Sunteți pe pagina 1din 9

Interpretarea urmelor de sol găsite la fața locului

Abstract: The soil is one of the trace categories that is less analyzed because of it
complexity or because the unknown informations that can be obtained by lab examinations.
The soil analyses represents a special science known as, and the knowledges about soil
combined with physical- chemical and lab biocriminology can give precious informations
and dates for the assessment of the situation in fact.

Key words: sol,analiza,criminalistic,compozitie;

1. Analiza criminalistică a solului

Analiza criminalistică a solului reprezintă folosirea pedolologiei si a altor discipline care au


legatură cu solul pentru a da un ajutor anchetelor penale. Din moment ce fiecare tip de sol
prezintă caracteristici unice, care servesc ca marcări de identificare, solurile pot fi urmărite și
corelate între ele. Spre exemplu zgura încorporată în încălțămintea unui criminal poate fi
urmărită până la un anumit tip de zgură găsită pe marginea unui lac, unde victima unei crime
a fost descoperită.

Fiecare tip de sol are caracteristicile sale unice care oferă indicii importante despre istoria sa,
formare și locul de origine.

Studierea criminalistică a solului este știința sau studiul solului, care implică aplicarea
pedologiei, în special studii care implică morfologia solului, cartografierea soluluii1 ,
mineralogie,chimie, geofizică, biologie și biologie moleculară, pentru a răspunde unor
întrebări juridice, probleme sau ipoteze. Pedologia este un termen adesea utilizat pentru
studierea solului ca un corp firesc în peisajul natural și ca o resursă care necesită a fi
gestionată pentru producția agricolă, de eliminare a deșeurilor asupra mediului și construcții.

Solul reprezintă lucruri diferirite in funcție de diferite persoane. Pedologii vad solul ca fiind
format din particule minerale de diferite mărimi( nisip,mâl și argilă ) și materie organică.
Solul are propretăți biologice, chimice, fiziologice, minerologice și hidrologice complexe
care se schimbă permanent odată cu timpul. Prin urmare solul este dinamic, plin de
organisme și este o parte integrantă a mediului. Agronomi, fermieri, grădinari, pe de-o parte,
văd solul ca pe un mediu pentru creșterea culturilor, pășunilor, plantelor, mai ales in primii 50
de cm de la suprafața solului. Inginerii privesc solul ca un material pe care să construiască și
să excaveze și sunt in primul rând interesați de condițiile de umiditate și capacitatea solului
de a deveni compact și de a suporta structuri. Cu toate acestea, unii oameni consideră solul
drept murdărie sau noroi, pentru ca ii face ” murdari” atunci când intră în contact cu el2.
1
N.A. asistată
de hărți ale solului și date din spațiu despre sol
2
Wilding, L.P. (1994). Factors of soil formation: contributions
to pedology, in Factors of Soil Formation: A
Fiftieth Anniversary Retrospective, SSSA Special Publication
33, Soil Science Society of America, Madison,
Pedologia( din grecescul pedon=sol) este disciplina care se ocupa în primul rând cu
înțelegerea varietaților de soluri și distribuția acestora, și este preocupată în mod principal de
întrebarea cheie legată de prelevarea, descrierea, procesul formării solului care include și
calitatea, extinderea și interpretarea solului de la scară microscopică până la scară
macroscopică. Această descriere și interpretare a solului sunt de ajutor pentru a răspunde la
următoarele întrebari “Cum este solul?” și “De unde provine solul?” ( determinarea
provenienței) în studii care fac referire la caracterizare și localizarea surselor solurilor pentru
a face comparații criminalistice.

