;
f) autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special;
g) autorităţile administraţiei publice locale.
(3) Sub incidenţa prezentei legi cad, de asemenea, persoanele juridice de drept
public şi privat care gestionează şi utilizează mijloace  financiare publice.
(4) Autorităţile publice vor consulta cetăţenii, asociaţiile constituite în
corespundere cu legea, alte părţi interesate în privinţa proiectelor de acte normative,
administrative care pot avea impact social, economic, de mediu (asupra modului de
viaţă şi drepturilor omului, asupra culturii, sănătăţii şi protecţiei sociale, asupra
colectivităţilor locale, serviciilor publice).
(5) Prevederile prezentei legi nu se aplică în procesul de elaborare a  deciziilor şi
de desfăşurare a şedinţelor din cadrul autorităţilor publice la care sînt examinate
informaţii oficiale cu accesibilitate limitată în condiţiile legii precum şi în procesul de
desfăşurare a şedinţelor operative convocate de conducătorii autorităţilor publice
respective
Articolul 4. Scopul prezentei legi
Prezenta lege are drept scop:
a) să asigure informarea multilaterală asupra procesului decizional din cadrul
autorităţilor publice;
b) să asigure participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
 c) să eficientizeze procesul decizional în cadrul autorităţilor publice;
d) să sporească gradul de răspundere al autorităţilor publice faţă de cetăţeni şi
societate;
e) să stimuleze participarea activă a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional;
f) să asigure transparenţa activităţii autorităţilor publice.
Articolul 5. Principiile transparenţei procesului decizional
Transparenţa în procesul decizional se bazează pe următoarele principii:
a) informarea, în modul stabilit, a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate despre iniţierea elaborării deciziilor şi
despre consultarea publică pe marginea proiectelor de decizii respective;
b) asigurarea de posibilităţi egale pentru participarea cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate la procesul decizional.
Articolul 6. Drepturile părţilor interesate
Cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate au
dreptul:
a. să participe, în condiţiile prezentei legi, la orice etapă a procesului decizional;
b. să solicite şi să obţină informaţii referitoare la procesul decizional, inclusiv să primească
proiectele de decizii însoţite de materialele aferente, în condiţiile Legii privind accesul la
informaţie;
c. să propună autorităţilor publice iniţierea elaborării şi adoptării deciziilor;
d. să prezinte autorităţilor publice recomandări referitoare la proiectele de decizii supuse
discuţiilor.
Articolul 7. Obligaţiile autorităţilor publice
(1)Autorităţile publice sînt obligate, după caz,  să întreprindă măsurile necesare
pentru asigurarea posibilităţilor de participare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate la procesul decizional, inclusiv prin:
a) diseminarea informaţiei referitoare la programele (planurile) anuale de
activitate prin plasarea acestora pe pagina web oficială a autorităţii publice, prin afişarea
lor la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzarea lor în mass-
media centrală sau locală, după caz;
b) informarea, în modul stabilit, asupra organizării procesului decizional;
c) instituţionalizarea mecanismelor de cooperare şi de parteneriat cu societatea;
d) recepţionarea şi examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, ale altor părţi interesate în scopul utilizării lor la
elaborarea proiectelor de decizii;
e) consultarea opiniei tuturor părţilor interesate de examinarea proiectelor de
decizii, conform prezentei legi.
 (2) Transparenţa procesului decizional în cazul Parlamentului se asigură în
conformitate cu regulamentul acestuia.
Capitolul  II
Transparenţa procesului de elaborare a deciziilor

Articolul 8. Etapele asigurării transparenţei

Etapele principale ale asigurării transparenţei procesului de elaborare a deciziilor
sînt:
a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a
materialelor aferente acestuia;
c) consultarea cetăţenilor,  asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor
părţi interesate;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu
legea, altor părţi  interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate.
Articolul 9. Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei
(1) După iniţierea procesului de elaborare a deciziei, autoritatea publică va plasa,
în termen de cel mult 15 zile lucrătoare, anunţul respectiv pe pagina web oficială, îl va
expedia imediat prin intermediul poştei electronice părţilor interesate, îl va afişa la
sediul său într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau îl va difuza în mass-media centrală
sau locală, după caz.”
(2) Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei va conţine, în mod obligatoriu:
a) argumentarea necesităţii de a adopta decizia;
b) termenul-limită, locul şi modalitatea în care părţile interesate pot prezenta sau
expedia recomandări
c) datele de contact ale persoanelor responsabile de recepţionarea şi examinarea
recomandărilor (numele şi prenumele, numărul de telefon, adresa electronică);
(3) Anunţul referitor la iniţierea elaborării deciziei poate fi retras de pe pagina
web oficială a autorităţii publice doar după adoptarea deciziei sau retragerea proiectului
de decizie din procesul de elaborare.
Articolul 10. Accesul  la proiectele de decizii
(1) Autoritatea publică asigură accesul la proiectele de decizii şi la materialele
aferente acestora prin publicarea obligatorie a lor pe pagina web oficială a autorităţii
publice, prin asigurarea accesului la sediul autorităţii, precum şi prin expediere prin
poştă sau prin alte mijloace disponibile, la solicitarea persoanei interesate.
 (2) Proiectul de decizie şi materialele aferente acestuia se plasează pe pagina web
oficială a autorităţii publice responsabile cel puţin pentru perioada recepţionării şi
examinării recomandărilor.
Articolul 11. Consultarea părţilor interesate
(1) Consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor
părţi interesate se asigură de către autoritatea publică responsabilă de elaborarea
proiectului de decizie prin următoarele modalităţi: dezbateri publice, audieri publice,
sondaj de opinie, referendum, solicitarea opiniilor experţilor în domeniu, crearea
grupurilor de lucru permanente sau ad-hoc cu participarea reprezentanţilor societăţii
civile.
(2) Consultarea se efectuează:
a) la iniţiativa autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului de
decizie;
b) la iniţiativa unei alte autorităţi publice, conform competenţei;
c) la propunerea cetăţeanului, asociaţiei constituite în corespundere cu legea,
altei părţi interesate.
(21) În cazul prevăzut la alin. (2) lit. c), autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie nu poate refuza consultarea.
(22) Anunţul privind organizarea consultărilor publice şi materialele aferente sînt
făcute publice cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de definitivarea proiectului de
decizie.
(3) Procedurile de consultare a cetăţenilor, a asociaţiilor constituite în
corespundere cu legea, a altor părţi interesate se stabilesc de Parlament, de Preşedintele
Republicii Moldova şi, respectiv, de Guvern.
Articolul 12. Recepţionarea şi examinarea recomandărilor
(1) Recomandările cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea,
altor părţi interesate vor fi recepţionate de către autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie în modul următor:
a) recomandările în formă verbală şi scrisă, prezentate în cadrul consultărilor vor
fi reflectate în procesele-verbale ale şedinţelor respective, perfectate în modul stabilit;
b) recomandările în formă scrisă, primite în mod individual inclusiv pe cale
electronică vor fi înregistrate conform legislaţiei. 
(2)Termenul de prezentare a recomandărilor asupra proiectelor de decizii va
constitui cel puţin 10 zile lucrătoare de la data mediatizării anunţului referitor la
iniţierea elaborării deciziei sau de la data mediatizării anunţului privind organizarea
consultărilor publice. La solicitarea părţilor interesate, autoritatea publică poate
prelungi termenul de prezentare a recomandărilor.
 (3) Recomandările se examinează de către autoritatea publică responsabilă de
elaborarea proiectului de decizie.
(4) Autoritatea publică va întocmi un dosar privind elaborarea proiectului de
decizie, care va conţine procesele-verbale privind consultarea cetăţenilor, asociaţiilor
constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate, recomandările parvenite şi
sinteza acestora. Dosarul privind elaborarea proiectului de decizie este accesibil pentru
toţi cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte părţi interesate.
(5) Sinteza recomandărilor parvenite se va plasa pe pagina web oficială a
autorităţii publice, se va afişa la sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau
se va difuza în mass-media centrală sau locală, după caz.
(6) Proiectul de decizie se transmite spre examinare autorităţii
competente împreună cu sinteza recomandărilor.
(7) În cazul în care cetăţenii, asociaţiile constituite în corespundere cu legea, alte
părţi interesate nu prezintă recomandări în termenul stabilit, iar autoritatea publică, în
mod motivat, nu consideră necesară organizarea de consultări, proiectul de decizie
poate fi supus procedurii de adoptare. Motivul pentru care nu se consideră necesară
organizarea consultărilor publice se aduce la cunoştinţa publicului prin plasare pe
pagina web oficială a autorităţii publice responsabile de elaborarea proiectului de
decizie.
Articolul 121. Anunţul privind retragerea unui proiect
                        de decizie din procesul de elaborare
În caz de retragere a unui proiect de decizie din procesul de elaborare, autoritatea
publică care a iniţiat procesul de elaborare va plasa anunţul despre retragere pe pagina
web oficială, indicînd motivul.
Capitolul  III
Transparenţa procesului de adoptare a deciziilor

Articolul 13. Participarea la şedinţele publice

(1) Şedinţele din cadrul autorităţilor publice privind luarea de decizii sînt publice,
cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
(2) Anunţul referitor la desfăşurarea şedinţei publice va fi plasat pe pagina web
oficială a autorităţii publice, va fi expediat prin intermediul poştei electronice părţilor
interesate, va fi afişat la sediul autorităţii publice într-un spaţiu accesibil publicului
şi/sau va fi difuzat în mass-media centrală sau locală, după caz, conţinînd data, ora şi
locul desfăşurării şedinţei publice, precum şi ordinea de zi a acesteia .Anunţul referitor
la desfăşurarea şedinţei publice se face public cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de
data desfăşurării şedinţei.
(3) Persoanele interesate vor participa la şedinţele publice în limita locurilor
disponibile din sala de şedinţe şi în ordinea prioritară stabilită de persoana care
prezidează şedinţa, luîndu-se în considerare interesul cetăţenilor, asociaţiilor constituite
în corespundere cu legea, al altor părţi interesate faţă de subiectul şedinţei publice.
Articolul 14. Adoptarea deciziilor în regim de urgenţă
(1) În cazul situaţiilor excepţionale, al căror regim este stabilit de lege, precum şi
în cazul actelor ce urmează a fi adoptate de Comisia Electorală Centrală în perioada
electorală, proiectele de decizii urgente pot fi supuse elaborării şi adoptării fără
respectarea etapelor prevăzute de prezenta lege.
(2) Argumentarea necesităţii de a adopta decizia în regim de urgenţă fără
consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi
interesate va fi adusă la cunoştinţa publicului în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de
la adoptare, prin plasare pe pagina web a autorităţii publice, prin afişare la
sediul acesteia într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-media
centrală sau locală, după caz.
Articolul 15. Informarea publicului referitor la deciziile adoptate
Autorităţile publice vor asigura accesul la deciziile adoptate prin publicarea
acestora în modul stabilit de lege prin plasarea acestora pe pagina web oficială, prin
afişare la sediul lor într-un spaţiu accesibil publicului şi/sau prin difuzare în mass-
media centrală sau locală, după caz, precum şi prin alte modalităţi stabilite de lege.
Articolul 16. Rapoartele privind transparenţa în procesul decizional
(1) Autorităţile publice vor întocmi şi vor aduce la cunoştinţa publicului rapoarte
anuale privind transparenţa în procesul decizional, care vor conţine:
a. numărul deciziilor adoptate de autoritatea publică respectivă pe parcursul anului de
referinţă;
b. numărul total al recomandărilor recepţionate în cadrul procesului decizional;
c. numărul întrunirilor consultative, al dezbaterilor publice şi al şedinţelor publice
organizate;
d. numărul cazurilor în care acţiunile sau deciziile autorităţii publice au fost contestate
pentru nerespectarea prezentei legi şi sancţiunile aplicate pentru încălcarea prezentei
legi.
(2) Raportul anual privind transparenţa în procesul decizional va fi făcut public
în condiţiile legii nu mai tîrziu de sfîrşitul trimestrului I al anului imediat următor
anului de referinţă.
Articolul 161. Răspunderea pentru nerespectarea transparenţei în procesul
decizional
Nerespectarea prevederilor prezentei legi constituie abatere disciplinară şi se
sancţionează conform prevederilor Codului muncii sau ale legislaţiei
speciale. Persoanele fizice și persoanele cu funcții de răspundere poartă răspundere
contravențională în conformitate cu Codul contravențional al Republicii Moldova.
completat prin LP161 din 07.07.16, MO369-378/28.10.16 art.745
Capitolul  IV
Dispoziţii finale şi tranzitorii

Articolul 17. Intrarea în vigoare a prezentei legi

Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni  de la data publicării.
Articolul 18. Organizarea executării prezentei legi
Guvernul, în termen de 3 luni:
a) va înainta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în
concordanţă cu prezenta lege;
b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
c) va elabora şi va adopta actele normative necesare executării prezentei legi.

Legea 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale;

