DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICĂ

Definiție.

Dreptul de proprietate publică este acel drept de proprietate care poartă asupra bunurilor din domeniul
public de interes național și din domeniul public de interes local aparținând statului ți unităților
administrativ-teritoriale, fiind inalienabil, imprescriptibil și insesizabil- conform prevederilor Art. 136 din
Constituție.

Proprietatea este publică sau privată.

Proprietatea publică este garantată și ocrotită prin lege și aparține statului sau unităților administrativ-
teritoriale.

Bogățiile de interes public ale subsolului, spațiul aerian, apele cu potențial energetic valorificabil, de
interes național, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice și ale platoului
continental, precum și alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Bunurile proprietate publicp sunt inalienabile. În condițiile legii organice, ele pot fi date în administrare
regiunilor autonome ori instituțiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate, de asemenea, ele pot fi
date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică.

Delimitarea bunurilor obiect al proprietăți publice

Legea nr. 213/ 1998 dispune în art. 3 ca din domeniul public fac parte bunurile prevăzute în art. 135 alin
4 din Constituție- orice bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau interes public și sunt
dobândite de stat sau de unitățile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.

Exemple de bunuri de uz public: piețele, podurile , parcurile publice etc. , care prin natura lor sunt de
folosință generală.

Exemple de bunuri de interes public:căile ferate, rețelele de distribuție a energiei electrice, clădirile
instituțiilor publice, etc., care prin natura lor sunt destinate pentru a fi folosite sau exploatate în cadrul
unui serviciu public.

Titularii dreptului de proprietate publică

Potrivit reglementărilor în vigoare, titularii dreptului de proprietate publică sunt:

1.Statul român , asupra bunurilor din domeniul public de interes național

2.Unitățile administrative- teritoriale (comuna, orașul, municipiul, județul) asupra bunurilor din
domeniul public de interes local.
Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publică

Art. 861 alin. 1 din Codul Civil prevede că bunurile proprietate publică
sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile. Determinarea acestor caractere
ale dreptului de proprietate publică este importantă pentru conturarea regimului
juridic specific al acestuia.
În egală măsură însă, dreptul de proprietate publică prezintă și
caracterele generale ale dreptului de proprietate, în sensul că el este și un
drept absolut, exclusiv și perpetuu.

Caracterele dreptului de proprietate publică

Exercitarea dreptului de proprietate publică are loc numai în regim de drept public, caracterele acestui
drept sunt:

Inalienabil- acest caracter presupune ca bunurile care fac obiectul sau sunt scoase din circuitul civil
general, nu pot fi înstrăinate pe cale voluntară, prin acte juridice civile și nici prin cale forțată, prin
expropriere.

Imprescriptibil- imposibilitatea dobândirii de către o altă persoană a bunurilor publice prin

uzucapciune(în cazul imobilelor) sau prin posesie de bună credință ( în cazul bunurilor mobile)

Insesizabil- bunurile, obiect ale proprietății publice nu pot fi urmărite silit de creditorii titularului
dreptului de proprietate.

Modurile de dobândire și de stingere a dreptului de proprietate publică:

1. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică: conform art 7 din legea nr 213/ 1998,
dreptul de proprietate publică se dobândește prin următoarele mijloace
a) Pe cale naturală
b) Achiziții publice efectuate conform legii
c) Exproprierea pentru cauza de utilitate publică
d) Donații acceptate, în condițiile legii, de Guvern, sau după caz, de consiliul județean sau
de consiliul local. Acceptarea acestor donații se face în formă autentică.
e) Trecerea unor bunuri din domeniu privat al statului sau al unităților administrativ-
teritoriale în domeniu public al acestora, pentru cauza de unitate publică
f) Alte moduri prevăzute de lege: accesiunea, tezauru, confiscarea specială, etc.
2. Moduri de încetare a dreptului de proprietate publică: potrivit legii nr 213/ 1998 dreptul de
proprietate publică încetează:
a) Prin pieirea bunului pe cale naturală sau prin intervenția omului
 b) Prin trecerea bunului în domeniul privat, prin hotărâre de Guvern de Consiliu Județean sau
Consiliu Local
c) Prin trecerea unor bunuri din domeniul public în cel privat în vederea reconstruirii dreptului de
proprietate particulaă, pentru retrocedarea lor către fostul proprietar sau de vânzare

APĂRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICĂ

Conform prevederilor art 865 din Codul Civil obligația apărării în justiție a proprietății publice revine
titularului. Titularii drepturilor corespunzătoare proprietății publice sunt obligați:

a) Să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică

b) Să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condițiile prevăzite de
Codul de procedură civilă.

Exercitarea dreptului de proprietate publică

Titulari ai dreptului de proprietate publică sunt statul și unitățile

administrativ-teritoriale care, în această calitate, sunt îndreptățiți să îl exercite.
În exercitarea dreptului de proprietate publică, aceștia acționează în dubla lor
calitate de subiecte de drept public, având prerogative de putere în exercitarea
funcțiilor cu care au fost investite, dar și de subiecte de drept privat.  Din aceste
considerente, exercitarea atributelor de posesie, folosință și dispoziție de către
titularii dreptului de proprietate publică are loc atât prin acte de drept public, cât și
prin acte de drept civil sau concomitent prin ambele. 
În exercitarea dreptului de proprietate publică, titularul acestuia poate
decide închirierea bunurilor ce fac obiectul acestui drept, către persoane fizice
sau juridice (art. 861 alin. 3 C. civ.). În aceste ipoteze, chiriașii au dreptul de a
folosi bunul proprietate publică în temeiul contractului de închiriere, precum și
obligația de a plăti chiria, care se face venit la bugetul statului ori la bugetele locale
după caz.
Totodată, art. 861 alin. 3 C. civ. dispune că în condițiile legii, bunurile
proprietate publică pot fi date în administrare sau folosință și pot fi
concesionate. Din acest punct de vedere, dreptul de administrare, dreptul de
concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit sunt drepturi reale
corespunzătoare dreptului de proprietate publică (art. 866 C. civ). Acestea nu
reprezintă dezmembrăminte ale dreptului de proprietate publică, deoarece având un
caracter inalienabil, dreptul de proprietate publică nu se poate dezmembra.
Drepturile reale corespunzătoare dreptului de proprietate publică reprezintă o
modalitate indirectă de exercitare a acestui drept.