Criminaliștii specializați în analiza solurilor sunt preocupați mai mult de solul care a fost
mutat sau deranjat ( de activitate umană de obicei), comparându-le uneori cu soluri naturale
sau comparându-l cu o bază de date a solurilor, pentru a putea stabili locul
infractiunii.Criminaliștii recoltează de cele mai multe ori sol de la locul faptei și locuri
suspecte, de unde solul putea fi transportat de încălțăminte, vehicul sau o lopată. Proprietățile
solului sunt diverse și chiar această diversitate le permite criminaliștilor să folosească solul ca
probă cu un anumit grad de probabilitate, în anchetele penale și de mediu.3

Analiza criminalistică a solului este o activitate relativ nouă, deoarece se bazează pe o


metodologie bine stabilită, fiind în cea mai mare parte o activitate tehnică în domeniul
multidisciplinar al solurilor precum pedologia, expertiza solului, mineralogia solului, chimia
solului, biologia moleculară a solului, geofizica solului și analiza criminalistică a solului.
Există puține analize de aplicare specifică a științei solului în criminalistică. În schimb există
mai multe recenzii tratate mai pe larg legate de sol, care oferă analize detaliate de geologie
criminalistică și geocriminalistică, care se axează mai mult pe tehnicile geologiei, cum ar fi
geofizica criminalistică, teledetecția criminalistică, detectarea geologică a probelor și
arheologie. Materiile de sol sunt întâlnite de obicei ca probe de către investigatori și
criminaliști, dar majoritatea laboratoarelor pentru probe fizice și criminalistice nu acceptă sau
sunt în imposibilitatea de a a caracteriza în mod adecvat probele de sol. Principalul motiv
pentru aceasta sunt cunostiinștele morfologice, minerologice și de analiză spectroscopice
necesare pentru a examina și interpreta probele de sol, deoarece pentru a dobândi asemenea
cunostiinţe este nevoie de foarte multă pregătire și expertiză care nu este încă disponilă in
majoritatea unitaților criminalistice. În ultimii ani, tehnologia științei solului a evoluat
dramatic și a devenit foarte specializată,iar din acest motiv, oamenii de știință și investigatorii
nu mai folosesc informațiile furnizate de sol la fel de mult ca înainte( de exemplu, aplicarea
pedografiei microscopice de date) . În prezent, analizele de sol sunt folosite mai mult în
anchete de criminalitate gravă sau în cazul în care analiza ADN- ului uman sau a analiza
altor tipuri de urme întâlnite mai des nu a fost posibilă4. În consecință, există o posibilitate de

pp. 15–30.
3
Wilding, L.P. (1994). Factors of soil formation: contributions
to pedology, in Factors of Soil Formation: A
Fiftieth Anniversary Retrospective, SSSA Special Publication
33, Soil Science Society of America, Madison,
pp. 15–30.
4
Dawson, L.A., Campbell, C.D., Hillier, S. & Brewer,
M.J. (2008). Methods of characterizing and fingerprinting
aplicare a analizei solului in examinarea criminalistică dintr-un spectru mai larg de
investigații criminalistice de rutină.

SOLUL CA URMĂ DE CONTACT

Teoria transferului solului de pe o suprafața pe alta ca urmarea a contactului.

Transferul urmelor este guvernat de ceea ce a devenit cunoscut ca “Princiul lui Locard”, care
prevede că atunci când două suprafețe intră în contact fizic există un schimb reciproc de
urme.De exemplu ,schimbul poate îmbrăca forma transferului de sol dintr-un loc pe
încălțămintea unei persoane care a trecut prin acel loc. Aceste tipuri de transfere sunt
denumite in continuare ca transferuri primare( de exemplu, proba este transferată de pe
suprafața solului pe încălțăminte și mai târziu este recuperată de pe încălțăminte, cum ar fi pe
talpa pantofului sau în pantof) . Odată ce un material purtător a transferat, orice mișcare
subsecventă a acelui material, în acest caz de pe încălțăminte( de pe încălțăminte pe pragul
mașinii) sunt denumite transferuri secundare. Aceste materiale secundare de transfer pot fi, de
asemenea, semnificative in stabilirea naturii și sursei de contact. Prin urmare , suprafața
solului poate oferi informații, legând persoana de locul faptei. Transferurile de la nivelurile
superioare( transferurile terțiare) a urmelor de transfer sunt de asemenea posibile ,dar care
prezintă probleme de interpretare pentru criminalștii specializați in analiza solului deoarece
ultima sursă a urmei de transfer poate fi foarte greu de identificat.5