L E G E privind declararea averii şi a intereselor personale nr. 133 din 17.06.2016 Monitorul Oficial
nr.245-246/513 din 30.07.2016 * * * C U P R I N S Capitolul I DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul
de reglementare şi scopul legii Articolul 2. Noţiuni Articolul 3. Subiecţii declarării averii şi intereselor
personale Capitolul II DECLARAREA ŞI CONTROLUL AVERII ŞI AL INTERESELOR PERSONALE Articolul 4.
Obiectul declarării Articolul 5. Declaraţia de avere şi interese personale Articolul 6. Termenul de
depunere a declaraţiei Articolul 7. Depunerea declaraţiei Articolul 71 . Atribuţiile persoanelor
responsabile de colectarea declaraţiilor subiecţilor declarării ale căror identitate şi calitate constituie
secret de stat Articolul 8. Confidenţialitatea informaţiilor Articolul 9. Transparenţa declaraţiilor Articolul
10. Controlul averii şi al intereselor personale Capitolul III CONFLICTUL DE INTERESE ŞI MODUL DE
SOLUŢIONARE A ACESTUIA Articolul 11. Principiile generale de evitare a conflictelor de interese Articolul
12. Categoriile conflictelor de interese şi modul de declarare a acestora Articolul 13. Obligaţiile
conducătorului organizaţiei publice Articolul 14. Modul de soluţionare a conflictului de interese real
Articolul 15. Efectul juridic al actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea dispoziţiilor privind
conflictul de interese Capitolul IV INCOMPATIBILITĂŢI, RESTRICŢII ŞI LIMITĂRI Articolul 16. Dispoziţii
generale privind incompatibilităţile Articolul 17. Dispoziţii generale privind restricţiile şi limitările
Articolul 18. Restricţii legate de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu Articolul 19. Restricţii în
cazul încheierii contractelor comerciale Articolul 20. Limitarea reprezentării Articolul 21. Limitarea
publicităţii Capitolul V CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII LEGII ŞI RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA
PREVEDERILOR ACESTEIA Articolul 22. Autoritatea responsabilă de exercitarea controlului asupra
executării prezentei legi Articolul 23. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi
Capitolul VI DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 24. Dispoziţii tranzitorii Articolul 25. Dispoziţii
finale Anexa nr.1 Declaraţie de avere şi interese personale Anexa nr.2 Registrul declaraţiilor de avere şi
interese personale Anexa nr.3 Registrul declaraţiilor privind conflictele de interese Anexa nr.4 Registrul
declaraţiilor privind conflictele de interese Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul legii (1) Prezenta lege
reglementează: a) obligaţia şi modul de declarare a averii şi a intereselor personale de către subiectul
declarării şi membrii familiei, concubinul/concubina acestuia; b) mecanismul de control al averii
dobîndite de subiectul declarării şi membrii familiei, concubinul/concubina acestuia în perioada
exercitării mandatelor sau a funcţiilor publice ori de demnitate publică şi de control privind respectarea
regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor. (2) Prezenta
lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii nejustificate, a
conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum şi a încălcării regimului juridic al
restricţiilor şi limitărilor. [Art.1 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018]
Articolul 2. Noţiuni În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni se definesc astfel: avere – totalitatea
bunurilor subiectului declarării, deţinute în proprietate cu drept de uzufruct, de uz, de abitaţie, de
superficie sau aflate în posesia subiectului declarării ori a membrilor familiei ori a
concubinului/concubinei lui în baza unor contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a
unor contracte translative de posesie şi de folosinţă, precum şi totalitatea drepturilor şi obligaţiilor
patrimoniale dobîndite de subiectul declarării în ţară sau în străinătate; beneficiar efectiv – persoana
fizică care controlează în ultimă instanţă o persoană fizică sau care deţine ori controlează în ultimă
instanţă o persoană juridică sau beneficiarul unei societăţi de investiţii sau administratorul unei societăţi
de investiţii ori persoana în al cărei nume se realizează o tranzacţie sau se desfăşoară o activitate şi/sau
care deţine, direct sau indirect, dreptul de proprietate sau controlul asupra a cel puţin 25% din acţiuni
ori din dreptul de vot al persoanei juridice sau din bunurile aflate în administrare fiduciară;
concubin/concubină – partenerul/partenera împreună cu care subiectul declarării a convieţuit şi a
deţinut, a folosit sau a dispus în comun de unul sau mai multe bunuri în anul fiscal precedent, fără
încheierea căsătoriei. Se prezumă că au calitatea de concubin/concubină persoanele care, pe parcursul
anului fiscal precedent, au locuit împreună cel puţin 183 de zile; conflict de interese – situaţia în care
subiectul declarării are un interes personal ce influenţează sau ar putea influenţa exercitarea imparţială
şi obiectivă a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce îi revin potrivit legii; diferenţă substanţială – diferenţa
ce depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie dintre averea dobîndită şi veniturile obţinute de
către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării
mandatelor sau a funcţiilor publice ori de demnitate publică în aceeaşi perioadă; interes personal – orice
interes material sau nematerial al subiectului declarării ce rezultă din activităţile sale în calitate de
persoană privată, din relaţiile sale cu persoane apropiate sau cu persoane juridice şi alţi agenţi
economici, indiferent de tipul de proprietate, din relaţiile sau afiliaţiile sale cu organizaţii necomerciale,
inclusiv cu partidele politice şi cu organizaţiile internaţionale; membru de familie – soţul/soţia, copilul
minor, inclusiv cel adoptiv sau persoana aflată la întreţinere a subiectului declarării; organizaţie publică –
orice autoritate publică (autoritate judecătorească, autoritate de jurisdicţie, autoritate a administraţiei
publice centrale sau locale, precum şi autorităţile administrative din subordinea acestora, autoritate
publică autonomă), instituţie publică, organizaţie de stat, organ de stat, organ colegial cu statut de
persoană juridică de drept public, organ de autoadministrare, întreprindere de stat sau municipală,
societate comercială sau instituţie financiară cu capital majoritar de stat; persoană aflată la întreţinere –
persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) locuieşte împreună cu subiectul declarării
sau este întreţinută de acesta, inclusiv în baza unui contract de întreţinere pe viaţă; b) are un venit anual
ce nu depăşeşte două salarii medii lunare pe economie; persoană apropiată – soţul/soţia, copilul,
concubinul/concubina subiectului declarării, persoana aflată la întreţinerea subiectului declarării, de
asemenea persoana înrudită prin sînge sau prin adopţie cu subiectului declarării (părinte, frate/soră,
bunic/bunică, nepot/nepoată, unchi/mătuşă) şi persoana înrudită prin afinitate cu subiectul declarării
(cumnat/cumnată, socru/soacră, ginere/noră); venit – orice beneficiu financiar, indiferent de sursa de
provenienţă, obţinut de subiectul declarării şi de membrii familiei, de concubinul/concubina acestuia atît
în ţară, cît şi în străinătate. [Art.2 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018]
Articolul 3. Subiecţii declarării averii şi intereselor personale (1) Subiecţi ai declarării averii şi a
intereselor personale sînt: a) persoanele care deţin funcţiile de demnitate publică prevăzute în anexa la
Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică; b)
membrii Consiliului de observatori al instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-
Moldova”, Compania „Teleradio-Găgăuzia”; consilierii consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti
(municipale), raionale; deputaţii Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; c) membrii
Consiliului Superior al Magistraturii şi ai Consiliului Superior al Procurorilor din rîndul profesorilor,
precum şi membrii organelor care funcţionează în subordinea Consiliului Superior al Magistraturii şi a
Consiliului Superior al Procurorilor; d) membrii nepermanenţi ai Comisiei Electorale Centrale; e)
conducătorii organizaţiilor publice şi adjuncţii acestora; e 1 ) membrii Consiliului de supraveghere, ai
Comitetului executiv şi angajaţii Băncii Naţionale a Moldovei, membrii şi angajaţii Comisiei Naţionale a
Pieţei Financiare, cu excepţia angajaţilor care desfăşoară activităţi auxiliare – de secretariat, de protocol,
administrative, tehnice; f) personalul din cabinetele persoanelor cu funcţii de demnitate publică; g)
funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special; h) membrii Consiliului de Integritate; i) membrii
colegiilor/comisiilor de admitere în profesie, de evaluare, disciplinare şi/sau de etică a profesiilor conexe
justiţiei. (2) Subiecţii prevăzuţi la alin.(1) sînt incluşi în Registrul electronic al subiecţilor declarării averii
şi a intereselor personale, ţinut de Autoritatea Naţională de Integritate. [Art.3 completat prin Legea
nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.07.2018] Capitolul II DECLARAREA ŞI CONTROLUL AVERII ŞI AL
INTERESELOR PERSONALE Articolul 4. Obiectul declarării (1) Subiecţii prevăzuţi la art.3 alin.(1) declară: a)
veniturile obţinute de subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina în anul
fiscal precedent; b) bunurile mobile şi imobile, inclusiv cele nefinalizate, deţinute în proprietate cu drept
de uzufruct, de uz, de abitaţie, de superficie de către subiectul declarării, inclusiv în calitate de beneficiar
efectiv, de membrii familiei lui şi de concubinul/concubina lui ori aflate în posesia acestora în baza unor
contracte de mandat, de comision, de administrare fiduciară, a unor contracte translative de posesie şi
de folosinţă; c) bunurile transmise de către subiectul declarării cu titlu oneros sau gratuit, personal sau
de către membrii familiei lui, concubinul/concubina lui către orice persoană fizică sau juridică în
perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun depăşeşte suma de 10 salarii medii pe economie; d)
activele financiare ale subiectului declarării, adică numerarul în monedă naţională sau în valută străină
care depăşeşte valoarea a 15 salarii medii pe economie şi care nu face obiectul unor depuneri în
instituţiile financiare. Conturile bancare, unităţile de fond în fondurile de investiţii, formele echivalente
de economisire şi investire, plasamentele, obligaţiunile, cecurile, cambiile, certificatele de împrumut,
alte documente care incorporează drepturi patrimoniale personale ale subiectului declarării, ale
membrilor de familie sau ale concubinului/concubinei lui, investiţiile directe în monedă naţională sau în
valută străină făcute de el sau de membrii familiei lui, concubinul/concubina lui, precum şi alte active
financiare, dacă valoarea însumată a tuturor acestora depăşeşte valoarea a 15 salarii medii pe
economie; e) datoriile personale ale subiectului declarării, ale membrilor de familie sau ale
concubinului/concubinei lui sub formă de debit, gaj, ipotecă, garanţie, emise în beneficiul unor terţi,
împrumut şi/sau credit, dacă valoarea lor depăşeşte valoarea a 10 salarii medii pe economie; f) bunurile
sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiectele de artă şi de cult, obiectele ce fac parte din
patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare unitară depăşeşte valoarea a 15 salarii medii
pe economie, deţinute de către subiectul declarării personal sau de către membrii familiei lui,
concubinul/concubina lui; g) colecţiile de artă, numismatică, filatelie, arme sau alte bunuri a căror
valoare depăşeşte valoarea a 20 de salarii medii pe economie, deţinute de către subiectul declarării
personal sau de membrii familiei lui, concubinul/concubina lui; h) cota-parte/acţiunile în capitalul social
al unui agent economic deţinute de subiectul declarării personal sau de membrii familiei,
concubinul/concubina lui; i) drepturile patrimoniale deţinute de către subiectul declarării personal sau
de membrii familiei, concubinul/concubina lui care decurg din drepturi de autor, brevete sau drepturi de
proprietate intelectuală; j) calitatea de membru al organelor de conducere, administrare, revizie sau
control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau societăţi comerciale, deţinută de subiectul declarării;
k) calitatea de asociat, de acţionar sau de membru în cadrul unui agent economic, al unei organizaţii
necomerciale sau organizaţii internaţionale, deţinută de subiectul declarării; l) contractele, inclusiv cele
de asistenţă juridică, de consultanţă şi civile, încheiate de către subiectul declarării sau aflate în derulare
în timpul exercitării funcţiei/mandatului lui, finanţate din bugetul de stat, bugetul local şi din fonduri
externe ori încheiate cu societăţile comerciale cu capital de stat; m) calitatea de membru al organelor
colegiale din cadrul organizaţiilor publice, deţinută de subiectul declarării. (2) Prevederile alin.(1) se
aplică averii şi intereselor personale ale subiectului declarării şi membrilor familiei lui,
concubinului/concubinei lui aflaţi în ţară şi în străinătate. (3) Se exceptează de la declarare cadourile,
serviciile şi/sau avantajele primite de către subiectul declarării gratuit din partea membrilor familiei lui,
din partea părinţilor, fraţilor, surorilor sau copiilor lui, a căror valoare individuală nu depăşeşte 10 salarii
medii pe economie. Articolul 5. Declaraţia de avere şi interese personale (1) Declaraţia de avere şi
interese personale (denumită în continuare declaraţie) reprezintă un act personal şi irevocabil al
subiectului declarării, depus, pe proprie răspundere, sub formă de document electronic sau, după caz, în
formă scrisă pe suport de hîrtie. (2) Subiecţii declarării sînt obligaţi, în condiţiile prezentei legi, să îşi
declare averea şi interesele personale în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1 la prezenta
lege. (3) Declaraţia este un act public, cu excepţia informaţiilor prevăzute la art.9 alin.(2) şi (3), iar
informaţiile conţinute în declaraţie nu pot fi utilizate în scopuri publicitare. (4) Responsabilitatea pentru
depunerea în termen a declaraţiei, precum şi pentru veridicitatea şi deplinătatea informaţiilor o poartă
persoana care o depune. (5) În cazul în care subiectul declarării constată că în declaraţie au fost
introduse date incomplete sau eronate, acesta are dreptul să depună declaraţia rectificată în termen de
30 de zile de la data expirării termenului-limită pentru depunerea declaraţiei. Declaraţia iniţială şi
declaraţia rectificată în condiţiile prezentului alineat se păstrează în sistemul informaţional e-Integritate.
(51 ) În cazul în care autoritatea publică competentă în domeniul controlului averii şi intereselor
personale constată că în declaraţie au fost introduse date incomplete sau eronate, subiectul declarării
este obligat să depună declaraţia rectificată în termen de 30 de zile de la data la care actul de
constatare, întocmit în urma controlului averii şi al intereselor personale, a devenit definitiv. Declaraţia
iniţială şi declaraţia rectificată în condiţiile prezentului alineat se păstrează în sistemul informaţional e-
Integritate. (6) Membrii de familie, concubinul/concubina subiectului declarării sînt obligaţi să-i ofere
acestuia informaţiile privind averea, veniturile şi interesele personale pe care le deţin, inclusiv în calitate
de beneficiari efectivi, cu excepţia cazului în care identitatea şi calitatea acestora constituie secret de
stat, în condiţiile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat, sau prezentarea acestor informaţii este
restricţionată prin lege. (7) Cerinţa privind declararea averii şi a intereselor personale se include în toate
procedurile sau contractele ce reglementează angajarea, alegerea ori numirea într-o funcţie publică. (8)
Depunerea declaraţiei de avere şi de interese personale nu scuteşte persoana de obligaţia depunerii
altor declaraţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. [Art.5 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018,
în vigoare 01.06.2018] [Art.5 modificat prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018] Articolul
6. Termenul de depunere a declaraţiei (1) Declaraţia se depune anual, pînă în data de 31 martie,
indicîndu-se veniturile obţinute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie,
concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de asemenea bunurile deţinute şi interesele personale
prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)–m) la data depunerii declaraţiei. (2) În cazul angajării, al validării
mandatului ori al numirii în funcţie, după caz, declaraţia se depune în termen de 30 de zile de la data
angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie, indicîndu-se veniturile obţinute de către subiectul
declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul fiscal precedent, de
asemenea bunurile deţinute şi interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)–m) la data depunerii
declaraţiei. (3) În cazul schimbării funcţiei în cadrul aceleiaşi entităţi, prin avansare sau prin numirea într-
o altă funcţie, nu se depune o nouă declaraţie. (4) După încetarea mandatului sau a raporturilor de
muncă ori de serviciu, subiectul declarării este obligat să depună declaraţia în termen de 30 de zile de la
data încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu. În declaraţie se vor indica veniturile
obţinute de către subiectul declarării împreună cu membrii de familie, concubinul/concubina lui în anul
fiscal curent, de asemenea bunurile deţinute şi interesele personale prevăzute la art.4 alin.(1) lit.b)–m)
la data depunerii acesteia. (5) Subiectul declarării care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, are
raporturile de muncă sau de serviciu suspendate depun declaraţia în termen de 30 de zile după
reîncadrarea în funcţie, indicînd în declaraţie veniturile obţinute împreună cu membrii de familie,
concubinul/concubina lui pe parcursul întregii perioade nedeclarate, de asemenea bunurile deţinute şi
interesele personale menţionate la art.4 alin.(1) lit.b)– m) la data depunerii declaraţiei. (6) Prevederile
alin.(5) nu se aplică în cazul în care durata suspendării raporturilor de muncă sau de serviciu este mai
mică decît un an fiscal. Articolul 7. Depunerea declaraţiei (1) Subiectul declarării este obligat să depună
declaraţia în formă electronică prin intermediul serviciului electronic disponibil pe pagina web oficială a
Autorităţii Naţionale de Integritate, în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr.1. (2) Semnarea
declaraţiei în formă electronică se face prin utilizarea semnăturii electronice emise în condiţiile legii.
Semnăturile electronice se vor elibera subiecţilor declarării cu titlu gratuit, în modul stabilit de Guvern.
(3) Declaraţia în formă electronică se consideră recepţionată de Autoritatea Naţională de Integritate
dacă subiectul declarării primeşte recipisa electronică de confirmare a acceptării acesteia, conform
anexei nr.3. (4) În entităţile în care activează persoane care, conform prezentei legi, au obligaţia de a
depune declaraţii sînt desemnate persoane din cadrul serviciului resurse umane responsabile de
actualizarea permanentă a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale.
(5) În cazul în care subiectul declarării constată că a introdus în declaraţie date incomplete sau eronate,
acesta este obligat să rectifice declaraţia depusă în condiţiile prevăzute la art.5 alin.(5). În acest caz,
declaraţia iniţială şi declaraţiile rectificate sînt păstrate separat prin intermediul serviciului electronic
disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate. (6) Dacă declaraţia a fost
rectificată în condiţiile art.5 alin.(5), subiectul declarării este eliberat de răspundere, cu condiţia că
datele incomplete sau eronate nu au fost incluse în mod intenţionat. (7) Prin derogare de la prevederile
alin.(1), subiectul declarării ale cărui identitate şi calitate constituie secret de stat în condiţiile Legii
nr.245/2008 cu privire la secretul de stat depune declaraţia în formă scrisă, pe suport de hîrtie, conform
modelului prevăzut în anexa nr.1. [Art.7 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare
01.06.2018] [Art.7 completat prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018] Articolul 71 .
Atribuţiile persoanelor responsabile de colectarea declaraţiilor subiecţilor declarării ale căror identitate
şi calitate constituie secret de stat (1) Persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor prevăzute la
art.7 alin.(7) sînt desemnate de către conducătorii organizaţiilor publice. (2) Persoanele responsabile de
colectarea declaraţiilor au următoarele atribuţii: a) primesc şi înregistrează declaraţiile într-un registru
special, denumit Registrul special al declaraţiilor de avere şi interese personale, care nu este public,
conform modelului prevăzut în anexa nr.2; b) eliberează imediat subiectului declarării o dovadă de
primire a declaraţiei depuse, conform modelului prevăzut în anexa nr.3; c) pun la dispoziţia subiectului
declarării, la solicitarea acestuia, formularele declaraţiilor; d) asigură substituirea declaraţiei depuse cu
cea rectificată, la solicitarea subiectului declarării; e) acordă consultanţă cu privire la completarea şi
prezentarea în termen a declaraţiei; f) acordă, la solicitarea subiectului declarării, consultanţă cu privire
la aplicarea prevederilor legale referitoare la declararea şi verificarea averii şi a intereselor personale; g)
verifică respectarea condiţiilor de formă a declaraţiei în conformitate cu prevederile prezentei legi, iar în
cazul identificării unor deficienţe, o restituie subiectului declarării şi îi recomandă rectificarea declaraţiei.
(3) Declaraţia depusă pe suport de hîrtie poate fi substituită cu o altă declaraţie în condiţiile alin.(2) doar
în cazul rectificării de formă a acesteia. În cazul introducerii rectificărilor de conţinut, declaraţia de avere
şi interese personale depusă anterior se anexează la cea rectificată, fiind păstrate împreună. (4) În
exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(2), persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor se
subordonează direct conducătorului entităţii respective, care poartă răspundere pentru desfăşurarea în
bune condiţii a activităţii acestora, şi sînt în drept să prelucreze date cu caracter personal. (5) Dacă
persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor identifică deficienţe în completarea declaraţiei,
aceasta recomandă subiectului declarării rectificarea declaraţiei în termen de 10 zile lucrătoare de la
data solicitării rectificării. Transmiterea şi primirea declaraţiei rectificate se consemnează în Registrul
special al declaraţiilor de avere şi interese personale. (6) Declaraţiile depuse în conformitate cu
prevederile art.7 alin.(7) sînt păstrate la organizaţia publică în care activează subiecţii declarării, iar, în
termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art.6 alin.(1), (2), (4) şi (5), conducătorul
organizaţiei publice informează Autoritatea Naţională de Integritate despre colectarea declaraţiilor. (7)
Declaraţiile depuse de către subiectul declarării, ale cărui identitate şi calitate constituie secret de stat în
condiţiile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat, din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate,
Centrului Naţional Anticorupţie şi Ministerului Afacerilor Interne, sînt controlate de către o comisie
special desemnată în acest sens de către conducătorul organizaţiei publice. Comisia este constituită
exclusiv din angajaţii organizaţiei publice respective care au acces la informaţiile secretizate. (8) În cadrul
controlului declaraţiilor depuse conform alin.(7), comisia special desemnată în acest sens are atribuţii şi
împuterniciri similare celor stabilite la art.7 alin.(1) lit.b)–d), alin.(2) lit.a)–c) din Legea nr.132/2016 cu
privire la Autoritatea Naţională de Integritate. (9) Serviciul de Informaţii şi Securitate raportează anual,
pînă la 30 iunie, subcomisiei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de
Informaţii şi Securitate despre numărul controalelor declaraţiilor ofiţerilor de informaţii şi securitate şi
rezultatele acestora, iar Centrul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Afacerilor Interne raportează
Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. Neîndeplinirea de către persoana responsabilă
de colectarea declaraţiilor a atribuţiilor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.
[Art.71 introdus prin Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018] Articolul 8. Confidenţialitatea
informaţiilor Preşedintele, vicepreşedintele, inspectorii de integritate şi personalul Autorităţii Naţionale
de Integritate, precum şi membrii Consiliului de Integritate cărora le-au devenit cunoscute date şi
informaţii care nu sînt publice ori care constituie secret de stat, secret bancar, secret comercial sau fiscal
sînt obligaţi să nu divulge aceste informaţii în timpul exercitării funcţiilor lor, precum şi după încetarea
acestora. Articolul 9. Transparenţa declaraţiilor (1) Autoritatea Naţională de Integritate publică
declaraţiile primite pe pagina sa web oficială în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor de
depunere a declaraţiilor, asigurînd accesul permanent la acestea în decurs de 15 ani de la data
depunerii, cu excepţia datelor prevăzute la alin.(2) şi (3). (2) Nu sînt publice şi constituie informaţii cu
acces limitat datele conţinute în declaraţii referitoare la numărul de identificare atribuit subiectului
declarării, domiciliul şi numărul de telefon al subiectului declarării, numele, prenumele, anii de naştere,
adresele şi numerele de identificare ale membrilor de familie şi ale concubinului/concubinei lui, adresele
şi numerele cadastrale ale bunurilor imobile, numerele de înmatriculare ale bunurilor mobile, numerarul
în monedă naţională sau valută străină care nu face obiectul depunerilor financiare, numerele conturilor
bancare, bunurile sub formă de metale sau pietre preţioase, obiectele de artă şi de cult, obiectele ce fac
parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, colecţiile de artă, de numismatică, de filatelie, de
arme şi semnătura subiectului declarării. (3) Declaraţiile subiecţilor declarării ale căror identitate şi
calitate constituie secret de stat în condiţiile Legii nr.245/2008 cu privire la secretul de stat nu sînt
publice. [Art.9 completat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018] [Art.9 modificat prin
Legea nr.305 din 21.12.2017, în vigoare 12.01.2018] Articolul 10. Controlul averii şi al intereselor
personale (1) Controlul averii şi al intereselor personale ale subiecţilor declarării se efectuează de către
Autoritatea Naţională de Integritate în conformitate cu Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la
Autoritatea Naţională de Integritate. (2) Controlul averii şi al intereselor personale ale preşedintelui şi
vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate, precum şi ale inspectorilor de integritate, se
efectuează de către Consiliul de Integritate, conform procedurii generale aplicabile controlului averii şi al
intereselor personale. În procesul de efectuare a controlului, membrii Consiliului de Integritate au acces
la registrele de stat şi la alte informaţii necesare pentru îndeplinirea eficientă a funcţiilor Consiliului prin
accesul gratuit la platforma de interoperabilitate instituită de Guvern şi au dreptul de a procesa date cu
caracter personal. [Art.10 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018] Capitolul III
CONFLICTUL DE INTERESE ŞI MODUL DE SOLUŢIONARE A ACESTUIA Articolul 11. Principiile generale de
evitare a conflictelor de interese În procesul îndeplinirii atribuţiilor lor de serviciu, subiecţii declarării sînt
obligaţi să respecte următoarele principii generale de evitare a conflictelor de interese: a) servirea
interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate; b) asigurarea transparenţei şi a controlului public al
activităţii; c) responsabilitatea individuală şi exemplul personal. Articolul 12. Categoriile conflictelor de
interese şi modul de declarare a acestora (1) Subiectul declarării se poate afla în conflicte de interese ce
pot fi împărţite în următoarele categorii: a) conflict de interese potenţial; b) conflict de interese real; c)
conflict de interese consumat. (2) Conflictul de interese potenţial reprezintă situaţia în care interesele
personale ale subiectului declarării ar putea conduce la apariţia unui conflict de interese real şi care se
declară în condiţiile art.4–7. Conducătorul ierarhic superior acordă consultanţă privind evitarea
survenirii unui conflict real ca efect al celui potenţial. (3) Conflictul de interese real apare în cazul în care
subiectul declarării este chemat să rezolve o cerere/un demers, să emită un act administrativ, să încheie
direct sau prin intermediul unei persoane terţe un act juridic, să ia o decizie sau să participe la luarea
unei decizii în care are interese personale sau care vizează persoane ce îi sînt apropiate, persoanele
fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial şi care influenţează sau pot influenţa
exercitarea imparţială şi obiectivă a mandatului, a funcţiei publice sau de demnitate publică. (4) În cazul
apariţiei unui conflict de interese real, subiectul declarării este obligat: a) să informeze şeful ierarhic sau
organul ierarhic superior imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de
interese în care se află; b) să nu rezolve cererea/demersul, să nu emită actul administrativ, să nu încheie,
direct sau prin intermediul unei persoane terţe, actul juridic, să nu ia sau să nu participe la luarea
deciziei în exercitarea mandatului, a funcţiei publice sau de demnitate publică pînă la soluţionarea
conflictului de interese. (5) Informarea despre apariţia unui conflict de interese real se va face pînă la
soluţionarea cererii/demersului, emiterea actului administrativ, încheierea, directă sau prin intermediul
unei persoane terţe, a actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei şi va lua forma
unei declaraţii scrise ce trebuie să conţină date despre natura conflictului de interese şi despre modul în
care acesta influenţează sau poate influenta îndeplinirea imparţială şi obiectivă a mandatului, a funcţiei
publice sau de demnitate publică. (6) Declaraţia privind conflictul de interese real se înregistrează în
Registrul declaraţiilor privind conflicte de interese, ţinut conform anexei nr.4 de către persoana
desemnată de conducătorul organizaţiei publice. (7) Preşedintele Republicii Moldova, Preşedintele şi
deputaţii Parlamentului, Prim-ministrul, membrii Guvernului, Procurorul General, preşedintele
Consiliului Superior al Magistraturii, preşedintele Consiliului Superior al Procurorilor, deputaţii Adunării
Populare a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia, preşedinţii de raioane, consilierii locali, primarii şi alţi
conducători ai organizaţiilor publice sînt obligaţi să informeze Autoritatea Naţională de Integritate
imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre orice situaţie de conflict de interese real
