Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

1. Context

Poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, publicata in

deschiderea primului sau volum “Poemele luminii”, face parte din seria artelor poetice
moderne ale literaturii romane din perioada interbelica.

2. Doua trasaturi care incadreaza textul in curentul literar

Este o arta poetica pentru ca autorul isi exprima, prin mijloace artistice, conceptia
despre poezie si despre rolul poetului (raportul acestuia cu lumea, creatia si cunoasterea), din
perspectiva unei estetici moderne. De asemenea, este o meditatie filosofica si o confesiune
elegiaca pe tema cunoasterii. Poezia apartine modernismului prin: influentele expresioniste,
intelectualizarea emotiei, noutatea metaforei (metafora plasticizanta si metafora revelatorie),
innoirea prozodiei (versul liber si ingambamentul).

In primul rand, poezia ilustreaza unele dintre influentele expresioniste precum:

exacerbarea eului creator, sentimentul absolutului, interiorizarea si spiritualitatea peisajului,
tensiunea lirica.

In al doilea rand, o trasatura importanta a limbajului poetic al modernismului este

intelectualizarea emotiei. In poezia lui Blaga, imaginile artistice si limbajul sunt puse in
relatie cu un plan secundar. Tehnica poetica organizeaza ideile poetice prin compararea
ampla a elementului spiritual cu unul concret, cu impact puternic.

O alta trasatura a modernismului pe care o regasim in textul poetic este innoirea

metaforei si ambiguitatea produsa de semnificatiile multiple ale metaforelor revelatorii:
“lumina” (cunoastere, creatie, iubire), “flori”, “ochi”, “buze”, “morminte”.

3. Comentarea a doua imagini/idei poetice.

Tema poeziei este cunoasterea, desemnata prin metafora “lumina”, dar si de atitudinea
fata de marile taine ale Universului. Enumeratia de metafore revelatorii desemneaza temele
poeziei lui Blaga: “flori” reprezinta viata, efemeritatea si frumosul, “ochi” reprezinta
cunoasterea, contemplarea, “buze” reprezinta iubirea, “morminte” reprezinta moartea,
eternitatea.
 Atitudinea poetului fata de cunoastere este exprimata in arta poetica prin opozitia
dintre metaforele revelatorii “lumina altora” (cunoasterea paradisiaca, rationala, logica) si
“lumina mea” (cunoasterea luciferica, poetica, intuitiva). Rolul poetului nu este de a descifra
tainele lumii si de a le ucide in acest fel, ci de a le adanci misterul prin creatie: “eu cu lumina
mea sporesc a lumii taina”. Astfel, creatia poetica apare ca un mijlocitor intre eu si lume.

4. Elemente de compozitie

Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul este subiectiv si este exprimat prin marcile
eului liric: verbe si pronume la persoana I singular (“eu iubesc”, “nu strivesc”), adjective
posesive la persoana I singular (“calea mea”).

Titlul contine o metafora revelatorie (“corola de minuni a lumii”) si exprima

atitudinea poetului de protejare a misterului. Verbul la forma negativa “nu strivesc” exprima
refuzul categoric al cunoasterii de tip rational si optiunea de cunoastere luciferica, poetica.
Discursul liric se contruieste in jurul relatiei de opozitie dintre cele doua tipuri de cunoastere,
care se realizeaza prin antiteza eu-altii, “lumina mea”-“lumina altora”, prin alternanta motivul
luminii si al intunericului.

Motivele poetice care apar in text sunt misterul si lumina, metafore ale iubirii si ale
cunoasterii.

Innoirile prozodice moderniste sunt versul liber si ingambamentul (continuarea ideii

poetice in versul urmator, marcata prin scrierea cu litera mica la inceput de vers).

5. Concluzii

In concluzie, poezia “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga

apartine modernismului printr-o serie de particularitati de structura si expresivitate: viziunea
asupra lumii (subiectivism), intelectualizarea emotiei, influentele expresioniste, noutatea
metaforei, tehnica poetica si innoirile prozodice.