Aardah enumeră proprietățile ideale ale urmei de transfer: este foarte individualizată, are o
mare probabilitate de transfer și reținere, este aproape invizibilă, poate fi rapid colectată,
separată și concentrată, este cel mai ușor de caracterizat și are posibiltate de introducere în
baza de date. În acest context, luciul( piese mici de folie de aluminiu sau plastic cu un strat de
vapori de aluminiu, în întregime artificiale) este considerat a fi urma ideală de transfer.
Urmele de sol sunt considerate a fi urma ideală de contact, iar următoarea discuție este
despre cât de mult se încadrează în criteriile lui Aardah.

Solul este foarte individualist

Diversitatea solurilor naturale

Este foarte important să cunoaștem și să înțelegem diferitele tipuri de soluri și cum acestea se
formează, deoarece acest lucru este de ajutor în a face expertize criminalistice cât mai exacte.
Pentru a determina varietatea solurilor care apar în lume, este necesar să înțelegem sistemul
clasificării solurilor folosit pentru a ilustra asta. Clasificarea solurilor ajută la organizarea
cunostințelor despre sol, mai ales în efectuarea statisticilor despre sol6. Cele două sisteme

soil for forensic application, in Soil Analysis in


Forensic Taphonomy: Chemical and Biological Effects
of Buried Human Remains, M. Tibbett & D.O. Carter
5
Murray, R.C. (1982). Forensic examination of soil, in
Forensic Science Handbook, R. Saferstein, ed, Prentice
Hall, Englewood Cliffs, p. 1.
6
IUSS Working Group WRB (2006). World Reference
Base for Soil Resources 2006 , World Soil Resources
intenaționale de clasificare a solurilor, care sunt utilizate pe o scară largă, sunt world
Reference Base și Taxonomia solului. Multe țări au de asemenea clasificări tehnice
specializate la nivel național. Statisticile despre sol permit reprezentarea solurilor pe un
peisaj, iar harți ale solurior sunt făcute pentru a vedea modelele de soluri care există și pentru
a furniza informații despre caracteristicile solurilor. Hărțile solurilor sunt făcute la diferite
scări pentru a descrie solurile pe zone mai mari, cum ar fi Pământul, țările și regiunile( 1 :
100 000 sau la scări mai mici) și a detalia regiuni precum fermele( 1 : 10 000 sau la scări mai
mari). Există o mare diversitate de soluri naturale și fiecare are propriile sale
caracteristici( morfologie, mineralogie și compoziția materiei organice). De exemplu, potrivit
Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite , care colectează date despre sol la mai
multe scări, există peste 50 000 de tipuri de sol numai in Statele Unite. Materialul de origine,
climatul, organisme și cantitatea de timp necesară pentru ca aceste proprietăți să
interacționeze intre ele variază în toată lumea.

Solurile antropice

Solurile urbane sunt o clasă de soluri antropice sau antropogenice, un termen folosit în mai
multe sisteme de clasificare a solurilor pentru a indica solurile care sunt în esență, sub
infulență umană puternică în zonele urbane și suburbane. Ele sunt caracterizate cu o
eterogenitate spațială puternică, ce rezultă din diferitele contribuții ale materiilor
exogene( spre exemplu compost, minerale, compuși tehnologi, deșeuri inerte, organice sau
toxice) și amestecul ale materialului original al solului( parcuri, grădini, precum și cimitire.
Solurile de mină sau de carieră sunt o altă clasă de soluri antropice,care sunt, de asemenea ,
soluri puternic influențate, dar care se află departe de orașe. Solurile antropice sunt
caracterizate printr-o eterogenitate ecologică și prezintă o distinctivitate specială a
proprietăților solurilor.