în care se află, în modul stabilit la alin.(5). (8) Autoritatea Naţională de Integritate înregistrează
declaraţiile privind conflictele de interese ale subiecţilor menţionaţi la alin.(7) în Registrul declaraţiilor
privind conflicte de interese, conform anexei nr.4. (9) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii
Naţionale de Integritate, precum şi inspectorii de integritate, sînt obligaţi să informeze Consiliul de
Integritate imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, despre conflictul de interese real în
care se află. (10) Conflictul de interese consumat reprezintă fapta subiectului declarării de rezolvare a
unei cereri/unui demers, de emitere a unui act administrativ, de încheiere directă sau prin intermediul
unei persoane terţe a unui act juridic, de luare sau de participare la luarea unei decizii în exercitarea
mandatului, a funcţiei publice sau de demnitate publică cu încălcarea prevederilor alin.(4) şi (7). [Art.12
modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018] Articolul 13. Obligaţiile conducătorului
organizaţiei publice (1) Conducătorul organizaţiei publice este obligat: a) să nu admită cu bună ştiinţă ca
persoanele ce activează în organizaţia publică pe care o conduce săşi îndeplinească atribuţiile de serviciu
fiind în situaţii de conflict de interese real; b) să informeze imediat Autoritatea Naţională de Integritate
despre situaţiile în care persoanele ce activează în organizaţia publică pe care o conduce au admis
conflicte de interese, în vederea sancţionării acestora; c) să informeze semestrial, în formă scrisă,
Autoritatea Naţională de Integritate despre depistarea încălcărilor prevederilor ce se referă la conflictele
de interese, indicînd încălcările depistate şi măsurile întreprinse. Articolul 14. Modul de soluţionare a
conflictului de interese real (1) Soluţionarea unui conflict de interese real se face prin examinarea
situaţiei de conflict şi prin determinarea şi aplicarea opţiunii pentru soluţionarea conflictului. (2)
Conflictul de interese real se soluţionează de către subiectul declarării, conducătorul organizaţiei
publice, Autoritatea Naţională de Integritate sau Consiliul de Integritate, după caz. (3) Pînă la
soluţionarea conflictului de interese real, subiectului declarării îi este interzisă întreprinderea oricărei
acţiuni pe cauza dată, cu excepţia abţinerii. (4) Subiectul declarării poate soluţiona conflictul de interese
real în care se află prin abţinerea de la rezolvarea cererii/demersului, de la emiterea/adoptarea actului
administrativ, de la încheierea actului juridic, de la participarea la luarea unei decizii sau luarea
deciziei/votare, informînd toate părţile vizate de decizia respectivă în privinţa măsurilor luate pentru a
proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor. (5) Conducătorul organizaţiei publice, Autoritatea
Naţională de Integritate sau Consiliul de Integritate, în termen de 3 zile de la data la care a fost informat
despre conflictul de interese real al subiectului declarării, are obligaţia să soluţioneze conflictul de
interese, aplicînd una dintre următoarele opţiuni, în măsura în care legile speciale nu prevăd altfel: a)
restricţionarea accesului subiectului declarării, afectat de un conflict de interese, la anumite informaţii
sau restricţionarea participării lui la examinarea situaţiilor care au legătură cu interesul său personal; b)
transferul subiectului declarării într-o altă funcţie, cu acordul scris al acestuia; c) redistribuirea sarcinilor
şi responsabilităţilor subiectului declarării atunci cînd se consideră că un anume conflict de interese real
va continua să existe. (6) La identificarea celei mai bune soluţii pentru rezolvarea unei situaţii de conflict
real se vor lua în considerare interesele organizaţiei publice, interesul public, interesele legitime ale
salariaţilor, nivelul şi tipul funcţiei deţinute de persoana în cauză, natura conflictului de interese, precum
şi alţi factori. (7) În cazul în care conducătorul organizaţiei publice nu poate soluţiona un conflict de
interese real, acesta se adresează Autorităţii Naţionale de Integritate. (8) Conflictul de interese real al
subiecţilor menţionaţi la art.12 alin.(7) se soluţionează de către Autoritatea Naţională de Integritate în
termen de 3 zile lucrătoare de la primirea informaţiei privind existenţa unui conflict de interese real, prin
oferirea uneia dintre următoarele soluţii: a) recomandarea de a delega responsabilitatea de
emitere/adoptare a actului administrativ, de încheiere a actului juridic, de participare la luarea deciziei
sau de luare a deciziei către un terţ; b) recomandarea de a accepta emiterea/adoptarea actului
administrativ, încheierea actului juridic, participarea la luarea deciziei sau luarea deciziei. (9) Subiectul
declarării este obligat să se conformeze deciziei de soluţionare a conflictului de interese real în care se
află. Articolul 15. Efectul juridic al actelor emise, adoptate sau încheiate cu încălcarea dispoziţiilor
privind conflictul de interese (1) Actele administrative emise/adoptate sau actele juridice încheiate
personal sau prin intermediul unei persoane terţe într-o situaţie de conflict de interese real sînt lovite de
nulitate absolută, cu excepţia cazului în care anularea acestora ar aduce daune interesului public. (2)
Autoritatea Naţională de Integritate adresează instanţei de judecată cereri privind constatarea nulităţii
absolute a actelor administrative emise/adoptate sau actelor juridice încheiate, direct sau prin
intermediul unei persoane terţe, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese în
condiţiile Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Cererea privind
constatarea nulităţii absolute poate fi depusă şi de către persoanele care se consideră lezate în drepturi
ca urmare a unui conflict de interese. (3) Prezentul articol nu se aplică actelor normative şi judiciare.
Capitolul IV INCOMPATIBILITĂŢI, RESTRICŢII ŞI LIMITĂRI [Denumirea capitolului IV în redacţia Legii nr.66
din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018] Articolul 16. Dispoziţii generale privind incompatibilităţile
Subiectul declarării se află într-o stare de incompatibilitate în cazul în care pe lîngă funcţia publică sau de
demnitate publică deţine/exercită simultan o altă funcţie, calitate sau activitate, fapt care este interzis
prin Constituţia Republicii Moldova şi/sau prin alte acte legislative. Articolul 17. Dispoziţii generale
privind restricţiile şi limitările Subiectul declarării este obligat să respecte restricţiile şi limitările
prevăzute la art.18–21 şi cele prevăzute de legislaţie. [Art.17 modificat prin Legea nr.66 din 24.05.2018,
în vigoare 01.06.2018] Articolul 18. Restricţii legate de încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu
(1) Subiecţii declarării sînt obligaţi să comunice conducătorului organizaţiei publice în care activează sau,
după caz, Autorităţii Naţionale de Integritate despre toate ofertele de muncă pe care aceştia
intenţionează să le accepte, dacă aceste locuri de muncă pot genera un conflict de interese.
Comunicarea se face în scris, în termen de 3 zile de la primirea ofertei de muncă. (2) Persoanele
prevăzute la alin.(1) nu pot să obţină beneficii neprevăzute de lege sau de contractul individual de
muncă datorită funcţiei deţinute anterior, inclusiv datorită informaţiilor de serviciu obţinute în
exercitarea funcţiei respective. (3) Subiecţii declarării care şi-au încetat mandatul sau raporturile de
muncă ori de serviciu, pe parcursul ultimului an de muncă sau de serviciu avînd atribuţii directe de
supraveghere sau control al unor organizaţii comerciale şi necomerciale, nu au dreptul să se angajeze,
timp de un an, în cadrul acestor organizaţii. Articolul 19. Restricţii în cazul încheierii contractelor
comerciale (1) În cazul în care subiectul declarării a încetat să-şi îndeplinească obligaţiile într-o
organizaţie publică, întreprinderea în care el sau persoane apropiate lui deţin cote în capitalul social ori
lucrează în structuri de conducere sau de revizie nu are dreptul, timp de un an, să încheie contracte
comerciale cu organizaţia publică în care a activat subiectul menţionat. (2) Restricţiile stabilite la alin.(1)
nu se aplică în cazul în care contractul a fost încheiat pînă la angajarea în întreprinderea respectivă a
persoanei care a exercitat o funcţie publică sau de demnitate publică. Articolul 20. Limitarea
reprezentării Subiecţii declarării care şi-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu nu pot
reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în organizaţia publică în care au
activat, nici nu pot reprezenta persoane fizice sau juridice în probleme ce ţin de atribuţiile de serviciu
îndeplinite anterior. Articolul 21. Limitarea publicităţii (1) Se interzice folosirea de către subiectul
declarării, în interes privat, a simbolurilor oficiale ce au legătură cu exercitarea mandatului său, a
funcţiei sale publice sau de demnitate publică. (2) Se interzice folosirea sau permisiunea de a folosi
numele subiectului declarării, însoţit de calitatea acestuia, precum şi vocea sau semnătura acestuia în
orice formă de publicitate a unui agent economic sau a vreunui produs comercial naţional ori străin, cu
excepţia publicităţii gratuite. Capitolul V CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII LEGII ŞI RĂSPUNDEREA
PENTRU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR ACESTEIA Articolul 22. Autoritatea responsabilă de exercitarea
controlului asupra executării prezentei legi (1) Autoritatea Naţională de Integritate exercită controlul
asupra executării prezentei legi. (2) Modul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Naţionale de
Integritate este reglementat de Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de
Integritate. Articolul 23. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi (1) Încălcarea
prevederilor prezentei legi atrage răspundere disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz.
(2) Încălcarea prevederilor art.7 alin.(4) constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate
cu legislaţia. (3) Fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a constatat starea de incompatibilitate
nesoluţionată constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale
acestuia. În acest caz, prin derogare de la prevederile legilor speciale care reglementează răspunderea
disciplinară, sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate pentru săvîrşirea abaterii disciplinare nu pot consta
în avertisment, mustrare sau mustrare aspră. (4) Fapta subiectului declarării în privinţa căruia s-a
constatat că acesta a soluţionat o cerere/un demers, a emis sau a adoptat un act administrativ, a
încheiat, direct sau prin intermediul unei persoane terţe, un act juridic, a luat o decizie sau a participat la
luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese constituie temei pentru
răspunderea contravenţională sau penală şi pentru revocarea, destituirea sau, după caz, încetarea
mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu ale subiectului în cauză. (5) Persoana a cărei avere a
fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată, printr-o hotărîre judecătorească
definitivă, va fi destituită sau revocată, după caz, din funcţia pe care o deţine. (6) Subiectul declarării
eliberat sau destituit din funcţie potrivit prevederilor alin.(3)–(5) este decăzut din dreptul de a mai
exercita o funcţie publică sau o funcţie de demnitate publică, cu excepţia funcţiilor electorale, pe o
perioadă de 3 ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia publică ori de demnitate publică
respectivă sau din data încetării de drept a mandatului său. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă,
ea nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. (7) În cazul în
care persoana nu mai ocupă o funcţie publică sau de demnitate publică la data constatării averii
nejustificate, a stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani se aplică
potrivit legii, de la data la care a rămas definitiv actul de constatare sau, respectiv, a rămas definitivă şi
irevocabilă hotărîrea judecătorească prin care se confirmă existenţa averii nejustificate, a stării de
incompatibilitate ori a conflictului de interese. (8) Autoritatea Naţională de Integritate ţine Registrul de
stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică, care este
publicat pe pagina web oficială a Autorităţii. (9) Nerespectarea prevederilor art.14 alin.(9), nedepunerea
declaraţiei de avere şi interese personale în termenul şi în modul stabilite de prezenta lege, după
notificarea inspectorului de integritate conform art.27 alin.(7) din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu
privire la Autoritatea Naţională de Integritate, precum şi refuzul subiectului declarării de a depune
declaraţia constituie temeiuri pentru încetarea mandatului său, a raporturilor sale de muncă ori de
serviciu. [Art.23 modificat prin Legea nr.74 din 26.04.2018, în vigoare 29.06.2018] [Art.23 modificat prin
Legea nr.66 din 24.05.2018, în vigoare 01.06.2018] Capitolul VI DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 24. Dispoziţii tranzitorii (1) Prezenta lege intră în vigoare de la 1 august 2016, cu excepţia
prevederilor art.7, care vor intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2018. (2) Pînă la 1 ianuarie 2018,
subiecţii declarării îşi vor depune declaraţiile de avere şi de interese personale în formă scrisă, pe suport
de hîrtie sau sub formă de document electronic. Începînd cu 1 ianuarie 2018, subiecţii declarării vor fi
obligaţi să-şi depună declaraţiile exclusiv în formă electronică, prin intermediul serviciului electronic
disponibil pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale de Integritate. (3) Pînă la 1 ianuarie 2018,
declaraţiile de avere şi interese personale pe suport de hîrtie se depun în termenele stabilite la art.6, la
persoanele responsabile de colectarea lor, desemnate de conducătorii organizaţiilor publice. Subiectul
declarării care îşi depune declaraţia în scris, pe suport de hîrtie, va avea dreptul să o rectifice şi să
substituie declaraţia depusă pînă la expirarea termenelor prevăzute la art.6. (4) Declaraţiile de avere şi
interese personale depuse în condiţiile alin.(3) se publică pe pagina web oficială a Autorităţii Naţionale
de Integritate în termen de 30 de zile de la depunere, asigurînd accesul permanent la acestea, cu
excepţia datelor prevăzute la art.9 alin.(2) şi (3). (5) Persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor
au următoarele atribuţii: a) primesc şi înregistrează declaraţiile într-un registru special, denumit
Registrul declaraţiilor de avere şi de interese personale, care este public, conform modelului prevăzut în
anexa nr.2; b) eliberează imediat subiectului declarării o dovadă de primire a declaraţiei depuse,
conform modelului prevăzut în anexa nr.3; c) la solicitarea subiecţilor declarării din cadrul entităţii, pun
la dispoziţia acestora formularele declaraţiilor; d) la cererea subiectului declarării, asigură substituirea
declaraţiei depuse cu cea rectificată; e) acordă consultanţă cu privire la completarea şi prezentarea în
termen a declaraţiei; f) la solicitarea subiectului declarării, acordă consultanţă cu privire la aplicarea
prevederilor legale referitoare la declararea şi verificarea averii şi a intereselor personale; g) verifică
respectarea condiţiilor de formă a declaraţiei în conformitate cu prevederile art.7, iar în cazul
identificării unor nereguli, o restituie subiectului declarării şi îi recomandă rectificarea declaraţiei; h)
actualizează permanent Registrul electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale. (6)
În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(5), persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor se
subordonează direct conducătorului entităţii corespunzătoare, care răspunde de desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii acestora, şi au dreptul să prelucreze date cu caracter personal. (7) Dacă persoana
responsabilă de colectarea declaraţiilor identifică deficienţe în completarea declaraţiei, aceasta
recomandă subiectului declarării rectificarea declaraţiei în termen de 10 zile lucrătoare din momentul
solicitării rectificării. Faptul transmiterii declaraţiei spre rectificare şi al primirii declaraţiei rectificate se
consemnează în Registrul declaraţiilor de avere şi interese personale. (8) După verificarea declaraţiilor,
persoanele responsabile de colectarea lor expediază la Autoritatea Naţională de Integritate, în termen
de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art.6 alin.(1), (2), (4) şi (5), declaraţiile, inclusiv cele
rectificate, şi extrasul autentificat din Registrul declaraţiilor de avere şi interese personale, precum şi
lista subiecţilor declarării care nu şi-au depus sau au depus cu întîrziere declaraţiile de avere şi interese
personale. (9) Declaraţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate sînt
transmise, în termen de 20 de zile de la expirarea termenului prevăzut la art.6 alin.(1), (2), (4) şi (5), la
Consiliul de Integritate, fiind însoţite de extrasul autentificat din Registrul declaraţiilor de avere şi
interese personale. (10) Neîndeplinirea de către persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor a
atribuţiilor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară. (11) Încălcarea regimului de
confidenţialitate a informaţiilor conţinute în declaraţiile de avere şi interesele personale, prevăzute la
art.9 alin.(2) şi (3), se sancţionează conform legii. (12) Situaţiile de conflict de interese nesoluţionate
pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi, precum şi cele apărute după intrarea ei în vigoare, se declară
şi se soluţionează conform prevederilor prezentei legi. Articolul 25. Dispoziţii finale (1) Guvernul, în
termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi: a) va stabili tipul semnăturii electronice şi
modul de repartizare a acesteia subiecţilor declarării; b) va pune în conformitate actele sale normative
cu prevederile prezentei legi. (2) La intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va asigura Autorităţii
Naţionale de Integritate interoperabilitatea datelor dintre sistemul electronic de declarare on-line e-
Integritate şi registrele de stat şi cele private. (3) Autoritatea Naţională de Integritate, în termen de 6
luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi: a) va crea condiţiile necesare pentru depunerea declaraţiei
de avere şi de interese personale prin mijloace electronice; b) va elabora şi va aproba conceptul de
creare a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a intereselor personale şi a Registrului de
stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică; c) va
elabora regulamentul privind modul de ţinere a Registrului electronic al subiecţilor declarării averii şi a
intereselor personale şi regulamentul privind modul de ţinere a Registrului de stat al persoanelor care
au interdicţie de a ocupa o funcţie publică sau de demnitate publică. (4) La data intrării în vigoare a
prezentei legi se abrogă Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi
al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor
publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere (republicată în Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012, nr.72–75, art.229), cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr.16-XVI din 15
februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2012, nr.72–75, art.231), cu modificările şi completările ulterioare. PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI
Andrian CANDU Nr.133. Chişinău, 17 iunie 2016. Anexa nr.1 DECLARAŢIE DE AVERE ŞI INTERESE
PERSONALE I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE SUBIECTUL DECLARĂRII 1. Numele, prenumele,
patronimicul şi numărul de identificare:
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ 2. Domiciliul şi numărul de telefon:
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ 3. Funcţia ocupată (organizaţia publică în care activează, tipul şi numărul actului de
numire/angajare/eliberare):
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ 4. Tipul declaraţiei: Anuală □ La angajare/numire □ La eliberare/încetarea mandatului □
5. Numele, prenumele, patronimicul şi numărul de identificare ale soţului/soţiei sau ale
concubinului/concubinei:
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ 6. Numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere şi numărul de identificare ale
copiilor minori:
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ 7. Numele, prenumele, patronimicul, anul de naştere şi numărul de identificare ale
persoanelor aflate la întreţinere:
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ II. VENITURILE OBŢINUTE DE SUBIECTUL DECLARĂRII, DE MEMBRII FAMILIEI LUI ŞI DE
CONCUBINUL/ CONCUBINA LUI, ATÎT ÎN ŢARĂ CÎT ŞI ÎN STRĂINĂTATE, PE PARCURSUL ANULUI 20___ Nr.
crt. Cine a realizat venitul Sursa venitului: (numele/denumirea persoanei fizice/juridice) Serviciul
prestat/ obiectul generator de venit Suma venitului 1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 1.1
Subiectul declarării 1.2 Soţul/soţia sau concubinul/concubina 1.3 Copiii minori 1.4 Persoanele aflate la
întreţinere 2. Venitul obţinut din activităţi didactice, ştiinţifice şi de creaţie 2.1 Subiectul declarării 2.2
Soţul/soţia sau concubinul/concubina 2.3 Copiii minori 2.4 Persoanele aflate la întreţinere 3. Venitul
obţinut din depuneri la instituţiile financiare 3.1 Subiectul declarării 3.2 Soţul/soţia sau
concubinul/concubina 3.3 Copiii minori 3.4 Persoanele aflate la întreţinere 4. Venitul obţinut din
activitatea de reprezentant al statului în societăţi comerciale 4.1 Subiectul declarării 4.2 Soţul/soţia sau
concubinul/concubina 4.3 Copiii minori 4.4 Persoanele aflate la întreţinere 5. Venitul obţinut din donaţii
şi moşteniri 5.1 Subiectul declarării 5.2 Soţul/soţia sau concubinul/concubina 5.3 Copiii minori 5.4
Persoanele aflate la întreţinere 6. Venitul obţinut din înstrăinarea şi/sau deţinerea valorilor mobiliare
şi/sau a cotelor-părţi în capitalul social al societăţilor comerciale 6.1 Subiectul declarării 6.2 Soţul/soţia
sau concubinul/concubina 6.3 Copiii minori 6.4 Persoanele aflate la întreţinere 7. Venitul obţinut din
înstrăinarea bunurilor mobile sau imobile 7.1 Subiectul declarării 7.2 Soţul/soţia sau
concubinul/concubina 7.3 Copiii minori 7.4 Persoanele aflate la întreţinere 8. Venitul obţinut din alte
surse legale (pensii, burse, indemnizaţii, premii, drepturi de proprietate intelectuală etc.) 8.1 Subiectul
declarării 8.2 Soţul/soţia sau concubinul/concubina 8.3 Copiii minori 8.4 Persoanele aflate la întreţinere
III. BUNURI IMOBILE ÎN ŢARĂ ŞI/SAU ÎN STRĂINĂTATE A. Terenuri Nr. cadastral/ Categoria* Modul de
Anul Suprafaţa Cota- Valoarea Titularul**** localitatea dobîndire** dobîndirii parte bunului*** *
Categorii: (1) agricol; (2) forestier; (3) intravilan; (4) extravilan; (5) alte categorii de terenuri aflate în
circuitul civil. ** Mod de dobîndire: (1) proprietate; (2) posesie; (3) alte contracte translative de posesie
şi de folosinţă. *** Valoarea bunului: 1) valoarea cadastrală, în cazul în care terenul a fost evaluat de
organele cadastrale, sau 2) valoarea terenului conform documentului care certifică provenienţa
acestuia. ****Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei
acestuia. Notă. Subiecţii declarării care nu deţin bunurile în proprietate vor indica următoarele
informaţii: localitatea, fără număr cadastral; categoria bunului; modul de dobîndire; anul dobîndirii;
suprafaţa şi titularul bunului. B. Clădiri şi construcţii Adresa/ numărul cadastral Categoria* Modul de
dobîndire** Anul dobîndirii Suprafaţa Cotaparte Actul care confirmă provenienţa bunului Valoarea
bunului*** Titularul**** * Categorii: (1) apartament; (2) casă de locuit; (3) vilă; (4) spaţiu comercial sau
de producţie; (5) garaj; (6) alte bunuri imobile, inclusiv cele nefinalizate. ** Mod de dobîndire: (1)
proprietate; (2) posesie; (3) uzufruct; (4) uz; (5) abitaţie; (6) alte contracte translative de posesie şi de
folosinţă. *** Valoarea bunului: 1) valoarea cadastrală, în cazul în care bunul a fost evaluat de organele
cadastrale, sau 2) valoarea bunului conform documentului care certifică provenienţa acestuia. ****
Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia. Notă.
Subiecţii declarării care nu deţin bunurile în proprietate vor indica următoarele informaţii: adresa, fără
număr cadastral; categoria bunului; modul de dobîndire; anul dobîndirii; suprafaţa şi titularul bunului.
IV. BUNURI MOBILE ÎN ŢARĂ ŞI/SAU ÎN STRĂINĂTATE A. Autoturisme, camioane, remorci, vehicule
motorizate, maşini agricole, mijloace de transport naval/aerian, alte mijloace de transport supuse
înmatriculării Tipul/ modelul Anul de fabricaţie Locul înregistrării/ număr de înmatriculare Anul
dobîndirii Modul de dobîndire* Valoarea bunului conform documentului care îi certifică provenienţa
Titularul** * Mod de dobîndire: (1) proprietate; (2) posesie; (3) alte contracte translative de posesie şi
de folosinţă. ** Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei
acestuia. B. Bunuri sub formă de metale şi/sau pietre preţioase, obiecte de artă şi de cult, obiecte ce fac
parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare unitară depăşeşte suma a 15 salarii
medii pe economie Nr. crt. Descriere sumară Anul dobîndirii Valoarea estimată a bunului Titularul* 1 2 3
* Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia. C.
Colecţii de artă, de numismatică, de filatelie, de arme sau alte bunuri, a căror valoare depăşeşte suma a
20 de salarii medii pe economie Nr. crt. Descriere sumară Anul dobîndirii Valoarea estimată a bunului
Titularul* 1 2 3 * Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei
acestuia. D. Bunuri transmise cu titlu oneros sau gratuit, personal sau de către membrii familiei,
concubin/concubină, unor persoane fizice sau juridice în perioada declarării, dacă valoarea fiecărui bun
depăşeşte suma a 10 salarii medii pe economie Nr. crt. Descrierea bunului transmis Modul de
transmitere Data transmiterii Persoana căreia i-a fost transmis Valoarea bunului Titularul bunului
transmis* 1 2 3 * Numele titularului bunului transmis: subiectul declarării sau un membru de familie, sau
concubinul/concubina acestuia. E. Alte bunuri mobile a căror valoare unitară depăşeşte suma a 10 salarii
medii pe economie Nr. crt. Descrierea bunului Modul de dobîndire Data dobîndirii Valoarea estimată a
bunului Titularul* 1 2 3 * Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al
concubinului/concubinei acestuia. V. ACTIVE FINANCIARE ÎN ŢARĂ ŞI/SAU ÎN STRĂINĂTATE A. Conturi
bancare, plasamente în fonduri de investiţii şi/sau în alte forme echivalente de economisire şi investire
în ţară şi/sau în străinătate Nr. crt. Denumirea instituţiei care administrează contul bancar, a fondului de
investiţii etc./adresa Numărul contului bancar/ date despre fondul de investiţii/alte forme echivalente
de economisire Categoria* Suma şi valuta Dobîndă/ divident Titularul** 1 2 3 * Categorii: (1) cont curent
sau forme echivalente (inclusiv card de credit, menţionînd tipul acestuia); (2) depozit bancar sau forme
echivalente; (3) fond de investiţii sau forme echivalente, inclusiv fonduri private de pensii sau alte
sisteme cu acumulare. ** Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al
concubinului/concubinei acestuia. B. Plasamente, obligaţiuni, cecuri, cambii, certificate de împrumut,
investiţii directe în monedă naţională sau în valută străină Nr. crt. Emitentul titlului/societatea la care
persoana este acţionar, fondator sau asociat/ beneficiar de împrumut Categoria* Numărul de
titluri/cota-parte Dobînda Titularul** 1 2 3 * Categorii: (1) hîrtii de valoare (titluri de stat, certificate,
obligaţiuni); (2) cecuri; (3) cambii; (4) certificate de împrumut; (5) alte forme de investiţii directe. **
Numele subiectului declarării, al membrului de familie sau al concubinului/concubinei acestuia. C.
Numerar în monedă naţională şi/sau în valută străină care depăşeşte suma a 15 salarii medii pe
economie şi care nu face obiectul unor depuneri în instituţii financiare şi alte documente care
încorporează drepturi patrimoniale
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____
_____________________________________________________________________________________
_________ ____ VI. COTE-PĂRŢI/ACŢIUNI ÎN CAPITALUL SOCIAL AL UNUI AGENT ECONOMIC Denumirea
agentului economic Sediul, adresa juridică Tipul de activitate Valoarea de cumpărare Cota de participare
Titularul VII. DATORII Debite (inclusiv taxe) neachitate, ipoteci, garanţii emise în beneficiul unor terţi,
împrumuturi şi credite Creditor Anul contractării Scadent la Rata dobînzii Suma iniţială Valuta Debitor
VIII. INTERESE PERSONALE A. Calitatea de asociat, de acţionar sau de membru al unui agent economic,
de membru al organelor de conducere, de administrare, de revizie sau de control în cadrul unor
organizaţii necomerciale sau societăţi comerciale ori de membru în cadrul unor organizaţii necomerciale
sau internaţionale Denumirea şi adresa organizaţiei/ societăţii Calitatea deţinută Documentul care
certifică calitatea respectivă B. Contracte, inclusiv cele de asistenţă juridică, de consultanţă şi civile,
încheiate sau aflate în derulare, finanţate de la bugetul de stat, din bugetul local şi/sau din fonduri
externe ori încheiate cu societăţi comerciale cu capital de stat Nr. crt. Beneficiarul contractului
Instituţia/ organizaţia Tipul contractului Data încheierii Durata contractului Valoarea totală a
contractului Subiectul declarării 1 2 Soţul/soţia sau concubinul/concubina 1 2 C. Calitatea de
administrator autorizat şi/sau de membru al organelor colegiale din cadrul organizaţiilor publice Nr. crt.
Calitatea deţinută Data obţinerii licenţei, numărul licenţei sau data desemnării/numirii Documentul care
certifică calitatea respectivă 1 2 3 Prezenta declaraţie este un act public şi răspund potrivit legii pentru
caracterul inexact sau incomplet al datelor prezentate. Data completării ________________
Semnătura___________________ Anexa nr.2 REPUBLICA MOLDOVA __________________________
(denumirea organizaţiei publice) REGISTRUL DECLARAŢIILOR DE AVERE ŞI INTERESE PERSONALE Nr.
__________ Numărul de înregistrare a declaraţiei Data depunerii: anul ____ Numele şi prenumele
subiectului Funcţia deţinută Numărul de file Semnătura subiectului declarării Data transmiterii spre
rectificare şi a prezentării declaraţiei luna ziua declarării rectificate Anexa nr.3 Dovada de primire a
declaraţiei de avere şi interese personale Prin prezenta se confirmă că
domnul/doamna______________________________________________ a depus, la data de
_______________________________, declaraţia de avere şi interese personale (______________file),
trecută în Registrul declaraţiilor de avere şi interese personale cu nr.______. Persoana
responsabilă___________________________ Subiectul declarării_____________________________
Anexa nr.4 REPUBLICA MOLDOVA __________________________ (denumirea organizaţiei publice)
REGISTRUL DECLARAŢIILOR PRIVIND CONFLICTELE DE INTERESE Nr. _________ Numărul de înregistrare
a declaraţiei Data depunerii: anul ____ Numele şi prenumele subiectului declarării Funcţia deţinută
Numărul de file Semnătura subiectului declarării Soluţia aplicată pentru rezolvarea conflictului de luna
ziua interese.