Aceste soluri specifice mai conțin și o gamă largă de informații istorice, care s-au dovedit a fi
extrem de folositoare în înțelegerea și cuantificarea diferențelor solurilor în comparațiile
criminalistice.7

Problema majoră este cum pot fi solurile folosite pentru a face comparații criminalistice
precise atunci când știm că atât solurile naturale cât și cele antropice sunt extrem de
complexe și ca există mii și mii de tipuri de soluri. Următoarele probleme cheie sunt deosebit
de importante în examinarea criminalistică a solului deoarece diversitatea solurilor depinde
foarte mult de relief și climă, împreună cu noxele antropice:8

 Examinarea criminalistică a solului poate fi foarte complexă datorită diversității


puternice și eterogenității probelor de sol. Cu toate acestea, o astfel de diversitate,

Reports No. 103, FAO, Rome.


7
Aardahl, K. (2003). Evidential Value of Glitter Particle
Trace Evidence, Master’s Thesis, National University,
San Diego.
8
Munsell Soil Color Charts (2000). X-Rite, Incorporated
and GretagMacbeth AG/LLC USA, Grand Rapids.
eterogenitate și complexitate permite criminaliștilor să facă distinția intre probele de
sol, care pot părea similare pentru un observator neinstruit.
 problemă majoră în examinarea criminalistică a probelor de sol este puterea de
deosebire limitată a procedurilor standard și non-standard și a metodelor.

Nu există nicio metodă standard de examinare criminalistică a probelor de sol.Principalul


motiv pentru aceasta este că examinarea solului se ocupă atât cu detectarea solurilor care apar
în mod naturat ( minerale, organice, precum si fragmente de roci) , cât și soluri antropice care
conțin materii fabricate precum ionii și fragmente din medii diferite, a căror prezență poate
da solului caracteristici care îl vor face unic pentru o anume locție( de exemplu materii din
cariere, asfalt, fragmente de cărămidă, zgură, obiecte conținând plumb din sticlă) ,
hidrocarburi, fragmente de vopsea, precum și îngrășăminte sintetice cu azotat, fosfat, sulfat.
În ciuda creșterii impactului uman asupra solului și probabilitatea ca toate ecosistemele
terestre să fi fost influențate într-o oarecare măsură de către om , multe soluri păstrează incă
morfologia de bază împărtășită de procesul natural de formare al solului. Aceste proprietăți
antropice fac solurile apărute narural și mai individualiste.

Solul este ușor de caracterizat:mult și cantitatea de urme

Metode isorice de analiză criminalistică a probelor de sol 1854-19049

Materialele de sol sunt în general ușor de caracterizat, în special prin intermediul


următoarelor exemple istorice publicate, care demonstrează cum cantități mari de sol au fost
caracterizate folosind metodele morfologiei rapide și luminii optice pentru rezolvarea
infracșiunilor.În aprilie 1856, pe o cale ferată prusacă , un butoi care conținea monede de
argint, s-a descoperit la ajungerea la destinație că a fost golit și reumplut cu nisip. Profesorul
Ehrenburg din Berlin a luat probe de nisip de la toate stațiile de-a lungul căii ferate pe unde
trecuse trenul și a folosit un miscroscop pentru a potrivi nisipul cu stația de la care se
presupune că provine nisipul. Acesta este fără îndoială primul caz documentat ăn care a fost
folosită o examinare criminalistică a solului pentru a rezolva o infracțiune10. Apoin în 1887,
Arthur Conan Doyle a publicat mai multe cazuri ficționale care îl aveau ca protagonist pe
Sherlock Holmes, cum ar fi “Un studiu în Scarlet”, în care Holmes poate face diferența între
soluri și poate stabili după culoare și consistența unor pete de pe pantaloni din ce loc al
Londrei provin acestea .Acest lucru indică clar ca Arthur Conan Doyle era conștient de
proprietățile morfologice cheie ale solului în examinarea criminalistică a solului. Mai mult,
astfel documentat de către Murray și Tedrow, în octombrie 1904, un criminalist pe nume
George Popp a fost rugat să examineze probele intr-un caz de crimă,in care o croitoreasă

fusese strangulată cu propria ei eșarfă pe un câmp de fasole. George Popp a examinat cu


succes solul și praful de pe ainele croitoresei ,cu scopul de a identifica de unde acesta provine
și de a rezolva crima.