Legea nr.982/ 2000 privind accesul la informaţie;

Publicat : 28-07-2000 în Monitorul Oficial Nr. 88-90 art. 664

             Versiune în vigoare din 08.07.03 în baza modificărilor

             LP240 din 13.06.03, MO138/08.07.03 art.557
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Articolul 1 . Obiectul de reglementare al prezentei legi
(1) Prezenta lege reglementează:
a) raporturile dintre furnizorul de informaţii şi persoana fizică şi/sau juridică în
procesul de asigurare şi realizare a dreptului constituţional de acces la informaţie;
b) principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la informaţiile
oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informaţii;
c) aspectele accesibilităţii informaţiei cu caracter personal şi protecţiei acesteia în
cadrul soluţionării problemei accesului:
d) drepturile solicitanţilor informaţiei, inclusiv a informaţiei cu caracter personal;
e) obligaţiile furnizorilor de informaţii în procesul asigurării accesului la
informaţiile oficiale;
f) modalitatea apărării dreptului de acces la informaţie.
(2) Nu constituie obiect al prezentei legi raporturile care au legătură tangenţială
cu raporturile enumerate în alineatul (1) al prezentului articol şi se referă la:
a) colectarea, prelucrarea, depozitarea şi garantarea integrităţii informaţiilor;
b) prezentarea obligatorie a informaţiilor prevăzute de lege de către persoane
private autorităţilor publice, instituţiilor publice;
c)accesul autorităţilor publice, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi/sau
juridice, abilitate cu gestionarea unor servicii publice, la informaţiile aflate în posesia
altor asemenea autorităţi publice, instituţii publice, persoane fizice şi/sau juridice;
d) furnizarea informaţiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice
şi juridice private, partide şi formaţiuni social-politice, fundaţii, asociaţii obşteşti.
 Articolul 2. Obiectivele prezentei legi
Prezenta lege are drept scop:
a) crearea cadrului normativ general al accesului la informaţiile oficiale;
b) eficientizarea procesului de informare a populaţiei şi a controlului efectuat de
către cetăţeni asupra activităţii autorităţilor publice şi a instituţiilor publice;
c) stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de
luare a deciziilor în spirit democratic.
Articolul 3 Legislaţia privind accesul la informaţie
(1) Legislaţia privind accesul la informaţie are la bază Constituţia Republicii
Moldova, tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte,
prezenta lege şi include prevederile altor acte normative care reglementează raporturile
ce ţin de accesul la informaţie.
(2) Dacă tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte
stabileşte alte norme decît cele cuprinse în legislaţia naţională, se aplică normele
tratatului sau acordului internaţional.
Articolul 4. Principiile politicii statului în domeniul accesului la informaţiile
oficiale.
(1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a
face cunoscute informaţiile oficiale.
(2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi
supusă unor restricţii pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului
internaţional, inclusiv pentru apărarea securităţii naţionale sau vieţii private a
persoanei.
(3) Exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol nu va
implica în nici un caz discriminarea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau pe origine socială.
Articolul 5. Subiecţii prezentei legi
(1) Subiecţi ai prezentei legi sînt furnizorul de informaţii şi solicitantul
informaţiei.
(2) Furnizori de informaţii, adică posesori ai informaţiilor oficiale, obligaţi să le
furnizeze solicitanţilor în condiţiile prezentei legi, sînt:
a) autorităţile publice centrale şi locale – autorităţile administraţiei de stat,
prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi anume: Parlamentul, Preşedintele
Republicii Moldova, Guvernul, administraţia publică, autoritatea judecătorească;
b) instituţiile publice centrale şi locale – organizaţiile fondate de către stat în
persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca scop
efectuarea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii - cu caracter
necomercial;
c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea
publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg,
selectează, posedă, păstrează , dispun de informaţii oficiale, inclusiv de informaţii cu
caracter personal.
(3) Pot solicita informaţii oficiale, în condiţiile prezentei legi:
a) orice cetăţean al Republicii Moldova;
b) cetăţenii altor state, care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii
Moldova;
 c) apatrizii stabiliţi cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii
Moldova.
Articolul 6. Informaţiile oficiale
(1) În sensul prezentei legi, informaţii oficiale sînt considerate toate informaţiile
aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate,
selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau
puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept.
(2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informaţii sînt
considerate: -
1) oricare din următoarele (sau o parte. din acestea):
a) orice hîrtie sau alt material pe care există un înscris;
b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie;
c) orice hîrtie sau alt material pe care sînt marcaje, figuri, simboluri sau perforări
care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze;
d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau
înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism;
e) orice alt înregistrator de informaţie apărut ca rezultat al progresului tehnic;
2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informaţii menţionaţi la punctul
1) al prezentului alineat;
3) orice parte a unei copii sau reproduceri menţionate la punctul 2) al prezentului
alineat.
(3) Informaţiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor
(persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în ordine
generală.
Articolul 7. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată
(l) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor
reglementate prin lege organică şi care corespund necesităţilor:
a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane;
b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei
moralei societăţii.
(2) în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informaţiile
oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia:
a) informaţiilor ce constituie secret de stat, reglementate prin lege organică şi
calificate ca informaţii protejate de stat, în domeniul activităţii militare, economice,
tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi activităţii
operative de investigaţii, a căror răspîndire, divulgare, pierdere, sustragere poate
periclita securitatea ·statului;
b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor
publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul
comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a
vieţii economice, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele
întreprinzătorilor;
c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o
imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poate fi
admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege;
d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de anchetă a organelor de resort,
dar numai în cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea prejudicia ancheta,
interveni în desfăşurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la o judecare
corectă şi imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a
oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie;
e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii
ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de prioritatea de
publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege.
(3) Dacă accesul la informaţiile, documentele solicitate este parţial limitat,
furnizorii de informaţii sînt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile documentului,
accesul la care nu conţine restricţii conform legislaţiei, indicîndu-se· în locurile
porţiunilor omise una din următoarele sintagme: "secret de stat", "secret comercial",
"informaţie confidenţială despre persoană". Refuzul accesului la informaţie, la părţile
respective ale documentului se întocmeşte cu respectarea prevederilor articolului 19 din
prezenta lege.
(4) Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decît dacă furnizorul de
informaţii poate demonstra că restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară
într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale
persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi
interese ar fi mai mare decît interesul public în cunoaşterea informaţiei.
(5) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut publice anumite informaţii cu
accesibilitate limitată, dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un
interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte
informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei.
Articolul 8. Accesul la informaţia cu caracter personal
(1) Informaţia cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană
privată identificată sau identificabilă, a cărei dezvăluire ar constitui o violare a
intimităţii persoanei, face parte din categoria informaţiei confidenţiale despre persoane,
în sensul prezentei legi, nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de
identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate).
(2) Furnizorii de informaţii, posesori de informaţie cu caracter personal, sînt
obligaţi să protejeze confidenţialitatea vieţii private a persoanei.
(3) Protejarea vieţii private a persoanei include:
a) dreptul la consimţămîntul persoanei a căror interese sunt atinse în procesul de
divulgare a informaţiei cu caracter personal;
b) dreptul de a participa la procedura de luare a deciziilor în calitate de parte
egală;
c) dreptul de a i se păstra anonimatul în cazul furnizării de informaţii cu caracter
personal, .cu respectarea confidenţialităţii;
d) dreptul de a controla şi a rectifica informaţiile neadecvate, incorecte,
incomplete, neactualizate, irelevante;
e) dreptul de a nu fi identificată, în mod automat, în cadrul procedurii de luare a
deciziilor asupra divulgării informaţiei;
f) dreptul de·a se adresa în instanţele de judecată.
(4) Informaţiile cu caracter personal vor fi:
a) obţinute, colectate, prelucrate, păstrate şi utilizate corect, în scopuri legitime
strict determinate;
b) veridice, adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu scopurile în care au
fost obţinute;
 c) conservate, într-o formă care să permită identificarea persoanei la care se
referă, pe un termen nu mai mic de cel necesar realizării scopurilor pentru care au fost
obţinute.
(5) Oricărei persoane i se va asigura accesul la informaţiile cu caracter personal
despre sine. Ea are dreptul:
a) să ia cunoştinţă de aceste informaţii personal sau în prezenţa altei persoane;
b) să precizeze aceste informaţii în scopul asigurării plenitudinii şi veridicităţii
lor;
c) să obţină, dacă este cazul, rectificarea informaţiilor sau lichidarea lor atunci·
cînd ele vor fi tratate neadecvat;
d) să afle cine şi în ce scop a utilizat, utilizează sau intenţionează să utilizeze
aceste informaţii;
e) să ia copii de pe documentele, informaţiile despre sine sau de pe unele părţi ale
acestora.
(6) Furnizorii de informaţii vor aplica măsurile necesare pentru protecţia
informaţiilor contra distrugerii sau pierderii lor, contra accesului, modificării sau
difuzării neautorizate, dar aceste măsuri nu pot limita dreptul de acces la informaţiile
oficiale în condiţiile prezentei legi.
(7) Furnizorii de informaţii pot să divulge orice informaţii cu caracter personal şi
care vor fi solicitate în conformitate cu prezenta lege doar în cazurile cînd:
a) persoana la care se referă consimte divulgarea lor;
b) informaţia solicitată, în integritatea sa, a fost pusă la dispoziţia publicului
(publicată în conformitate cu legislaţia în vigoare), anterior datei solicitării.
(8) în cazul în care persoana la care se referă informaţiile cu caracter personal .nu
consimte divulgarea lor, accesul la aceste informaţii poate fi permis doar prin hotărîrea
instanţei de judecată, care a stabilit că divulgarea va fi în interesul public, adică se va
referi la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului
înconjurător.
Articolul 9·. Accesul la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii
Moldova
(1) Modalitatea accesului la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii
Moldova este reglementată de Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi
de prezenta lege.
(2) În caz de neconcordanţe - între prevederile prezentei legi şi cele ale Legii
privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, se vor aplica dispoziţiile prezentei legi.
Articolul 10. Drepturile solicitanţilor
(1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin
reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de
legislaţie.
(2) Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu
caracter personal, nu poate fi îngrădit decît în condiţiile legii.
(3) Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu prezenta
lege este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate.
Articolul 11. Obligaţiile furnizorului de informaţii
(l) Furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele care îi revin, este
obligat:
 1) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor
de interes public şi asupra problemelor de interes personal;
2) să garanteze liberul acces la informaţie;
3) să respecte limitările accesului la informaţie, prevăzute de legislaţie, în scopul
protejării informaţiei confidenţiale, vieţii private a persoanei şi securităţii naţionale;
4) să respecte termenele de furnizare a informaţiei, prevăzute de lege;
5) să dea publicităţii propriile acte adoptate în conformitate cu legea;
6) să păstreze, în termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituţiilor, ale
căror succesoare sînt, actele ce stabilesc statutul lor juridic;
7) să asigure protejarea informaţiilor ce se află la dispoziţia sa de accesul,
distrugerea sau modificarea nesancţionate;
8) să menţină informaţiile, documentele aflate la dispoziţia sa, în formă
actualizată;
9) să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care i-a devenit
cunoscută în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:
a) poate preîntîmpina sau diminua pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor;
b) poate preîntîmpina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice
natură;
c) poate opri răspîndirea informaţiei neveridice sau diminua consecinţele
negative ale răspîndirii acesteia;
d) comportă o deosebită importanţă socială.
(2) în scopul garantării liberului acces la informaţiile oficiale, furnizorul de
informaţii :
a) va asigura un spaţiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanţilor;
b) va numi şi va instrui funcţionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor
de furnizare a informaţiilor oficiale;
c) va elabora, în conformitate cu prezenta lege, regulamente cu privire la
drepturile şi obligaţiile funcţionarilor în procesul de furnizare a documentelor,
informaţiilor oficiale;
d) va acorda asistenţa şi sprijinul necesar solicitanţilor pentru căutarea şi
identificarea informaţiilor;
e) va asigura accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaţii, care vor fi
completate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre;
f) va desfăşura întrunirile şi şedinţele sale în mod public, în conformitate cu
legislaţia.
(3) în scopul facilitării liberului acces la informaţie, furnizorul de informaţii va
publica sau va face în alt mod general şi direct accesibile populaţiei informaţiile ce
conţin:
a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia;
b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei;
c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al
acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de
furnizarea informaţiilor, documentelor oficiale;
d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.
(4) În conformitate cu prezenta lege, informaţiile arătate la alineatul (3) al
prezentului articol vor fi făcute publice în afara procedurii de examinare a cererilor
privind accesul la informaţie.
 (5) În scopul asigurării transparenţei activităţii instituţiilor, eficientizării
accesului la informaţie, creării condiţiilor pentru căutarea, identificarea operativă a
documentelor şi informaţiilor, autorităţile publice, instituţiile publice vor edita, cel puţin
o dată pe an, îndrumare ce vor conţine liste ale dispoziţiilor, hotărîrilor, altor
documente oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile în care poate furniza
informaţii, vor pune la dispoziţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă date
oficiale despre propria activitate, inclusiv despre domeniile în care· poate furniza
informaţii.
(6) Furnizorul de informaţii va proceda şi la alte forme de informare activă a
cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă.
Articolul 12. Solicitarea accesului la informaţiile oficiale
(l) Informaţiile oficiale vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în baza unei cereri
scrise sau verbale.
(2) Cererea scrisă va conţine:
a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a
unei părţi sau unor părţi ale acesteia);
b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate;
c) date de identificare ale solicitantului.
(3) Cu excepţia cazurilor· solicitării informaţiilor cu caracter personal, solicitantul
poate să nu indice în cerere datele sale de identificare.
(4) Cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil răspunsul
pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a informaţiei. În cazul în care
furnizorul intenţionează să refuze accesul la informaţia solicitată, el va informa
solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri scrise.
(5) Elaborarea şi furnizarea unor informaţii analitice, de sinteză sau inedite pot fi
efectuate în baza unui contract între solicitant şi furnizorul de informaţii, contra unei
plăţi negociabile, dacă furnizorul va fi disponibil şi în drept să realizeze o asemenea
ofertă.
Articolul 13 . Modalităţile accesului la informaţiile oficiale
(l) Modalităţile accesului la informaţiile oficiale sînt:
a) audierea . informaţiei pasibile de o expunere verbală;
b) examinarea documentului . (unor părţi ale acestuia) la sediul instituţiei;
c) eliberarea copiei de pe documentul, informaţia solicitate (de pe unele părţi ale
acestora);
d) eliberarea copiei traducerii documentului, informaţiei (unor părţi ale acestora)
într-o altă limbă decît cea a originalului, pentru o plată suplimentară;
e) expedierea prin poştă (inclusiv poşta electronică) a copiei de pe document,
informaţie (de pe unele părţi ale acestora), copiei de pe traducerea documentului,
informaţiei într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă .
(2) Extrasele din registre, documente, informaţii (unele părţi ale acestora), în
conformitate cu cererea solicitantului, pot fi puse la dispoziţia persoanei date, într-o
formă rezonabilă şi acceptabilă pentru aceasta, spre a fi:
a) examinate la sediul instituţiei;
b) dactilografiate, fotocopiate sau copiate într-o altă modalitate ce ar asigura
integritatea originalului;
c) înscrise pe un purtător electronic, imprimate pe casete video, audio, alt
purtător rezultat din progresul tehnic.
 Articolul 14. Limba în care se vor prezenta informaţiile solicitate
(1) Informaţiile, documentele, solicitate în conformitate, cu prezenta lege,vor fi
puse la dispoziţia solicitanţilor în limba de stat sau în limba în care au fost elaborate.
(2) În cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă
decît cea de stat, furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea
solicitantului, o copie a traducerii autentice·a informaţiei, documentului în limba de
stat.
Articolul 15. Examinarea cererilor privind .accesul la informaţie
(1) Cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor fi înregistrate în
conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare.
(2) Cererile respective vor .fi examinate şi satisfăcute de funcţionarii ,publici
responsabili de furnizarea informaţiilor.
(3) Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate,
solicitantului într-un mod ce ar garanta, recepţionarea şi conştientizarea acestora.
(4) În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informaţie, furnizorii vor lua
toate măsurile necesare pentru nedivulgarea informaţiilor cu acces limitat, pentru
protecţia integrităţii informaţiilor şi excluderea accesului nesancţionat la ele.
Articolul 16. Termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie
(1) Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din
momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai tîrziu de 15 zile
lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie.
(2) Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile
lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă:
a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea
lor;
b) sînt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea.
(3) Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de
furnizare a informaţiei şi. despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea
termenului iniţial.
Articolul 17. Readresarea cererilor
Cererea de furnizare a informaţiei poate fi readresată altui furnizor, cu
informarea obligatorie a solicitantului .în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul
primirii cererii şi cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri:
a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat;
b) informaţia solicitată deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul
faţă de informaţie al solicitantului.
Articolul 18 . Eliberarea informaţiilor oficiale
Informaţiile oficiale, documentele, părţile acestora, extrasele din registre, copiile
traducerilor, eliberate conform prezentei legi, vor fi semnate de persoana responsabilă. 1
Articolul 19: Refuzul accesului la informaţie
(1) Refuzul de a furniza o informaţie, un document oficial va fi făcut în· scris,
indicîndu-se data întocmirii refuzului numele persoanei responsabile, motivul refuzului,
făcîndu-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul data adoptării,
sursa publicaţiei oficiale), pe care se bazează refuzul, precum şi procedura de recurs a
refuzului, inclusiv termenul de, prescripţie.
(2) Furnizorii de informaţii nu pot fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei
informaţiilor nedocumentate.
 Articolul 20. Plăţi pentru furnizarea informaţiilor oficiale
(1) Pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi percepute, în afara excepţiilor
prevăzute de lege, plăţi în mărimile şi conform procedurii stabilite de organele
reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat.
(2) Mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către
furnizor pentru facerea copiilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru traducerea,
la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului.
(3) Plăţile pentru furnizarea informaţiilor analitice, de sinteză sau inedite,
executate la comanda solicitantului, se vor stabili conform contractului dintre solicitant
şi furnizorul de informaţii.
(4) Vor fi puse, fără plată, la dispoziţia solicitanţilor, informaţiile oficiale care:
a) ating nemijlocit drepturile şi libertăţile solicitantului;
b) sînt. expuse oral;
c) sînt solicitate pentru a fi studiate la sediul instituţiei;
d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradului de transparenţă
a activităţii instituţiei publice şi corespunde intereselor societăţii.
(5) În cazurile în care informaţia pusă la dispoziţia solicitantului conţine
inexactităţi sau date incomplete, instituţia publică este obligată să efectueze rectificările
şi completările respective gratuit, cu excepţia cazurilor în care completarea informaţiei
implică eforturi şi cheltuieli considerabile care n-au fost prevăzute şi taxate la
.eliberarea primară a informaţiilor.
(6) Instituţia publică va aduce la cunoştinţa solicitanţilor într-un mod cît mai
adecvat şi. mai amănunţit posibil modalitatea de calculare a plăţilor pentru furnizarea
informaţiei.
Articolul 21. Dispoziţii generale privind apărarea dreptului de acces la informaţie
(1) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către
furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atît pe cale extrajudiciară, cît şi
direct în instanța de contencios administrativ competentă.
(2) Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi
intereselor sale legitime avocatului parlamentar.
(3) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca
orice acţiune sau inacţiune a persoanei responsabile pentru primirea şi examinarea
cererilor de acces la informaţii, dar în special cu privire la:
a) refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cererea;
b) refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţionat la registrele publice aflate la
dispoziţia furnizorului de informaţii;
c) încălcarea termenelor şi procedurii de soluţionare a cererii de acces la
informaţie;
d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informaţiilor solicitate
e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate;
f) atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria informaţiilor care conţin
secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria informaţiilor confidenţiale;
g) secretizarea neîntemeiată a unor informaţii;
h) stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru informaţiile furnizate;
i) cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale prin acţiunile ilegale ale
furnizorului de informaţii.
 (4) În cadrul soluţionării litigiilor privind accesul la informaţie, organele
competente vor întreprinde măsuri pentru protejarea drepturilor tuturor persoanelor
ale căror interese pot fi atinse prin divulgarea informaţiei, inclusiv se va asigura
participarea acestora în cadrul procesului în calitate de terţă parte.
(5) Instanţa de judecată, în cadrul examinării litigiilor privind accesul la
informaţie, va întreprinde toate măsurile rezonabile şi suficiente de precauţie inclusiv
convocarea şedinţelor închise, pentru a evita divulgarea informaţiilor, accesul limitat la
care poate fi îndreptăţit.
Articolul 22. Atacarea pe cale extrajudiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii
(1) În cazul în care persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în
ceea ce priveşte accesul la informaţii i-au fost lezate, ea poate contesta acţiunile sau
inacţiunea furnizorului de informaţii la conducerea acestuia şi/sau la organul ierarhic
superior al furnizorului în termen de 30 de zile de la data cînd a aflat sau trebuia să afle
despre încălcare.
(2) Conducerea furnizorului de informaţii şi/sau organul ierarhic superior
acestuia va examina contestările solicitanţilor de informaţii în decurs de 5 zile lucrătoare
şi. va informa mod obligatoriu petiţionarul despre rezultatele examinării în decurs de 3
zile lucrătoare.
(3) Sesizările, prin care sînt atacate acţiunile sau inacţiunea organizaţiilor care nu
au organele lor superioare, sînt adresate direct instanţei de contencios administrativ
competente.
Articolul 23. Atacarea pe cale judiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii
(1) În cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime
în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, precum şi în cazul în care nu
este satisfăcută de soluţia dată de către conducerea furnizorului de informaţii sau de
către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acţiunile sau inacţiunea
furnizorului de informaţii direct în instanța de contencios administrativ competentă.
(2) Sesizarea instanţei de judecată se va efectua în termen de o lună de la data
primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau în caz dacă nu a primit răspuns,
de la data cînd trebuia să-l primească. Dacă solicitantul de informaţii a atacat anterior
acţiunile furnizorului de informaţii pe cale extrajudiciară, termenul de o lună curge de la
data comunicării răspunsului conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului
ierarhic superior al acestuia sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia
să-l primească.
Articolul 24 . Consecinţele prejudicierii dreptului de acces la informaţii
În funcţie de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al
funcţionarului public, responsabil pentru furnizarea informaţiilor oficiale, de a asigura
accesul la informaţia solicitată, instanţa de judecată decide aplicarea unor sancţiuni în
conformitate cu legislaţia, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a
furniza informaţii sau prin alte acţiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informaţii,
precum şi satisfacerea neîntîrziată a cererii solicitantului.
Articolul 25. Dispoziţii finale
Guvernul, în termen de 3 luni:
va înainta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în
concordanţă cu prezenta lege, inclusiv la stabilirea responsabilităţii pentru acţiunile ce
constituie încălcări grave ale dreptului de acces la informaţie;
 va aduce în corespundere cu prezenta lege actele sale normative şi va elabora,
după caz, noi acte orientate spre executarea acesteia.

Legea nr.155 din 21 iulie 2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice;  

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Art. 1. – Se aprobă Clasificatorul unic al funcţiilor publice, cuprins în anexă,
care este parte integrantă a prezentei legi.
Art. 2. – Prezenta lege nu se extinde asupra funcţiilor publice ocupate de
funcţionarii publici cu statut special.
Art. 3. – Autorităţile publice vor utiliza, la aprobarea sau, după caz, la
modificarea statelor de personal, exclusiv titlurile funcţiilor publice prevăzute de
prezenta lege. În cazul în care, după aprobarea sau modificarea statelor de personal,
titlurile funcţiilor publice deţinute de unii funcţionari publici se vor modifica fără
schimbarea sarcinilor şi atribuțiilor de serviciu aferente funcțiilor respective, aceştia vor
fi numiţi în noile funcţii în modul prevăzut la art. 69 lit. a) din Legea nr. 158- XVI din 4
iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, în termen de 15
zile calendaristice de la data intrării în vigoare a statelor de personal corespunzătoare.
Numirea se face prin actul administrativ al persoanei/organului care are competenţa
legală de numire în funcţie.
Art. 4. – Prezenta lege intră în vigoare la data punerii în aplicare a noului
sistem de salarizare a funcționarilor publici, cu excepţia prevederilor ce ţin de
cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională (engleza, franceza, germana,
spaniola, italiana) la nivelul stabilit în rubrica „Cerinţe specifice minime” din anexă,
definit potrivit Cadrului european de cunoaştere a unei limbi străine, care vor intra în
vigoare la 1 ianuarie 2014.
Art. 5. – Guvernul, în termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi
– va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea prevederilor prezentei legi
– va aproba lista autorităţilor publice care cad sub incidenţa prezentei legi
– va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege.
 
Legea nr.271-XVI/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I
aDISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul reglementării
Prezenta lege stabileşte principiile, scopurile, procedura, formele şi
metodele de verificare a informaţiilor referitoare la cetăţenii Republicii Moldova care
deţin funcţii publice sau care candidează la ele.
Articolul 2. Principiile verificării
Verificarea se desfăşoară cu respectarea următoarelor principii:
 a) legalitatea;
b) respectarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale omului;
c) tratamentul nepărtinitor, echitabil şi nediscriminatoriu al titularilor şi al
candidaţilor la funcţii publice.
Articolul 3. Scopurile verificării
Verificarea se efectuează în scopul:
a) prevenirii şi combaterii corupţiei în autorităţile publice;
b) prevenirii ocupării funcţiilor publice de către persoane care prezintă o
ameninţare pentru interesele securităţii naţionale;
c) determinării gradului de îndeplinire de către titulari şi candidaţi a
cerinţelor de încadrare şi a gradului de respectare a restricţiilor stabilite de lege;
d) prevenirii, identificării şi excluderii factorilor de risc;
e) stabilirii autenticităţii informaţiilor comunicate de titularii şi de
candidaţii la funcţii publice în documentele depuse pentru ocuparea lor;
f) realizării măsurilor prevăzute de lege, orientate spre excluderea faptelor
ce pot constitui o ameninţare a intereselor securităţii naţionale.
Articolul 4. Factorii de risc
Verificarea se efectuează în scopul prevenirii, identificării şi excluderii
următorilor factori de risc:
a) activităţi contrare intereselor funcţiei publice, inclusiv cele care au
determinat rezultatul negativ al testului de integritate profesională sau situaţii care
provoacă conflict de interese;
b) tolerarea actelor de trădare de patrie, spionaj, terorism, de diversiune, a
chemărilor la răsturnarea sau la schimbarea prin violenţă a orînduirii constituţionale
sau la încălcarea prin violenţă a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, propaganda
directă sau indirectă a războiului şi altor activităţi extremiste;
c) exercitarea activităţilor, prin care se realizează funcţia publică, în
detrimentul Republicii Moldova, autorităţilor publice, societăţii, al drepturilor şi
libertăţilor fundamentale ale omului;
d) dezvăluirea, contrar prevederilor legale, a unei informaţii ce constituie un
secret ocrotit prin lege sau neglijarea cerinţelor faţă de protecţia unei astfel de
informaţii.
Articolul 5. Persoanele supuse verificării
Sînt supuşi verificării titularii şi candidaţii:
 a) la funcţiile de demnitate publică ce se ocupă prin mandat obţinut direct,
în urma alegerilor, cu excepţia alegerilor parlamentare sau locale, sau indirect, prin
numire, specificate în Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor
cu funcţii de demnitate publică , cu excepția candidaților la funcția de judecător și a
judecătorilor în funcție;
                   completat prin LP137 din 27.09.18, MO398-399/19.10.18 art.618
b) la funcţiile publice de conducere de nivel superior şi la funcţiile publice
de conducere;
c) la funcţiile ocupate de militarii prin contract sau de alte persoane cu
statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special,
corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici şi funcţionarilor publici de
conducere;
d) la funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau
consulară în calitate de şef al acesteia, precum şi de persoanele selectate pentru a fi
delegate în misiune diplomatică sau consulară care anterior nu au deţinut funcţie
publică.
             e) la funcțiile ocupate de inspectorii de integritate, conform prevederilor Legii nr.
132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate.
Articolul 6. Organul de verificare
Verificarea se efectuează de către Serviciul de Informaţii şi Securitate.
Articolul 7. Obligaţia de informare
Autorităţile publice sînt obligate să informeze organul de verificare despre
cazurile de încălcare de către titularii şi candidaţii la funcţiile publice a condiţiilor şi
restricţiilor stabilite de lege pentru ocuparea funcţiei publice, despre factorii de risc
deveniţi cunoscuţi şi despre alte împrejurări ce prezintă ameninţare pentru interesele
securităţii naţionale.
Capitolul II
 PROCEDURA ŞI METODELE VERIFICĂRII
 Articolul 8. Iniţierea verificării
(1) Verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţiile publice se iniţiază de
către autorităţile publice competente.
(2) Titularii şi candidaţii la funcţiile publice sînt informaţi în scris despre
iniţierea verificării şi despre drepturile şi obligaţiile lor în legătură cu verificarea.
(3) Persoana care deţine mai puţin de 5 ani de la verificarea anterioară
funcţia publică menţionată la art.5 nu este supusă verificării.
Articolul 9. Declaraţia de verificare
 (1) Verificarea se efectuează cu consimţămîntul scris al titularului,
candidatului la funcţia publică, expus în declaraţia de verificare, al cărei model este
specificat la anexa nr.1.
(2) După declaraţia de verificare, titularul, candidatul la funcţia publică
completează chestionarul al cărui model este specificat la anexa nr.2.
(3) În termen de 3 zile lucrătoare din data întocmirii, declaraţia de
verificare, însoţită de chestionarul completat, de două fotografii color 4x5 cm şi de un
extras din actele normative care reglementează cerinţele de încadrare şi restricţiile
stabilite pentru categoria vizată de persoane, se expediază organului de verificare.
(4) Refuzul candidatului la funcţia publică de a fi verificat are ca efect
neangajarea lui în funcţie.
(5) În cazul în care titularul funcţiei publice nu consimte să fie verificat,
persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie va dispune eliberarea
acestuia din funcţie. Titularul, cu acordul său, poate fi transferat, după caz, la o funcţie
neprevăzută la art.5.
Articolul 10. Metodele de verificare
(1) Organul de verificare întreprinde măsuri de verificare doar după
primirea documentelor menţionate la art.9 alin.(3).
(2) Organul de verificare colectează informaţiile necesare din bazele de date,
din registrele şi din alte surse ale autorităţilor publice, solicită persoanelor juridice
informaţii, inclusiv copii de pe dosarele personale ale candidaţilor de la locurile de lucru
anterioare, de asemenea solicită de la Centrul Naţional Anticorupţie şi/sau Serviciul de
Informaţii şi Securitate certificate de cazier privind integritatea profesională a
candidaților. Organul de verificare poate folosi şi rezultatele verificărilor anterioare.
(3) Solicitările de informaţii adresate de către organul de verificare
autorităţilor publice şi persoanelor juridice sînt obligatorii spre executare. Informaţiile
se prezintă gratuit.
(4) Organul de verificare este în drept să solicite şi să primească, în
condiţiile legii, informaţii şi materiale care constituie secret comercial, bancar sau un alt
secret protejat prin lege, care se referă nemijlocit la activitatea persoanei supuse
verificării şi care nu pot fi utilizate decît în scopurile impuse de prezenta lege. 
(5) Autorităţile publice şi persoanele juridice prezintă organului de
verificare informaţiile solicitate în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
solicitării.
(6) Titularul, candidatul la funcţia publică pot prezenta organului de
verificare informaţii ce contribuie la efectuarea verificării.
(7) Dacă în cadrul verificării sînt obţinute informaţii despre o infracţiune în
curs de pregătire sau despre o infracţiune comisă, organul de verificare este obligat să
sesizeze organul de urmărire penală.
 Articolul 11. Durata verificării
(1) Verificarea se efectuează în termen de pînă la 30 de zile calendaristice
din data la care organul de verificare a primit documentele menţionate la art.9 alin.(3).
(2) La cererea organului de verificare, autoritatea publică iniţiatoare a
verificării prelungeşte durata ei cu cel mult 30 de zile calendaristice. Prelungirea duratei
verificării este adusă în scris la cunoştinţă titularului, candidatului la funcţia publică. 
Articolul 12. Verificarea suplimentară
(1) Temeiuri pentru efectuarea verificării suplimentare servesc:
a) descoperirea unor date care nu erau cunoscute în timpul verificării
titularului, candidatului la funcţia publică şi care ar putea influenţa rezultatele
verificării;
b) existenţa unor motive întemeiate pentru a se considera că ocuparea
funcţiei publice ar fi incompatibilă cu interesele acelei funcţii;
c) solicitarea persoanei supuse verificării.
(2) Verificarea suplimentară se iniţiază de autorităţile publice competente
prin sesizarea organului de verificare.
(3) În cazul descoperirii temeiurilor prevăzute la alin.(1), organul de
verificare informează autoritatea publică în vederea iniţierii unei verificări
suplimentare.
(4) În cazul în care titularul, candidatul la funcţia publică refuză efectuarea
verificării suplimentare, se aplică în modul corespunzător prevederile art.9 alin.(4) şi
(5).
Capitolul III
 PREZENTAREA REZULTATELOR VERIFICĂRII.
 DECIZIA PRIVIND COMPATIBILITATEA/INCOMPATIBILITATEA
 CU INTERESELE FUNCŢIEI PUBLICE
Articolul 13. Prezentarea rezultatelor verificării
(1) În baza informaţiilor obţinute în cadrul verificării, organul de verificare
întocmeşte un aviz consultativ cu privire la:
a) gradul de îndeplinire de către titular, candidat la funcţia publică a
cerinţelor de încadrare şi de respectare a restricţiilor stabilite de lege;
b) factorii de risc descoperiţi sau lipsa acestora;
c) autenticitatea informaţiilor comunicate de titular, candidat la funcţia
publică în documentele depuse pentru ocuparea funcţiei publice.
(2) În termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării, avizul organului de
verificare se expediază autorităţii publice care a iniţiat verificarea.
 (3) Autoritatea publică aduce avizul organului de verificare la cunoştinţă
titularului, candidatului la funcţia publică.
(4) Persoanele cu funcţie de răspundere ale organului de verificare vinovate
de prezentarea cu bună ştiinţă în aviz a unor informaţii false poartă răspundere conform
legislaţiei în vigoare.
Articolul 14. Audierea titularului, candidatului la 
                       funcţia publică
(1) Dacă există temeiuri de a declara titularul, candidatul la funcţia publică
incompatibili cu interesele acestei funcţii, autoritatea publică le acordă posibilitatea de a
se exprima asupra faptelor ce determină luarea unei astfel de decizii. Audierea se
efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea avizului organului de verificare,
astfel încît să fie protejate sursele de informaţii, interesele securităţii naţionale şi
interesele protejate prin lege ale terţilor. 
(2) În cadrul audierii, persoana este în drept să solicite autorităţii publice
iniţierea unei verificări suplimentare.
(3) Neprezentarea la audiere din motive neîntemeiate a persoanei, anunţată
în scris, nu serveşte motiv pentru amînarea emiterii deciziei privind incompatibilitatea
titularului, candidatului cu interesele funcţiei publice.
Articolul 15. Decizia privind compatibilitatea/
                       incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice
(1) În termen de 7 zile lucrătoare din data primirii avizului sau, după caz,
avizului suplimentar al organului de verificare, autoritatea publică decide asupra
compatibilităţii/incompatibilităţii titularului, candidatului la funcţia publică cu
interesele acestei funcţii.
(2) Titularul, candidatul la funcţia publică se consideră compatibili cu
interesele funcţiei publice dacă îndeplinesc cerinţele şi restricţiile stabilite de lege
pentru funcţia publică şi dacă nu au fost descoperiţi factori de risc.
(3) Decizia privind incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice, care
include şi motivele de incompatibilitate, se comunică în scris titularului, candidatului la
funcţia publică în termen de 5 zile lucrătoare din data emiterii. Accesul terţilor la
informaţia privind motivele de incompatibilitate se admite numai cu consimţămîntul
persoanei verificate.
(4) În cazul unei decizii de incompatibilitate cu interesele funcţiei publice,
candidatul nu poate ocupa funcţia publică respectivă.
(5) Decizia privind incompatibilitatea titularului cu interesele funcţiei
publice serveşte drept temei pentru eliberarea lui din funcţie. Titularul, cu acordul său,
poate fi transferat, după caz, la o funcţie neprevăzută la art.5.
(6) Persoana în a cărei privinţă a fost emisă o decizie de incompatibilitate cu
interesele funcţiei publice poate candida la o funcţie publică prevăzută la art.5 doar
după înlăturarea împrejurărilor care au servit drept temei pentru emiterea unei astfel de
decizii.
(7) Organul de verificare este informat despre compatibilitatea/
incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice a persoanei care a fost supusă
verificării.
(8) Decizia privind incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice poate fi
contestată în modul stabilit de lege.
Articolul 16. Suspendarea din funcţie
(1) În cazul în care aflarea în funcţia publică prezintă o ameninţare pentru
interesele securităţii naţionale, titularul supus verificării poate fi suspendat din funcţie
la cererea organului de verificare. 
(2) Suspendarea din funcţie nu poate depăşi termenul de emitere a deciziei
privind compatibilitatea/incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice stabilit la
art.15 alin.(1).
(3) Evaluînd rezultatele verificării, autoritatea publică, după caz, va repune
în funcţie titularul suspendat, cu achitarea drepturilor salariale pentru perioada de
suspendare, sau îl va elibera din funcţie.
(4) Suspendarea din funcţie poate fi contestată în modul stabilit de lege.
Articolul 17. Contestarea acţiunilor organului de verificare
(1) Persoana care consideră că acţiunile organului de verificare au depăşit
atribuţiile lui şi au condus la lezarea drepturilor şi libertăţilor sale poate înainta în
instanţă judecătorească o plîngere împotriva acestor acţiuni.
(2) Controlul  asupra  activităţii  organului de verificare  este  exercitat de
către Parlament în modul stabilit de Regulamentul Parlamentului şi de Legea privind
Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
Capitolul IV
PĂSTRAREA MATERIALELOR VERIFICĂRII 
ŞI ALTOR DOCUMENTE
Articolul 18. Materialele verificării
(1) Chestionarul completat de titularul, candidatul la funcţia publică şi
informaţiile obţinute de organul de verificare în cadrul verificării, cu excepţia
informaţiilor privind elementele constitutive ale unei infracţiuni şi a altor date stabilite
de lege, reprezintă date cu caracter personal.
(2) Accesul la datele cu caracter personal se acordă în modul stabilit de
Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
Articolul 19. Păstrarea şi protecţia materialelor 
                        verificării, altor documente şi informaţii
(1) După finalizarea verificării şi expedierea avizului autorităţii publice care
a iniţiat-o, materialele verificării sînt luate în evidenţă şi păstrate în arhiva organului de
verificare.
(2) Decizia privind compatibilitatea cu interesele funcţiei publice, precum şi
avizul organului de verificare se păstrează la autoritatea publică timp de 5 ani din data
emiterii deciziei, în condiţii care să asigure protejarea informaţiilor împotriva accesului,
distrugerii sau modificării. Decizia privind incompa-tibilitatea cu interesele funcţiei
publice, precum şi avizul respectiv al organului de verificare se păstrează în aceleaşi
condiţii timp de un an din data emiterii deciziei.
(3) La expirarea termenelor prevăzute la alin.(2), documentele se distrug,
întocmindu-se actul de rigoare.
(4) Copia de pe avizul organului de verificare şi copia de pe decizia privind
compatibilitatea/incompatibilitatea cu interesele funcţiei publice se păstrează la organul
de verificare timp de 5 ani, după care se distrug. Alte materiale obţinute în cadrul
verificării se păstrează la organul de verificare timp de un an, dacă un alt termen nu este
stabilit prin acte normative pentru categoria respectivă de informaţii, după care se
distrug în modul stabilit.
(5) Accesul la materialele verificării şi la alte documente este permis
persoanelor autorizate în scopul:
a) verificării;
b) prevenirii sau combaterii unei infracţiuni ori unei alte acţiuni care
prezintă o ameninţare pentru interesele securităţii naţionale;
c) prezentării lor în instanţă judecătorească;
d) efectuării controlului parlamentar asupra activităţii organului de
verificare.
(6) Modul de păstrare, de acces şi de distrugere a materialelor verificării şi
altor documente se stabileşte de şeful organului de verificare în conformitate cu actele
normative pentru categoria respectivă de informaţii.
(7) Organul de verificare este obligat să aplice măsuri de protecţie
materialelor verificării şi altor documente contra distrugerii sau pierderii lor, contra
accesului, modificării sau difuzării neautorizate.
(8) Informaţiile care constituie secret de stat, secret comercial ori secret
bancar sau cele care ţin de activitatea operativă de investigaţii şi de urmărire penală a
organelor de resort, obţinute în cadrul verificării, sînt protejate conform legislaţiei în
vigoare.
(9) Accesul la informaţiile menţionate la alin.(8) se acordă în modul stabilit
pentru categoria respectivă de informaţii.
  (10) Încălcarea modului stabilit de păstrare şi de protecţie a materialelor
verificării şi altor documente se pedepseşte în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Capitolul V
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 20 
Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării.
Articolul 21
(1) Persoanele care, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, deţin
funcţii publice menţionate la art.5 vor fi supuse verificării în termen de 5 ani de la data
intrării în vigoare.
(2) Autorităţile publice vor asigura verificarea persoanelor prevăzute la alin.
(1) conform unui plan coordonat cu organul de verificare. 
Articolul 22
Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi, va
prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea în concordanţă cu ea a legislaţiei în
vigoare. 
 