9
Science and Art. (1856). Curious use of the microscope,
Scientific American 11, 240.
10
Garrison, E.R. (2003). Techniques in Archaeological
Geology, Springer-Verlag, Berlin.
Metode standatd de analiză criminalistică a probelor de sol

Metodele de analiză a solurilor folosite în criminalistică se bazează pe mărimea probei și de


utilizarea care i se va da rezultatelor analitice. Scopul analizei criminalistice a solului este de
a asocia o probă de sol ridicată de pe un lucru( îmbrăcăminte, încălțăminte, lopată, vehicul)
cu o anumită locație. Pentru a atinge acest scop, metodele de analiză alese trebuie să fie
capabile să facă distinția între probe de sol din locații diferite.Cel mai important, metodele de
analiză utilizate trebuie să fie practice ( utilizarea de metode standard) , ieftine, precise și
aplicabile atât unor probe de dimensiuni mai micit, cât și unor probe de dimensiuni mai
mari.Metodologia folosită pentru a descrie solurile a fost îmbunătațită și perfecționată de
către oamenii de știința care se ocupă cu studiul solului de mai bine de un secol. Solurile de la
fața locului și cele ridicate din locurile de control pot fi investigate, cel puțin în parte, cu
tradiționalul sondaj al abordării descriptive a solului;Cu toate acestea, metodele aplicate
trebuie să fie adaptate în mod corespunzător și trebuie să se dezvolte o nouă metodologie.

Descriptorii morfologici ai solului, precum culoarea, consistența, structura, segregații sau


fragmente brute (cărbune,rocă sau carbonați) și abundența de rădăcini și pori, sunt cele mai
utile proprietăți ale solului. Aceste descrieri morfologice ale solului urmăresc niște convenții
stricte prin care o matrice standard de date este descrisă printr-o secvență, și fiecare termen
este definit atât pe baza USDA Field book pentru descrierea și prelevarea probelor de sol, cât
și sistemele naționale standard.

Solul are o capacitate mare de reținere și transfer

În general solul are o capacitate mare de a se transfera și rămâne, în special fragmentele fine
din sol (argilă sau fragmente de aluviuni) și materie organică. Particulele mai mari de cuarț au
o retenție mică pe haine, încălțăminte sau covoare. Materiile fine de sol pot apărea uneori
numai în cantități mici.

Solul poate fi foarte repede colectat, separat și concentrat

Deși examinările criminalistice ale solului sunt realizate în primul rând în laborator, trebuie
subliniat faptul că analiza solului începe în primul rând la fața locului. Prin urmarea, această
secțiune rezumă pe scurt procedurile generale care să asigure că probele de sol colectate sunt
adecvate pentru obiectivele principale ale investigației criminalistice. Probele de sol trebuie
să fie colectate cu atenție și să fie manevrate la fața locului folosind abordările stabilite și
apoi comparate de către un specialist în analiza probelor de sol astfel încât probele de sol să
poată fi folosite în anchetă. Mărime și tipul probelor de sol care urmează a fi coletate depind
foarte mult de natura mediului investigat, în special de natura solului și natura activității care
ar fi putut avea loc la fața locului.11

De exemplu dacă încălțămintea suspectului este puternic îmbibată cu nămol pe partea


superioară , iar solul este umed și moale, atunci urma model de control trebuie ridicată la o