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                            Marian LUPU 
 
Nr.271-XVI. Chişinău, 18 decembrie 2008.

Anexa nr. 1
DECLARAŢIE DE VERIFICARE
    Subsemnatul, ___________________________, declar că
informaţiile pe care le-am furnizat sînt autentice
                           (numele, prenumele, patronimicul) 
Autorizez organul de verificare să acceseze şi să obţină date cu caracter
personal şi alte informaţii necesare verificării, efectuată în conformitate cu prevederile
Legii privind verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice.
 Autorizez accesul organului de verificare şi al şefului autorităţii publice în
care mă angajez (lucrez) la datele cu caracter personal referitoare la persoana mea.
___________________                ___________________
                                    (data)                                                                                                
(semnătura)
 Anexa nr. 2
CHESTIONAR
Date generale
1. Numele, prenumele, patronimicul; IDNP.
2. Dacă v-aţi schimbat numele, prenumele sau patronimicul, indicaţi cînd,
unde şi din ce cauză.
3. Anul, luna, ziua şi locul naşterii (satul, comuna, oraşul, municipiul,
raionul, ţara).
4. Buletinul de identitate (numărul şi data eliberării).
Cetăţenia
5. Actuala cetăţenie.
6. Cetăţenia deţinută anterior (ţara, data dobîndirii şi renunţării la
cetăţenie).
7. În caz de cetăţenie multiplă:
data dobîndirii cetăţeniei unui alt stat;
paşaportul statului respectiv (numărul şi data eliberării).
Starea civilă şi relaţiile familiale
8. Starea civilă (căsătorit, necăsătorit, divorţat, văduv).
9. Date despre soţ (soţie):
numele, prenumele, patronimicul; IDNP;
anul, luna, ziua şi locul naşterii (satul, comuna, oraşul, municipiul, raionul,
ţara);
cetăţenia;
funcţia ocupată şi adresa organizaţiei (întreprinderii, instituţiei) în care
activează sau învaţă.
10. Date despre părinţi, ai dumneavoastră şi ai soţului (soţiei):
numele, prenumele, patronimicul; IDNP;
anul, luna, ziua şi locul naşterii (satul, comuna, oraşul, municipiul, raionul,
ţara);
  
cetăţenia;
 funcţia ocupată şi adresa organizaţiei (întreprinderii, instituţiei) în care
activează.
11. Date despre copii:
numele, prenumele, patronimicul; IDNP;
anul, luna, ziua şi locul naşterii (satul, comuna, oraşul, municipiul, raionul,
ţara);
cetăţenia;
funcţia ocupată şi adresa organizaţiei (întreprinderii, instituţiei) în care
activează sau învaţă.
Domiciliul
12. Domiciliul (adresa, numărul de telefon).
13. Adresele la care aţi locuit temporar mai mult de 6 luni (în ultimii 5 ani).
14. În cazul în care v-aţi aflat mai mult de 6 luni în străinătate, menţionaţi
motivul şederii.
Studiile
15. Enumeraţi instituţiile de învăţămînt pe care le-aţi absolvit, inclusiv în
străinătate, începînd cu liceul (denumirea instituţiei, adresa, durata studiilor, anul
absolvirii, numărul şi data emiterii certificatului de studii, specialitatea).
16. Enumeraţi gradele şi titlurile ştiinţifice (unde, cînd, în ce domenii le-aţi
obţinut).
17. Enumeraţi lucrările ştiinţifice şi invenţiile pe care le aveţi (titlul, tema,
denumirea ediţiei, anul publicării).
18. Enumeraţi limbile moderne pe care le cunoaşteţi şi la ce nivel (citiţi şi
traduceţi cu dicţionarul, citiţi şi vă puteţi exprima, vorbiţi fluent).
Ocupaţia
19. Indicaţi ocupaţia actuală, funcţia, denumirea şi adresa organizaţiei
(întreprinderii, instituţiei) în care activaţi.
20. Ocupaţiile şi funcţiile anterioare.
În cazul în care aţi fost concediat la iniţiativa administraţiei, indicaţi
temeiul.
În caz de şomaj, indicaţi perioada neangajării, agenţia pentru ocuparea
forţei de muncă la care sînteţi luat în evidenţă.
Situaţia militară
 21. Dacă aţi îndeplinit serviciul militar, indicaţi timpul şi locul îndeplinirii,
specialitatea militară şi gradul militar.
Informaţii de natură financiară 
22. Indicaţi veniturile pe care le-aţi obţinut dumneavoastră şi soţul (soţia)
pe parcursul ultimului an.
23. Enumeraţi bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 50 000 de lei şi
bunurile imobile de toate tipurile pe care le-aţi acumulat dumneavoastră şi soţul (soţia)
la data completării prezentului chestionar.
24. Enumeraţi angajamentele financiare pe care le aveţi la data completării
prezentului chestionar.
25. Indicaţi cota-parte a valorilor mobiliare pe care o aveţi în capitalul
agenţilor economici înregistraţi în Republica Moldova şi în alte ţări (denumirea
agentului economic, sediul, tipul de activitate, preţul valorilor mobiliare, venitul anual).
26. Dacă participaţi, direct sau indirect, la administrarea sau la conducerea
unei organizaţii (întreprinderi, instituţii), indicaţi funcţia (fondator, cofondator,
membru al organului de administraţie etc.).
27. Dacă dispuneţi de conturi bancare în străinătate, indicaţi ţara şi
denumirea băncii.
Antecedente penale  
Antecedente penale/integritatea profesională
28. Dacă aveţi antecedente penale în ultimii 15 ani, indicaţi denumirea
organului de urmărire penală şi instanţa judecătorească, numărul şi data ultimei
hotărîri, emisă  în cauza penală.
29. Dacă există actualmente o cauză penală pornită împotriva
dumneavoastră, indicaţi denumirea instanţei judecătoreşti sau a unui alt organ care
examinează cauza.
291. Aţi obţinut în ultimii 5 ani rezultat negativ la testul de integritate
profesională?
    Informaţii special
30. Dacă aţi ocupat în Republica Moldova sau în alte ţări o funcţie pentru
care aţi completat anterior un chestionar similar sau aţi dat o declaraţie de verificare,
indicaţi ţara, denumirea autorităţii publice, funcţia şi data completării chestionarului
sau a declaraţiei.
31. Dacă vi s-a perfectat anterior dreptul de acces la secretul de stat, indicaţi
denumirea autorităţii publice care a perfectat acest drept.
32. Aţi activat sau activaţi în organizaţii social-politice şi în care organizaţie
de partid sînteţi înregistrat în calitate de membru?
 33. Pe lîngă informaţiile enumerate, consideraţi că este important să
menţionaţi vreun detaliu în legătură cu verificarea?
___________________               ________________
 (data)                                                  (semnătura)
 
Hotărârea Guvernului nr.1231/2018 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018
privind sistemul  unitar de salarizare în sectorul bugetar

tru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 270/2018 

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar
Publicat : 14-12-2018 în Monitorul Oficial Nr. 480-485 art. 1310

 MODIFICAT
 HG690 din 27.12.19, MO400-406/31.12.19 art.1028; în vigoare 31.12.19
 
 Pentru organizarea executării prevederilor Legii nr. 270/2018 privind sistemul
unitar de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018,
nr. 441-447, art.715), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
 1. Se aprobă:
 1) Criteriile şi modul de raportare a unor unități bugetare la categoria instituției
corespunzător domeniului de activitate, conform anexei nr. 1;
 2) Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în
muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, conform anexei nr. 2;
 3) Regulamentul-cadru cu privire la modul de stabilire a sporului pentru
performanță personalului din unitățile bugetare, conform anexei nr. 3;
 4) Regulamentul cu privire la tipurile şi modul de stabilire a sporurilor cu
caracter specific, conform anexei nr. 4;
 5) Normele de calcul al salariului pe oră pentru personalul antrenat în activitatea
didactică în toate ramurile economiei naționale, conform anexei nr. 5;
 6) Modul de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul la stabilirea
diferenței de salariu şi plăților compensatorii, conform anexei nr. 6;
 7) Modificările ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei
nr.7.
 2. Se abrogă unele hotărîri ale Guvernului, conform anexei nr. 8.
 3. Autoritățile publice, în termen de 5 zile de la intrarea în vigoare a prezentei
hotărîri, vor aproba regulamente interne privind stabilirea sporului pentru performanță
şi a sporurilor cu caracter specific.
 4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data publicării.
 5. Salariul personalului din unitățile bugetare se va calcula pentru luna
decembrie completă a anului 2018 conform prevederilor prezentei hotărîri.
 
PRIM-MINISTRU                                               Pavel FILIP
 
 Contrasemnează:
 Ministrul finanţelor                                          Ion CHICU
  
 Nr. 1231. Chişinău, 12 decembrie 2018.
 
 anexa nr. 1
 
 
Anexa nr. 2
la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018
 
REGULAMENT
cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime în muncă
pentru stabilirea treptelor de salarizare
 1.Prezentul Regulament dispune procedura de determinare a perioadei de
vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare corespunzătoare vechimii în
muncă, în funcție de categoriile de angajați din sectorul bugetar.
 2.La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de
salarizare pentru funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul Serviciului
Fiscal de Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic, Autorității Naționale de
Integritate şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, se ia în considerare
vechimea în serviciul public, care include:
 1) perioadele de exercitare efectivă a funcțiilor publice specificate în
Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat prin Legea nr.155/2011, sau a funcțiilor
publice cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului Vamal,
serviciului diplomatic, Autorității Naționale de Integritate şi Serviciului Prevenirea şi
Combaterea Spălării Banilor;
 2) perioadele de activitate în calitate de funcţionar public în autorităţile publice
care au funcţionat pe teritoriul Republicii Moldova pînă la punerea în aplicare a Legii
nr.158/2008 cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului public;
 3) perioadele în care funcţionarul public:
 a) nu a lucrat de fapt, dar i s-a menţinut funcţia publică şi salariul mediu,
integral sau parţial;
 b) a fost suspendat în condiţiile art.38 alin. (1), art.52 lit. c)-e) sau art.54 alin.(1)
lit. b) din Legea nr.158/2008 cu privire la funcția publică şi statutul funcționarului
public;
 c) a fost suspendat în condiţiile art.53 lit. b) şi c) din Legea nr.158/2008 cu
privire la funcția publică şi statutul funcționarului public şi, ulterior, absolvit de
răspundere disciplinară sau penală;
 d) a fost absent forţat de la serviciu în legătură cu eliberarea sau destituirea
ilegală şi restabilirea ca urmare a pronunţării de către instanţa de judecată a hotărîrii
respective;
 e) a fost detaşat în condițiile art.47 din Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția
publică şi statutul funcționarului public;
 4) perioadele în care funcționarul public:
 a) a activat cel puțin 2 ani în funcțiile corpului de ofițeri ai organelor apărării
naționale, securității statului şi ordinii publice;
  b) a activat cel puțin 5 ani în întreprinderi, instituții sau organizații în funcții de
conducere sau specialist în domeniul ce ține de profilul de activitate în funcția publică în
care a fost numit.
 3. La determinarea perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de
salarizare corespunzătoare vechimii în muncă pentru funcțiile cu statut special, inclusiv
funcționarii publici cu statut special din cadrul apărării naționale, ordinii publice şi
securității statului, se iau în considerare următoarele perioade:
 1) perioadele de exercitare efectivă a funcțiilor cu statut special, inclusiv de către
funcționarii cu statut special, în organele respective;
 2) perioadele în care persoanele care ocupă funcții cu statut special, inclusiv
funcționarii publici cu statut special:
 a) au efectuat serviciul militar activ, serviciul special în organele afacerilor
interne, în Armata Naţională a Republicii Moldova, Serviciul Grăniceri al Republicii
Moldova, Departamentul Trupelor de Carabinieri, Serviciul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale, alte formaţiuni militare (speciale) create în conformitate cu
legislaţia Republicii Moldova;
 b) au desfăşurat activitate în Departamentul de Stat pentru Probleme Militare al
Republicii Moldova;
 c) au efectuat serviciul în organele apărării naţionale, ale securităţii statului, ale
ordinii publice, atît în funcţiile corpului de ofiţeri, cît şi în cele ale corpului de
agenţi/trupe/sergenți/subofițeri;
 d) au efectuat serviciul în organele afacerilor interne, în forţele armate, în
organele securităţii de stat şi în organele pentru situaţii excepţionale ale fostei URSS;
 e) au efectuat serviciul în organele afacerilor interne, în forţele armate, în
organele securităţii de stat şi în organele pentru situaţii excepţionale ale altor state, în
baza convenţiilor şi tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte;
 f) au desfăşurat activitate în ministere şi departamente, instituţii şi organizaţii
civile, cu menţinerea în serviciul militar activ sau în statele de personal ale organelor
securităţii statului, ale organelor afacerilor interne, ale organelor Centrului Naţional
Anticorupţie şi ale sistemului administraţiei penitenciare;
 g) au desfăşurat activitate în calitate de personal contractual în instituţiile
penitenciare;
 h) s-au aflat în prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol şi dacă persoanele aflate
în captivitate nu au săvîrşit infracţiuni împotriva Republicii Moldova;
 i) s-au aflat sub arest şi au ispăşit pedepse, dacă persoanele au fost trase la
răspundere penală sau supuse represiunilor în mod neîntemeiat şi reabilitate ulterior;
 j) s-au aflat la studii în instituţii de învăţămînt în domeniul milităriei, securitate
a statului şi ordine publică, învăţămînt cu frecvenţă , cu excepţia perioadelor de studii în
instituțiile care cuprind învăţămîntul secundar;
 [Pct.3  lit.j ) modificată prin HG690 din 27.12.19, MO400-406/31.12.19
art.1028; în vigoare 31.12.19]
 k) s-au aflat la studii în instituţiile de învăţămînt superior în diverse domenii,
altele decît domeniile milităriei, securităţii şi ordinii publice, învăţămînt cu frecvenţă,
calculîndu-se 6 luni de vechime în serviciu pentru un an de studii, dar nu mai mult de
cinci ani de studii;
 [Pct.3 lit.k ) modificată prin HG690 din 27.12.19, MO400-406/31.12.19
art.1028; în vigoare 31.12.19]
  l) au realizat activitate în ramurile civile înrudite cu specialitatea funcţiei
deţinute, calculîndu-se un an de vechime în serviciu pentru doi ani de vechime în
muncă, dar nu mai mult de 10 ani de vechime în serviciu;
 m) au avut statut de concentrați sau mobilizați, inclusiv în legătură cu
participarea la acțiunile de mobilizare şi la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii
şi independenţei Republicii Moldova între data de 2 martie 1992 şi data de 13 august
1992;
 n) au desfăşurat alte activități expres prevăzute de actele normative în vigoare;
 3) perioada îndeplinirii serviciului în funcţia de ofiţer de informaţii, care se
include în vechimea în muncă generală, în vechimea în muncă specială, în vechimea în
serviciul public, precum şi în stagiul ce acordă dreptul la determinarea perioadei de
vechime în muncă pentru stabilirea treptelor de vechime în muncă, indiferent de timpul
care a trecut de la data eliberării din serviciu pînă la data angajării în cîmpul muncii;
 4) în cazul încadrării/angajării repetate în funcţie publică cu statut special, toate
perioadele calculate anterior, precum şi, după caz, alte perioade;
 5) perioada aflării funcţionarului public cu statut special în concediul de
maternitate şi în concediul parţial plătit pentru îngrijirea copilului;
 6) perioada delegării, a detaşării şi a trecerii temporare în altă funcţie a
funcţionarilor publici cu statut special, conform prevederilor actelor normative speciale
în vigoare.
 4.Vechimea în muncă pentru determinarea treptei de salarizare pentru angajaţii
civili şi personalul contractual din organele apărării naţionale, securităţii statului şi
ordinii publice include următoarele perioade:
 1) perioadele de exercitare efectivă a funcţiilor în sistemul apărării naţionale,
securităţii statului şi ordinii publice;
 2) următoarele perioade:
 a) întreaga vechime acumulată în funcţii publice (militare, speciale), în condiţiile
Legii nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne;
 b) perioada de muncă în funcţii de personal de conducere, în calitate de
specialişti şi funcţionari administrativi în unităţi, indiferent de subordonarea lor
departamentală şi forma de organizare juridică, a căror deţinere este legată de profilul
de activitate (specialitate) la unitatea respectivă;
 c) perioada de muncă în oricare funcţii în instituţii, întreprinderi şi organizaţii,
dacă pentru aceste funcţii a fost stabilită şi s-a efectuat realmente plata lunară
(trimestrială, anuală) a sporului pentru vechime în muncă;
 d) perioada de muncă în funcţii elective;
 e) perioada aflării în serviciul militar prin contract;
 f) perioada participării la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi
independenţei Republicii Moldova a militarilor, rezerviştilor chemaţi la concentrări, a
corpului soldaţilor şi a corpului de comandă ale organelor afacerilor interne, a
persoanelor civile detaşate în interes de serviciu şi a voluntarilor care au participat la
acţiunile militare din zona conflictului militar;
 g) perioada concediului plătit parţial pentru îngrijirea copilului pînă la atingerea
vîrstei de 3 ani;
 h) perioada de doctorat cu întrerupere de la serviciu – pentru posesorii de grad
ştiinţific;
  i) perioada de rezidenţiat (internatură) şi secundariat clinic – pentru personalul
medical;
 3) pentru vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea funcţiei
publice cu statut special deţinute, toate perioadele de activitate (cu excepţia activităţii ca
militar sau ca funcţionar public cu statut special în cadrul autorităţilor
publice/organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice) în funcţii
pentru a căror exercitare era obligatorie deţinerea studiilor superioare de o specialitate
identică sau similară specialităţii funcţiei publice cu statut special, cu condiţia ca, în
perioada activităţii civile respective, persoana să fi avut studiile absolvite.
5.Vechimea în serviciul pentru personalul medical şi de asistență socială care se
ia în considerare la determinarea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în
muncă include:
 1) perioadele de exercitare efectivă a serviciului în instituțiile medico-sanitare
publice, de asistență socială şi sănătate publică, precum şi în instituțiile de învățămînt în
partea ce ține de personalul medical;
 2) perioada de rezidenţiat şi secundariat clinic – pentru personalul medical;
 3) activităţile în funcţii de profil medical, juridic, pedagogic sau de asistenţă
socială – pentru asistenţii sociali şi asistenţii parentali profesionişti;
 4) perioada de doctorat cu întrerupere de la serviciu – pentru posesorii de grade
ştiinţifice.
 6.Vechimea în muncă a personalului didactic, ştiinţifico-didactic şi ştiinţific care
se ia în considerare la determinarea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în
muncă include:
 1) perioadele de desfăşurare efectivă a activității didactice şi de cercetare;
 2) perioada de activitate a cercetătorilor ştiinţifici titulari solicitaţi temporar în
străinătate să activeze în domeniile cercetării şi inovării şi în sfera didactică în bază de
contract, în temeiul unor tratate interguvernamentale sau interdepartamentale, precum
şi a celor delegaţi în străinătate la specializare sau cu misiuni de stat.
7.Constituie vechime în magistratură perioadele în care persoana a îndeplinit
funcţia de judecător la orice instanţă judecătorească din ţară şi instanţă judecătorească
internaţională.
 8.Perioada de exercitare a funcţiilor de demnitate publică, precum şi perioada de
activitate în cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică se include în
vechimea în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare la ocuparea funcțiilor pentru
care, la determinarea salariului de bază, se ține cont de treapta de salarizare.
 9.Pentru celelalte categorii de angajați, la determinarea perioadei de vechime în
muncă pentru stabilirea treptei de salarizare corespunzătoare vechimii în muncă, se iau
în considerare:
 1) perioada de activitate în unitatea respectivă;
 2) perioada de muncă în unităţi cu orice formă de proprietate, în funcţii a căror
deţinere este legată de profilul de activitate (specialitate) în unitatea respectivă;
 3) perioada de muncă în oricare funcţii în unităţi, dacă pentru aceste funcţii a
fost stabilită şi s-a efectuat realmente plata sporului pentru vechime în muncă;
 4) perioada de rezidenţiat (internatură) şi secundariat clinic – pentru personalul
medical;
 5) perioada de doctorat cu întrerupere de la serviciu – pentru posesorii de grade
ştiinţifice;
  6) perioada de muncă în funcţii elective, precum şi perioada de activitate în
funcţii de conducere şi în calitate de specialişti în Centrul sindical naţional-
ramural/Centrul sindical național-interramural;
 7) perioada în care se desfăşoară activitatea în cadrul delegaţiei Republicii
Moldova în Comisia Unificată de Control;
 8) perioada participării la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii şi
independenţei Republicii Moldova a persoanelor civile detaşate în interes de serviciu şi
a voluntarilor care au participat la acţiunile militare din zona conflictului militar;
 9) perioada concediului de maternitate şi a concediului plătit parţial pentru
îngrijirea copilului pînă la atingerea vîrstei de 3 ani – pentru persoanele ce ocupă funcții
în unități, în situațiile descrise în prezentul punct.
 10.Perioada de probă nu se ia în considerare la calculul vechimii în serviciul
public sau al vechimii în muncă de specialitate, dacă funcționarul public/funcționarul
public cu statut special debutant este eliberat din funcţie ca urmare a obținerii
calificativului „nesatisfăcător” la evaluarea activităţii profesionale.
 11.Vechimea în muncă, determinată pentru fiecare categorie de angajați din
sectorul bugetar în conformitate cu prezentul Regulament, se calculează cumulativ,
indiferent de întreruperile pe care le-a avut persoana.
 12.În vechimea în muncă determinată în sensul prezentului Regulament nu se
include timpul aflării sub arest administrativ.
13.Drept documente pentru determinarea vechimii în muncă pot servi: carnetul
de muncă, pentru perioada de pînă la 28 decembrie 2018, şi dosarul personal al
angajatului, adeverințe semnate de conducătorii şi contabilii-şefi ai instituțiilor,
organizațiilor sau întreprinderilor respective, autentificate prin ştampilă, în care trebuie
să se facă în mod obligatoriu referinţă la documentul (ordin, dispoziție etc.) care
confirmă vechimea în muncă.
 14.Atribuirea personalului la o nouă treaptă de vechime în muncă se efectuează
prin act administrativ al conducătorului unității bugetare din data atingerii următoarei
tranşe de vechime în muncă.
 
Anexa nr.3
la Hotărîrea Guvernului nr.1231/2018
REGULAMENT-CADRU
cu privire la modul de stabilire a sporului pentru
performanță personalului din unitățile bugetare
I. DISPOZIŢII GENERALE
 1.Prezentul Regulament-cadru stabileşte cadrul general de organizare şi evaluare
a performanțelor profesionale individuale ale personalului în raport cu cerințele
posturilor, în baza criteriilor de evaluare, în scopul stimulării individuale a personalului
de a obține rezultate optime în activitate.
 2.Sporul la salariu pentru performanțe profesionale individuale în muncă poartă
caracter stimulator şi se bazează pe calitatea muncii, aportul şi profesionalismul
angajatului, obiectivitate şi imparțialitate, fiind stabilit şi achitat în funcție de aportul
angajatului la obținerea rezultatelor.
 3.Prevederile prezentului Regulament-cadru se utilizează de către unitatea
bugetară pentru elaborarea actului normativ cu caracter intern ce se va aplica tuturor
angajaților din unitatea bugetară, cu excepția persoanelor care dețin funcții de
demnitate publică şi a personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate
publică.
 4.Aprecierea aportului angajatului la obținerea rezultatelor şi evaluarea
performanțelor individuale ale acestuia se realizează de către evaluator.
 5.Evaluatorul este persoana din cadrul unității bugetare care are atribuții de
conducere a subdiviziunilor/instituției în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea
angajatul sau, după caz, care coordonează activitatea respectivului angajat.
 6.Evaluarea performanțelor se efectuează trimestrial.
 7.Sporul pentru performanță se acordă lunar, conform performanței individuale
obținute, concomitent cu salariul şi se aplică pe parcursul trimestrului curent, pentru
rezultatele activității desfăşurate în trimestrul precedent.
 8.Prima evaluare a performanțelor angajaților se va realiza în luna decembrie
2018. Calificativul de evaluare stabilit în luna decembrie 2018 se va aplica la
determinarea sporului pentru performanță pentru lunile decembrie 2018 – martie 2019.
II. PROCESUL DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII
PROFESIONALE
Secţiunea 1
Criteriile de evaluare
 9.Prin criteriile de evaluare se apreciază abilităţile profesionale şi aptitudinile
necesare/caracteristicile comportamentale ale angajatului pentru a îndeplini sarcinile
de bază şi cele suplimentare.
10.Aprecierea aportului salariatului la obținerea rezultatelor se realizează în baza
următoarelor criterii generale de evaluare:
 1) cunoştințe şi experiență;
 2) complexitate, creativitate şi diversitatea activităților;
 3) conceptualizare şi responsabilitate, inclusiv decizională;
 4) conducere, coordonare şi supervizare (suplimentar pentru funcțiile de
conducere);
 5) comunicare;
 6) volumul, calitatea şi eficiența sarcinilor executate.
 11.După caz, în funcție de specificul activității desfăşurate şi de atribuțiile
specifice unor subdiviziuni/funcții, prin actul normativ cu caracter intern al unității
bugetare pot fi stabilite criterii suplimentare de evaluare sau substituite unele dintre
criteriile enumerate la pct.10 care nu au relevanţă pentru activitățile specifice
desfăşurate.
12.La elaborarea actului normativ cu caracter intern şi definirea criteriilor de
evaluare, unitățile bugetare care au în subordine instituții cu funcții specifice altor
domenii vor coordona actul normativ cu autoritățile responsabile de domeniul respectiv.
 13.Unitățile bugetare elaborează nivelurile de manifestare a fiecărui criteriu (cîte
4 la fiecare criteriu), în funcție de categoria de personal din care face parte persoana
evaluată (funcție de conducere, funcție de execuție, personal auxiliar etc.), orientîndu-se
după indicatorii descrişi în anexa nr.1 la prezentul Regulament-cadru.
 14.Pe baza criteriilor menționate la pct. 10 şi 11, evaluatorul acordă note de la 1
(reprezentînd nivelul minim) la 4 (reprezentînd nivelul maxim), fără zecimi, nota
exprimînd aprecierea nivelului de manifestare a fiecărui criteriu prevăzut în fişa de
evaluare a angajatului (anexa nr.2 la prezentul Regulament-cadru).
  15.Nota finală a evaluării reprezintă media aritmetică a notelor acordate pentru
fiecare criteriu.
 16.Evaluatorul şi persoana evaluată pot să anexeze la fişa de evaluare
documente/materiale relevante procesului şi rezultatelor evaluării.
Secţiunea a 2-a
Calificativele de evaluare
 17.Calificativul final al evaluării se stabileşte pe baza notei finale, după cum
urmează:
 1) între 1,00 şi 1,50 – „nesatisfăcător”. Performanța este cu mult sub standard;
 2) între 1,51 şi 2,50 – „satisfăcător”. Performanța este la nivelul minim al
standardelor sau puțin deasupra lor. Acesta este nivelul minim acceptabil al
performanțelor care trebuie atins şi de către angajații mai puțin competenți sau lipsiți
de experiență;
 3) între 2,51 şi 3,50 – „bine”. Performanța se situează în limitele superioare ale
standardelor şi performanțelor realizate de către ceilalți angajați;
 4) între 3,51 şi 4,00 – „foarte bine”. Persoana merită o apreciere specială,
deoarece performanțele sale se situează peste limitele superioare ale standardelor şi
performanțelor celorlalți angajați.
III. METODOLOGIA DE STABILIRE A SPORULUI
PENTRU PERFORMANȚĂ
 18.Valoarea totală planificată/alocată pentru calcularea mijloacelor financiare
aferente sporului de performanță constituie 10% din suma anuală a salariilor de bază la
nivel de unitate bugetară.
19.Limitarea sporului pentru performanţă la nivel de angajat se reglementează
prin actul normativ cu caracter intern.
 20.Conducătorul unității bugetare emite un act administrativ privind sporul de
performanță acordat lunar fiecărui angajat, după modelul din anexa nr.3 la prezentul
Regulament-cadru.
 21.Salariaților care au fost sancționați disciplinar nu li se acordă sporul pentru
performanță pe perioada sancțiunii. În cazul suspendării de către instanța de judecată a
actului administrativ de sancționare a angajatului, sporul se va acorda în modul stabilit.
22.Personalul care nu a fost sancționat disciplinar, dar care la evaluarea
performanțelor trimestriale a obținut calificativele „nesatisfăcător” sau „satisfăcător” nu
beneficiază de spor pentru performanță.
 
anexa nr.1
 
anexa nr.2
 
anexa nr.3
 
Anexa nr.4
la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018
 
REGULAMENT
cu privire la tipurile şi modul de stabilire
a sporurilor cu caracter specific
  1.Personalul din unitățile bugetare beneficiază, după caz, de sporuri specifice
grupului ocupațional sau categoriei de personal.
 2.La stabilirea sporurilor cu caracter specific se va ține cont de limita ce
formează partea variabilă a salariului lunar, prevăzută în art.11 din Legeanr.270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care include, după caz, sporul
pentru performanță în limita a 10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de
unitate bugetară.
 3.Sporurile cu caracter specific reglementate de prezentul Regulament se acordă
în raport cu condițiile specifice de activitate, pentru compensarea efortului depus sau a
riscului asumat, pentru timpul lucrat în aceste condiții.
 4.Funcțiile concrete pentru care se acordă sporurile, gradul de pericol/condițiile
de activitate, mărimea concretă a procentului, precum şi normele de acordare se
stabilesc prin actul normativ cu caracter intern al conducătorului autorității.
 5.Pentru Serviciul Vamal şi Serviciul Fiscal de Stat, sporul cu caracter specific se
planifică anual la nivel de unitate bugetară în mărime de 110% față de suma anuală a
salariului de bază prevăzut în schemele de încadrare ale autorităților şi se acordă
angajaţilor în funcție de eficienţa în activitate şi riscul asumat.
6.Pentru autoritatea administrativă din domeniul aviației civile, sporul cu
caracter specific se planifică anual la nivel de unitate bugetară în mărime de 100% față
de suma anuală a salariului de bază prevăzut în schema de încadrare a autorității,
pentru caracterul specific al activităților de certificare, supraveghere şi control în
domeniul aviaţiei civile.
 7.Pentru autoritățile publice din domeniul apărării naționale, securității statului
şi ordinii publice, sporuri cu caracter specific se acordă pentru:
 1) activitatea în condiții de pericol ce ține de fabricarea, experimentarea, analiza
sau depozitarea munițiilor, pulberilor, explozivilor şi substanțelor toxice speciale
(inclusiv narcotice, psihotrope, uşor inflamabile etc.) ori de executarea acțiunilor de
depozitare, dezamorsare, manipulare, examinare sau neutralizare a acestora;
 2) activitatea sub apă, sub presiune înaltă cel puţin 1200 de ore, din care cel
puţin 100 de ore petrecute nemijlocit sub apă, la o adîncime de peste 30 m;
 3) lucrări efectuate sub gheață, pe teren poluat cu deşeuri şi în albii mlăştinoase;
 4) lucrări în condiţii incomode, în spaţii strîmte închise (în fîntîni, cisterne, în
gropile pentru piloni cînd distanţa dintre piloni sau ţevi este sub 1,5 m);
 5) personalul care deține funcții în efectivul de zbor şi efectuează zboruri în
conformitate cu planurile privind pregătirea de luptă, în componența echipajelor
avioanelor şi elicopterelor;
 6) militarii care contribuie la menținerea permanentă a capacității de luptă;
 7) militarii angajați în subunități unde îndeplinirea serviciului include sărituri cu
paraşuta, în subunități de geniu şi protecție chimică;
 8) militarii aflați în serviciul de luptă din cadrul unităților şi subunităților de
apărare antiaeriană, din cadrul echipajelor maşinilor de luptă blindate, din cadrul
unităților şi subunităților de poliție militară, specialiştilor care asigură securitatea
zborurilor;
 9) personalul care îşi satisface serviciul în condiții deosebite în unități cu
destinație specială sau îşi exercită funcțiile de serviciu în condiții extremale şi de risc sau
legate de factorul uman;
  10) activitatea ce necesită executarea lucrărilor în măşti, izolatoare cu oxigen şi
aparate de aer comprimat;
 11) activitatea cu risc pentru viață ca rezultat al contactului cu persoane
contagioase, infectate cu HIV/SIDA ori alte boli contagioase, sau în cadrul efectuării
cercetărilor şi examinărilor substanțelor narcotice, psihotrope, toxice, uşor inflamabile,
inclusiv a obiectelor care au fost în contact cu persoane bolnave de HIV/SIDA şi de alte
boli contagioase;
 12) activitatea ce necesită aflarea permanentă în dispozitiv, cu obligația de a
interveni ori de cîte ori este nevoie, la orice oră de zi şi de noapte, pentru rezolvarea
problemelor cu caracter de urgență;
 13) personalul implicat nemijlocit în interacțiunea cu persoanele ce acordă în
secret sprijin la realizarea activităților speciale de investigații, informative şi
contrainformative;
 14) lucrul permanent cu contingentul special de persoane, ce sînt custodiate
pentru comportament infracțional periculos.
 8.Pentru autoritățile publice din domeniul învățămîntului şi cercetării, sporuri
cu caracter specific se acordă pentru:
 1) îndeplinirea măsurilor de asanare, familiarizarea copiilor cu munca, însuşirea
de către copii a deprinderilor sanitaro-igienice în educația timpurie;
 2) personalul din instituțiile de învățămînt care lucrează cu copii cu cerințe
educaționale speciale, din instituțiile speciale pentru copii infectați de tuberculoză, de
forme mici şi atenuate de tuberculoză, din clasele de instruire generală şi învățămînt
profesional tehnic din instituțiile penitenciare afiliate instituțiilor de învățămînt, din
sfera serviciilor de plasament pentru copii rămaşi fără ocrotire părintească şi copii
rămaşi temporar fără ocrotire părintească, din şcolile-internat de cultură generală, din
instituțiile speciale – pentru copii şi elevi cu deficiențe senzoriale (auditive şi vizuale) şi
şcoli auxiliare pentru copii şi elevi cu dificultăți severe de învățare (dificultăți multiple şi
asociate);
 3) cadrele didactice care asigură dirigenția claselor, controlul lucrărilor scrise,
administrarea cabinetelor;
 4) personalul din instituțiile care au gospodărie didactică şi gospodărie auxiliară
pentru munca de producție şi administrarea loturilor experimentale;
5) eficiență managerială cadrelor de conducere care dețin grade manageriale, în
mărime de 300 lei – pentru gradul managerial doi, 600 lei – pentru gradul managerial
unu și 1000 lei – pentru gradul managerial superior.
 9.Pentru autoritățile publice din domeniul culturii, tineretului şi sportului,
sporuri cu caracter specific se acordă pentru:
 1) activitatea în cadrul bibliotecilor din instituții pentru copii cu necesități de
instruire speciale, cu regim special de supraveghere, din centre de plasament şi şcoli-
internat pentru copii rămaşi fără ocrotire părintească şi copii rămaşi temporar fără
ocrotire părintească;
 2) desfăşurarea procesului de instruire şi antrenament în cadrul pregătirii unor
sportivi de performanță;
 3) activitatea legată nemijlocit de instruirea şi deservirea persoanelor cu
dizabilităţi şi persoanelor cu deficienţe în dezvoltarea fizică şi intelectuală.
 10.Pentru autoritățile publice din domeniul asistenței sociale şi sănătății, sporuri
cu caracter specific se acordă pentru:
  1) personalul din subdiviziunile care activează în condiții de risc major pentru
sănătate, ce ține de combaterea maladiilor contagioase şi extrem de periculoase şi cel
antrenat nemijlocit în profilaxia şi combaterea maladiilor HIV/SIDA, indiferent de
postul pe care îl ocupă;
 2) personalul medical şi farmaceutic al instituţiilor medico-sanitare (secţiilor
specializate) în cadrul cărora activează clinici sau catedre universitare;
 3) personalul din cadrul internatelor psihoneurologice şi pentru persoanele cu
dizabilităţi, azilurilor pentru persoane cu dizabilităţi şi bătrâni, centrelor de reabilitare
şi recuperare pentru persoane/copii cu dizabilități, ce acordă servicii şi asistență socială
beneficiarilor cu risc social care, cu propriile capacități, ca urmare a maladiilor psihice
sau a altor factori ce afectează integritatea fizică, psihică sau morală, sînt incapabili să
facă față nevoilor zilnice şi necesită îngrijiri şi supraveghere permanentă;
 4) caracterul individualizat şi specific de activitate al asistenților parentali
profesionişti.
 
anexa nr. 5
 
 
Anexa nr. 6
la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018
 
Modul de calculare a salariului mediu lunar luat în calcul
la stabilirea diferenței de salariu şi plăților compensatorii
 1.Prezentul mod de calculare a salariului mediu lunar este elaborat în temeiul
art. 27 din Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,
pentru asigurarea menținerii salariilor personalului unităților bugetare la nivelul
salariilor medii calculate pînă la aplicarea legii menționate.
2.În cazul în care pentru unele persoane din unitățile bugetare salariul lunar
calculat începînd cu 1 decembrie 2018 pentru o funcție cu durata normală a timpului de
muncă este mai mic decît salariul mediu lunar calculat anterior punerii în aplicare a
Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, acestora li se
va plăti diferența de salariu.
 3.Pentru determinarea şi plata diferenței de salariu:
 1) se identifică salariul mediu lunar, calculat persoanei pentru lunile martie –
noiembrie ale anului 2018, în ultima funcție deținută, proporțional timpului efectiv
lucrat, din următoarele plăți salariale lunare/trimestriale, după caz:
 a) salariul tarifar/lunar/de funcție;
 b) sporuri şi suplimente;
 c) alte plăți de stimulare, cu excepția premiilor unice achitate din economii;
 d) indemnizații lunare reflectate la retribuirea muncii care constituie
componente ale salariului lunar, calculate pentru militari, efectivul de trupă şi corpul de
comandă, precum şi pentru funcționarii cu statut special din cadrul organelor apărării
naționale, securității statului şi ordinii publice, inclusiv din cadrul sistemului
administrației penitenciare, cu excepția indemnizației de concediu;
 e) premii lunare/trimestriale, după caz.
 La salariul mediu determinat din componentele enumerate mai sus se adună
ajutorul material în mărime de 1/12 parte, calculat şi acordat pe parcursul anului 2018;
  2) se aplică următoarele normative de timp:
 a) 25,4 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de
6 zile;
 b) 21,1 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de
5 zile;
 c) 16,9 zile – numărul mediu de zile lucrătoare pe lună cu săptămîna de lucru de
4 zile;
 d) 169 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală
normală a timpului de muncă de 40 de ore;
 e) 148 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală
normală a timpului de muncă de 35 de ore;
 f) 126,8 ore – numărul mediu de ore lucrătoare pe lună cu durata săptămînală
normală a timpului de muncă de 30 de ore.
 Se utilizează normativele de timp pe o zi lucrătoare, conform programului de
muncă stabilit în unitatea bugetară, sau pe oră – în cazul evidenței globale a timpului de
muncă;
 3) se determină salariul lunar al persoanei, constituit din partea fixă şi cea
variabilă, conform condițiilor de salarizare stabilite începând cu 1 decembrie 2018;
 4) se determină diferența dintre salariul mediu lunar determinat în condițiile de
mai sus pentru lunile martie – noiembrie 2018 şi salariul lunar stabilit începînd cu 1
decembrie 2018.
 4.În cazul în care pentru unele persoane din unitățile bugetare, prin aplicarea
Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, salariul
lunar calculat pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă este mai mare
decât salariul mediu lunar calculat pentru lunile martie – noiembrie 2018, stabilit în
condițiile punctului 3) subpunctul 1) din prezenta anexă, dar mai mic decît 2000 de lei,
acestea vor beneficia de plăți compensatorii.
 5.Plata compensatorie se determină ca diferență dintre 2000 de lei şi salariul
lunar calculat în condițiile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în
sectorul bugetar.
 6.În cazul în care pentru unele persoane angajate în cadrul persoanelor juridice
al căror statut s-a modificat prin efectul Legii nr.140/2018 pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, salariile calculate prin aplicarea Legii nr.270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar sînt inferioare salariilor medii
lunare calculate anterior modificării statutului, acestora li se garantează diferența de
salariu, determinată în conformitate cu prevederile prezentei anexe.
 7.Diferența de salariu şi plata compensatorie determinate lunar se recalculează
proporțional timpului efectiv lucrat.
 8.Diferența de salariu şi plata compensatorie se achită pentru perioada de
activitate în unitatea bugetară respectivă în aceeaşi funcție sau într-o funcție mai
avansată, pentru personalul efectiv încadrat în unitățile bugetare la data intrării în
vigoare a Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
 Garanțiile respective nu se aplică persoanelor care la data punerii în aplicare a
Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar au
suspendate contractele individuale de muncă/raporturile de serviciu.
  9.Prevederile prezentei anexe nu se aplică funcționarilor publici, inclusiv celor
cu statut special, din cadrul autorităților responsabile de administrarea veniturilor
fiscale şi vamale.
 10.Diferența de salariu şi plata compensatorie, calculate şi plătite în modul
stabilit de prezenta anexă, constituie parte a salariului şi se includ în calculul salariului
mediu în toate cazurile de aplicare.
 11.Diferența de salariu şi plata compensatorie calculate se supun contribuțiilor şi
primelor de asigurări obligatorii, precum şi impozitului pe venit.
 