11
Pye, K. & Croft, D. (eds) (2004). Forensic Geoscience:
Principles, Techniques and Applications, Special Publication
232, Geological Society of London, p. 318.
adâncime de apoximativ 0-13 cm. Probele de sol subacvatic sau sedimente de pe fundul
canalelor fluviale, iazuri, lacuri, baraje pot fi obținute prin presarea unui tub de plastic sau
container în solul subacvatic moale și scoaterea acestuia printr-o actțiune de excavare.În
apele mai adânci, solul de pe fundul apei poate fi colectat prin utilizarea unor echipamente
specializate. În schimb, în cazul în care solul este foarte tare și uscat și numai talpa pantofului
a fost în contact cu solul, atunci ridică urma cu adâncime de 0-0.5 cm sau chiar mai subțire.
Este foarte important purtarea unor mănuși curate de latex atunci când colectam probe de sol,
iar mănușile nu trebuie să conțină pudră de talc, deoarece aceasta va contamina probele de
sol. Întotdeauna folosiți instrumente sterilizate ( lopeți, mistrie, bisturiu), care sunt făcute din
oțel inoxidabil. Lopeților din plastic le lipsește în general forța necesară pentru a săpa solul,
în special solurile foarte uscate. Bisturiurile sunt foarte utile atunci când colectam suprafețe
subțiri, noroi sau praf. Este de preferat să colectăm probele de sol în recipiente de plastic
rigide decât în saci de politilenă sau saci de hârtie, deoarece ambalajul trebuie să păsteze
bulgării de sol intacți. Nu folosiți niciodată plicuri de hârtie deoarece acestea se rup foarte
ușor și se pot pierde probele. Dacă solul a aderat la articole de îmbăcăminte sau
încălțăminnte, mai întâi uscați îmbrăcămintea și apoi ambalați atât eșantionul intact și
îmbrăcămintea. Dacă solul este umed sau a aderat la obiecte(articole de îmbrăcăminte sau
încălțăminte, anvelope, lopeți) în condiții de umiditate, mai întâi trebuie uscate și apoi
ambalate. Cu toate acestea, în cazul existenței clare a mai multor straturi de sol depuse
cronologic, mai întâi înlăturași stratul superior și apoi uscați. Depozitați probele la
temperatura camerei și asigurați-vă că recipientele în care au fost colectate probele sunt bine
sigilate și luați-vă toate măsurile de protecție atunci când depozitați și transportași probele.
Dacă probe biologice sunt atașate de probele de sol, atunci ambalați probele de sol utilizând
cutii de carton sau pungi de hârtie curate, deoarece probele sunt predispuse deteriorării
rapide.

Există mai multe metode standard pentru separarea și concentrarea rapidă a materiei de sol
sau a particulelor cum ar fi, de exemplu, sortarea, extracția magnetică, separarea mineralelor
grele.

Solul este aproape invizibil

Chiar dacă un suspect nu cunoaște faptul că materie de sol, mai ales fragmente de dimensiuni
mici, a fost transferată direct persoanei ( pe îmbrăcăminte sau încălțăminte) sau
împrejurârimilor ( covorul din mașina suspectului), probele de sol sunt ușor de localizat și
colectat atunci când se inspectează locul faptei sau atunci când se examinează articole cu
probe fizice. Urme de particule de sol pot fi ușor și repede localizate prin folosirea lentilelor
de mână sau a microscoapelor cu lumină.
Bibliografie:

1. Murray RC. Soil in Trace Evidence Analysis. Proceedings of the International


Symposium on the Forensic Aspects of Trace Evidence 1991: 75-78.
2. Murray RC. The Geologist as Private Eye. Natural History Magazine 1975
February.
3. Mcphee J. Annals of Crime. The New Yorker 1996 January; 29: 44-69.
4. Murray RC. Devil in the Details, The Science of Forensic Geology. Geotimes
2000 February; 14-17.
5. Munroe R. (Winnipeg Police Service, Manitoba, Canada) Private information,
2001.
6. Munroe R. (Winnipeg Police Service, Manitoba, Canada) Private information,
2001.

7. Anatoaie C., Stancu E., Tratat de tactică criminalistică, Ediţia a II-a, Editura Carpaţi 1992;
i

S-ar putea să vă placă și