Anexa nr. 7
la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018
 
MODIFICĂRILE
ce se operează în unele hotărîri ale Guvernului
 1.Hotărîrea Guvernului nr.1400/2001 cu privire la Agenția de Stat pentru
Protecția Moralității pe lîngă Ministerul Culturii (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2001, nr.158-160, art.1455) se modifică după cum urmează:
 1) în denumirea, în tot textul hotărîrii şi al anexei nr.1, cuvintele „Ministerul
Culturii”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Ministerul Educației,
Culturii şi Cercetării”, la cazul gramatical corespunzător;
 2) la punctul 4 din hotărîre, textul „condițiilor de salarizare, prevăzute în
Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.139 din 9 februarie 1998 „Cu privire la
salarizarea funcționarilor publici şi persoanelor care efectuează deservirea tehnică ce
asigură funcționarea autorităților publice în baza Rețelei tarifare unice” se substituie cu
cuvintele „legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
2.La punctul 9 din anexa nr.3 la Hotărîrea Guvernului nr.339/2005 cu privire la
aprobarea Indicatorului de prețuri la serviciile cu plată prestate de către arhivele de stat
şi Listei serviciilor fără plată prestate de către arhivele de stat (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2005, nr.55-58, art.389), litera c1) se abrogă.
 3.La punctul 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 228/2009 cu privire la constituirea
Rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2009, nr.62-64, art.279), textul „Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 „Cu
privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile bugetare în baza Rețelei
tarifare unice” şi Hotărîrii Guvernului nr.47 din 12 ianuarie 2007 „Cu privire la
salarizarea angajaților organizațiilor de drept public din sfera ştiinței şi inovării
finanțate de la bugetul de stat” se substituie cu cuvintele „legislației privind sistemul de
salarizare în sectorul bugetar”.
4.La punctul 272din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.657/2009 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcționarea structurii şi efectivului-
limită ale Cancelariei de Stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.162,
art.724), textul „cuantumul stabilit în anexa nr.12 la Legea nr.355-XVI din 23 decembrie
2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” se substituie cu cuvintele
„conformitate cu legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
 5.Punctul 6 din Hotărîrea Guvernului nr.744/2011 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la activitatea delegației Republicii Moldova în Comisia
Unificată de Control (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2011, nr.166-169, art.818)
se abrogă.
  6.Hotărîrea Guvernului nr.253/2012 privind asigurarea financiară a ofițerilor de
informații şi securitate (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.85-87,
art.295) se modifică după cum urmează:
 1) în denumire, după cuvîntul „privind” se completează cu cuvintele „unele
reglementări ce țin de”;
 2) în preambul, textul „Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la
sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2006, nr. 35-38, art.148), cu modificările şi completările ulterioare, şi ale” se exclude;
 3) în partea dispozitivă, alineatul doi va avea următorul cuprins:
 „Regulamentul cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea financiară a
ofițerilor de informații şi securitate (se anexează)”;
 4) în Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofițerilor de informații şi
securitate:
 a) denumirea va avea următorul cuprins:
„REGULAMENT
cu privire la unele reglementări ce țin de asigurarea
financiară a ofițerilor de informații şi securitate”;
 b) capitolele I şi III se abrogă;
 c) punctele 20, 21 şi 23 se abrogă;
 d) la punctul 22, subpunctul 1) se abrogă;
 5) Regulamentul privind modul de calculare a perioadei de muncă în vederea
acordării sporului pentru vechime în muncă ofițerilor de informații şi securitate se
abrogă;
 6) anexele nr.1-3 se abrogă.
7.La punctul 64 din Regulamentul privind redirecționarea resurselor financiare
în cadrul reformării instituțiilor rezidențiale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului
nr.351/2012 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.113-118, art.393), textul
„Hotărîrii Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a
personalului din unitățile bugetare” se substituie cu cuvintele „legislației privind
sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
 8.Anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr.434/2012 cu privire la Poliția de
Frontieră (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.131-134, art.485) se abrogă.
 9.Punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.981/2012 cu privire la Muzeul Național
de Literatură „Mihail Kogălniceanu” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012,
nr.270-272, art.1055) se abrogă.
10.La punctul 42 din anexa la Hotărîrea Guvernului nr.557/2013 pentru
aprobarea Regulamentului-cadru cu privire la organizarea activității mediatorului
comunitar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr.152-158, art.651), textul
„Hotărîrea Guvernului nr.381 din 13 aprilie 2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a
personalului din unitățile bugetare” se substituie cu cuvintele „legislația privind sistemul
de salarizare în sectorul bugetar”.
 11.La punctul 44 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.496/2014 privind
aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcționare a Centrului de Asistență
şi Consiliere pentru Agresorii Familiali şi a standardelor minime de calitate (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.174-177, art.535), textul „art.34 din Legea nr.355-
XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar” se
substituie cu cuvintele „legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
  12.La punctul 23 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.914/2014 cu privire
la aprobarea Regulamentului de organizare şi funcționare, a structurii şi a efectivului-
limită ale Biroului migrație şi azil din subordinea Ministerului Afacerilor Interne
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.340-343, art.982), textul „Legea
nr.48 din 22 martie 2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor publici,
Hotărîrea Guvernului nr.331 din 28 mai 2012 „Privind salarizarea funcționarilor
publici”, Legea nr.320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției şi statutul
polițistului, precum şi legislația privind salarizarea în sectorul bugetar” se substituie cu
cuvintele „legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
 13.Hotărîrea Guvernului nr.872/2015 cu privire la lucrările şi serviciile contra
plată, mărimea tarifelor la servicii, modul de formare şi utilizare a veniturilor colectate
de către autoritățile/instituțiile subordonate Ministerului Educației(Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2015, nr.347-360, art.976) se modifică după cum urmează:
 1) în denumirea, tot textul hotărîrii şi al anexelor nr.1-3, cuvintele „Ministerul
Educației”, la orice caz gramatical, se substituie cu cuvintele „Ministerul Educației,
Culturii şi Cercetării”, la cazul gramatical corespunzător;
 2) punctul 6 din anexa nr.3 va avea următorul cuprins:
 „6.Remunerarea personalului încadrat nemijlocit în prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor sau desfăşurarea altor activități contra plată se efectuează conform
legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.”
 14.La punctul 1 din Regulamentul cu privire la organizarea studiilor de
rezidențiat, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 884/2015 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2015, nr.361-369, art.986), textul „Hotărîrii Guvernului nr.381 din
13 aprilie 2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a personalului din unitățile
bugetare” se exclude.
15.Hotărîrea Guvernului nr.180/2013 cu privire la plata premiului anual
personalului din unitățile bugetare (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013,
nr.56-59, art.230) se modifică după cum urmează:
 1) clauza de emitere se abrogă;
 2) în partea dispozitivă:
 a) punctul 1 va avea următorul cuprins:
„1.Se stabileşte că personalul din unitățile bugetare care, pînă la 1decembrie
2018, era salarizat în baza Rețelei tarifare unice (cu excepția militarilor, efectivului de
trupă şi corpului de comandă), cadrele didactice din învățămîntul preuniversitar,
personalul care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcționarea instanțelor
judecătoreşti, a procuraturii, a autorităților publice centrale şi locale şi funcționarii
publici, inclusiv celor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de Stat, Serviciului
Vamal, serviciului diplomatic şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor
(în continuare –funcționari publici), beneficiază de premiu anual pentru rezultatele
activității anului 2018, calculat proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv.
 Premiul anual se plăteşte în luna februarie 2019, cu excepția cadrelor didactice,
pentru care premiul anual se va achita în luna august 2019.”;
 b) punctul 2 se abrogă;
 3) în Regulament:
 a) primul alineat va avea următorul cuprins:
 „Regulamentul privind modul de calculare şi plată a premiului anual
personalului din unităţile bugetare (în continuare –Regulament) determină modul de
calculare şi plată a premiului anual personalului din unităţile bugetare care, pînă la 1
decembrie 2018, era salarizat în baza Rețelei tarifare unice (cu excepția militarilor,
efectivului de trupă şi corpului de comandă), cadrelor didactice din învățămîntul
preuniversitar, personalului care efectuează deservirea tehnică şi asigură funcționarea
instanțelor judecătoreşti, a procuraturii, a autorităților publice centrale şi locale şi
funcționarilor publici, inclusiv celor cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal de
Stat, Serviciului Vamal, serviciului diplomatic şi Serviciului Prevenirea şi Combaterea
Spălării Banilor.”;
 b) punctul 2 va avea următorul cuprins:
„2.La determinarea mărimii premiului anual se va aplica salariul de bază indicat
în punctul 1, stabilit la sfîrşitul lunii noiembrie 2018, sau la ultima zi lucrătoare
anterioară sfîrşitului lunii noiembrie, pentru persoanele cu care au fost suspendate sau
încheiate raporturile de serviciu/contractele individuale de muncă.”;
 c) punctul 13 se abrogă;
 4) se completează cu următorul capitol:
„V. MODUL DE CALCULARE ŞI PLATĂ
A PREMIULUI ANUAL FUNCȚIONARILOR PUBLICI
 16.Conducătorii autorităților publice specificate în anexa nr.1 la Legea
nr.158/2008 cu privire la funcția publică şi statutul funcționarilor publici au dreptul de
a acorda premiu anual egal cu 10% din salariul anual total, proporțional cu timpul
efectiv lucrat în anul 2018.
 17.Premiul anual poate fi redus sau anulat în cazul funcționarilor publici care, pe
parcursul anului pentru care se face premierea, au fost sancționați disciplinar. În cazul
suspendării de către instanța de judecată a actului administrativ de sancționare a
funcționarului, premiul se va acorda în condițiile punctului 16.
 18.În timpul efectiv lucrat, pentru determinarea cuantumului premiului anual,
în afară de zilele în care funcționarul public a lucrat efectiv, se include şi timpul în care
funcționarul public nu a fost prezent la serviciu de fapt, dar i s-a menținut salariul
mediu integral sau parțial (aflarea în concediu de odihnă anual şi concediu de studii, în
deplasare în interes de serviciu, îndeplinirea obligațiilor de stat sau obşteşti).
 19.În salariul anual total se includ următoarele plăți salariale primite de către
funcționarul public în anul pentru care se acordă premiul anual (de la 1ianuarie pînă la
30 noiembrie 2018):
 1) salariul de funcție;
 2) sporul pentru gradul de calificare, gradul special sau rangul diplomatic;
 3) alte plăți de stimulare;
 4) indemnizația pentru concediul de odihnă anual;
 5) suplimentul pentru cumularea atribuțiilor funcției deținute cu atribuțiile unei
funcții publice vacante sau temporar vacante;
 6) plata pentru orele prestate peste durata normală a timpului de lucru sau în
zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus pentru activităţi desfăşurate
potrivit atribuţiilor din fişa postului;
 7) salariul mediu integral sau parţial menţinut, în cazurile enumerate în punctul
18;
 8) premiul anual plătit pentru anul precedent.
 În baza de calcul al premiului anual nu se includ premiile unice acordate cu
prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare,
ajutorul material şi premiul anual acordat funcţionarilor publici din autorităţile publice
locale (acordat în baza deciziei autorității locale), compensaţia pentru concediul
nefolosit şi alte plăţi salariale de care a beneficiat angajatul în anul pentru care se face
premierea, nespecificate mai sus.
 Plățile aferente lunii decembrie 2018, luate în considerare la determinarea bazei
de calcul pentru acordarea premiului anual, se vor stabili în mărimea medie lunară din
plățile calculate în lunile ianuarie–noiembrie 2018.
 20.Pentru funcţionarii publici ale căror raporturi de serviciu au început pe
parcursul sau au încetat înainte de sfîrşitul anului calendaristic pentru care se face
premierea, cu excepţia celor care au fost sancţionaţi disciplinar în anul pentru care se
face premierea, cuantumul premiului anual se va determina ținînd cont de plăţile
salariale primite pe parcursul timpului efectiv lucrat în autoritate, definite în contextul
punctului 19.
 21.În cazul în care, pe parcursul anului, salariatul a activat o anumită perioadă
într-o funcţie pentru care condiţiile de salarizare prevăd achitarea premiului anual, iar
altă perioadă a activat într-o funcţie pentru care premiul în cauză nu este prevăzut,
acesta va beneficia de premiu anual doar pentru perioada pentru care, conform
legislaţiei în vigoare, se cuvine acordarea premiului.”
 16.La punctul 5 din Regulamentul de organizare şi funcționare a Corpului de
Control al Prim-ministrului, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.790/2017 cu privire
la Corpul de Control al Prim-ministrului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017,
nr. 360-363, art. 896), textul „Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la
sistemul de salarizare în sectorul bugetar” se substituie cu cuvintele „legislația privind
sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
 17.La punctul 47 din anexa nr. 1 la Hotărîrea Guvernului nr.53/2018 cu privire la
Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii al Ministerului Afacerilor Interne
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.18-26, art.59), textul „prevederile
Legii nr.355-XVI din 23decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul
bugetar” se substituie cu cuvintele „legislația privind sistemul de salarizare în sectorul
bugetar”.
 18.La punctul 13 din anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.437/2018 cu privire
la organizarea şi funcționarea Administrației Naționale a Penitenciarelor (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.156, art.472), subpunctul 29) se abrogă.
 19.La punctul 18 subpunctul 11) din Regulamentul cu privire la organizarea şi
funcționarea Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aprobat prin Hotărîrea
Guvernului nr.548/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.210-223,
art.602), textul „spor la salariu, premii, ajutoare materiale” se substituie cu textul
„sporuri la salariu, premii unice”.
 20.La punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.982/2018 cu privire la organizarea
şi funcționarea Agenției Asigurare Resurse şi Administrare Patrimoniu a Ministerului
Apărării (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.400-409, art.1079), textul
„anexei nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor,
efectivului de trupă şi corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării
naționale, securității statului şi ordinii publice, precum şi a funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare” se substituie cu
cuvintele „legislației privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar”.
 21.La punctul 5 din Hotărîrea Guvernului nr.984/2018 cu privire la organizarea
şi funcționarea Inspectoratului Militar al Ministerului Apărării (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2018, nr.398-399, art.1051), textul „tabelului nr.1 din anexa nr.1 la
Hotărîrea Guvernului nr.650/2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi
corpului de comandă angajați în serviciul organelor apărării naționale, securității
statului şi ordinii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.91-94,
art.692)” se substituie cu cuvintele „legislației privind sistemul de salarizare în sectorul
bugetar”.
 22.Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr.1032/2018 cu privire la aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcționare a Institutului Diplomatic (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.400-409, art.1093) se modifică după cum
urmează:
 1) la punctul 28, textul „prevederile Legii nr.48/2012 privind sistemul de
salarizare a funcționarilor publici şi ale Hotărîrii Guvernului nr.331/2012 privind
salarizarea funcționarilor publici” se substituie cu cuvintele „legislația privind sistemul
de salarizare în sectorul bugetar”;
 2) punctul 29 va avea următorul cuprins:
 „29.Funcția de director al Institutului se echivalează cu funcția de ambasador cu
misiuni speciale, iar celelalte funcții diplomatice din cadrul Institutului – cu funcția de
consilier din cadrul unei secții/direcții a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării
Europene, prevăzute de legislația privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar.”
 
Anexa nr. 8
la Hotărîrea Guvernului nr. 1231/2018
LISTA
hotărîrilor Guvernului care se abrogă
 1.Hotărîrea Guvernului nr.154/1993 cu privire la perfecționarea retribuției
personalului din sfera bugetară în baza Rețelei tarifare unice de salarizare (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 1993, nr.3, art.88).
 2.Hotărîrea Guvernului nr.482/1993 cu privire la salarizarea în baza Rețelei
tarifare unice a personalului din aparatul Administrației de Stat a Aviației Civile
(nepublicat).
3.Hotărîrea Guvernului nr.728/1994 cu privire la salarizarea personalului
Centrului de calculare a pensiilor şi îndemnizațiilor de pe lîngă Ministerul Muncii,
Protecției Sociale şi Familiei (nepublicat).
 4.Hotărîrea Guvernului nr.818/1994 cu privire la salarizarea aparatului Visteriei
Republicii Moldova (nepublicat).
 5.Hotărîrea Guvernului nr.1051/2005 pentru modificarea şi completarea
proiectului de lege privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar şi
a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.142-144, art.1161).
 6.Hotărîrea Guvernului nr.250/2006 cu privire la stabilirea sporului lunar
pentru vechime în muncă angajaţilor Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.43-46, art.289).
7.Hotărîrea Guvernului nr.381/2006 „Cu privire la condițiile de salarizare a
personalului din unitățile bugetare” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006,
nr.66-69, art.431).
  8.Hotărîrea Guvernului nr.755/2006 cu privire la salarizarea personalului din
unitățile bugetare specializate în servicii pentru agricultură, alte servicii neraportate la
sfera socială şi a personalului Serviciului Hidrometeorologic de Stat (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2006, nr.106-111, art.812).
 9.Hotărîrea Guvernului nr.863/2006 cu privire la stabilirea sporurilor la salariul
de funcție pentru acces permanent la secretul de stat (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2006, nr.126-130, art.917).
10.Hotărîrea Guvernului nr.1000/2006 cu privire la condițiile de salarizare a
angajaților civili, cu excepția funcționarilor publici şi persoanelor care efectuează
deservirea tehnică, din organele apărării naționale şi securității statului şi ordinii
publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.142-145, art.1085).
 11.Hotărîrea Guvernului nr.1062/2006 privind salarizarea personalului unor
organizații, instituții şi întreprinderi monitorizate de Cancelaria de Stat (Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.150-152, art.1146).
 12.Hotărîrea Guvernului nr.1108/2006 privind salarizarea personalului unor
instituții finanțate de la buget (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.153-
156, art.1188).
 13.Hotărîrea Guvernului nr.1258/2006 privind salarizarea personalului unor
direcții finanțate de la buget (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.174-177,
art.1351).
 14.Hotărîrea Guvernului nr.47/2007 cu privire la salarizarea angajaților
organizațiilor de drept public din domeniile cercetării şi inovării finanțate de la bugetul
de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.10-13, art.62).
 15.Hotărîrea Guvernului nr.122/2007 privind salarizarea personalului din
domeniul expertizei judiciare, constatărilor tehnico-ştiințifice şi medico-legale
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.21-24, art.138).
 16.Hotărîrea Guvernului nr.686/2007 privind aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru
vechime în muncă angajaților civili şi personalului contractual din organele apărării
naționale, securității statului şi ordinii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2007, nr.90-93, art.722).
 17.Hotărîrea Guvernului nr.801/2007 privind aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de calculare a perioadei de muncă în vederea acordării sporului pentru
vechimea în muncă personalului din unitățile bugetare (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2007, nr.117-126, art.889).
 18.Hotărîrea Guvernului nr. 186/2008 pentru aprobarea Regulamentului cu
privire la modul de stabilire şi plată a indemnizației lunare militarilor, ofițerilor de
informații de securitate, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajați prin
contract din organele apărării naționale, securității statului şi ordinii publice, conform
totalurilor activității unității în care sînt angajați (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2008, nr. 42-44, art.253).
 19.Hotărîrea Guvernului nr.331/2012 privind salarizarea funcționarilor publici
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr.104-108, art.371).
 20.Hotărîrea Guvernului nr.710/2012 privind salarizarea personalului care
efectuează deservirea tehnică şi asigură funcționarea instanțelor judecătoreşti, a
procuraturii şi a autorităților administrației publice centrale şi locale (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2012, nr.205-207, art.766).
  21.Hotărîrea Guvernului nr.1018/2014 pentru aprobarea Regulamentului
privind modul de calculare a vechimii în muncă pentru stabilirea sporului la salariu
funcționarilor publici cu statut special (polițişti) şi a vechimii în muncă în ramurile civile
înrudite cu specialitatea (funcția) deținută în cadrul Ministerului Afacerilor Interne
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 386-396, art.1102).
22.Hotărîrea Guvernului nr.172/2017 pentru aprobarea Regulamentului privind
procedura de stimulare financiară a agenților constatatori din cadrul Inspectoratului .